CVJ NR. 979 MIERCURI 4 NOIEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 979

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ecologiºtii mai

Minerii nu mai primesc tichete de masã

opresc o lucrare

A

ngajaþii de la minele din Valea Jiului nu vor mai primi tichete de masã. Mãsura ar putea fi înlocuitã cu o alta cuprinsã în lege, dar deocamdatã se discutã la nivel de comisii despre o variantã alternativã.

Ca sã reducã cheltuielile, conducerea Complexului Energetic Hunedoara are în plan sã renunþe la tichetele de masã ale minerilor din Valea Jiului, în schimbul unui card pe care va intra suma aferentã acestora. Mãsura nu îi dezavantajeazã pe lucrãrtorii din subteran, care vor primi aceeaºi sumã de bani, dar într-un alt mod.

Totuºi, spun sindicaliºtii, aceasta este încã o mãsurã care se negociazã în aceste momente. „Se poate face printr-o negociere cu reprezentanþii salariaþilor. Nu vãd niciun impediment dacã

s-ar întâmpla acest lucru, ca sã îl punem în aplicare, dacã aduce un beneficiu societãþii.

Nu ne opunem la niciun demers care reduce o cheltuialã la nivelul societãþii, pentru a regãsi acea brumã de bani în aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatul Muntele din cadrul CEH. Tichetele de masã au intrat în posesia minerilor ºi energeticienilor, dupã unificarea termocentralelor cu minele, iar prin primãvarã au fost ample proteste pentru cã acestea nu ajungeau la timp la salariaþi. Fiecare miner primeºte de câte ori intrã în minã, pentru un ºut, câte un tichet de masã, a cãrui valoare este, conform Contractului Colectiv de Muncã, de 9,41 de lei.

Diana MITRACHE

D

upã ce ecologiºtii de la Agent Green au tergiversat lucrãrile de pe „Drumul lui Bãsescu”, ecologiºtii de la Asociaþia Efectul Fluture contestã ºi amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului. Prima lucrare de la Câmpu lui Neag a fost opritã de Agent Green pe motiv cã traverseazã rezervaþia Naturalã Parcul Naþional Retezat, iar acum cei de la Efectul Fluture nu permit lucrãrile din Defileul Jiului. >>> PAGINA A 3-A

Drumarii cer noi restricþii în Defileul Jiului

C

hiar dacã din week-end-ul trecut se circulã fãrã restricþii ºi doar semafoarele împiedicã ºoferii din Defileul Jiului, drumarii cer încã douã sãptãmâni.

Cererea lor este acum analizatã ºi asta pentru cã lucrãtorii de la drumuri spun cã vor finaliza stratul de uzurã pânã la Lainici, iar pânã la Petroºani va fi un prim strat de asfalt.

Circulaþia rutierã a fost reluatã de luni pe DN 66, în Defileul Jiului. Traficul era restricþionat în timpul zilei pe sectorul de drum cuprins între kilometrii 93 ºi 126, între oraºul BumbeºtiJiu, judeþul Gorj, ºi Petroºani, judeþul Hunedoara. În

ultimele luni, în Defileul Jiului au fost restricþii din cauza lucrãrilor de reabilitare a drumului naþional, iar drumarii cer din nou restricþii încã cel puþin douã sãptãmâni. „Constructorul a solicitat, în momentul de faþã, la companie modificãri ale

managementului de trafic, în sensul cã solicitã pe o perioadã de douã sãptãmâni, sã se circule cu restricþii, dar ºi cu program de închidere al defileului, însã, comisia mixã

CNADR – Direcþia Poliþiei Rutiere analizeazã aceastã propunere a constructorilor ºi va comunica dacã se aprobã”, a spus Ion Tudor, ºeful CNADR

Gorj. În prezent, lucrãrile se aflã pe anumite porþiuni la faza de turnare a stratului de uzurã, însã mai este de lucru la un pod ºi la o parcare în zona Mãnãstirii Lainici.

Conducerea Secþiei de Drumuri Judeþene Târgu Jiu a precizat cã, pânã la sfârºitul anului, se va circula pe asfalt pânã la Petroºani, însã, lucrãrile nu vor putea fi încheiate în 2015. „Se lucreazã mult la aºternerea asfaltului, cred cã putem sã mai suportãm douã sãptãmâni aceastã situaþie, pentru cã vrem sã intrãm în

iarnã cu stratul de uzurã aºternut în întregime de la Viºina la Lainici ºi cu asfalt nou pânã la Petroºani, cu excepþia a câteva sute de metri, unde sunt dale din beton ºi acolo necesitã operaþiuni aparte”, a mai precizat Tudor.

Dacã vor fi restricþii de circulaþie din nou, acestea, spun drumarii, vor fi anunþate cu 24 de ore înainte, pentru ca ºoferii sã ºtie de ele.

Pânã atunci, însã, pe artera din defileu se circulã normal.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

La Petroºani cresc impozitele, dar cu procentul minim

I

mpozitele ºi taxele de la Petroºani vor creºte în 2016 cu un procent de minim 7%, însã, creºterea este datã doar de indicii care sunt majoraþi la nivel naþional. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a încercat sã nu majoreze aceste taxe locale, iar consilierii au agreat ideea.

Persoanele fizice sunt dezavantajate de contextul general din România, pentru cã sunt majoraþi câþiva indici care duc la creºterea preþului pe proprietãþi. Totuºi, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã nu va majora cu niciun leu în plus aceste taxe. ”E adevãrat cã Noul Cod Fiscal dã posibilitatea administraþiilor publice locale, pe unele capitole sã creascã aceste taxe ºi impozite locale. La Petroºani taxele rãmân neschimbate.

Consiliul Local nu face nicio modificare în acest sens, modificãrile fiind doar cele care sunt obligatorii pentru noi, în Codul Fiscal”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Populaþia va plãti cu aproximativ 10 lei în plus, procentul

minim fiind de 7% procent cu care vor fi majorate impozitele pentru persoanele fizice, urmând ca pentru firme, taxele locale sã se ieftineascã în 2016. „Pentru persoanele fizice se vor modifica anumiþi coeficienþi, care intrã în calculul valorii impozabile, iar pentru persoanele juridice, se vor diminua acei coeficienþi care erau prevãzuþi pentru reevaluarea în ultimii 3 ani. Unul dintre coeficienþii care intrã în calcul la persoenele fizice va creºte cu 7%, dar asta nu înseamnã cã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

Majorarea tarifarã la apã, aprobatã de ANRSC

M

ajorãrile preþului apei în Valea Jiului, avizate de ANRSC. Pentru a respecta contractul de finanþare, preþurile ºi tarifele la apa potabilã au trebuit modificate de ApaServ Valea Jiului care în ultimii ani a derulat proiecte de investiþii majore.

Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentru impozitul va creºte Servicii Comunitare de doar cu 7%, ci se vor Utilitãþi Publice ºi-a dat modifica ºi alþi coefiavizul pentru aceste cienþi care intrã în ajustãri ale preþului apei. calculul suprafeþelor “Preþurile ºi tarifele construite desfãºurate actuale la apa potabilã ºi ºi atunci vor creºte la canalizare – epurare cu ceva mai mult de pentru SC ApaServ Valea 7%”, a declarat ºi Jiului Petroºani au fost Alin Gal, ºef Serviciul avizate de Autoritatea Impozite ºi Taxe Naþionalã de Locale.

Reglementare pentru Anul acesta taxele Serviciile Comunitare de au rãmas nemodifiUtilitãþi Publice cu avizul cate faþã de 2014, iar nr. 316327/01.07.2015, populaþia ºi-a achitat în conformitate cu dãrile în proporþie de prevederile actului adiþioaproximativ 90%. nal nr. 6/2010 la contracEste un record de tul de delegare a gestiunii încasãri ºi acesta a serviciilor publice de crescut puþin faþã de alimentare cu apã ºi anul precedent. canalizare încheiat între Diana Asociaþia de Dezvoltare MITRACHE

Intercomunitarã Apa Valea Jiului ºi SC ApaServ Valea Jiului la data de 10.11.2010 ºi ale contractului de finanþare nr.

121067/28.03.2011, încheiat între SC ApaServ Valea Jiului ºi Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, modificat ºi completat prin actul adiþional nr.

4/2015, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene ºi SC ApaServ Valea Jiului.

Menþionãm cã preþurile la apa potabilã ºi tarifele la canalizare – epurare, avizate de ANRSC prin avizul nr.

316327/01.07.2015, au avut în vedere creºterile în termeni reali pentru anul 2013, în vederea respectãrii planului tarifar din contractul de finanºare nr.

121067/28.03.2011, creºteri pe care operatorul nu le solicitare la modificãrile anterioare”, se aratã în documentele Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Dacã s-a respectat sau nu contractul de finanþare, Ministerul

Tiberiu Iacob Ridzi a donat picãturi de viaþã

T

iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani a donat picãturi de viaþã pentru tinerii care se luptã de pe un pat de spital pentru a-ºi recãpãta vlaga.

Sute de tineri care au trecut prin cea mai grea cumpãnã a vieþii lor într-un club din Bucureºti au nevoie de ajutorul nostru, al tuturor. Pentru cã ºtie ce înseamnã sã fi pãrinte, Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul municipiului Petroºani a vrut sã fie alãturi de tinerii ale cãror aripi au fost arse în clubul morþii. Acesta a fost ºi a donat sânge.

“Da, am fost sã donez. M-am dus sã donez sânge pentru cã am vrut sã fac ceva concret pentru tinerii care au trãit acea catastrofã ºi mai ales cã avem ºi noi un tânãr din Petroºani care se aflã printre sutele de rãniþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

municipiului Petroºani.

Zeci de locuitori ai Vãii Jiului au fost sã doneze sânge la Centrul de Transfuzii de la Petroºani. Doar în trei zile, numãrul donatorilor s-a dublat, ajungând la peste 50.

“Pânã ieri (luni-n.r.) când am închis centrul am avut 57 de donatori, astãzi a fost plin aici, lucrãm la capacitate maximã.

Au fost oameni simplii, elevi, studenþi, sportivi, pensionari, dar ºi personalitãþi”, a declarat Mary Vila,

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

reprezentant centrul de Transfuzii Petroºani.

Abia acum, stocul de sânge de la Petroºani este la limita normalã, ba mai mult existã posibilitatea ca zilele viitoare sã se înregistreze ºi un surplus, lucru nemaiîntâlnit pânã acum.

“Deocamdatã þinem sângele pe stoc pentru cã ni s-a solicitat. Dacã ni se va solicita îl vom trimite la Bucureºti.

Este pãcat cã s-a întâmplat o asemenea tragedie pentru ca

oamenii sã conºtientizeze cã e nevoie de sânge”, a mai spus reprezentantul centrului de transfuzii din Petroºani.

O mobilizare exemplarã a avut loc

Fondurilor Europene ar fi trebuit sã urmãreascã acest parcurs. “În ceea ce priveºte modul în care Direcþia Generalã AM POS Mediu a urmãrit respectarea planului tarifar pe perioada desfãºurãrii proiectului investiþional la SC ApaServ Valea Jiului Petroºani, vã reco-

mandãm sã vã adresaþi Ministerului Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice neavând competenþã în acest caz”, se mai aratã în document.

Creºterea medie pentru serviciile de alimentare cu apã ºi de canalizare a fost de 20,3%, respectiv 15,93% la apa potabilã ºi de 29,76% la canalizare – epurare.

Monika BACIU în rândul tinerilor din Valea Jiului care au stat la coadã pentru a dona o picãturã de viaþã semelilor lor aflaþi în suferinþã.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

Ecologiºtii mai opresc o lucrare upã ce ecologiºtii de la Agent Green D au tergiversat lucrãrile de pe „Drumul lui Bãsescu”, ecologiºtii de la Asociaþia Efectul Fluture contestã ºi amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului.

Prima lucrare de la Câmpu lui Neag a fost opritã de Agent Green pe motiv cã traverseazã rezervaþia Naturalã Parcul Naþional Retezat, iar acum cei de la Efectul Fluture nu permit lucrãrile din Defileul Jiului. Asta, în condiþiile în care existã finanþare pentru aceste lucrãri. La fel s-a întâmplat ºi la Câmpu lui Neag, când au fost bani, dar a existat un proces pe rol, iar acum când drumarii au câºtigat procesul, nu mai sunt bani.

La Câmpu lui Neag s-au pierdut anul trecut nu mai puþin de 59,4 milioane

de euro, bani care nu au mai fost acum prinºi în buget ºi în 2015, pentru cã exista acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor.

Pe acelaºi principiu, se petrec lucrurile ºi în amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului. În documentul trimis instituþiilor statului de cãtre reprezentantul Asociaþiei Efectul Fluture, Cãlin Dejeu, se aratã cã parcurile naþionale reprezintã principalul cadru de conservare a patrimoniului natural al unei þãri ºi, în contextul distrugerii lor, se anuleazã

Vulcãnean jefuit de tovarãºii de pahar

u bãut bine împreunã ºi, la final, colegii de pahar A au decis sã îi ia toþi banii pe

care îi mai avea la el. Este vorba despre un bãrbat de 54 de ani din Vulcan, care s-a dovedit mãrinimos cu cei care apoi s-au dovedit a fi interesaþi doar de banii lui. În fapt, dupã ce au bãut împreunã pe la mai multe baruri, cã doar tot era 1 noiembrie, cei trei, unul fiind minor, ar fi vrut sã se despartã, însã, bãrbatul de 54 de ani mai avea bani la el ºi atunci colegii sãi de pahar au decis sã îl jefuiascã. Aºa a ajuns la poliþie, unde a declarat ce i s-a întâmplat. „În data de 01.11.2015, în jurul orei 23:00, s-a prezentat la

dreptul constituþional la un mediu înconjurãtor echilibrat ecologic.

Nu mai puþin de 77 de milioane de euro au fost alocaþi pentru amenajãrile hidrotehnice din Defileul Jiului. Vestea a venit în primãvarã de la ministrul Andrei Gerea care a ºi spus cã acestea vor produce energie electricã în maxim doi ani, dar vor crea ºi cel puþin 1.000 de noi locuri de muncã în perioada urmãtoare.

Nimic din asta nu s-a întâmplat, iar în Defileul Jiului este pustiu în zona amenajãrilor hidrotehnice.

Lucrãrile la amenajãrile hidrotehnice din Defileul Jiului au fost demarate în 2004 ºi s-au oprit din cauza lipsei de finanþare.

Iniþial, termenul avansat pentru finalizarea celor douã investiþii a fost 2014, însã, Hidroelectrica nu l-a respectat. Andrei Gerea a anunþat cã a fost alocatã

sediul Poliþiei Municipiului Vulcan un bãrbat în vârstã de 54 de ani, din municipiul Vulcan, care a declarat cã a fost victima unei infracþiuni de tâlhãrie. Dupã verificarea aspectelor sesizate, poliþiºtii au stabilit faptul cã partea vãtãmatã, în cursul zilei de 01.11.2015, a consumat bãuturi alcoolice în diferite localuri din municipiul Vulcan, împreunã cu doi tineri necunoscuþi, iar în jurul orei 22:00 s-a deplasat împreunã cu cei doi necunoscuþi cãtre un magazin non-stop din zona Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan, de unde a cumpãrat bãuturi alcoolice ºi þigãri, iar dupã ieºirea din magazin, a fost lovit de cei doi necunoscuþi, iar din buzunare i-au fost sustrase portofelul, în care avea cartea de identitate ºi suma de 300 de lei ºi un telefon mobil”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii Biroului de Investigaþii

suma de 77 de milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor ºi punerea în funcþiune a celor douã capacitãþi de producere a energiei electrice din Defileul Jiului.

Mai mult, ministrul a înaintat ºi termenele de punere în funcþiune a celor douã obiective de investiþii. Acestea vor fi în august sau septembrie 2016, pentru centrala Dumitra ºi primul semestru al anului 2017 pentru centrala Bumbeºti-Jiu. Investiþiile, pe lângã reangajãri la Hidroconstrucþia – în calitate de executant al lucrãrilor – ar avea ca rezultat ºi crearea a 1.000 de noi locuri de muncã, însã, acum sunt oprite pânã la finalizarea litigiului. La finalizarea proiectului, centralele Dumitra dinspre Petroºani ºi cea de la Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW ºi un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 230 de milioane de euro, stadiul fizic al lucrãrilor fiind în prezent de circa 65%., dar peste 500 de oameni au subscris deja acestui demers al organizaþiei ecologiste ”Efectul Fluture”.

A început sezonul incendiilor

A

tenþie unde aprindeþi focul, cât de mare este suprafaþa pe care o curãþaþi, când strângeþi frunzele uscate din gospodãrii, dar ºi ce instalaþii de încãlzire aveþi în case.

Pompierii spun cã au avut foarte multe intervenþii ºi cã acestea cresc odatã cu rãcirea vremii. Fie cã este vorba despre locuinþe, case, ori pãºuni, þineþi cont cã flãcãrile pot ucide!

Nu mai puþin de 5 intervenþii de amploare au avut loc în ultimele douã zile, iar pompierii de la Petroºani spun cã s-a înteþit considerabil numãrul incendiilor. Nu trece o zi fãrã sã fie anunþat un foc de vegetaþie, o anexã arsã, sau oameni panicaþi, dupã ce li s-au aprins bunurile. Este vorba doar de neglijenþã ºi pompierii ne dau câteva sfaturi. „ªi cetãþenii care îºi curãþã gospodãriile de vegetaþie uscatã, trebuie sã ºtie, în primul rând sã îºi protejeze bunurile, Diana MITRACHE deoarece un foc scãpat de sub control poate duce la pierderi de vieþi Criminale Vulcan au identificat omeneºti, dar ºi la pagube materiale prezumtivii autori ai faptei ºi au importante”, a spus Adrian Avram, reuºit recuperarea a peste 80% comandatul Detaºamentului de din prejudiciu.

Pompieri Petroºani.

Cei doi suspecþi, ambii din Dacã aveþi pãºuni ºi vreþi sã le municipiul Vulcan, în vârstã curãþaþi, atunci trebuie mai întâi sã de 17 ºi, respectiv 19 ani, vor fi mergeþi la primãrie, unde existã un prezentaþi Parchetului de pe birou care sã vã elibereze o autorizalângã Judecãtoria Petroºani, în þie de lucru cu focul. În caz contrat vederea luãrii mãsurilor legale. riscaþi sã fiþi amendaþi de pompieri, Poliþiºtii ne sfãtuiesc ca „pentru în situaþia în care produceþi pagube a nu deveni victime ale infracþiunii din cauza focului nesupravegheat. de tâlhãrie, poliþiºtii vã recomandã Diana MITRACHE sã evitaþi, pe timp de noapte, drumurile întunecate ºi parcurile izolate. Nu vã afiºaþi ostentativ cu obiecte de valoare (lãnþiºoare, brãþãri, telefoane mobile etc.) ºi nu vã lãudaþi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveþi la dumneavoastrã”.

Diana MITRACHE

4 Sport

Henþ cu mâna

Toamna balonului oval Revelaþia de toamnã a sportului din Valea Jiului este, fãrã îndoialã, echipa de rugby din „Dealul Institutului”, ªtiinþa Petroºani.

Fãrã a avea pretenþia marilor succese din anii `70-`80 ºi chiar `90, cu cupe câºtigate ºi locuri de podium în prima

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

TREI VICTORII LA SCOR z Pe terenul de la Lonea, Inter Petrila – Jiul 7-0 (goluri Ad. Dolha 2, Fl. Dobre 2, Bocu, I. Florea, D. Alexandru), un meci la care galeria a strigat lozinci pro Alin Simota. z Retezatul Haþeg (antrenor Nelu Gavriluþi) nu a reuºit decât un egal, 1-1 acasã cu Metalul Criºcior. z Fãrã Cristian Albeanu la cârmã (la serviciile cãruia s-a renunþat), Univ.

Petroºani renaºte, 3-2 cu Aurul Certej (goluri Vl. Negrea, Raboj, I. Gavriluþi). z Liderul ªoimul Bãiþa revine dupã 0-1 cu Gloria Geoagiu ºi spulberã adversarul cu 7-2. z Minerul Uricani, scor

Sport 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

divizie, ªtiinþa Petroºani renaºte acum, pornind de pe un alt palier, cel al ligii secunde – un fel de Divizia „B” – numitã Divizia Naþionalã de Seniori.

Lucrurile se pare cã s-au aºezat, s-a gãsit o formulã tehnicã în trioul Drumea-Lupu-Ivan având

Hercules Lupeni – Cetate II Deva 8-1 (4-0)

REZERVE ÎN VÂNÃ

D

eºi afectatã de o grãmadã de suspendãri – Ciocârlan, Harangozo I, Rere Moldovan, Ciorâia –, Hercules Lupeni

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

sarcini precise, cu jucãtori care au început sã simtã gustul performanþei ºi, foarte important, cu un public care a început sã repopuleze tribunele din „Dealul Institutului”, acolo unde rugby-ul a avut un farmec aparte faþã de „restul lumii”.

E o toamnã frumoasã pentru rugby la Petroºani. Poate cã finalul de sezon ne va prinde cu rod bogat.

s-a mobilizat extrem de serios în partida cu „lanterna roºie”, având în câþiva jucãtori, îndeobºte rezerve, o forþã deosebit de puternicã.

Alexandru Gârda (I) ºi-a reamintit de calitãþile sale de atacant, reuºind sã înscrie patru goluri, Brânduºa a punctat ºi el odatã, ªipoº a avut douã imense ocazii – min.

64 ºut razant, min. 65

Beriu a blocat liderul z În derby-ul celei mai mici ligi hunedorene, ocupanta locului 2 a învins... neînvinsa de pe locul 1, Mureºul Pricaz. z Mãgura Pui a aplicat un scor de forfait celor de la Dobra, 3-0, prin golurile

Fazã de joc de la Rãchitova

creþia echipei gazdã care a jucat la turaþie bunã, conºtientã, e adevãrat, cã are în faþã un adversar care poate fi „tocat”, jucãtorii lui Hercules procedând ca atare.

D

oi plecaþi, unul a jucat, altul suspendat Pe lângã absenþele importante din lotul

Ionuþ Gavriluþi, autorul unui gol pentru Univ. Petroºani în meciul cu Certejul de forfait, 0-3 (la pauzã 0-0!) la Aurul Brad. z CS Vulcan, joc dramatic la Cãlan, a condus cu 2-0 (goluri D. Horea), încheind doar cu 2-2, primind douã goluri în ultimele douã minute.

Cvartetul care a marcat cele opt goluri ale Lupeniului. Al. Gârda, M. Filip, Branduºa, M. Dumitrescu

Petrilenii Ad. Dolha ºi Fl. Dobre au reuºit douã duble cu Jiul Petroºani

HERCULES LUPENI – CETATE II DEVA 8-1 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - D. Savu, M. Dumitrescu, Curtean (min.

61 ªipoº), Ifrim – Harangozo II, Buþurcã, M. Filip, M. Pop – Brânduºa, Al. Gârda (I) (min. 88 Al. Gârda II) Cetate II Deva (antr. Daniel Simina): Huzum – Al. Anghel, Barbãlatã, Bg. Moldovan, Herdea (min. 60 Þuliga) – Rob. David, Andr.

Stãnescu, Preoteasa, Al. Stãnescu – Gorgonea, Gorea Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Obs. AJF: Florin Cãlugãriþa – Deva Spectatori: 200 GOLURILE: 1-0: Al. Gârda I (min. 2), din acþiune 2-0: Al. Gârda I (min. 11), cu capul, dupã un corner al lui Harangozo 3-0: Brânduºa (min. 14), din centrarea lui Buþurcã 4-0: M. Dumitrescu (min. 20), cu capul, dupã o loviturã de corner executatã de Harangozo II 4-1: Gorea (min. 46), din acþiune 5-1: Al. Gârda I (min. 50), din 3 m 6-1: Al. Gârda I (min. 70), din 6 m 7-1: Filip (min. 73), din acþiune 8-1: Filip (min. 78), de la 12 m

în barã! – Ifrim s-a descurcat bine pe postul de fundaº stânga.

Lupeniul a realizat un scor confortabil, pe lângã cele opt goluri mai având ºi alte ocazii: min. 42, Brânduºa trimite razant pe lângã poartã, min. 43 Al. Gârda I trage superb, portarul Huzum respinge excelent, min. 44 M. Filip ia bara la þintã, min. 54 tot M. Filip, ºut milimetric peste poartã, oaspeþii mulþumindu-se cu ocazia lui R. David din minutul 70, când ºutul sãu va nimeri bara! Un joc la dis-

marcate de ov. Stoica, Cristi Pau ºi tânãrul de 15 ani, A. Stoica. z Câte opt goluri s-au marcat în meciurile de la Gen. Berthelot ºi Ciula Mare (Rãchitova). z Cetate Rãchitova a avut

lupenenilor din cauza suspendãrilor, iatã cã echipa Hercules mai pierde în aceastã toamnã doi jucãtori.

Marius Dumitrescu ºi Alexandru Harangozo (I) au decis sã plece în Anglia, undeva la 30 km de Londra. Acolo ei vor munci ºi vor juca într-o echipã din Liga a V-a. Aºadar, pentru Marius Dumitrescu – care a ºi marcat un gol în meciul cu Cetate II Deva – a fost ultimul meci, iar din pãcate, Alexandru Harangozo nu ºi-a putut lua la revedere de la specta-

Fazã de joc de la Mãgura Pui tori, el fiind suspendat.

„V

ictorie de moral”

Dupã meciul câºtigat cu 8-1, antrenorul lupenenilor, Dan Voicu, spunea: „Desigur, a fost o partidã uºoarã, greul de-abia acum începe. A fost o victorie de moral, vom juca etapa urmãtoare la Uricani, apoi vine Vulcanul ºi vom încheia turul la Cãlan.

Ar fi excelent dacã din aceste trei jocuri vom acumula mãcar 7 puncte, þinând cont de lotul restrâns pe care îl avem la dispoziþie în acest final de campionat” a precizat Dan Voicu.

D

oar opt!

Dezamãgire în tabãra gazdelor, la juniori nu s-au prezentat decât opt jucãtori la meci, apoi la 0-1 unul a luat cartonaº roºu (Marius Sava) ºi conform regulamentului, jocul a fost oprit. „Cauza acestor absenþe, balurile de boboci, unde jucãtorii participã cu toatã dãruirea. Mai puþin la fotbal...” spunea dezamãgit antrenorul Vali Baraghin.

un adversar incomod în A.S. Sântãmãrie Orlea, pe care a învins-o cu 5-3, prin golurile marcate de Mailat (2), Popovici, Em. Bãiconi ºi Tomoni. z Surprinzãtoare victoria în deplasare reuºitã de Santos Boz, 3-2 la C.S. Ghelari.

Rugby D.N.S. (liga a doua)

ªtiinþa spre locul 1!

Fazã din ultimul meci al ªtiinþei Petroºani disputat pe teren propriu, 20-19 cu RCM Galaþi Derby-ul ligii secunde la rugby a stat sub semnul echilibrului pe litoral, vreme de aproape o jumãtate de orã fiind un scor... de fotbal, 0-0, pânã când Grigoraº (eseu) ºi Trandafir (tr.) au dus rezultatul la 7-0 pentru C.S. Nãvodari.

Pânã la pauzã Þandea finalizase o loviturã de pedeapsã, 7-3, apoi în ultimele ºapte minute, Mihalachi reuºeºte un eseu ºi petroºenenii câºtigã la limitã, dar meritat, cu 8-7! Un rezultat care menþine într-un echilibru mai rar întâlnit toate cele patru echipe aflate în lupta din playoff-ul rugbyului românesc din liga a doua.

Pagini realizate de Genu TUÞU

Etapa a 4-a, 31 oct. 2015 Turneul Play-Off C.S. Nãvodari ªtiinþa Petroºani 7-8 Polit. Iaºi – R.C. Bârlad 26-23 RCM Galaþi a stat Turneul Play-Out Bucovina Suceava – CSM Bucureºti 5-59 CSUAV Arad – Stejarul Buzãu 17-19 Steaua U 23 Bucureºti a stat Etapa a 5-a, 7nov. 2015 Play-Off ªtiinþa Petroºani – Polit. Iaºi RCM Galaþi – CS Nãvodari RC Bârlad stã Play-Out CSM U 23 Buc. – CSUAV Arad Steaua U 23 – Bucovina Suceava Stejarul Buzãu stã

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

Pun propriul buzunar mai presus de vieþile oamenilor

C

ei care conduc cluburile din Valea Jiului s-au interesat cum pot obþine autorizãrile necesare de la ISU, în eventualitatea apariþiei legii care va da dreptul inspectorilor sã închidã locaþiile care pun în pericol vieþile oamenilor. N-au fost interesaþi însã sã-ºi instruiascã angajaþii cum sã acþioneze în cazul izbucnirii unui incendiu.

Tragedia din Clubul Colectiv soldatã cu 32 de morþi ºi circa 130 de rãniþi dintre care 50 aflaþi în stare gravã le dã fiori reci multor patroni de locaþii din Valea Jiului. La fel de mulþi vor însã sã se acopere de hârtii în loc sã-ºi securizeze locaþiile în care intrã sute de suflete. Astfel, dupã tragedia care a îndoliat þara, aceºtia au dat buzna la pompieri pentru a afla cum îºi

pot obþine autorizaþiile necesare, pentru cã noua legea care este acum elaboratã le va da dreptul inspectorilor ISU sã le suspende activitatea sau chiar sã le închidã locaþiile dacã prezintã riscuri pentru populaþie. Nici unul n-a fost interesat de a-ºi instrui angajaþii astfel încât sã intervinã în cazul unui incendiu ºi ce ar trebui sã facã pentru a-i evacua pe oameni în deplinã

siguranþã. „Au sunat ºi s-au interesat cum ar putea sã obþinã hârtii.

Se tem cã le vor fi închise locaþiile ºi nu de faptul cã ar putea avea pe conºtiinþã vieþile oamenilor în cazul unei tragedii.

N-au fost interesaþi sã-ºi înveþe angajaþii cum sã foloseascã un extinctor, cum sã evacueze locaþia, cum sã procedeze. Primele minute sunt extrem de importante ºi dacã

Balurile bobocilor ar putea fi suspendate la Petroºani

L

iceenii mai aºteaptã sã îºi desemneze titlurile de miss ºi mister pânã ce sãlile din cluburi vor fi verficate. Ultima manifestare ce trebuia sã se desfãºoare vineri, în aceastã sãptãmânã la Petroºani, a fost deja amânatã, iar liceenii de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” nu mai þin deocamdatã petrecerea.

Tragedia de la Bucureºti îi face precauþi pe organizatorii de spectacole din Petroºani, iar Balul Bobocilor de la Colegiul Mihai Eminescu aºteaptã sã primeascã unda verde.

Conducerea liceului nu exclude ºi varianta în care manifestarea s-ar putea þine, dar numai dacã se primesc noi avize de la Inspectoratul Pentru Situaþii de Urgenþã, pânã vineri. „Casa de Culturã Ion Dulãmiþã, inclusiv clubul Revival, fiind construite înainte de anii `90 au, în mod implicit, ºi autorizarea PSI aºa cum se spune acum ISU. Am luat legãtura cu administratorul Casei de Culturã Ion Dulãmiþã ºi am aflat cã au aceastã autorizaþie, pentru cã nu s-a modificat construcþia de atunci ºi li s-a cerut sã verifice

instalaþiile electrice, cãile de evacuare ºi intrare ºi urmeazã ca acest lucru sã se întâmple în câteva zile.

Dacã acest lucru se întâmplã în douã trei zile, balul se va þine în aceastã locaþie, dacã nu, probabil cã sãptãmâna cealaltã vom þine acest bal, având în vedere cã suntem ultimii care mai þinem aceastã activitate atât de aºteptatã în fiecare an ºcolar”, a precizat Alexandru Lãutaru, director al Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” din

Petroºani.

Responsabilul cu situaþia PSI de la Casa de Culturã din Petroºani susþine cã are autorizaþii, dar aºteaptã sã fie verificatã incinta pentru a nu fi probleme. De altfel, ºi patronii clubului de la subsolul Casei de Culturã Ion Dulãmiþã, acolo unde se þin petrecerile de dupã bal, aºteaptã, la rândul lor, sã primeascã noi avize ca sã nu existe deloc probleme, în momentul în care acolo vor ajunge tinerii liceeni.

Diana MITRACHE

acþionezi corect, ºansele ca totul sã se transforme într-o tragedie scad considerabil.

Acest lucru se traduce

în vieþi salvate, dar pentru ei totul este pânã la bani”, spun pompierii. În schimb în instituþiile publice de

stat pompierii fac regulat simulãri ºi exerciþii în care sunt antrenaþi ºi cei care îºi desfãºoarã activitatea în aceste unitãþi.

Pe de altã parte, cele mai multe cluburi din Valea Jiului funcþioneazã în locaþii cu spaþii mari vitrate. În caz de incendiu acele geamuri pot fi sparte pentru o evacuare imediatã a celor aflaþi în interior.

Acest lucru nu înseamnã însã cã pericolul unei tragedii de proporþii a fost exclus.

Maximilian GÂNJU

Protest spontan al angajaþilor din Finanþele Publice

A

proape 400 de angajaþi care lucreazã în cadrul administraþiilor financiare din judeþul Hunedoara au declanºat marþi dimineaþa un protest spontan, nemulþumiþi cã salariile lor nu au fost majorate de la 1 noiembrie, dupã modelul colegilor lor care lucreazã în aparatul propriu al Ministerului Finanþelor Publice ºi ANAF. Sindicaliºtii afirmã cã majorarea salarialã pentru aparatul central este de 62 %, în condiþiile în care volumul de activitate ar fi acelaºi în toate structurile ANAF, inclusiv cele din teritoriu. ''Ne deranjeazã cã actuala creºtere salarialã s-a fãcut doar pentru cei din aparatul propriu al ANAF ºi Ministerul Finanþelor.

Toate celelalte regiuni din þarã au fost lãsate la o parte. Este o discriminare între colegi', a declarat vicepreºedintele Sindicatului Finanþe Deva, Marius Pop. Acesta a explicat cã motivaþia potrivit cãreia salariile din aparatul central au fost majorate pentru cã funcþionarii de acolo ar avea mai mult de lucru nu are un fundament real. ''ªi colegii din teritoriu sunt foarte aglomeraþi.

Am preluat atâtea (sarcini de serviciu, n.r.) de la Casa de Pensii, Casa de Sãnãtate. Avem ºi dosarele întocmite de colegii de la

Antifraudã, pentru cã aºa e legea', a spus Pop. Sindicaliºtii sperã ca protestul sã fie dezamorsat cât mai repede ºi au fãcut un apel la contribuabili sã înþeleagã situaþia creatã. 'Sperãm ca toþi contribuabilii sã nu sufere foarte mult ºi sã ne înþeleagã, iar acest protest sã dureze cât mai puþin. Sperãm sã fim înþeleºi ºi de conducerea noastrã, care nu ne trateazã cum ar trebui, considerându-ne

cetãþeni de mâna a doua', a afirmat liderul Sindicatului Finanþe Deva, Liviu Bãdilã.

Protestul de la Deva se desfãºoarã în holul ANAF, iar pe uºile de la intrare în cele douã clãdiri au fost afiºate coli de hârtie prin care este anunþat protestul spontan. Acþiuni similare mai au loc în administraþiile financiare din Hunedoara, Brad, Haþeg ºi Orãºtie.

Sursa AGERPRES

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

URSUL, SPECIE PROTEJATÃ prin lege, OMUL DOAR O SPECIE

U

rsul mai important decât omul. În urmã cu douã luni de zile un urs a terorizat mai multe familii din Dâlja. Animalul a fost împuºcat dupã ce a intrat într-o gospodãrie.

la convenþia privind conservarea vieþii sãlbatice ºi a habitatelor naturale din Europa, adoptatã la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin legea nr.

13/1993. în condiþii justificate, autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului poate acorda derogãri, prin ordin al conducãtorului autoritãþii, cu avizul prealabil al Academiei Române cu condiþia sã nu existe o alternativã acceptabilã,

securitãþii publice au pentru raþiuni de interes social ºi economic ºi consenþie benefice de importanþã majorã pentru mediu, fie în scop de cerectare ºtiinþificã ºi educaþie.

Implementarea procedurii de derogare permite, în condiþii strict controlate, într-o manierã selectivã ºi într-o mãsurã limitatã, capturarea sau deþinerea unui numãr limitat ºi specificat de exemplare din speciile de interes naþional ºi comunitar, care necesitã o protecþie stricã”, se mai aratã în document.

Proiectul de ordin pentru aprobarea derogãrilor în cazul speciilor de urs, lup ºi pisicã sãlbaticã stabileºte un numãr maxim de intervenþie, în baza unui studiu annual de evaluare a efectivelor populaþiilor carnivore mari din România. În þarã existã o populaþie de aproximativ 58006200 de exemplare.

iar mãsurile derogatorii sã nu fie în detrimentul menþinerii populaþiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilã în arealul lor natural ºi numai în anumite condiþii”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

Faptul cã mamiferul La douã luni de la este mai presus decât eveniment, reprezenomul reiese chiar din tanþii Ministerului spusele celor de la SPECIE PROTEJATÃ „Speciile Ursus Mediului pun mai ministerul de resort.

PRIN LEGE, OMUL arctos, canis lupus presus viaþa ursului “Derogãrile nu se ESTE DOAR O ºi felis silvestris sunt decât cea a omului. acordã dacã existã SPECIE. înscrise în anexa nr. 2 URSUL ESTE O riscul ca acestea sã aibã un impact negativ semnificativ, de ordin calitativ sau cantitativ, asupra populaþiei care face obiectul derogãrii. absolvit Facultatea de Arte ºi uzeul Civilizaþiei cu fotografii realizate în timpul Derogãrile se acordã Design, este licenþiatã în arte Dacice ºi Romane cercetãrii de teren, planºe ºi fie în scopul protecþiei reconstituiri, precum ºi o suitã vizuale (picturã) ºi arte decoraDeva, gãzduieºte speciilor sãlbatice de de texte explicative, care vin tive (ceramicã), deþinând de florã ºi faunã, fie în începând de astãzi douã sã ofere o imagine cât mai asemenea ºi un masterat în scopul prevenirii unor completã a muncii unei întregi picturã. Artista a locuit pentru expoziþii de excepþie. echipe pe un ºantier arheologic mult timp în Deva ºi de aceea îl pagube importante, în special asupra de salvare. considerã oraºul ei ,,de suflet”, Prima expoziþie intitulatã culturilor agricole, Cea de-a doua expoziþie va fi acesta fiind ºi motivul pentru „Drumuri ºi cioburi… povestea una de picturã intitulatã care vernisajul acestei expoziþiei animalelor domestice, arheologicã a unui tronson „Ritmuri cromatice”, semnatã fermelor, pãdurilor, are loc la sediul Muzeului hunedorean de autostradã”, în de Dana Smarandache Maleº. exploataþiilor piscicole, Civilizaþiei Dacice ºi Romane. parteneriat cu Institutul de Expoziþia de artã contemporanã Ambele evenimente au loc cu apelor ºi altor bunuri, Arheologie „Vasile Pârvan” al conþine 20 de tablouri de sprijinul Consiliului Judeþean fie în intersul sãnãtãþii Academiei Române din Monika BACIU dimensiuni mari, tehnica folositã Hunedoara ºi se vor întâmpla în Bucureºti, pune în valoare o spaþiile special destinate artelor parte dintre descoperirile fãcute pentru realizarea acestora fiind Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire ulei pe pânzã. Tablourile sunt vizuale din cadrul Palatului în timpul campaniei de cerceprofesionalã Petroºani cu sediul în legate între ele printr-un conMagna Curia. tare arheologicã de salvare. De cept atât cromatic, cât ºi ritmic, Petroºani, la Casa de Culturã a altfel, organizatorii expoziþiei dupã cum sugereazã ºi titlul doresc ca prin acest demers sã Sindicatelor organizeazã cursuri de expoziþiei. Cromatica picturilor punã în valoare o parte dintre Noþiuni Fundamentale de Igienã. este complexã, bazatã pe culori descoperirile fãcute în timpul vii, puternice, strãlucitoare, RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 campaniei de cercetare arheovã oferã zilnic, prin magazinul chiar contrastante, fapt ce le logicã de salvare, din anul 2014, campanie desfãºuratã cu conferã un aer aparte, iar temaalimentar Nr 16, Piaþa Centralã tica este organicã, concentrânocazia începerii lucrãrilor pe CELE MAI IEFTINE du-se atât asupra descompunerii lotul 3 al autostrãzii Lugoj – structurilor mari în structuri Deva. Vor fi expuse peste 50 SORTIMENTE mici, cât ºi asupra contrastelor de piese de lut, dar ºi obiecte dar ºi asemãnãrilor existente, în de piatrã sau de metal, printre DE CARNE DE PORC mod paradoxal, între acestea. care se numãrã ºi depozitul de - Pulpã porc cu os - 9.80 lei Dana Smarandache Maleº, bronzuri de la Abucea, unde au - Fleicã porc - 12.50 lei autoarea acestei expoziþii ieºit la ivealã 13 brãþãri. La Pulpã porc fãrã os 14.30 lei toate acestea se adaugã panouri locuieºte la Timiºoara, unde a

Douã manifestãri culturale de excepþie desfãºurate cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara

M

- Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015

100 de copii în grija rudelor S

ute de copii au rãmas lângã bunici sau alte rude pentru cã pãrinþii au plecat în strãinãtate sã munceascã.

Unitãþile de învãþãmânt din Petroºani trebuie sã trimitã la Direcþia de Asistenþã Socialã date statistice cu privire la copiii care sunt lãsaþi în grija familiei extinse. În luna septembrie peste 100 de copii erau în grijã altor rude.

“La începutul lunii octombrie am solicitat institutilor de învãþãmânt conform legii sã ne trimitã tabele cu copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate.

Deocamdatã am primit de la Scoala numãrul 7 ºi avem în aceastã situaþie 81 de copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi ºi tot legea ne spune sã monitorizãm pe o perioadã de ºase luni ºi copii care s-au întors dupã o perioadã de ºedere mai mare de

ºase luni pânã la un an de zile. ªi pe aceºtia trebuie sã îi monitorizãm ºi ºcoala 7 ne spune cã au patru copii. De la Colegiul Economic Hermes am primit azi un tabel cu 41 de copii”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani.

Doar în vara acestui an, inspectorii de la Direcþia de Asistenþã Socialã au întocmit un numãr de 45 de rapoarte de monitori-

zare. “Am efectuat 45 de rapoarte de monitorizare. În multe din cazuri nu era instituita prin sentinþa judecãtoreascã atributile pãrinteºti. Dacã pleacã în strãinãtate ambii pãrinþi legea îi obliga sã vinã ºi sã ne notifice. Mai mult decât atât ei trebuie sã ne spunã unde lasa copilul pe perioada plecãri. Copilul trebuie lãsat în familia extinsã cu rude pânã la gradul IV. Noi îi îndrumãm cãtre Judecãtoria

Peste 8000 de lei la bugetul local din taxa pe spectacole

A

dministraþia localã de la Petroºani încaseazã taxã pe spectacole. Anul acesta, municipalitatea de la Petroºani a încasat peste 8000 de lei doar de pe urma spectacolelor.

“8247 de lei am încasat din taxa de spectacole anul acetsa. Când organizatorul are un eveniment vine ºi plãteºte în funcþie de numãrul de bilete vândute”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. În funcþie de felul spectacolului, organizatorii sunt obligaþi sã contribuie la bugetul local al municipalitãþii.

Singurii care sunt scutiþi de taxa pe spectacol sunt cei care au acþiuni umanitare.

“Impozitul pe spectacole se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit la suma încasatã din vânzarea biletelor de intrare ºi a abonamentelor. În

cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesã de teatru, balet, operã, operetã, concert filarmonic sau altã manifestare muzicalã, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice altã competiþie sportivã internã sau internaþionalã cota de impozit este egalã cu 2%. În cazul oricãrei manifestãri artistice decât cele enumerate, cota de impozit este egalã cu 5%. Impozitul pe spectacole se plãteºte lunar, pânã la data de 10, inclusiv, a lunii urmãtoare celei în care a aut loc spectacolul”, se aratã în documentele Primãriei

Petroºani pentru cã aceste decizii se efectueazã cu celeritate ºi instanþã ne cere noua ancheta socialã.

Avem aceste sentinþe iar în vara am ºi chemat oamenii pentru a-ºi delega aceasta delegare. Au mai venit oameni, sunt ºi procese în instanþã dupã care nouã ne vine ºi sentinþa iar noi la fel trebuie sã monitorizãm

Insolvenþa CEH, solicitatã de firma care a realizat auditul

F

irma care a realizat auditul la Complexul Energetic Hunedoara îi solicitã intrarea în insolvenþã.

Petroºani.

Nu autoritãþile îi controleazã pe organizatorii de spectacole, ci aceºtia trebuie sã depunã o declaraþie.

“Orice persoanã care datoreazã impozitul pe spectacole are obligaþia de a depune o declaraþie la Serviciul de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani, pentru fiecare platã a impozitului pe spectacole”, se mai aratã în act.

Orice persoanã care organizeazã o manifestare artisticã, o competiþie sportivã sau altã activitate distractivã în România are obligaþia de a plãti, denumit impozitul pe spectacole.

Monika BACIU

copilul pe o perioadã de douã luni faþã de ºase cât era pânã acum. Am fost la 45 de cazuri pe care le-am ºtiut din anii anteriori pentru cã ºcolile ne-au dat ºi pânã acum situaþia”, a mai spus sursa citatã.

Totodatã sunt monitorizaþi ºi copiii care s-au întors cu pãrinþii din strãinãtate

DELOITTE CONSULTANÞÃ SRL BUCUREªTI este una din cele 17 societãþi care solicitã intrarea în insolvenþã a Complexul Energetic Hunedoara.

Culmea este faptul cã societatea care a realizat auditul cunoºtea mult prea bine situaþia financiarã a entitãþii energetice, de-a lungul anilor aceasta subliniind de mai multe ori cã firma statului se confruntã cu grave lichiditãþi financiare.

Un audit Deloitte România aratã cã, în decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara avea active de 156 milioane euro.

Un an mai târziu, dupã ce s-a realizat fuziunea cu minele, activele au crescut la 222 milioane euro, iar societatea a moºtenit pierderi de

33 milioane euro. În iunie 2014, activele ajung la 814 milioane lei. Datoriile ating 167 milioane euro. La pierderile companiei se mai adaugã ºi datoriile cãtre stat ºi furnizori.

La finalul anului trecut, datoriile erau de peste 185 milioane euro.

Deloitte a realizat auditul la Ceh în anul 2012, iar atunci sublinia în raport faptul cã “situaþiile financiare, în care se specificã faptul cã poziþia financiarã ºi rezultatele operaþionale ale Societãþii sunt dependente de deciziile Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la tarifele de

ºi au fost înscriºi la ºcolile din localitate. “Îi monitorizãm pe cei care s-au întors din strãinãtate în situaþia în care nu se adapteazã la ºcoalã.

Am avut un astfel de caz cu un copil care a stat cu familia în strãinãtate ºi s-a întors acasã ºi a fost o perioadã în care mama mi-a cerut sprijinul pentru cã nu se adapta ºi nu avea prieteni aici ºi am apelat la psiholog dar în timp s-a rezolvat situaþia”, a conchis directorul DLAS Petroºani.

Copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi sã lucreze în altã þarã reprezintã o categorie extrem de vulnerabilã.

Ei au nevoie de suport specializat emoþional ºi educaþional.

Monika BACIU vânzare ale energiei electrice ºi termice, de modificãri ale tarifelor ºi/sau decizii ale Statului Român, nefiind influenþate exclusiv de cãtre deciziile conducerii Societãþii, aceste aspecte diminuând influenta acesteia asupra rezultatului operaþional al Societãþii, precum ºi asupra recuperabilitãþii valorii nete cantabile a imobilizãrilor corporate utilizate în producþia de energie electricã ºi termicã.

Totodatã, sectorul energetic suferã restructurãri permanente, care ar putea avea un impact semnificativ asupra Societãþii, a activitãþii viitoare a acesteia, precum ºi asupra predictibilitãþii veniturilor viitoare ale Societãþii”.

Monika BACIU