Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 981
Cronica Vãii Jiului Vineri, 6 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lipsurile trimit minerii în spital
U
n miner de la Exploatarea Minierã Lonea a ajuns în spital miercuri la schimbul IV, iar liderii de sindicat atrag din nou atenþia cã oamenii îºi pun viaþa în pericol din cauza lipsurilor. Sunt improvizaþii care duc la accidente grave ºi doar o minune a fãcut ca angajatul de la Lonea sã scape cu o ranã la cap, ranã care se va vindeca. Vasile Pãduraru, liderul minerilor de la Lonea, care a stat în greva foamei sãptãmâna trecutã, pentru a atrage atenþia asupra problemelor din minerit, revine acum, când un miner i-a foct accidentat, ºi subliniazã cã acolo jos sub pãmânt sunt probleme. Unul dintre angajaþii mineri a ajuns la spital, dupã ce un lanþ improvizat s-a rupt ºi l-a lovit în cap. Din fericire, omul este stabil ºi se va recupera.
„Vagonetarul Cristian Bãlan, în timp ce dirija tavanul de rezistenþã, s-a rupt un lanþ cu care vagonetarul a fost lovit la cap ºi a fost greu de transportat afarã, dar suntem bucuroºi cã nu este grav, iar situaþia este sub control”, a declarat Vasile Pãduraru, preºedintele Muntele E M Lonea, care a confirmat cã omul are fracturã de piramidã nazalã. Nu o datã, Vasile Pãduraru a atras atenþia cã în minã sunt multe improvizaþii ºi la un moment dat chiar a rupt plasa din gardul împrejmuitor al minei, ca sã susþinã cu ea în subteran o lucrare. Toate acestea sunt riscuri la care minerii se expun periodic. „Eu v-am spus de atâtea ori. Improvizaþiile, lipsurile, omul a cãutat sã îºi facã datoria la locul de muncã. A fãcut ce a putut ºi rezultatele sunt, dupã cum vedeþi, inevitabile”, a mai spus Pãduraru. Vagonetarul se aflã internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar în stare stabilã. Urmeazã un tratament de specialitate, iar medicii spun cã se va recupera. Diana MITRACHE
CUM SUNTEM MINÞIÞI CÃ MINERITUL NU E PROFITABIL
Avem rezerve de huilã, dar comisioanele din import aduc banii!
R
esursele de huilã care se aflã în subteranul Vãii Jiului ar putea sã fie exploatate mai mult de 6 decenii de acum încolo. Nimeni nu a consultat specialiºtii geologi de la Universitatea din Petroºani, iar studiile lor rãmân într-un circuit intern al geologilor, în timp ce directorii de la CEH sunt plãtiþi regeºte, probabil, ca sã închidã ochii la comisioanele din importuri, sau din vânzarea la fier vechi a minelor. >>> PAGINA A 6-A
Preºedintele Iohannis încã analizeazã cererea de graþiere a Monicãi Iacob Ridzi
D
upã ce Administraþi a Penitenciarelor a trimis cãtre Preºedinþia României avizul consultativ privind graþierea, acum preºedintele statului analizeazã aceastã cerere. În rãspunsul remis cotidianului Cronica Vãii Jiului de cãtre Preºedinþia României se specificã faptul cã nu existã un termen limitã pentru a emite
o decizie în acest sens. “Cererea de graþiere la care faceþi referire se aflã în analizã. Totodatã, vã precizãm cã acordarea graþierii individuale de cãtre Preºedintele României reprezintã vocaþia ºefului statului, legitimatã constituþional potrivit art. 94, lit. d) din Constituþia României, republicatã, de a emite un act de clemenþã, fãrã a fi þinut de un anumit termen ºi fãrã a putea fi constrâns în vreun
fel pentru a emite acest act”, se aratã într-un rãspuns remis cotidianului Cronica Vãii Jiului de cãtre Gabriel-Cristian Piscociu, consilier de Stat Preºedinþia României. În cazul în care cererea de graþiere este respinsã atunci aceasta se comunicã persoanei îndreptãþite. “Potrivit art. 7 din Legea nr. 546/2002 privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, Decretul privind acordarea
graþierii reprezintã un act public prin însãºi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, moment la care orice persoanã poate lua cunoºtinþã de conþinutul respectivului act, iar potrivit art. 10 din Legea nr. 546/2002, în situaþia respingerii cererii de graþiere, actul de respingere se comunicã persoanei îndreptãþite (a se vedea art. 4 din Lege)”, se mai aratã
în acelaºi rãspuns. Pe 15 februarie, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnatã definitiv de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzatã de abuz în serviciu în legãturã cu organizarea Zilei Tineretului
din 2009. Fostul ministru suferã de numeroase afecþiuni medicale, printre care trombofilie ºi leuconeutropenie. Mai mult, aceasta are doi copii mici: o fetiþã de 1 an ºi câteva luni ºi un bãiat de 5 ani. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
În cãutare de istorie ºi culturã
Î
ncepem încet sã mai existãm. În fiecare an avem un numãr din ce în ce mai mare de turiºþi strãini care ne viziteazã þarã ºi implicit Valea Jiului care pentru cei care vin pentru prima datã este consideratã un loc de liniºte ºi o oazã de tradiþii. La nivel de þarã, numãrul turiºtilor strãini în România a depãºit 7,2 milioane, în primele nouã luni ale anului. E o creºtere spectaculoasã cu 10,2% faþã de anul trecut. Cei mai mulþi vizitatori strãini provin din þãri situate în Europa (92,8%). Ungaria e fruntaºã cu 30,6%, urmatã de Bulgaria 27,4%, Germania 8,5%, Polonia 7,3%, Italia
5,9% ºi Austria 3,6%. n septembrie 2015, sosirile vizitatorilor strãini în România, înregistrate la punctele de frontierã, au fost de 856.300, în creºtere cu 6,7% faþã de luna corespunzãtoare a anului 2014. Cei mai mulþi vizitatori strãini provin din þãri europene (91,9%). Din totalul sosirilor vizitatorilor strãini în România, 55,5% provin din statele
Uniunii Europene, cele mai multe din Bulgaria (31,6%), Ungaria (27,9%), Germania (8,7%), Polonia (7,2%), Italia (5,6%) ºi Austria (3%). Chiar dacã nu putem deocamdatã sã ajungem la nivelul vizitatorilor din Viscri satul în care Prinþul Charles a investit foarte mulþi bani ºi unde vizitatorii sunt foarte mulþi, ºi Valea Jiului este vizitatã de
Tânãr întreprinzãtor despre generaþia din care face parte
A
proape 14 milioane de lei ajung în judeþul Hunedoara pentru modernizarea drumurilor.
Valea Jiului. Valea Jiului este solidarã mereu cu cei din Bucureºti, chiar dacã reciproca nu este valabilã.
din oraº mã chinui sã gãsesc de aproape 2 luni oameni care sã munceascã. Atenþie! Sã aibã dorinþa sã munceascã chiar dacã nu au experienþã. Salariul (cu tot cu bacºiº) duce cam la 1200 de lei în situaþia în care merg destul de rãu. Se poate câºtiga lejer 1700 dacã îþi faci treaba bine. ªtiu meºtere cã vrei Mercedes ºi 2000 de euro pe lunã dar trebuie sã ai ºi pregãtire pentru asta. ªi eu am vrut sã fiu fotbalist dar nu am avut skill pentru asta. Aºa cã nu îngheþa aiurea.. Vino (…) ºi depune-þi un CV dacã tot vrei o schim-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
bare”, scrie Dragoº Grigoriu pe Facebook. Faptul cã tinerii nu vor sã munceascã au observat ºi reprezentanþii Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. “Din pãcate prezenþa persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã e foarte redus ºi am sesizat cã sunt oameni care au intrat în salã, aveau calificarea pe care angajatorul o cerea ºi nu au discutat cu angajatorul”, a spunea în urmã cu o sãptãmânã, la Bursa Locurilor de Muncã Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
vedea la noi în Vale. Pe lângã acestea mai sunt ºi relatile oficiale care care existã între oraºele din Valea Jiului ºi oraºele din þara noastrã vecinã. Acestea aduc în fiecare am oficialitãþi ºi foarte mulþi copii în tabere organizate la munte în special în Straja. Mai
Hunedoara, în top cinci la banii primiþi pentru drumuri
ãrerea unui întreprinzãtor P despre tinerii din
Acum, tragedia din clubul Colectiv de la Bucureºti a scos oamenii în stradã care au cerut o schimbare. Victor Ponta a demisionat din fruntea Guvernului, luând astfel toþi miniºtrii dupã el. ªi în Valea Jiului au avut loc miºcãri de stradã unde tinerii au cerut dreptul la viaþã, dreptul la un viitor mai bun. Acum, tot un tânãr care administreazã mai multe localuri aratã ºi reversul medaliei. “Multi tineri au ieºit în stradã la Petroºani…(pentru a protesta cã nu au viitor sau locuri de muncã bãnuiesc). Eu, ca manager la trei localuri
mulþi turiºþi strãini în special maghiari pentru cã aici existã ºi o mare comunitate maghiarã care în fiecare an aduce pentru tabere sau schimburi de experienþa mulþi locuitori din Ungaria care sunt fascinaþi de lucrurile ºi peisajele pe care le pot
mult decât atât turiºþii sunt duºi ºi în alte zone foarte frumoase ale judeþului nostru pentru a afla de istoria ºi civilizaþia dacicã în special la Sarmizegetusa. Toate aceste lucruri nu pot decât sã arate faptul cã încet încet Valea se deschide pentru turiºþi care sunt chiar interesaþi sã ºi investeascã la noi pentru cã zona, tradiþiile ºi frumuseþile de la noi nu sunt întâlnite oriunde. Cu toate acestea turismul nu va reuºi niciodatã sã înlocuiascã mineritul care a fost principalul stâlp economic al Vãii. Monika BACIU
La începutul acestei sãptãmâni, Guvernul a repartizat suma care revine fiecãrui judeþ din cele 500 de milioane de lei destinate finanþãrii lucrãrilor la drumurile judeþene ºi comunale, potrivit unei Hotãrâri aprobate, la propunerea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Judeþului Hunedoara i.au revenit 13.400.000 de lei, judeþul ocupând locul al V-lea în clasamentul alocãrii fondurilor. Cei mai mulþi bani au ajuns în judeþul Vaslui, cu 14.219.000 lei, iar cei mai puþini în Ilfov cu 9.304.000 lei. Reamintim cã prin OUG nr. 47/2015 cu privire la rectificarea
bugetului de stat pe anul 2015 ºi unele mãsuri bugetare, sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru bugetele locale s-a majorat cu suma de 500 de milioane de lei pentru finanþarea cheltuielilor privind drumurile judeþene ºi comunale. Alocarea pe judeþe a fondurilor a avut la bazã douã criterii: repartizarea direct proporþionalã a banilor, în funcþie de lungimea drumurilor din judeþul respectiv ºi capacitatea financiarã, mai exact, s-au alocat bani mai mulþi pentru
judeþele cu o capacitate financiarã mai redusã. Cele douã principii asigurã repartizarea echilibratã a banilor pe judeþe, ceea ce va contribui la reducerea discrepanþelor dintre acestea. Cele 41 de judeþe vor primi sume cuprinse între 9 ºi 14 milioane de lei. În plan local, repartizarea pe unitãþi administrativteritoriale se va face în funcþie de lungime ºi starea tehnicã a drumurilor de cãtre consiliul judeþean, dupã consultarea primarilor. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
Adevãrul se ºtia din 2009
Înfiinþarea CEH nu garanta continuarea mineritului ncã din anul 2009 se ºtia faptul cã înfiinþarea CEH nu înseamÎEnergetic nã continuarea activitãþii miniere. Înfiinþarea Complexului Hunedoara nu a însemnat, de la bun început, continuarea activitãþii miniere. Complexului Energetic Hunedoara este o companie energeticã din România, înfiinþatã în septembrie 2012 prin fuziunea dintre Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. Adriean Videanu, 2009 - “Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãþii activitãþii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului” Încã din anul 2009, ministrul Economiei, Adriean Videanu sublinia faptul cã înfiinþarea acestei entitãþi nu înseamnã continuarea activitãþii miniere. “Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãþii activitãþii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului, iar demararea unui
amplu program de investiþii depinde de profitabilitatea noii companii pe piaþa concurenþialã a energiei electrice ºi credibilitatea acesteia în faþa potenþialilor creditori”, spunea ministrul Economiei, Adriean Videanu în anul 2009, cu trei ani înainte de realizarea societãþii energetice. Constantin Niþã, 2013 - “Reorganizarea Companiei Naþionale a Huilei SA Peroºani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãþii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului”
Patru ani mai târziu, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã, sublinia cã înfiinþarea CEH înseamnã continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului ºi mai mult decât atât promitea investiþii în acest sector. “Reorganizarea Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãþii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului. Departamentul pentru Energie urmãreºte programul investiþional al noii structuri organiza-
torice, care prevede atât investiþii în sectorul minier în vederea reducerii costului pe Gcal, cost care are o pondere de 80% în costul Mwatt-ului, cât ºi în sectorul energetic în vederea încadrãrii, pe de o parte în parametrii de mediu, iar pe de altã part în reducerea costului pe Mwatt, pentru a fi competitivi pe piaþa de energie”, spunea în anul 2013 Constantin Niþã, ministrul Energiei. În anul 2013 se vorbea de rentabilizarea noii societãþi, însã acum la doi ani diferenþã vorbim de lichidarea acesteia. “Chiar ºi strategia de privatizare prin metoda majorãrii de capital social, prin
O decizie a CEH a pus în pericol desulfurarea de la Paroºeni
Fostul director de proiect se judecã cu angajatorul pentru modificarea CIM
F
ostul director de proiect de la Complexul Energetic Hunedoara a dat angajatorul în judecatã. Dan Marinescu cel care a ocupat funcþia de director proiect la Termocentrala Paroºeni a fost schimbat de pe funcþie fãrã a fi notificat în prealabil. Astfel, acesta a dat în judecatã angajatorul într-un proces care are ca obiect “contestaþie decizie modificare unilateralã contract de muncã”. “Eu am dat conducerea CEH de la SE Paroºeni în judecatã ºi am fãcut o plângere penalã împotriva directorului Doru Viºan pentru abuz . Prima
datã eram în concediu ºi când m-am întors m-am trezit cu un nou CIM semnat unilateral doar de conducerea de la Paroºeni cu funcþia schimbatã ºi cu salariul diminuat 40% fãrã sã fiu informat mãcar în prealabil. Însã ºi acum chiar dacã mi-au înapoiat în urma
sesizãrilor banii pe luna respectivã încã am salariul diminuat ºi poziþia pentru care am dat concurs este schimbatã deºi dupã ce mi-au schimbat-o nici nu apãrea pe noua organigrama fãcutã la aceea datã iar CIM (contractul individual de muncã ) este încã semnat unilateral doar de conducere fãrã acordul meu”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Marinescu, ºef de proiect la Termocentrala Paroºeni. Dupã ce i-au modificat unilateral contractul de muncã, Marinescu a devenit ºef de proiect. “Acum ei spun cã sunt ºef proiect nu director de proiect ºi nici inginer ºef proiect tocmai pentru a-mi
modifica codul COR din CIM. Eu semnez toate documentele cu OS (opinie separatã) în dreptul funcþiei deoarece am fãcut o notã internã prin care mi-am explicat opinia separat la acea vreme”, mai spune sursa citatã. Mai mult decât atât, Marinescu susþine cã proiectul de la Termocentrala Paroºeni a fost pus în pericol din cauza deciziilor luate de conducere. “În contractul comenrcial 142/2010 încheiat cu CNIM contractorul cu care se face proiectul de implementare a instalaþiei de desulfurare ºi ºlam dens de la SE Paroseni exista articol clar prin care se menþioneazã clar cã orice comunicare între Contractor ºi
aport de capital privat al CEH, aprobatã prin HG nr. 86/2013, urmãreºte prioritar asigurarea finanþãrii proiectelor investiþionale atât în domeniul minier, care sã vizeze soluþii tehnologice menite sã creascã productivitatea ºi siguranþa muncii în subteran, cât ºi în domeniul energiei, astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilitate ºi eficienþã economicã”, mai spunea ministrul Niþã în anul 2013. Acum, în anul 215 vorbim de colapsul Complexului Energetic Hunedoara. Nu s-au realizat nici investiþii, iar de profit nici nu poate fi vorba. Obligaþiile Complexului Beneficiar se face prin directorul de proiect ori ei mi-au trimis o înºtiinþare prin care îmi spuneau cã postul respectiv a fost desfiinþat ºi mã ameninþau cã dacã nu accept postul oferit de ei mã vor da afarã însã când am cerut decizia în urma cãreia au emis înºtiinþarea au dat din colþ în colþ. A face aºa ceva înseamnã cã ei au pus în pericol un proiect cu bani euopeni prin desfiinþarea postului respectiv deoarece minim 3 ani nimeni nu mai poate ocupa aceea funcþie dacã ai restruc-
cãtre bugetul de stat se ridicã la suma de 314.577.596 lei, ajungând sã se dubleze faþã de trimestrul doi al acestui an. Cei mai mar datorii se înregistreazã la plata taxelor ºi impozitelor: 215.730.009 lei. De asemenea, la TVA s-au înregistrat datorii de 531.268 lei, impozitul pe venituri din salarii e în „gaurã” cu 298.981 lei, iar dobânzile ºi penalitãþile însumeazã 98.017.338 lei. La finalul lunii februarie 2013, compania a fuzionat cu Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, structurã desprinsã la sfârºitul anului 2012 din Compania Naþionalã a Huilei. Compania nou formatã a plecat cu patru din cele ºapte mine ale CNH, respectiv Livezeni, Lonea, Vulcan ºi Lupeni. În anul 2013, Complexul Energetic Hunedoara asigura circa 5% din producþia de energie a României ºi avea circa 7.000 de angajaþi. Monika BACIU turat/desfiinþat acel post”, a mai spus Marinescu. Primul termen dintre Dan Marinescu ºi Complexul Energetic Hunedoara se va judeca în data de 26 noiembrie. Dan Marinescu a ocupat postul de director de proiect în urma unui concurs organizat în anul 2012. firma care realizeazã desuflurarea la Paroºeni a primit un document prin care se specificã poziþia ocupatã de Marinescu. Monika BACIU
4 Actualitate
Cinci paturi pentru o zonã cu predispoziþie la accidente
C
inci paturi pentru pacienþii arºi, la SUP Petroºani. Valea Jiului este o zonã neagrã din punctul de vedere al accidentelor de muncã ce au loc în subteran. De-a lungul timpului aici au avut loc numeroare accidente în mãruntaiele minelor, accidente în care au fost rãniþi mai mulþi ortaci. De cele mai multe ori ei au fost rãniþi, arºi, având nevoie de îngrijiri de specialitate. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani
sunt doar 5 pãturi pentru arºi, iar în cazul unei tragedii, unitatea medicalã nu ar face faþã. “La nivelul spitalului existã cinci paturi de arºi în cadrul secþiei de chirurgie plasticã din cele 25. Spitalul s-a mai confruntat cu probeleme de arºi ºi aici mã refer la exploziile care au avut loc la minele din Valea Jiului”,
a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În cazul în care la un spital din provincie se prezintã un pacient ars, reprezentanþii unitãþii medicale trebuie sã respecte anumite protocoale. “Existã o serie de protocoale puse la punct de aceastã patologie, de arºi. În
Legi doar cu preþul vieþii...
momentul în care suprafaþa arsã este de 20%, spitalul din provincie este obligat sã trimitã la spitalul de arºi din Bucureºti. La noi se acordã primul ajutor, acordat de orice medic chirurg, iar dupã stabilizare se respectã protocoalele în vigoare”, a mai spus sursa citatã. Încã din anul 2009 s-a luat în discuþie înfiinarea unei secþii de arºi la Petroºani, iar atunci reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii susþineau cã nu este oportunã o astfel de investiþie. “În ceea ce priveºte oportunitatea înfiinþãrii unei secþii de chirurgie plasticã ºi reparatorie la
S
iguranþa pe primul loc. Doar o tragedie ca cea de la Bucureºti a putut face ca autoritãþile sã impunã mãsuri drastice ºi astfel a fost adoptatã ºi publicatã în Monitorul Oficial Hotãrârea de Guvern prin care Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã din toatã þara pot lua decizia de a opri activitatea localurilor din þarã. Inspectorii de la ISU pot opri temporar funcþionarea localurilor autorizate din punctul de vedere al securitãþii la incendiu, cu aria desfãºuratã mai mare de 200 mp, având destinaþia de comerþ, culturã sau turism, în situaþia depãºirii cu mai mult de 10% a numãru-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
lui de utilizatori pentru care s-a acordat autorizaþia, potrivit Hotãrârii de Guvern aprobatã marþi de Executiv care a fost publicatã în Monitorul Oficial. Hotãrârea de Guvern 915/2015 stabileºte criteriile pentru oprirea funcþionãrii ori utilizãrii construcþiilor sau ame-
najãrilor determinate de încãlcarea gravã a cerinþei de securitate la incendiu în ceea ce priveºte periclitarea vieþii ocupanþilor ºi forþelor de intervenþie, neasigurarea stabilitãþii elementelor portante, respectiv a limitãrii propagãrii focului ºi fumului în interiorul edificiului ºi la vecinãtãþi. Mai mult decât atât cei de la pompieri pot dispune închiderea temporarã a spaþiilor menþionate în mai multe situaþiicum ar fi depãºirea numãrului de niveluri supraterane faþã de valoarea de referinþã admisã pentru clãdirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenþã la foc; neasigurarea numãrului minim de cãi pentru evacuare faþã de valoarea de referinþã; reducerea prin elemente de construcþie, cu mai mult de 25% din valoarea de referinþã a înãlþimii/lãþimii cãilor de evacuare, în condiþiile în care deficienþa nu poate fi înlãturatã pe
timpul controlului; neechiparea cu instalaþii de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare ºi avertizare a incendiului, în concordanþã cu valoarea de referinþã; neechiparea cu instalaþii/sisteme de desfumare ori instalaþii de iluminat de securitate pentru evacuare, în concordanþã cu valoarea de referinþã; categorii de construcþii sau amenajãri la care nu au fost identificate data realizãrii documentaþiei tehnice de autorizare a lucrãrilor de construcþii sau momentul punerii în funcþiune. Din pãcate au trebuit sã moarã oameni ºi alþii sã se zbatã între viaþã ºi moarte pe paturile de spital pentru cã unii sã se trezeascã la realitate ºi sã facã ceva în acest sens. Monika BACIU
Spitalul de Urgenþã Petroºani, în care sã poatã fi tratate arsurile grave ce pot fi provocate de accidentele din subteran, vã informãm cã în structura acestei unitãþi sanitare este aprobatã o secþie de chirurgie plastic, microchirurgie reconstructive cu 25 de paturi, în cadrul cãreia exista un compartiment pentru arºi cu 5 paturi”, se arãta într-un document al Ministerului Sãnãtãþii din anul 2009. Mai mult, reprezentanþii ministerului, cosniderau la acea vreme ca toþi factorii implicate trebuie sã intervinã cu rapiditate ºi eficientã în cazul unor accidente de munca din subteran care sunt soldate cu rãnirea prin ardere a minerilor. “În contextual în care exista un risc ridicat de producer a accidentelor în subteran este necesar a fi dezvoltat pe plan de intervenþie, care sã fie urmat cu precizie, în primele 24-48 de ore
Vor demisia celor care au distrus CEH Concursul de strict politic ºi nu pe reprezentativi ai a protestul Salvare Minierã, minerilor, Vasile criterii de perforL tinerilor de Pãduraru, a salutat miercuri seara s-au manþã. Astfel, sediul anulat de tragedia atât acþiunea de administrativ al raliat ºi minerii din Complexului Energetic protest a tinerilor cât din clubul morþii Valea Jiului, ºi iniþiativa de a se Hunedoara a fost fiind crtitice, în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a accidentaþilor. ªansele de supravieþuire ale victimelor sunt direct proporþionale cu viteza de reactive a tuturor instituþiilor care au responsabilitãþi în domeniu (Consiliul Local, Primãrie, Prefectura, ISU, Ambulanta), iar programul de asistenta trebuie sã evite întârzierile, confuziile, erorile”, se mai arãta în documentul Ministerului Sãnãtãþii. Asistenta medicalã acordatã în astfel de situaþii necesita o colaborare multicentricã ºi multidisciplinara, alãturi de terapia chirurgicalã un loc important fiind ocupat de terapia intensive. Monika BACIU
Concert de orgã la Petroºani
B
isericã Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani gãzduieºte, sâmbãtã, 7 noiembrie, un concert inedit la orgã. Participã organistul Potyo Istvan ºi, cei care doresc, pot asculta cum sunã Bach în interpretarea acestui renumit artist. El este cunoscut ca unul dintre cei mai importanþi artiºti clujeni, iar concertele sale se bucurã mereu de aprecierea publicului. Orga bisericii romano-catolice din Petroºani, a fost construitã în anul 1889, în fabrica Angster din Pécs, Ungaria. În anul 1940 a fost restauratã din iniþiativa cantorului vremii Zuléger József. Cu aceastã ocazie, orga de 12 registre a primit încã 5 registre, iar sistemul sãu a devenit pneumatic. „În vara anului curent, orga a avut parte de încã o restaurare masivã. Orga renovatã va fi binecuvântatã, în cadrul liturghiei de sâmbãtã 7 noiembrie, de cãtre pãrintele protopop al Clujului, Kovacs Sandor. Cu aceastã ocazie, va avea loc un concert de orgã, susþinut de Dr. Potyó István compozitor ºi organist din Cluj-Napoca. Recitalul va cuprinde lucrãri de Johann Sebastian Bach, Georg Ruzitska, César Franck, Ramon Noblé. Concertul va avea loc la data de 7 noiembrie, orele 17:30, intrarea este liberã”, a spus Erno Deneº, cantor la Biserica Romano Catolicã Sfânta Varvara de la Petroºani. Diana MITRACHE
oamenii fiind nemulþumiþi de faptul cã principala industrie a zonei este în colaps.
Aceºtia acuzã atât actuala conducere a Complexului Energetic Hunedoara cât ºi pe cele anterioare de corupþie, incompetenþã dar ºi pentru cã numirile în fruntea companiei s-au fãcut
împânzit, ieri, cu afiºe prin care se cerea demisia directorului general Emil Floruþ. Pe aceleaºi fiºe lipite de gardurile sediului din Petroºani al Complexului Energetic Hunedoara, ortacii au mai scris „Stop Corupþiei”, „Demisia incompetenþilor” ori „Demisia tuturor directorilor numiþi exclusiv politic”. Unul dintre liderii
cere demisia celor care conduc CEH-ul, fie ºi prin intermediul unor „manifeste”. „Sigur cã suntem solidari, sigur cã ºi minerii sunt solidari cu protestele tinerilor ºi le susþinem cauza. Sã se ducã odatã politicul acesta de unde a venit. NU se mai poate în halul acesta. Faþã de acele afiºe, nu am idee cine le-a pus. Am vãzut cã în mesaj i se cere demisia ºi directorului general. Asta este situaþia, nu este nimic de ascuns. Sã se ducã, sã plece toþi, inclusiv ãsta al nostru (n.r. directorul general al CEH). Cu stilul lui de lucru ºi cu ideile lui nu salveazã CEH-ul niciodatã.
C
oncusul de salvare minierã de la Petroºani a fost anulat.
În acest weekend, la Petroºani ar fi trebuit sã aibã loc cea de-a IX-a ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã, organizat de INSEMEX Petroºani. Tragedia din Clubul Colectiv de la Bucureºti a fãcut ca aceastã manifestare, cu tradiþie, sã fie anulatã. Cine ºtie ce ordino fi primit el, probabil cã este mai prelungeascã un pic liniºtea în Vale. De salvat mineritul în nici un caz”, a declarat, Vasile Pãduraru, liderul sindical care în urmã cu o sãptãmânã intra în greva foamei pentru a cere salvarea industriei miniere din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
“Am anulat concursul din acest an. Sunt mulþi factori care ar fi trebuit sã vinã la Petroºani, dar toþi sunt angrenaþi în anchetã ºi nici nu e momentul acum sã organizãm concursul”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Din anii ’90 la Petroºani se organiza Concursul Naþional de Salvare Minierã, eveniment la care luau parte salvatori mineri din întreaga þarã. Aceºtia se întreceau în cadrul mai multor probe pentru a-ºi demonstra pregãtirea. Anul acesta, concursul a fost anulat din cauza tragediei de la Bucureºti în care ºi-au pierdut viaþa 32 de tineri. Monika BACIU
4 Actualitate
Cinci paturi pentru o zonã cu predispoziþie la accidente
C
inci paturi pentru pacienþii arºi, la SUP Petroºani. Valea Jiului este o zonã neagrã din punctul de vedere al accidentelor de muncã ce au loc în subteran. De-a lungul timpului aici au avut loc numeroare accidente în mãruntaiele minelor, accidente în care au fost rãniþi mai mulþi ortaci. De cele mai multe ori ei au fost rãniþi, arºi, având nevoie de îngrijiri de specialitate. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani
sunt doar 5 pãturi pentru arºi, iar în cazul unei tragedii, unitatea medicalã nu ar face faþã. “La nivelul spitalului existã cinci paturi de arºi în cadrul secþiei de chirurgie plasticã din cele 25. Spitalul s-a mai confruntat cu probeleme de arºi ºi aici mã refer la exploziile care au avut loc la minele din Valea Jiului”,
a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În cazul în care la un spital din provincie se prezintã un pacient ars, reprezentanþii unitãþii medicale trebuie sã respecte anumite protocoale. “Existã o serie de protocoale puse la punct de aceastã patologie, de arºi. În
Legi doar cu preþul vieþii...
momentul în care suprafaþa arsã este de 20%, spitalul din provincie este obligat sã trimitã la spitalul de arºi din Bucureºti. La noi se acordã primul ajutor, acordat de orice medic chirurg, iar dupã stabilizare se respectã protocoalele în vigoare”, a mai spus sursa citatã. Încã din anul 2009 s-a luat în discuþie înfiinarea unei secþii de arºi la Petroºani, iar atunci reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii susþineau cã nu este oportunã o astfel de investiþie. “În ceea ce priveºte oportunitatea înfiinþãrii unei secþii de chirurgie plasticã ºi reparatorie la
S
iguranþa pe primul loc. Doar o tragedie ca cea de la Bucureºti a putut face ca autoritãþile sã impunã mãsuri drastice ºi astfel a fost adoptatã ºi publicatã în Monitorul Oficial Hotãrârea de Guvern prin care Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã din toatã þara pot lua decizia de a opri activitatea localurilor din þarã. Inspectorii de la ISU pot opri temporar funcþionarea localurilor autorizate din punctul de vedere al securitãþii la incendiu, cu aria desfãºuratã mai mare de 200 mp, având destinaþia de comerþ, culturã sau turism, în situaþia depãºirii cu mai mult de 10% a numãru-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
lui de utilizatori pentru care s-a acordat autorizaþia, potrivit Hotãrârii de Guvern aprobatã marþi de Executiv care a fost publicatã în Monitorul Oficial. Hotãrârea de Guvern 915/2015 stabileºte criteriile pentru oprirea funcþionãrii ori utilizãrii construcþiilor sau ame-
najãrilor determinate de încãlcarea gravã a cerinþei de securitate la incendiu în ceea ce priveºte periclitarea vieþii ocupanþilor ºi forþelor de intervenþie, neasigurarea stabilitãþii elementelor portante, respectiv a limitãrii propagãrii focului ºi fumului în interiorul edificiului ºi la vecinãtãþi. Mai mult decât atât cei de la pompieri pot dispune închiderea temporarã a spaþiilor menþionate în mai multe situaþiicum ar fi depãºirea numãrului de niveluri supraterane faþã de valoarea de referinþã admisã pentru clãdirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenþã la foc; neasigurarea numãrului minim de cãi pentru evacuare faþã de valoarea de referinþã; reducerea prin elemente de construcþie, cu mai mult de 25% din valoarea de referinþã a înãlþimii/lãþimii cãilor de evacuare, în condiþiile în care deficienþa nu poate fi înlãturatã pe
timpul controlului; neechiparea cu instalaþii de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare ºi avertizare a incendiului, în concordanþã cu valoarea de referinþã; neechiparea cu instalaþii/sisteme de desfumare ori instalaþii de iluminat de securitate pentru evacuare, în concordanþã cu valoarea de referinþã; categorii de construcþii sau amenajãri la care nu au fost identificate data realizãrii documentaþiei tehnice de autorizare a lucrãrilor de construcþii sau momentul punerii în funcþiune. Din pãcate au trebuit sã moarã oameni ºi alþii sã se zbatã între viaþã ºi moarte pe paturile de spital pentru cã unii sã se trezeascã la realitate ºi sã facã ceva în acest sens. Monika BACIU
Spitalul de Urgenþã Petroºani, în care sã poatã fi tratate arsurile grave ce pot fi provocate de accidentele din subteran, vã informãm cã în structura acestei unitãþi sanitare este aprobatã o secþie de chirurgie plastic, microchirurgie reconstructive cu 25 de paturi, în cadrul cãreia exista un compartiment pentru arºi cu 5 paturi”, se arãta într-un document al Ministerului Sãnãtãþii din anul 2009. Mai mult, reprezentanþii ministerului, cosniderau la acea vreme ca toþi factorii implicate trebuie sã intervinã cu rapiditate ºi eficientã în cazul unor accidente de munca din subteran care sunt soldate cu rãnirea prin ardere a minerilor. “În contextual în care exista un risc ridicat de producer a accidentelor în subteran este necesar a fi dezvoltat pe plan de intervenþie, care sã fie urmat cu precizie, în primele 24-48 de ore
Vor demisia celor care au distrus CEH Concursul de strict politic ºi nu pe reprezentativi ai a protestul Salvare Minierã, minerilor, Vasile criterii de perforL tinerilor de Pãduraru, a salutat miercuri seara s-au manþã. Astfel, sediul anulat de tragedia atât acþiunea de administrativ al raliat ºi minerii din Complexului Energetic protest a tinerilor cât din clubul morþii Valea Jiului, ºi iniþiativa de a se Hunedoara a fost fiind crtitice, în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a accidentaþilor. ªansele de supravieþuire ale victimelor sunt direct proporþionale cu viteza de reactive a tuturor instituþiilor care au responsabilitãþi în domeniu (Consiliul Local, Primãrie, Prefectura, ISU, Ambulanta), iar programul de asistenta trebuie sã evite întârzierile, confuziile, erorile”, se mai arãta în documentul Ministerului Sãnãtãþii. Asistenta medicalã acordatã în astfel de situaþii necesita o colaborare multicentricã ºi multidisciplinara, alãturi de terapia chirurgicalã un loc important fiind ocupat de terapia intensive. Monika BACIU
Concert de orgã la Petroºani
B
isericã Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani gãzduieºte, sâmbãtã, 7 noiembrie, un concert inedit la orgã. Participã organistul Potyo Istvan ºi, cei care doresc, pot asculta cum sunã Bach în interpretarea acestui renumit artist. El este cunoscut ca unul dintre cei mai importanþi artiºti clujeni, iar concertele sale se bucurã mereu de aprecierea publicului. Orga bisericii romano-catolice din Petroºani, a fost construitã în anul 1889, în fabrica Angster din Pécs, Ungaria. În anul 1940 a fost restauratã din iniþiativa cantorului vremii Zuléger József. Cu aceastã ocazie, orga de 12 registre a primit încã 5 registre, iar sistemul sãu a devenit pneumatic. „În vara anului curent, orga a avut parte de încã o restaurare masivã. Orga renovatã va fi binecuvântatã, în cadrul liturghiei de sâmbãtã 7 noiembrie, de cãtre pãrintele protopop al Clujului, Kovacs Sandor. Cu aceastã ocazie, va avea loc un concert de orgã, susþinut de Dr. Potyó István compozitor ºi organist din Cluj-Napoca. Recitalul va cuprinde lucrãri de Johann Sebastian Bach, Georg Ruzitska, César Franck, Ramon Noblé. Concertul va avea loc la data de 7 noiembrie, orele 17:30, intrarea este liberã”, a spus Erno Deneº, cantor la Biserica Romano Catolicã Sfânta Varvara de la Petroºani. Diana MITRACHE
oamenii fiind nemulþumiþi de faptul cã principala industrie a zonei este în colaps.
Aceºtia acuzã atât actuala conducere a Complexului Energetic Hunedoara cât ºi pe cele anterioare de corupþie, incompetenþã dar ºi pentru cã numirile în fruntea companiei s-au fãcut
împânzit, ieri, cu afiºe prin care se cerea demisia directorului general Emil Floruþ. Pe aceleaºi fiºe lipite de gardurile sediului din Petroºani al Complexului Energetic Hunedoara, ortacii au mai scris „Stop Corupþiei”, „Demisia incompetenþilor” ori „Demisia tuturor directorilor numiþi exclusiv politic”. Unul dintre liderii
cere demisia celor care conduc CEH-ul, fie ºi prin intermediul unor „manifeste”. „Sigur cã suntem solidari, sigur cã ºi minerii sunt solidari cu protestele tinerilor ºi le susþinem cauza. Sã se ducã odatã politicul acesta de unde a venit. NU se mai poate în halul acesta. Faþã de acele afiºe, nu am idee cine le-a pus. Am vãzut cã în mesaj i se cere demisia ºi directorului general. Asta este situaþia, nu este nimic de ascuns. Sã se ducã, sã plece toþi, inclusiv ãsta al nostru (n.r. directorul general al CEH). Cu stilul lui de lucru ºi cu ideile lui nu salveazã CEH-ul niciodatã.
C
oncusul de salvare minierã de la Petroºani a fost anulat.
În acest weekend, la Petroºani ar fi trebuit sã aibã loc cea de-a IX-a ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã, organizat de INSEMEX Petroºani. Tragedia din Clubul Colectiv de la Bucureºti a fãcut ca aceastã manifestare, cu tradiþie, sã fie anulatã. Cine ºtie ce ordino fi primit el, probabil cã este mai prelungeascã un pic liniºtea în Vale. De salvat mineritul în nici un caz”, a declarat, Vasile Pãduraru, liderul sindical care în urmã cu o sãptãmânã intra în greva foamei pentru a cere salvarea industriei miniere din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
“Am anulat concursul din acest an. Sunt mulþi factori care ar fi trebuit sã vinã la Petroºani, dar toþi sunt angrenaþi în anchetã ºi nici nu e momentul acum sã organizãm concursul”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI, Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Din anii ’90 la Petroºani se organiza Concursul Naþional de Salvare Minierã, eveniment la care luau parte salvatori mineri din întreaga þarã. Aceºtia se întreceau în cadrul mai multor probe pentru a-ºi demonstra pregãtirea. Anul acesta, concursul a fost anulat din cauza tragediei de la Bucureºti în care ºi-au pierdut viaþa 32 de tineri. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
CUM SUNTEM MINÞIÞI CÃ MINERITUL NU E PROFITABIL
Avem rezerve de huilã, dar comisioanele din import aduc banii!
R
esursele de huilã care se aflã în subteranul Vãii Jiului ar putea sã fie exploatate mai mult de 6 decenii de acum încolo. Nimeni nu a consultat specialiºtii geologi de la Universitatea din Petroºani, iar studiile lor rãmân într-un circuit intern al geologilor, în timp ce directorii de la CEH sunt plãtiþi regeºte, probabil, ca sã închidã ochii la comisioanele din importuri, sau din vânzarea la fier vechi a minelor. Pare de necrezut, dar niciun specialist din Universitatea Petroºani nu a fost consultat, iar mina Petrila s-a închis, deºi ar fi resurse suficiente. Geologii spun cã prospecþiunile lor aratã cum rezerva de huilã de calitate ar mai putea sã fie exploatatã vreo jumãtate de secol ºi mai bine, dar Valea Jiului se va opri, probabil, în 2018. „Varianta optimistã, ºi cea mai eficientã în a face prognoze, este de 92 -94 de milioane de tone, la o putere calorificã de 3.600 k Cal /kg. Vorbim despre rezerve, care se aflã în subteranele tuturor unitãþilor miniere din Valea Jiului ºi cele pe închidere ºi celelalte. Fãcând trimitere la producþia din 2013, de 1,5 milioane de tone de huilã, cu toate cã necesarul în termocentrale este de 2,5 milioane tone maxim pe an ºi un milion se
asigurã din import, nejustificat acest import, pãrerea mea personalã, sigur cã aceste rezerve ar ajunge pentru 60 -65 de ani”, a declarat prof univ. Dr ing. Grigore Buia, Catedra de Ingineria Mediului ºi Geologie din UP Minele din Valea Jiului se vor închide pe rând ºi se pare cã 2018 este anul limitã, deºi statisticile geologilor spun altceva. Nu se vrea, spun specialiºtii, care nu au fost consultaþi ºi nu înþeleg de ce, dar ºtiu cã mai profitabil este comi-
sionul din importuri. „Din dorinþa, pe de o parte, de a câºtiga din intermedierea importului de cãrbune ºi din valorificarea metalelor a fierului vechi, a cablurilor ºi a instalaþiilor de aeraj, care existã în subteran, a instalaþiilor de transport ºi aºa mai departe, nu se vrea continuarea activitãþii în minele de aici”, a adãugat prof univ. Dr ing. Grigore Buia, Catedra de Ingineria Mediului ºi Geologie din Universitatea din Petroºani. Cei care închid minele spun cã e prea scump sã exploatãm rezervele la care nu au ajuns încã sub pãmânt, dar recunosc cã acum, dacã vom închide minele, aºa cum se face în momentul de faþã, nici nu vom mai ajunge la ele. „La SNÎMV, datoritã modului în care se efectueazã aceste închideri, nu se va permite redeschiderea
262 de dispobilizaþi la SNIM
D
e luni, 9 noiembrie, 262 de angajaþi ai SNÎMVJ intrã în previz ºi vor fi concediaþi.
Este cel de al doilea val de disponibilizãri, dupã cel din primãvarã. Fiecare angajat îºi finalizeazã preavizul în decembrie ºi atunci va primi aproximativ 37.000 de lei brut. Fiecare din unitãþile miniere aflate în proces de închidere va trimite oameni acasã. Mãsura a fost impusã conform planului de restructurare al minelor neviabile ºi 262 de angajaþi vor pleca începând de luni, sãptãmâna viitoare. „Dupã reaºezarea posturilor în organigrame, la fiecare unitate
minierã, am ajuns la 262 de persoane care vor face parte din aceastã etapã a doua de disponibilizare ºi anume, la mina Petrila 126 de persoane,
acestor mine. În cel mai rãu caz, pentru a ajunge la rezervele care zicem noi cã sunt cantonate acolo, ar trebui sã facem alte lucrãri de investiþii, ca sã le putem scoate la suprafaþã”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Geologii de la Universitatea din Petroºani au creat strategii ºi au arãtat, în studii elaborate, cã avem huilã, însã, pãrerea lor nici nu a existat. Profesorii universitari au elaborat o lucrare amplã în 2014, pe care au ºi prezentat-o în cadrul Simpozionului de Geologie Economicã, dar fãrã a avea vreun impact în Valea Jiului. „Specialiºtii în geologie ne-au pus întrebãri ºi au analizat lucrarea prezentatã. Dar a rãmas în lumea geologilor ºi nu a pãtruns mai departe. ªi chiar am discutat cu Directorul institutului
la Uricani 65 de persoane, la Paroºeni 67 ºi din aparatul funcþional al societãþii 4 persoane. În total 262 de persoane. Ei vor intra în preaviz ºi am fãcut deja notifucãrile cãtre AJOFM ºi ITM ºi din 9 noiembrie vor intra în preaviz, urmând ca în 9 decembrie sã aibe loc încetarea activitãþii”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. În primãvarã, de la minele pe închidere au plecat alþi 225 de angajaþi, dar conform Deciziei UE, în mod normal, ar trebui sã plece 695 de persoane. Deocamdatã cifra nu a fost atinsã, iar cei de la Societatea de Închideri de Mine spun cã aºteaptã rãspunsul de la Comisia Europeanã. Diana MITRACHE
Geologic despre aceastã falsã impresie care se creazã despre cãrbunele din Valea Jiului ºi mi-a spus cã nici ei nu au fost consultaþi”, a adãugat cu amãrãciune profesorul Grigore Buia. Mina Petrila s-a închis sãptãmâna trecutã, cã nu ar mai fi rezerve, deºi prospecþiunile aratã cã în subteran ar mai fi cãrbune, deºi în studiul
geologilor se aratã cã existã o rezervã de 80 -90 milioane de tone, neexploatatã la nivelul anului 2013. Cu siguranþã, rezerva nu a fost epuizatã, însã, mina se închide pentru cã minerii nu mai ajung la zãcãmânt, prin lucrãrile existente acum în subteran. Urmeazã, pe rând, celelalte unitãþi ºi se pare cã termenul limitã pentru mineritul Vãii Jiului va fi anul 2018. Specialiºtii în geologie spun cã în lume, 30% din energia produsã este pe bazã de cãrbune ºi cã nemþii au redeschis unitãþi miniere în care mai aveau rezerve, dar noi preferãm importul din Africa de Sud, pentru cã de aici ar ieºi comisioanele profitabile. Diana MITRACHE
Anularea amenzii CEH, amânatã pentru decembrie
I
nstanþa de la Petroºani a amânat procesul în care se judecã cererea Complexului Energetic Hunedoara de a i se anula amenda aplicatã de Garda de Mediu. Termenul în acest dosar a fost fixat pentru luna decembrie, mai exact pentru data de 9 când “pãrþile au termen în cunoºtinþã conform art. 229 alin. 1 Cod procedurã civilã, urmând ca excepþiile invocate prin întâmpinare sã fie puse în discuþia pãrþilor la termenul de judecatã stabilit”. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara cer în instanþã anularea procesului verbal de contravenþie din data de 23.06.2015 prin care s-a dispus sistarea activitãþii la Sucursala Electrocentrale Deva ºi SE Paroºeni. Garda de Mediu a decis suspendarea activitãþii la cele douã termocentrale incluse în CEH din cauzã cã nu s-au conformat normelor de mediu în vigoare. Comisarii de mediu au precizat cã, în vederea obþinerii Autorizaþiei Integrate de Mediu, la Mintia este necesarã realizarea investiþiilor ce decurg din respectarea Directivei 2001/80/C pentru cele trei instalaþii mari de ardere (IMA1, IMA2, IMA3), respectiv reabilitare electrofiltre, reabilitare azãtoare cu NOx redus. De asemenea, pentru Mintia s-a decis aplicarea unei sancþiuni în valoare de 60.000 lei pentru cã unitatea funcþioneazã fãrã a deþine autorizaþie integratã de mediu. La Paroºeni, în schimb, trebuie finalizatã investiþia privind desulfurarea gazelor de ardere, care este realizatã în proporþie de peste 88 la sutã, respectiv schimbarea tehnologiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii, care este realizatã de asemenea în proporþie de aproximativ 55%. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
N-a convins judecãtorii cã s-a îndreptat
Când plãtim on-line apa în Petroºani?
A
u început timid, cu sistemele pay point, dar spun cã în primele luni ale anului viitor, locuitorii din Petroºani vor plãti facturile la apã din faþa calculatorului. Metoda va fi funcþionalã ºi acum este în stadiul de perfectare.
A
lexandru Mucerniuc n-a primit liberarea mult visatã ºi va rãmâne în penitenciar cel puþin pânã pe data de 23 noiembrie a.c., când la Tribunalul Alba va fi luatã în discuþie solicitarea sa. Tânãrul din Uricani a ajuns dupã gratii pentru cã a spart magazinul alimentar al închisorii, în perioada în care executa o condamnare tot pentru furt. Cu o inteligenþã peste medie, Mucerniuc a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor penitenciarului din Târgu Mureº, ºi de sub nasul lor, sã fure cafea, alimente ºi þigãri, ziua în amiaza mare. S-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toate încuietorile chioºcului din penitenciar. Ca sã nu fie prins în celulã cu alimentele ºi þigãrile
furate, le-a ascuns în coºurile de gunoi ale închisorii. Mucerniuc a spart ºi o casã de amanet ce aparþinea unui fost ofiþer de poliþie din judeþul Gorj ºi a reuºit sã pãgubeascã zeci de persoane din mai multe localitãþi ale þãrii. Cea mai eficientã metodã era de a se îmbrãca în domniºoarã, îºi asorta o poºetã galbenã ºi bãtea la uºa pãgubitului. O clipã de neatenþie era de ajuns pentru a-i goli casa de bunuri. O altã metodã era de a se deghiza în copil care trãieºte pe strãzi. Maximilian GÂNJU
Pericol în Colonie
C
lãdirea din Colonia Petroºani, a cãrui corp s-a prãbuºit din senin în urmã cu patru ani, încã reprezintã un pericol public. Imobilul ºubrezit de hoþi stã sã cadã în stradã ºi chiar
dacã pune vieþi în pericol, responsabilii nu-i obligã pe proprietari fie sã îl consolideze fie sã-l demoleze. „Încã mai pârâie în câte o zi. Nu ºtim de ce nu o demoleazã sau de ce nu o reface. Hoþii mai dau târcoale, mai sar gardul care împrejmuieºte clãdi-
rea dar vãd cã nu mai au curaj sã intre în ea. Sunt sigur cã o singurã cãrãmidã dacã mai scoate cineva din perete, o sã cadã toatã construcþia peste el”, spune unul dintre vecini. Clãdirea a fost ridicatã în urmã cu zeci de ani ºi a trecut în proprietatea mai multor firme. De circa nouã ani de zile nu a mai fost folositã iar ultimul proprietar avea de gând sã o transforme într-un cãmin de bãtrâni. Maximilian GÂNJU
< DECESE <
Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul Petru Mihaiþã Nistor în greaua încercare pricinuitã de decesul tatãlui. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. * * * Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de Petru Mihaiþã Nistor în greaua încercare pricinuitã de
decesul tatãlui. Dumnezeu sã-l aºeze în loc luminat ºi sã-l aibã în pace ! * * * Colectivul Serviciului Juridic al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de colegul Petru Mihãiþã Nistor, cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere, în încercarea grea prin care trece la plecarea spre lumea celor drepþi a tatãlui. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Apa de la robinet poate fi achitatã de pe card, direct din faþa calculatorului. Este o metodã pe care specialiºtii de la firma de distribuþie a apei din Valea Jiului o perfecteazã ºi ultima facturã de pe acest an o vom putea plãti în acest mod. „Am luat în calcul lucrul acesta ºi sper ca la începutul lunii ianuarie, mijlocul lunii ianuarie, sã facem ceea ce ne stã în putinþã ca facturile de dupã 15 decembrie sã poatã fi plãtite direct din faþa calculatorului. Suntem în discuþii acum ºi ni s-au cerut date de la bãnci sã vedem
unde este cel mai mic comision, fiindca clienþii nu vor plãti comision”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv. Pânã acum, clienþii Apa Serv pot plãti doar la ghiºee, sau prin pay point. „Ne preocupã în continuare posibilitãþile de platã a facturilor. E greu, unii oameni lucreazã 8 -10 ore ºi ne-au cerut soluþii alternative la plata la ghiºeu. Am gãsit iniþial soluþia prin pay point-uri, care dat roade. Dacã
avem încasãri de 10.000 de lei pe lunã, în luna octombrie anul acesta am încasat prin acest sistem aproape douã miliarde de lei vechi”, a mai adãugat Costel Avram. Încasãrile celor de la Apa Serv au crescut ºi sunt restanþe mari doar la asociaþiile de proprietari cu probleme. Totuºi, Costel Avram a promis cã ºi cei care fac parte din asociaþii ºi sunt la zi cu plata facturilor, vor putea plãti prin metoda ce va fi perfectatã pânã în ianuarie. Diana MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
Presiunea galeriilor Iatã cã fotbalul pãtrunde tot mai pregnant, pe un anumit tronson, spre sfera politicului. În ultimii ani, galeriile fotbalis-
tice au devenit tot mai vizibile în miºcãrile de stradã care cer schimbarea sistemelor ºi guvernelor. S-a simþit asta ºi în ianuarie
2012 la mitingul pro Arafat ºi în septembrie 2013 în chestiunea Roºia Montanã ºi în decembrie 2015 la protestele împotriva USL. Acum, în aceste zile, galeriile au contribuit evident ºi indiscutabil la eliminarea
Week-end sportiv tapa de mâine a Ligii a IV-a Hunedoara are câteva jocuri interesante, precum un derby
Vasile Scurtu, preºedinte Minerul Uricani
de Valea Jiului, Minerul Uricani – Hercules Lupeni.
„Avem tot lotul valid, vor reintra Anghelina, Boroghinã ºi Dãrãbanã care nu au jucat la Brad. Respectãm echipa din Lupeni, care rãmâne în continuare favoritã la locul 1”, a declarat Vasile Scurtu, preºedintele Minerul Uricani. „Meciul de la Uricani este foarte important pentru noi. Avem destule absenþe – Ciorâia ºi Rere Moldovan suspendaþi, Alex. Harangozo ºi Marius Dumitrescu plecaþi recent – dar sper cã vom gãsi formula de echipã cu care sã putem obþine
Jiului cãuta vinovaþii pentru starea echipei la momentul respectiv, mitinguri anti Simota. Acum însã s-a ajung la concluzia cã, rãu cu rãu, dar mai rãu fãrã rãu. Aºa „zice” galeriile.
toatã seriozitatea, în ciuda poziþiei Jiului. Oricând poate fi o rãbufnire de orgoliu a unei echipe care, þine totuºi de un brand, de o istorie” a precizat Mirel Dubar, preºedintele de la ªoimul Bãiþa.
DERBY LA URICANI
E
guvernului Victor Ponta. Galerii care au luat poziþie ºi în alte oraºe. Poate chiar mai implicate decât la meciurile de fotbal... Am avut o asemenea situaþie ºi la Petroºani în februarie 2013, când galeria
Antrenorul Dan Voicu (Hercules Lupeni) sperã într-o victorie la Uricani cele trei puncte, foarte importante în contextul acestui final de tur” a spus Dan Voicu, antrenorul echipei Hercules Lupeni. Liderul ªoimul Bãiþa are un meci, în aparenþã uºor la Jiul Petroºani, unde, totuºi, este greu de crezut cã nu va obþine victoria. „Tratãm meciul cu
Mirel Dubar
Handbal
UNA CALDÃ, ALTA RECE... C
ele douã echipe de junioare ale CSS Petroºani au avut comportãri diferite în etapa din week-end-ul trecut.
La junioare II (15-16 ani), fetele lui Daniel Brânzãu au cedat la ºapte goluri diferenþã
(26-33) în jocul de la Caracal, chiar dacã pânã în minutul 35 s-a mers de la egal la egal, ba chiar petroºenencele au condus cu unul sau douã goluri diferenþã! În schimb, junioarele III (13-14 ani) au fost mai harnice în meciul susþinut pe teren
propriu, câºtigând cu 28-16 ºi respectându-ºi poziþia de lider, beneficiind ºi de cinci puncte bonus (la fel ca ºi LPS Sebeº), pentru respectarea cerinþelor de talie la cinci partide. Echipa de junioare II va începe returul pe 28 noiembrie a.c.
Paginã realizatã de Genu TUÞU