Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 978
Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cu gândul la arºi ºi la Radu Sienerth
ApaServ contribuie la Sistemul Energetic Naþional
PROGRAMÃRI PENTRU VIAÞÃ
A
paServ contribuie la Sistemul Energetic Naþional. prin producerea energiei electrice de la cenel tri microhidrocentrale, societatea de apã din Valea Jiului contribuie la sistemul energetic naþional. În primele ºase luni ale acestui an, societatea a produs peste 1000 de MWh. “ApaServ Valea Jiului deþine în administrare trei microhidrocentrale: MHC Valea de Peºti, MHC Polatiºte ºi MHC Brazi care au produs ºi livrat energie electricã în SEN. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015 MHC-urile au produs cantitatea de 1.144 MWh, respectiv 2303 certificate verzi, ceea ce a condus la acoperirea a 98,2% din costul total de energie electricã al obiectivelor societãþii. Cantitatea totalã de energie electricã produsã de societate în baza licenþei de producãtor a fost vândutã pe contract bilateral în canti-
tate fermã orarã (0,1MW în bandã) la preþ de 130,00 lei MWh, piaþa fiind organizatã în cadrul operatorului pieþei de energie electricã – OPCOM SA. Pe lângã contravaloarea energiei electrice tranzacþionatã pe piaþa de energie electricã, societatea noastrã mai beneficiazã de schema de susþinere pentru producãtorii E- SRE, legal stabilitã de ANDRE, respectiv de certificate verzi, cu valoarea de tranzacþionare de minim 131,0847 lei/CV”, se aratã în raportul ApaServ Valea Jiului. Potrivit celor de la societatea de apã, energia electricã produsã a fost mai mare cu 0,9% comparativ cu semestrul II 2014, iar consumul de enertgie electricã din semestrul I 2015 comparativ cu semestrul II 2014, evidenþiazã o creºtere a consumului de energie electricã cu 27,5%. Monika BACIU
A
fost nevoie de o listã de aºteptare ºi de programarea donatorilor care vor sã ajute victimele de la Bucureºti. Zeci de tineri, angajaþi ai diverselor instituþii, studenþi ºi sportivi aºteaptã sã doneze sânge la Centrul de Transfuzii Sangvine de la Petroºani ºi programãrile se întind pe toatã sãptãmâna. Printre ei am gãsit ºi prieteni ai tânãrului ars care este din Petroºani. >>> PAGINA A 2-A
La un pas de moarte din cauza sobei
D
oi bãrbaþi, un bãtrân ºi fiul sãu, au fost la un pas sã ardã de vii, luni dimineaþã, din cauza unei sobe care a luat foc. Cei doi locuiesc pe Maleia, la poalele munþilor Parâng într-o colibã improvizatã, care a luat foc din cauza neglijenþei lor. Pompierii au reuºit sã îi scoatã în viaþã ºi unul dintre ei a ajuns la spital. Bãtrânul ºi fiul sãu se încãlzeau de la o sobã pe care o alimentaserã cu cârpe ºi haine vechi, iar în momentul în care aceasta s-a încins, spre dimineaþã, materialele textile depozitate în apropierea ei s-au aprins. Pompierii au fost chemaþi prin 112
ºi au ajuns în momentul în care coliba ºi o construcþie din apropiere deja au luat foc ºi oamenii au fost evacuaþi. „Am fost solicitaþi sã intervenim la stingerea unui incendiu la o bucãtãrie de varã ºi ceva anexe, de pe strada Maleia. Ne-am deplasat la faþa locu-
lui cu douã autospeciale de stingere ºi un echipaj SMURD, iar la sosirea echipajelor ardeau anexele ºi bucãtãria de varã, cu posibilitãþi de extindere la casa învecinatã. Am reuºit sã stingem focul, dar o persoanã a fãcut atac de panicã ºi a fost necesarã intervenþia
echipajului SMRD pentru îngrijiri medicale”, Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Focul s-a extins în încãperea în care locuiau cei doi bãrbaþi din cauzã cã acolo
erau foarte multe cârpe ce urmau sã fie puse pe foc. Iadul s-a dezlãnþuit tocmai din cauza lor, dar, din fericire ambii locatari sunt în afara oricãrui pericol. „Cauza a fost amplasarea materia-
lelor combustibile, în speþã a materialului textil, lângã o sobã fãrã acumulare de cãldurã ºi acestea s-au aprins”, a spus comandantul detaºamentului de pompieri. Nu este pentru prima datã când cei doi se trezesc în infern. Vecinii povestesc cã de cel puþin 3 ori le-a luat casa foc ºi de fiecare datã au reconstruit totul de la zero. La fel vor proceda, probabil, ºi acum. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
Cu gândul la arºi ºi la Radu Sienerth
Programãri pentru viaþã A
fost nevoie de o listã de aºteptare ºi de programarea donatorilor care vor sã ajute victimele de la Bucureºti. Zeci de tineri, angajaþi ai diverselor instituþii, studenþi ºi sportivi aºteaptã sã doneze sânge la Centrul de Transfuzii Sangvine de la Petroºani ºi programãrile se întind pe toatã sãptãmâna. Printre ei am gãsit ºi prieteni ai tânãrului ars care este din Petroºani. Au venit mânaþi de ideea cã pot ajuta. Sunt copii, tineri, ori angajaþi ai diverselor instituþii, toþi gata sã facã sacrificii pentru a ajuta victimele de la Bucureºti. Printre ei l-am gãsit ºi pe prietenul lui Radu Sinerth, care a venit sã doneze sânge pentru cel care i-a fost îndrumãtor în liceu. „Sunt prieten foarte bun cu el. Îl cunosc din clasa a IX – a când a organizat Balul
Bobocilor ºi vineri am aflat ce i s-a întâmplat. Mi s-a spus cã a mai fost cu un alt prieten, iar eu am reuºit sã vorbesc cu acesta din urmã ºi am aflat cã pe el l-a prins flacãra. A ajuns în comã indusã la spital, cu cãile respiratorii arse ºi duminicã searã mi-a zis cã l-au stabilizat ºi starea sa nu s-a mai agravat. Doamne ajutã sã fie bine! Am venit sã donez sânge, pentru el ºi pentru toþi restul”, a
spus Codescu Robert, licean din Petroºani. Pe patul de la Centrul de transfuzii, am gãsi luni dimineaþã
doi liceeni, o fatã ºi un bãiat, ambii cu gândul la colegii lor. „Am vãzut ultimele cazuri din Bucureºti ºi mi-am dat seama cã e nevoie urgentã de sânge din partea tuturor. O fac cu plãcere”, ne-a spus unul dintre tinerii care a venit la ora 8,00 sã doneze sânge, iar cole-
ga sa a transmis încurajãri tuturor liceenilor sã îi ia exemplul. „E prima datã ºi un pic am fost speriatã, dar acum mi-e bine. Am avut niºte prieteni
acolo ºi am zis sã vin sã donez. Trebuia sã o facem”, a spus tânãra. ªi echipa de rugby ªtiinþa Petroºani este alãturi de victimele din Clubul Colectiv ºi sportivii au venit sã doneze sânge luni dimineaþã. „Echipa de rugby se aflã astãzi aici sã doneze sânge pen-
tru incidentul care s-a produs la Bucureºti. Cred cã e un gest de normalitate ºi sperãm sã fie un exemplu ºi sã vinã cât mai multã lume”, a declarat Daniel Ivan, cãpitanul echipei de rugby ªtiinþa Petroºani. „Datoritã faptului cã toþi studenþii sunt alãturi de noi atunci când ne ajutã sã câºtigãm meciuri de meciuri, la fel suntem ºi noi acum aproape de cei care au suferit în incendiul de la Clubul Colectiv”, a adãugat ºi Rãzvan Barbu, rugbyst. ªi poliþiºtii locali vor dona sânge, iar cei de la Petroºani au fost nevoiþi sã se programeze pentru marþi dimineaþã, din cauza numãrului mare de donatori care au venit la acest centru de
transfuzii. „Ca ºi angajaþi ai Statului Român, ca cetãþeni români, am decis ca în aceste momemnte sã venim ºi sã facem ceea ce putem fiecare ºi aici mã refer la donarea de sânge”, a precizat Dorel Neag, comandantul Poliþiei Locale Petroºani.
Centrul de Transfuzii sangvine de la Petroºani a fost luat cu asalt de donatori de toate vârstele, mânaþi de sentimentul de solidaritate ºi angajatele de aici au fost nevoite sã îi programeze pe zile. Toatã sãptãmâna va fi coadã la aceastã instituþie, pentru cã oamenii din Valea Jiului vor sã fie de folos. Diana MITRACHE
Filmul tragediei din Colectiv, derulat la Petroºani
S
pecialiºtii Institutului Naþional de Cercetare –Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani vor reconstrui în laboratoarele de încercãri locul de unde a pornit tragedia din Clubul Colectiv. Cercetãtorii de la Petroºani vor face o serie de simulãri computerizate dar, la fel ca ºi la tragedia de la Maternitatea Giuleºti, vor proceda ºi la o simulare realã care sã demonstreze pas cu pas ºi în cât timp s-a ajuns la dezastrul din clubul bucureºtean. Expertiza tehnicã cu valoare judiciarã va
arãta cu exactitate unde s-a greºit iar anchetatorii vor putea trage concluziile necesare pentru stabilirea vinovaþilor. „Acum identificãm un spaþiu, o locaþie, unde paralel cu simulãrile computerizate sã facem ºi o simulare la scarã, o reproducere a evenimentelor”, a declarat directorul general al
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Cercetãtorii institutului care se ocupã de investigaþia în cazul tragediei din Clubul Colectiv urmeazã sã decidã ºi la ce scarã vor face macheta localului, pe care se vor face simulãrile reale. Pentru stabilirea cauzelor care au dus la
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
tragedia de la Maternitatea Giuleºti, aceiaºi echipã de cercetãtori a refãcut la scara 1:1 întreg salonul ucigaº în care, în 2010, ºase bebeluºi ºi-au pierdut viaþa iar cinci au fost grav rãniþi. Potrivit directorului general al INSEMEX Petroºani, ancheta tehnicã ar putea avea primele concluzii în circa douã sãptãmâni fiind mobilizate resurse importante ale centrului de cercetare din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
Producþia de huilã, din ce în ce mai micã la CEH A doua etapã de
„M
ineri, dând þãrii cât mai mult cãrbune de cea mai bunã calitate dãm dovadã de o înaltã conºtiinþã minereascã”, stã scris pe pereþii uneia dintre minele din Valea Jiului. Acest îndemn pare a fi rãmas blocat în trecut ºi asta pentru cã dupã anii “90 a scãzut semnificativ producþia de cãrbune din Valea Jiului. ªi vina nu aparþine ortacilor, care nu pot produce mai mult cu utilaje vechi de 30 de ani.
“Cantitatea de huilã produsã în minele din Valea Jiului are un trend puternic descrescãtor începând încã din anul 1995, acesta accentuânduse odatã cu eliminarea acordãrii ajutorului de stat (subvenþiilor) pentru produsul de huilã energeticã. Este binecunoscut faptul cã minele din Valea Jiului pentru a-ºi menþine capacitatea de producþie aveau nevoie de programe de investiþii pentru retehnologizarea utilajelor ºi a echipamentelor de producþie. Lipsa investiþiilor de-a lungul timpului, din varii motive, cel mai important fiind lipsa resurselor de finanþare, au ca rezultat scãderea producþiei de cãrbune ºi creºterea osturilor de producþie pe unitatea de produs, tona
sau Gcal”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Nici 800 de mii de tone de cãrbune nu au fost extrase din subteranele Vãii Jiului în primele trei trimestre ale acestui an. Vârful de producþie a fost în primul trimestru, cu 275.531 de tone. “Potrivit Complexului Energetic Hunedoara, producþia de cãrbune realizatã în perioada anterioarã de la începutul anului 2015 a fost: trimestrul I – 275.531 tone, trimestrul II – 211.337 tone, trimestrul III – 239.280 tone. Producþiile realizate în trimestrele II ºi III au fost influenþate de schimbãri de capacitãþi importante de producþie, de reducerea numãrului de personal ca urmare a pensionãrii unui
numãr de 279 de persoane în perioada 1 ianuarie 2015-30 septembrie 2015 de la cele patru unitãþi miniere, EM Lonea, EM livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, precum ºi de lipsa principalelor materiale necesare executãrii lucrãrilor miniere de investiþii ºi pregãtiri”, se mai aratã în document. Cauzele creºterii costului energiei termice livrate în perioada iunie – august 2015 sunt creºterea cheltuielilor cu cãrbunele pânã la 119,47 lei/Gcal, creºterea preþului certificatelor de CO2 pânã la un preþ de 7,73 lei/certificat, diminuarea cantitãþii de energie termicã livratã. “Cu privire la creºterea costurilor de producþie la energia termicã de la 110120 lei/gcal la peste 140 lei/gcal în ultimele 2-3
Sindicatele nu vor disponibilizãri
341
de angajaþi ai CEH ar urma sã plece de la 1 decembrie din cadrul acestui colos industrial. Mãsura face parte din planul de restructurare, plan pe care sindicaliºtii de la Muntele nu îl agreazã. Au cerut organigramele de la TESA ºi vor face tot posibilul ca sã plece cei de la termocentrale ºi mai puþin minerii. Sindicatele din minerit se opun disponibilizãrilor, pentru cã nu vor sã plece minerii din subteran. Liderii minerilor recunosc cã au cerut organigramele ca sã vadã cum stau lucrurile la energeticieni ºi la mineri, dar au sistat deocamdatã procedurile de disponibilizare, asta ca sã nu se facã totul doar matematic. „Dacã Mintia funcþioneazã cu 3 grupuri energetice, trebuie sã fie personal pentru 3 grupuri. La Paroºeni este exact aceeaºi situaþie,
cum este ºi în minerit. Pânã ce conducerea CEH nu ne va prezenta douã organigrame, cea pe care se funcþioneazã acum ºi cea care ar urma sã fie aplicatã dupã disponibilizãri, sã se justifice de ce în anumite compartimente se reduc anumite locuri, noi vom fi opozanþii unei disponibilizãri artimetice ”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatul Muntele. Personalul TESA iese la pensie dupã 60 de ani, în timp ce minerii la 45, iar de aici existã, spun sindicaliºtii, diferenþa numericã între personalul auxiliar ºi mineri. Mai mult, organigramele par supradimensionate la energeticieni, iar minerii nu mai vor sã plece tot ei din sistem.
luni, Complexul Energetic Hunedoara menþioneazã urmãtoarele: pentru electrocentrale Deva, costul de producþie la energia termicã se prezintã astfel: luna iunie 485,39 lei/gcal, luna iulie 395,17 lei/gcal, luna august 189,03 lei/gcal. Costul cumulat pe perioada iunie – august 2015 a fost de 366,55 lei/gcal. În perioada analizatã, Electrocentrale Paroºeni a livrat o cantitate nesemnificativã de energie termicã în prima parte a lunii iunie, dupã care a efectuat lucrãrile anuale programate de revizii ºi reparaþii reluând furnizarea agentului termic începând cu data de 12 septembrie 2015. CEH menþioneazã cã dupã finalizarea reparaþiilor la Grupul Energetic nr. 4 de 150 Mwh/h a funcþionat doar în condensaþie producând numai energie electricã”, se mai aratã în document. CEH beneficiazã de acces garantat la reþelele electrice pentru energia electricã produsã în Centrala Termoelectricã Mintia, care sã asigure funcþionarea continuã a acesteia la o putere medie electricã de cel puþin 200MW, pânã la 31.12.2017
disponibilizãri aºteaptã avizul CE
A
doua etapã de disponibilizãri de la SNÎMVJ încã nu a fost aprobatã. 475 de salariaþi ar fi trebuit sã plece în acest an de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, dar pânã acum doar 225 de angajaþi au pãrãsit sistemul prin concediere colectivã. A doua etapã de disponibilizãri este în stand-by.
“Facem precizarea cã pânã la aceastã datã nu avem un rãspuns de la Comisia Europeanã referitor la modificarea schemei ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive de care beneficiazã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi nu au fost demarate procedurile pentru etapa a II-a de concediere colectivã, etapa I fiind finalizatã cu un numãr de 225 de salariaþi”, se aratã într-un rãspuns oferit de Ministerul Energiei, deputatului Cristian Resmeriþã.
Monika BACIU
„În zona termocentralelor existã un excedent de personal, excedent care nu poate fi rezolvat decât printr-o concediere colectivã. Acum, dacã la Mintia, personalul a fost dimensionat pentru 5 grupuri energetice, dar nu funcþioneazã decât 3, lucrurile sunt clare. În minerit, eventual, se poate vorbi de o supradimensionare a structurii TESA, pentru cã de ani de zile încercãm sã convingem conducerea sã facã angajãri în zona productivã. În zona minierã procentul TESA se ridicã la 8 - 9 %, în timp ce la termocentrale este de 25%”, a mai adãugat Nica. Preºedintele Klaus Iohannis a semnat vinerea trecutã decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2015, act normativ ce priveºte acordarea unui împrumut Complexului Energetic Hunedoara, iar planul vizeazã ºi disponibilizarea a 341 de angajaþi, de la 1 decembrie în acest an. Diana MITRACHE
Numãrul total estimat de persoane concediate în anul 2015 a fost de 475, acest proces fiind realizat în douã etape. În prima etapã au fost concediaþi 225 de salariaþi începând cu data de 01.07.2015, iar în a doua etapã ar urma sã fie concediaþi 250 de salariaþi în perioada octombrie – decembrie 2015. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine au notificat Comisia Europeanã cu privire la modificarea numãrului de disponibilizãri ce ar trebui realizate în acest an, dar deocamdatã oficialii europeni nu au trimis niciun rãspuns. (Monika BACIU)
4 Actualitate
Studii pentru realizarea unor blocuri, la Petrila
M
inisterul Dezvoltãrii analizeazã posibilitatea construirii unor blocuri în Petrila. Nu mai puþin de 600 de cereri pentru locuinþe au fost depuse la Petrila, iar autoritãþile locale nu pot sã rãspunsã în mod pozitiv acestor solicitãri. De ani de zile se doreºte ca la Petrila sã fie realizate trei blocuri ANL, însã pânã acum nu s-a materializat acest proiect al edililor. “În vederea demarãrii acestor investiþii s-a depus o cerere la Ministerul Dezvoltãrii
Regionale ºi Administraþiei Publice, în data de 09.10.2015 s-a primit rãspunsul ministerului în care se aratã necesitatea elaborãrii studiului de fezabilitate pentru a analiza posibilitatea de finanþare a obiectivului de investiþii”, se aratã în nota de fundamnetare a proiectului de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor de proiectare ºi elaborare studii de tehnice pentru obiectivul “construcþie de locuinþe sociale”. Blocurile urmeazã a fi realizate pe strada Parângului din oraºul Petrila ºi au ca scop îmbunãtãþirea accesului persoanelor defavorizate la o locuinþã decentã precum ºi la servicii de apã, electricitate sau canal. Monika BACIU
Apa din Vulcan este potabilã
Z
eci de probe de apã au fost recoltate de la Vulcan. Dupã izbucnirea focarului de hepatitã din municipiul Vulcan, autoritãþile au vrut sã se asigure cã apa din localitate este potabilã. Pentru a determina acest lucru, au fost recoltate zeci de probe de apã. Mai exact în decursul a trei luni au fost recoltate 66 de probe de apã, iar “rezultatele chimice ºi bacteriologice corespund condiþiilor de potabilitate”. “Au fost efectuate controale igienico-sanitare la staþia de clorinare Meriºoara (control lunar), rezervorul de înmagazinare 2x1000cmc Meriºoara ºi reþeaua de distribuþie a apei potabile
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
din cartier (12 controale). S-a întocmit fiºa de evaluare ºi inspecþie sanitarã. Nu s-au constata neconformitãþi”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii. În perioada 15 iunie – 30 septembrie în Vulcan au fost înregistrate nu numãr de 71 de cazuri de hepatitã viralã. Cele mai multe cazuri, în numãr de 33 au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 ºi 9 ani. Monika BACIU
Þurcaº a contestat controlul judiciar
Centru european pentru tineri, la Petroºani
P
rocurorii au cerut mãsuri aspre în privinþa lui Florin Þurcaº, respectiv arest preventiv, însã magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis cã este suficient controlul judiciar. Florin Þurcaº, consilier local la Petrila, a fost prins de poliþiºti cã a oferit spre comercializare la un punct de lucru al societãþii pe care o administreazã þigarete cu timbru de duty – free. La control au fost descoperite 15.700 de þigarete, prejudiciul fiind calculat la aproxima-
tiv 7.850 de lei. Þurcaº a fost reþinut ºi s-a cerut arestarea preventivã, însã Judecãtoria Petroºani a respins propunerea formulatã de Parchetul Petroºani. Instanþa a decis ca alesul local sã fie cercetat sub controlul judiciar mãsurã pe care a contestat-o atât el cât ºi procurorii. Þurcaº a mai avut probleme cu contrabanda în anii trecuþi, acesta fiind prins cu alcool sau þigãri netimbrate, dar a scãpat doar cu amenzi. Maximilian GÂNJU
Doar pe hârtie, economia merge bine
C
u 5000 mai mult faþã de anul trecut. Nu este vorba despre o creºtere salarialã ºi nici despre un aflux de investitori care sã creeze locuri de muncã. Acest numãr reprezintã persoanele ºomere care s-au adãugat anul acesta statisticilor de anul trecut. Sunt peste 625.000 de români fãrã un loc de muncã în prezent, în timp ce anul trecut în septembrie erau 620.000. Rata ºomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, în creºtere faþã de nivelul de 6,7% înregistrat în luna septembrie 2014. Mai mult decât atât rata ºomajului pentru bãrbaþi o depãºeºte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 5,4%
în cazul celor de sex feminin. De asemenea, numãrul ºomerilor în vârstã de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent, este de 627.000 persoane, în creºtere atât faþã de luna precedentã (626.000 persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (619.000 persoane). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ºomajului a fost estimatã la 5,7% pentru luna septembrie 2015, respectiv 6,8% în cazul bãrbaþilor ºi 4,2% în cel al femeilor. La aceste
R
eprezentanþii romilor din Petroºani pleacã în Germania. Patru tineri romi cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani vor pleca la sfârºitul lunii în Germania unde vor participa la o sesiune de instruire în vederea gãsirii unui loc de muncã. “Câte patru tineri cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani, din diferite þãri vor participa la Berlin, Germania la sesiuni de instruire ºi ateliere de lucru având ca tematicã formarea ºi ocuparea profesionalã. Întrucât proiectul vizeazã integrarea tinerilor europeni pe piaþa forþei de muncã, tinerii participanþi din7 þãri diferite vor avea oportunitatea sã creeze împreunã o reþea europeanã de informare ºi mediere pe piaþa muncii, de care vor beneficia în viitor ºi alþi tineri din comunitãþile locale. În urma participãrii la acest proiect, tinerii din Petroºani vor statistici o mare contribuþie o are ºi Valea Jiului unde se aflã un numãr mare de ºomeri. Din pãcate o parte dintre aceºtia nici nu se îngrãmãdesc la oficiul AJOFM din Petroºani pentru a-ºi cãuta un loc de muncã pentru cã este mult mai uºor sã stai ºi sã primeºti ajutoare, bani ºi hrana în fiecare lunã din partea statului dar atunci când este vorba de muncã toþi sunt bolnavi sau au copii mici în îngrijire. Monika BACIU
ApaServ ºi autoritãþile locale subvenþioneazã apa pentru persoanele nevoiaºe
P
este 3500 de lei de la Primãria Petroºani pentru ApaServ Valea Jiului. Pentru a combate marginalizarea socialã, au fost aprobate anumite mãsuri. Astfel, administraþia localã de la Petroºani asigurã 3 metri cubi de apã persoanelor care se aflã în risc. În trimestrul trei al acestui an, autoritãþile locale au plãtit 3519,22 de lei, echivalentul celor trei metri cubi de apã, pentru 64 de familii sau persoane singure. “Prin HCL nr. 16/2003 privind aprobarea unor mãsuri de prevenire
ºi combatere a marginalizãrii sociale (...) a fost aprobatã metodologia de identificare a persoanelor ºi familiilor marginalizate social precum ºi a plãþii unei pãrþi din consumul lunar al persanelor ºi familiilor marginalizate social la serviciile publice de strictã necesitate ºi anume: la serviciul de apã – canalizare, plata din bugetul local a 3 mc/persoanã/lunã,
pentru persoanele ºi familiile marginalizate social, 80% din catitatea de apã potabilã la serviciul de canalizare apã uzatã ºi menajerã. Ca urmare a HCL a fost încheiatã convenþie între Primãrie ºi SC ApaServ Valea Jiului, respectiv între Primãrie ºi SC Termoficare SA în vederea stabilirii modalitãþilor de platã”, se aratã în
raportul Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã. Chiar ºi în condiþiile acestea în care administraþia localã de la Petroºani suportã echivalentul a trei metri cubi de apã potabilã pentru persoanele aflate în risc, existã situaþii în care diferenþa nu este achitatã de beneficiari. Monika BACIU
organiza în municipiul nostru un centru european pentru tineri ºi un “Job club” unde vor putea desfrãºura activitãþi legate de accesarea unui loc de muncã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru deplasarea tinerilor în Germania, administraþia localã a alocat suma de 1564 de lei, iar delegaþia va fi formatã din Mihail Alexandru Rad, Elena Angela Ionaºcu, jean Cosma, Samuel Daniel Petrila ºi Simona Rad care este referent la Compartimentul expert problemele romilor din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. La Petroºani urmeazã a fi înfiinþat un grup de lucru pentru incluziunea minoritãþii rome. Prin hotãrârea Guvernului României nr. 18/2015 a fost aprobatã Strategia Guvernului României de incluziune a cetãþenilor români aparþinând minoritãþilor rome pentru perioada 2015-2020, prin care au fost stabilite o serie de mãsuri organizatorice de care sunt responsabile mai multe structuri, atât la nivel central cât ºi la nivel local. Monika BACIU
A început campania pentru Consiliul Tinerilor
levii din clasele a X-a din municiE piul Petroºani sunt
în plinã campanie electoralã. κi aleg reprezentanþii în Consiliul Consultativ al Tinerilor, un for similar cu cel al edililor locali, iar luni a fost ziua dezbaterilor de idei. Câte 10 elevi din fiecare liceu au ajuns în faþa tuturor ºi, pe rând ºi-au susþinut platforma electoralã. Fiecare vede în viitoarea funcþie de consilier o oportunitate de a face ceva pentru ºcoala lui. S-au gândit la parcuri, la gara din Petroºani, la dotãrile laboratoarelor din ºcoli, sau la reabilitarea acestora. Nu mai mult de un minut a avut fiecare la dispoziþie. „Sunt membrã a Clubului Impact Area ºi fac voluntariat. Am învãþat cã trebuie sã ne ridicãm ºi sã acþionãm dacã
vrem sã vedem o schimbare”, a fost unul dintre sloganurile unei domniºoare de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu. O altã colegã a venit cu o altã idee: „Sunt voluntarã la centrul de copii Salvaþi Copiii din Petrila, unde am învãþat cã trebuie sã ajutãm orice copil, indiferent de situaþia sa familialã”, a spus eleva, care a propus ca toþi tinerii sã se implice în proiecte ce þin de ajutorarea copiilor sãrmani. „Numele meu este Cojan Bogdan ºi vreau sã candidez pentru o funcþie în cadrul
CCT, deoarece consider cã am experienþa de a lucra cu oamenii. Am lucrat cu Crucea Roºie, sunt preºedintele Consiliului ªcolar al liceului meu ºi Eminescu avea o vorbã: Este în zadar sã vorbeºti oamenilor care nu vor sã te asculte! Hai sã ne facem vocea auzitã!”, a spus acesta. Alãturi de tineri a venit ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cel care le-a urat tuturor succes ºi le-a zis cã le aºteaptã cu interes ideile. „Vãd foarte mulþi tineri ºi cred cã azi este un moment important
pentru viaþa comunitãþii n oastre. Acest CCT nu face altceva decât sã fie un organism în oglinda cu CL Petroºani. Sunt convins cã de la voi vor pleca o serie de idei, care vor fi transpuse în practicã prin HCL Petroºani”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care i-a îndrumat mai întâi sã pãstreze un moment de reculegere în memoria tinerilor uciºi în clubul din Bucureºti. Sunt mulþi tineri care vor în acest for local ºi ºi mai multe tinere, aºa încât va fi greu sã aleagã. Consilierul cu cea mai veche experienþã la Petroºani, Ioan Rus li s-a adresat, la rândul sãu, elevilor, încurajându-i sã fie buni în ceea ce fac. Campania electoralã a tinerilor se finalizeazã în 17 noiembrie ºi atunci vom afla componenþa Consiliului Consultativ al Tinerilor de la Petroºani, for decizional care va activa timp de doi ani. Diana MITRACHE
Puffi, disputat de mai multe familii adoptive
P
ovestea lui Puffi, câinele salvat de pompierii din Petroºani din râul Jiu, a impresionat mai multe familii atât din þarã cât ºi din strãinãtate care au sãrit sã-l adopte. Cãþeluºa ºi-a gãsit un cãmin chiar în Petroºani. O fundaþie din Capitalã care se ocupã cu adoptarea câinilor fãrã stãpân ºi-a arãtat intenþia, imediat dupã ce câinele a fost salvat de pompieri, de a-l îngriji pânã când i se va gãsi o familie adoptivã. Câinii salvaþi de fundaþie sunt trimiºi la familii adoptive din vestul Europei, dacã în þarã nu i se gãsesc stãpâni, ºi la fel ar fi trebuit sã se întâmple cu Puffi. Cãþeluºa ar fi ajuns în Anglia, însã nu va mai pleca din Petroºani. Un voluntar de la Adãpostul „Love Animals” din Petroºani, unde a ajuns câinele, a decis sã-l adopte. Acesta a luat cãþeluºa de la salvatori pentru a o îngriji pânã când fundaþia va veni sã o ia spre adopþie, a dus-o acasã ºi fãrã sã-ºi dea seama s-a ataºat de ea. „Este un cãþel de
rasã, educat, face afarã, se vede cã a avut stãpân ºi a fost crescutã la apartament. Este foarte cuminte ºi voluntarul de la adãpost a adoptat-o, s-a ataºat atât de mult de ea încât nu a mai conceput sã o lase sã o ia altcineva. A fost foarte impresionat de soarta ei ºi finalul este unul fericit pentru cãþeluºã. În fond, ceea ce conteazã este cã ºi-a gãsit un stãpân iubitor care se va îngriji de ea”, spun reprezentanþii
fundaþiei. Patrupedul a fost salvat de pompierii de la Petroºani, la finele lunii trecute, dupã ce rãmãsese blocat pe stâncile din Defileul Jiului. Cãþeluºa a fost aruncatã în râul învolburat, de stãpân sau altã persoanã, dar a reuºit sã înoate pânã la unul dintre malurile stâncoase unde a rãmas blocatã timp de 24 de ore pânã când un trecãtor i-a auzit lãtratul ºi a cerut ajutor. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Studii pentru realizarea unor blocuri, la Petrila
M
inisterul Dezvoltãrii analizeazã posibilitatea construirii unor blocuri în Petrila. Nu mai puþin de 600 de cereri pentru locuinþe au fost depuse la Petrila, iar autoritãþile locale nu pot sã rãspunsã în mod pozitiv acestor solicitãri. De ani de zile se doreºte ca la Petrila sã fie realizate trei blocuri ANL, însã pânã acum nu s-a materializat acest proiect al edililor. “În vederea demarãrii acestor investiþii s-a depus o cerere la Ministerul Dezvoltãrii
Regionale ºi Administraþiei Publice, în data de 09.10.2015 s-a primit rãspunsul ministerului în care se aratã necesitatea elaborãrii studiului de fezabilitate pentru a analiza posibilitatea de finanþare a obiectivului de investiþii”, se aratã în nota de fundamnetare a proiectului de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor de proiectare ºi elaborare studii de tehnice pentru obiectivul “construcþie de locuinþe sociale”. Blocurile urmeazã a fi realizate pe strada Parângului din oraºul Petrila ºi au ca scop îmbunãtãþirea accesului persoanelor defavorizate la o locuinþã decentã precum ºi la servicii de apã, electricitate sau canal. Monika BACIU
Apa din Vulcan este potabilã
Z
eci de probe de apã au fost recoltate de la Vulcan. Dupã izbucnirea focarului de hepatitã din municipiul Vulcan, autoritãþile au vrut sã se asigure cã apa din localitate este potabilã. Pentru a determina acest lucru, au fost recoltate zeci de probe de apã. Mai exact în decursul a trei luni au fost recoltate 66 de probe de apã, iar “rezultatele chimice ºi bacteriologice corespund condiþiilor de potabilitate”. “Au fost efectuate controale igienico-sanitare la staþia de clorinare Meriºoara (control lunar), rezervorul de înmagazinare 2x1000cmc Meriºoara ºi reþeaua de distribuþie a apei potabile
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
din cartier (12 controale). S-a întocmit fiºa de evaluare ºi inspecþie sanitarã. Nu s-au constata neconformitãþi”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii. În perioada 15 iunie – 30 septembrie în Vulcan au fost înregistrate nu numãr de 71 de cazuri de hepatitã viralã. Cele mai multe cazuri, în numãr de 33 au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 ºi 9 ani. Monika BACIU
Þurcaº a contestat controlul judiciar
Centru european pentru tineri, la Petroºani
P
rocurorii au cerut mãsuri aspre în privinþa lui Florin Þurcaº, respectiv arest preventiv, însã magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis cã este suficient controlul judiciar. Florin Þurcaº, consilier local la Petrila, a fost prins de poliþiºti cã a oferit spre comercializare la un punct de lucru al societãþii pe care o administreazã þigarete cu timbru de duty – free. La control au fost descoperite 15.700 de þigarete, prejudiciul fiind calculat la aproxima-
tiv 7.850 de lei. Þurcaº a fost reþinut ºi s-a cerut arestarea preventivã, însã Judecãtoria Petroºani a respins propunerea formulatã de Parchetul Petroºani. Instanþa a decis ca alesul local sã fie cercetat sub controlul judiciar mãsurã pe care a contestat-o atât el cât ºi procurorii. Þurcaº a mai avut probleme cu contrabanda în anii trecuþi, acesta fiind prins cu alcool sau þigãri netimbrate, dar a scãpat doar cu amenzi. Maximilian GÂNJU
Doar pe hârtie, economia merge bine
C
u 5000 mai mult faþã de anul trecut. Nu este vorba despre o creºtere salarialã ºi nici despre un aflux de investitori care sã creeze locuri de muncã. Acest numãr reprezintã persoanele ºomere care s-au adãugat anul acesta statisticilor de anul trecut. Sunt peste 625.000 de români fãrã un loc de muncã în prezent, în timp ce anul trecut în septembrie erau 620.000. Rata ºomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, în creºtere faþã de nivelul de 6,7% înregistrat în luna septembrie 2014. Mai mult decât atât rata ºomajului pentru bãrbaþi o depãºeºte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 5,4%
în cazul celor de sex feminin. De asemenea, numãrul ºomerilor în vârstã de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent, este de 627.000 persoane, în creºtere atât faþã de luna precedentã (626.000 persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (619.000 persoane). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ºomajului a fost estimatã la 5,7% pentru luna septembrie 2015, respectiv 6,8% în cazul bãrbaþilor ºi 4,2% în cel al femeilor. La aceste
R
eprezentanþii romilor din Petroºani pleacã în Germania. Patru tineri romi cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani vor pleca la sfârºitul lunii în Germania unde vor participa la o sesiune de instruire în vederea gãsirii unui loc de muncã. “Câte patru tineri cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani, din diferite þãri vor participa la Berlin, Germania la sesiuni de instruire ºi ateliere de lucru având ca tematicã formarea ºi ocuparea profesionalã. Întrucât proiectul vizeazã integrarea tinerilor europeni pe piaþa forþei de muncã, tinerii participanþi din7 þãri diferite vor avea oportunitatea sã creeze împreunã o reþea europeanã de informare ºi mediere pe piaþa muncii, de care vor beneficia în viitor ºi alþi tineri din comunitãþile locale. În urma participãrii la acest proiect, tinerii din Petroºani vor statistici o mare contribuþie o are ºi Valea Jiului unde se aflã un numãr mare de ºomeri. Din pãcate o parte dintre aceºtia nici nu se îngrãmãdesc la oficiul AJOFM din Petroºani pentru a-ºi cãuta un loc de muncã pentru cã este mult mai uºor sã stai ºi sã primeºti ajutoare, bani ºi hrana în fiecare lunã din partea statului dar atunci când este vorba de muncã toþi sunt bolnavi sau au copii mici în îngrijire. Monika BACIU
ApaServ ºi autoritãþile locale subvenþioneazã apa pentru persoanele nevoiaºe
P
este 3500 de lei de la Primãria Petroºani pentru ApaServ Valea Jiului. Pentru a combate marginalizarea socialã, au fost aprobate anumite mãsuri. Astfel, administraþia localã de la Petroºani asigurã 3 metri cubi de apã persoanelor care se aflã în risc. În trimestrul trei al acestui an, autoritãþile locale au plãtit 3519,22 de lei, echivalentul celor trei metri cubi de apã, pentru 64 de familii sau persoane singure. “Prin HCL nr. 16/2003 privind aprobarea unor mãsuri de prevenire
ºi combatere a marginalizãrii sociale (...) a fost aprobatã metodologia de identificare a persoanelor ºi familiilor marginalizate social precum ºi a plãþii unei pãrþi din consumul lunar al persanelor ºi familiilor marginalizate social la serviciile publice de strictã necesitate ºi anume: la serviciul de apã – canalizare, plata din bugetul local a 3 mc/persoanã/lunã,
pentru persoanele ºi familiile marginalizate social, 80% din catitatea de apã potabilã la serviciul de canalizare apã uzatã ºi menajerã. Ca urmare a HCL a fost încheiatã convenþie între Primãrie ºi SC ApaServ Valea Jiului, respectiv între Primãrie ºi SC Termoficare SA în vederea stabilirii modalitãþilor de platã”, se aratã în
raportul Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã. Chiar ºi în condiþiile acestea în care administraþia localã de la Petroºani suportã echivalentul a trei metri cubi de apã potabilã pentru persoanele aflate în risc, existã situaþii în care diferenþa nu este achitatã de beneficiari. Monika BACIU
organiza în municipiul nostru un centru european pentru tineri ºi un “Job club” unde vor putea desfrãºura activitãþi legate de accesarea unui loc de muncã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru deplasarea tinerilor în Germania, administraþia localã a alocat suma de 1564 de lei, iar delegaþia va fi formatã din Mihail Alexandru Rad, Elena Angela Ionaºcu, jean Cosma, Samuel Daniel Petrila ºi Simona Rad care este referent la Compartimentul expert problemele romilor din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. La Petroºani urmeazã a fi înfiinþat un grup de lucru pentru incluziunea minoritãþii rome. Prin hotãrârea Guvernului României nr. 18/2015 a fost aprobatã Strategia Guvernului României de incluziune a cetãþenilor români aparþinând minoritãþilor rome pentru perioada 2015-2020, prin care au fost stabilite o serie de mãsuri organizatorice de care sunt responsabile mai multe structuri, atât la nivel central cât ºi la nivel local. Monika BACIU
A început campania pentru Consiliul Tinerilor
levii din clasele a X-a din municiE piul Petroºani sunt
în plinã campanie electoralã. κi aleg reprezentanþii în Consiliul Consultativ al Tinerilor, un for similar cu cel al edililor locali, iar luni a fost ziua dezbaterilor de idei. Câte 10 elevi din fiecare liceu au ajuns în faþa tuturor ºi, pe rând ºi-au susþinut platforma electoralã. Fiecare vede în viitoarea funcþie de consilier o oportunitate de a face ceva pentru ºcoala lui. S-au gândit la parcuri, la gara din Petroºani, la dotãrile laboratoarelor din ºcoli, sau la reabilitarea acestora. Nu mai mult de un minut a avut fiecare la dispoziþie. „Sunt membrã a Clubului Impact Area ºi fac voluntariat. Am învãþat cã trebuie sã ne ridicãm ºi sã acþionãm dacã
vrem sã vedem o schimbare”, a fost unul dintre sloganurile unei domniºoare de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu. O altã colegã a venit cu o altã idee: „Sunt voluntarã la centrul de copii Salvaþi Copiii din Petrila, unde am învãþat cã trebuie sã ajutãm orice copil, indiferent de situaþia sa familialã”, a spus eleva, care a propus ca toþi tinerii sã se implice în proiecte ce þin de ajutorarea copiilor sãrmani. „Numele meu este Cojan Bogdan ºi vreau sã candidez pentru o funcþie în cadrul
CCT, deoarece consider cã am experienþa de a lucra cu oamenii. Am lucrat cu Crucea Roºie, sunt preºedintele Consiliului ªcolar al liceului meu ºi Eminescu avea o vorbã: Este în zadar sã vorbeºti oamenilor care nu vor sã te asculte! Hai sã ne facem vocea auzitã!”, a spus acesta. Alãturi de tineri a venit ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cel care le-a urat tuturor succes ºi le-a zis cã le aºteaptã cu interes ideile. „Vãd foarte mulþi tineri ºi cred cã azi este un moment important
pentru viaþa comunitãþii n oastre. Acest CCT nu face altceva decât sã fie un organism în oglinda cu CL Petroºani. Sunt convins cã de la voi vor pleca o serie de idei, care vor fi transpuse în practicã prin HCL Petroºani”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care i-a îndrumat mai întâi sã pãstreze un moment de reculegere în memoria tinerilor uciºi în clubul din Bucureºti. Sunt mulþi tineri care vor în acest for local ºi ºi mai multe tinere, aºa încât va fi greu sã aleagã. Consilierul cu cea mai veche experienþã la Petroºani, Ioan Rus li s-a adresat, la rândul sãu, elevilor, încurajându-i sã fie buni în ceea ce fac. Campania electoralã a tinerilor se finalizeazã în 17 noiembrie ºi atunci vom afla componenþa Consiliului Consultativ al Tinerilor de la Petroºani, for decizional care va activa timp de doi ani. Diana MITRACHE
Puffi, disputat de mai multe familii adoptive
P
ovestea lui Puffi, câinele salvat de pompierii din Petroºani din râul Jiu, a impresionat mai multe familii atât din þarã cât ºi din strãinãtate care au sãrit sã-l adopte. Cãþeluºa ºi-a gãsit un cãmin chiar în Petroºani. O fundaþie din Capitalã care se ocupã cu adoptarea câinilor fãrã stãpân ºi-a arãtat intenþia, imediat dupã ce câinele a fost salvat de pompieri, de a-l îngriji pânã când i se va gãsi o familie adoptivã. Câinii salvaþi de fundaþie sunt trimiºi la familii adoptive din vestul Europei, dacã în þarã nu i se gãsesc stãpâni, ºi la fel ar fi trebuit sã se întâmple cu Puffi. Cãþeluºa ar fi ajuns în Anglia, însã nu va mai pleca din Petroºani. Un voluntar de la Adãpostul „Love Animals” din Petroºani, unde a ajuns câinele, a decis sã-l adopte. Acesta a luat cãþeluºa de la salvatori pentru a o îngriji pânã când fundaþia va veni sã o ia spre adopþie, a dus-o acasã ºi fãrã sã-ºi dea seama s-a ataºat de ea. „Este un cãþel de
rasã, educat, face afarã, se vede cã a avut stãpân ºi a fost crescutã la apartament. Este foarte cuminte ºi voluntarul de la adãpost a adoptat-o, s-a ataºat atât de mult de ea încât nu a mai conceput sã o lase sã o ia altcineva. A fost foarte impresionat de soarta ei ºi finalul este unul fericit pentru cãþeluºã. În fond, ceea ce conteazã este cã ºi-a gãsit un stãpân iubitor care se va îngriji de ea”, spun reprezentanþii
fundaþiei. Patrupedul a fost salvat de pompierii de la Petroºani, la finele lunii trecute, dupã ce rãmãsese blocat pe stâncile din Defileul Jiului. Cãþeluºa a fost aruncatã în râul învolburat, de stãpân sau altã persoanã, dar a reuºit sã înoate pânã la unul dintre malurile stâncoase unde a rãmas blocatã timp de 24 de ore pânã când un trecãtor i-a auzit lãtratul ºi a cerut ajutor. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 Noiembrie 2015
Reþele noi din economii u adus apa ºi canalizarea în zone greu accesibile ºi asta a A fost posibil doar pentru cã au rãmas bani din prima investiþie ce s-a derulat pe bani europeni la Petroºani. Cei de la ApaServ au reuºit sã schimbe conducta în zona de la ieºirea din Petrila, iar acolo sunt legaþi toþi locuitorii din Dãrãneºti, Dâlja Bosnea ºi chiar nordul Petroºaniului. Au dus canalizarea ºi apa celor de la poalele Parângului, ori au reabilitat o parte din magistrala de la Petroºani, fãcând astfel o dublã alternativã pentru Petroºani, care acum poate fi alimentat ºi de la Valea de Peºti ºi de la Taia. Au mai rãmas aproximativ 1,5 milioane de euro, bani din proiectul european demarat de Apa Serv Valea Jiului ºi, cu aceºti bani, conducerea societãþii din Valea Jiului face câteva lucrãri absolut necesare. „Proiectul pe 2007 – 2014 la SC Apa Serv s-a terminat, dar existã economii în valoare de un milion ºi jumãtate de euro ºi atunci trebuie sã le folosim pânã la 31 decembrie 2015.
Împreunã cu colegii, am hotãrtât care sunt lucrãrile ce trebuie fãcute în regim de urgenþã ºi care se încadreazã în acest buget. Am luat 3 lucrãri”, a declarat Costel Avram, director
Jieþ, unde apa nu avea presiune ºi a treia este în zona DN 66 de la intrarea în Cartierul Aeroport, acolo unde se face legãtura între partea de Nord ºi cea de Sud a Petroºaniului. Prioritarã a fost cea
general SC Apa Serv Valea Jiului. Prima lucrare este în zona tunelului de la Petrila, a doua este alimentarea de la Moliviº, zona de pe
de la Petrila, care este aproape gata ºi sãptãmâna trecutã s-au fãcut verificãri în teren. „S-a reabilitat reþeaua de magistralã, care alimenteazã rezer-
vorul din Dãrãneºti, s-a construit o traversare nouã peste Jiu ºi toatã reþeaua pânã sus la rezervor, aºa încât sã se poatã asigura ºi calitatea apei ºi continuitatea alimentãrii cu apã în special a zonei de Nord a municipiului Petroºani”, a adãugat ºi Florin Donisã, ºef Departamentul Tehnic Apa Serv. ªi pe Jieþ sunt probleme ºi edilii locali sunt cei care le-au sesizat celor de la Apa Serv. De aproximativ 2 ani de zile sunt probleme cu alimentarea cu apã a zonei Moliviº. O parte dintre case sunt branºate, dar nu aveau presiune, din cauzã cã sunt în vârf de deal. Aici, am gãsit
Instalaþii electrice improvizate în cluburile hunedorene
I
Dãnãiaþã, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor ISU, au fost constate ºi nereguli foarte grave pentru care s-au aplicat sancþiuni, iar pentru
cele uºoare s-a dat termen de remediere. În ceea ce priveºte controalele anunþate de premierul Victor Ponta, la nivelul ISU Hunedoara nu a ajuns nicio dispoziþie. “Noi oricum facem
Diana MITRACHE
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI
nstalaþii electrice improvizate, documente de organizare privind apãrarea împotriva incendiilor sunt doar câteva dintre neregulile identificate de reprezentanþii ISU Hunedoara. A trebuit sã moarã 30 de tineri pentru ca autoritãþile sã se trezeascã la realitate ºi sã demareze controalele la diferite instituþii. Cluburile, restaurantele, discotecile, dar ºi spaþiile de alimentare publicã sunt verificate de Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã. “ISU Hunedoara desfãºoarã anual controale. Totodatã se controleazã ºi înaintea sãrbãtorilor de iarnã. S-au constatat diferite nereguli printre care probleme la instruirea angajaþilor, s-au identificat improvizaþii la instalaþiile electrice, sau probleme la documentele de organizare privind apãrarea împotriva incendiilor”, a declarat Bogdan
o bãtrânicã ce a spus cã acum nu va mai urca cu vitele la munte ºi va rãmâne sã le adape ºi acasã, pentru cã vara îi era greu sã care apã din Jieþ, pânã sus la casa ei. „Acum e bine. Cei de pe aici nu aveau apã pe varã, cã a fost secetã ºi scoteam cu bidoanele de pe Jieþ. Nu a fost uºor ºi unii nu se mai întorceau de la pãdure, cã nu aveau apã”, spune o localnicã mulþumitã cã va avea apã la robinet ºi cã ea va curge cu presiunea necesarã. Investiþia a început acum mai bine de douã luni, dar va fi gata în cel mai scurt timp ºi asigurãrile sunt date de cei de la Apa
Serv, care verificã periodic lucrarea, pentru cã au fost probleme ce au trebuit rezolvate punctual. „Contractul este sã se finalizeze aici în 22 decembrie, dar eu cred ºi am concursul dat de constructor, cã, cel târziu la 1 decembrie, toþi locuitorii din Moloviº vor avea apã la robinet, lucru care nu l-au visat niciodatã”, a declarat ºi Costel Avram, director general SC APA Serv. Aici sunt 30 de familii, care de Ziua Naþionalã a României pot sãrbãtori cu apã de la robinet, aºa cum nu li s-a întâmplat niciodatã în viaþa lor, pentru cã o astfel de zi îi gãsea la munte cu vitele. Tot din economii va fi reabilitatã ºi conducta ce pleacã din zona Dimitrov, pe DN 66, pe ºoseaua de centurã, trece prin zona unde este posziþionat avionul ºi leagã partea de nord a Petroºaniului cu cea de sud.
controale, deocamdatã nu ne-a venit nicio dispoziþie. Nu putem verifica însã improvizaþiile de moment pentru cã dacã existã vreo acþiune de acest gen ei vin monteazã artificiile, iar la terminarea evenimentului le iau”, a mai spus sursa citatã. 30 de tineri ºi-au pierdut viaþa într-un club bucureºtean în urma unui incendiu care a cuprins buretele ce antifona pereþii localului. Dupã eveniment au ieºit la suprafaþã grave nereguli. Monika BACIU
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru MARÞI 03.11.2015 în oraºele: - Petroºani - între orele 09:00 - 12.00. Zona afectatã: Str. ªoimilor, Sãlãtruc. Motivul restricþiei: Executare branºament str. Livezeni, nr. 7; - Vulcan - între orele 09:00 - 18:00. Zona afectatã: Str. Crividia, Izvor, Meriºor, Buciumani, Valea Arsului, Dealului, Retezat, Vâlcelelor ºi Abator. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Crividia zona imobilului nr.80; - Uricani - între orele 10 .00 - 14:00. Zona afectatã: Oraº Vechi.Motivul restricþiei: Executare branºament reþea de alimentare hidranþi - Casa de Culturã. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
Trei tentative de înºelãciune ºi o infracþiune comisã prin metoda „accidentul”
T
rei tentative de înºelãciune ºi o infracþiune comisã prin metoda „accidentul”sunt investigate de poliþiºtii hunedoreni. Poliþiºtii atrag atenþia cetãþenilor sã nu ofere sume de bani persoanelor necunoscute ºi sã sesizeze deîndatã Poliþia Poliþiºtii hunedoreni s-au confruntat în ultimele zile cu un val de plângeri venite din partea unor persoane care au fost în vizorul unor escroci care înºelau prin metoda accidentul. Astfel, primul apel a fost în data de 31octombrie, în jurul orei 14:00, când poliþiºtii municipiului Deva au fost sesizaþi de o femeie de 55 ani, din municipiul Deva, pensionarã, despre faptul cã, în jurul orei 13:40, mama acesteia de 91 de ani, din municipiul Deva, a fost contactatã telefonic de trei persoane necunoscute, care i-au spus cã fiica sa ar fi provocat un accident de circulaþie, pe raza municipiului Hunedoara, soldat cu decesul unui minor, solicitându-i suma de 10. 000 de
lei, pentru despãgubiri. Apelanþii, respectiv doi bãrbaþi ºi o femeie, s-au recomandat ca fiind „avocat” ºi „procuror”, femeia susþinând cã este chiar „fiica” persoanei apelate. Femeia de 91 de ani ºi-a dat seama cã faptele prezentate nu sunt adevãrate, ºi-a contactat fiica ºi au sesizat poliþiºtii cu privire la sãvârºirea infracþiunii de tentativã de înºelãciune. În aceeaºi zi, Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de o tânãrã de 17 ani, din municipiul Hunedoara, cu privire la faptul cã a fost contactatã pe telefonul mobil de o persoanã necunoscutã, care s-a recomandat a fi „avocat” ºi care a anunþat-o cã pãrinþii ei au fost implicaþi întru-un accident rutier, fiind vinovaþi de moartea unui copil, care traversa regulamentar strada. Presupusul avocat i-a solicitat tinerei suma de 1.000 Euro, precum ºi bijuteriile de aur din casã, pentru a-ºi ajuta pãrinþii. În timpul conversaþiei telefonice, în locuinþã au intrat pãrinþii acesteia, tânãra realizând cã este vorba de o înºelãciune, motiv pentru care a sesizat Poliþia Municipiului Hunedoara, solicitând efectuarea de cercetãri
cu privire la comiterea infracþiunii de tentativã de înºelãciune. Tot în 31 octombrie, Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de o femeie de 46 de ani, din municipiul Hunedoara, despre faptul cã a fost contactatã pe telefonul mobil de o persoanã necunoscutã, care s-a recomandat a fi „poliþist” ºi care a anunþat-o cã fiul ei a fost implicat într-un accident rutier, fiind vinovat de decesul unui minor. Apelantul i-a solicitat femeii suma de 15.000 de euro, pentru a-i ajuta fiul. Reclamanta a apelat de urgenþã poliþia, de unde a aflat cã accidentul nu a avut loc ºi a încercat sã stabileascã o întâlnire cu apelantul, pentru a-i înmâna banii, însã acesta a întrerupt legãtura telefonicã. În urma sesizãrii, poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru tentativã de înºelãciune.ªi tot în 31 octombrie, în jurul orei 15:00, la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentat o femeie în vârstã de 50 de ani, din municipiul Hunedoara, care a reclamat faptul cã în cursul zilei, în jurul orei 12:00, a fost
contactatã telefonic pe telefonul fix ºi apoi pe cel mobil, de un bãrbat care i-a relatat cã fiul sãu a fost implicat într-un accident rutier, soldat cu decesul unui copil de 15 ani, fiind necesarã suma de 70.000 lei, pentru înmormântare. În intervalul orar 13:30 – 14:00, conform indicaþiilor primite la telefon, femeia s-a deplasat în municipiul Deva, unde s-a întâlnit cu bãrbat cãruia i-a înmânat 20 000 lei ºi 150 euro. Ulterior, femeia a constatat cã a fost înºelatã ºi a sesizat Poliþia, în cauzã fiind întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune. În toate cauzele menþionate, poliþiºtii vor efectua cercetãri pentru lãmurirea tuturor împrejurãrilor în care s-au comis faptele, identificarea autorilor ºi recuperarea prejudiciului cauzat. Pentru a nu deveni victime ale acestui tip de infracþiune, Poliþia Românã recomandã:
Alarmaþi de mirosul de putrefacþie
D
escoperire macabrã într-un apartament din Petroºani. Pompierii, dar ºi poliþiºtii au fost alertaþi, în cursul dupã-amiezii de duminicã, de faptul cã dintr-un apartament de pe strada Saturn iasã un miros înþepãtor. Ajunse la faþa locului, echipele de intervenþie au gãsit un bãrbat decedat. “Am fost solicitaþi sã intervenim la un imobil de pe strada Saturn. Vecinii au simþit un miros puternic ºi au sunat la 112. în imobil am gãsit un bãrbat de aproximativ 60 de ani aflat într-o stare de putefacþie”, spun cei de la
pompieri. Vecinii susþin cã bãrbatul numai ce ieºise din spital, de câteva sptãmâni, iar de atunci nu l-au mai vãzut. “Acum douã sãptãmâni a ieºit din spital ºi nu l-am mai vãzut de atunci. Acum cã se simþea ºi mirosul am sunat la
112. Stãtea singur, dar ºtiu cã are o fatã”, spune o vecinã. Trupul neîsuflþit al bãrbatului a fost transportat la morga din Petroºani, iar legiºtii vor stabili care au fost cauzele decesului. Monika BACIU
sã analizaþi cu atenþie informaþiile primite ºi sã vã puneþi câteva întrebãri elementare referitoare la veridicitatea lor. Nu daþi curs instrucþiunilor primite telefonic de la persoane necunoscute, care pretind cã au calitãþi oficiale. Nu oferiþi date cu caracter personal prin intermediul convorbirilor telefonice, indiferent de calitatea invocatã de interlocutorul de la capãtul firului. Notaþi numãrul de telefon de pe care aþi fost contactat sau de la care aþi primit mesajul de tip SMS, numele persoanei care vã contacteazã, calitatea în care se prezintã ºi pãstraþi atât apelurile cât ºi mesajele SMS, pentru ca aceste date sã poatã fi verificate de cãtre organele de cercetare penalã, în eventualitatea în care aþi fost deja prejudiciaþi. În conformitate cu reglementãrile în vigoare, un accident de orice fel, mai ales unul rutier grav este, de obicei, anunþat doar de persoane oficiale, abilitate sã facã acest lucru. În cazul în care sunteþi martorul unei infracþiuni sau victima acesteia, apelaþi în cel mai scurt timp numãrul de urgenþã 112 ºi solicitaþi sprijinul Poliþiei.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
ETERNUL PERICOL Mobilizare româneascã. Dupã. Frumoasã ºi emoþionantã treabã. Dar de ce nu înainte de catastrofe? Pentru cã, în general – ºi aici mã refer la cluburi ºi discoteci –, patronii lor, veºnic avari ºi nesãtui, iubesc sã
înghesuie cât mai mult popor, „dã-i dracului, banii sã curgã!”. Îmi spunea un amic care lucra pe la cel mai tare (!?) club din Petroºani cã 80% din ce se aflã în interior, nu-i în regulã. Nu sunt bani de investiþii, doar de ºpagã ºi amenzi.
Ãia de acolo pot sã moarã liniºtiþi, în 2-3 ani de procese se rezolvã totul. Dacã la stadioane mai existã oarece restricþii legat de numãrul de locuri, de ce n-ar funcþiona regula ºi în spaþiile publice închise? Câte scaune ai, atâta popor. Punct. În fine, treaba cu drama de la clubul din Bucureºti, staþi liniºtiþi, nu impre-
Fotbal juniori
sioneazã pe niciun patron de club. Sã treacã momentul emoþional ºi veþi vedea în urmãtoarele zile sute de minori fumând ºi bând vraiºte, într-un club minuscul, claie peste grãmadã. Asta-i regula ce funcþioneazã în România, restul e poezie, vorba lui Buji`… Mã îndoiesc cã ºi pe unele stadioane din
Fotbal, Liga I
Patru din Valea Jiului Mulþescu ºi
Astãzi începe la Sala Sporturilor din Simeria un turneu maraton de fotbal la juniori F (gr. 2006), la care participã 11 echipe împãrþite în trei grupe. Iatã grupele la aceastã competiþie:
Stoichiþã au clacat
z Foºtii mari jucãtori ai Jiului, Gigi Mulþescu ºi Mihai Stoichiþã, au clacat ca antrenori, cu echipele lor de club: Gigi Mulþescu 1-2 cu FC Voluntari la Pandurii Tg. Jiu, Stoichiþã 1-2 cu CSMS Iaºi. z FC Voluntari ºi Petrolul Ploieºti ocupã ultimele locuri în clasament. z Liderul Astra Giurgiu a învins cu 1-0 pe CSU Craiova.
regiune lucrurile stau mai bine. Pompierii nu dau avize, autoritãþile se spalã pe mâini. Citãm din „Gazeta Sporturilor”: „Oricum nu conteazã, bãi pompierule, cã nu poþi suspenda activitatea unitãþii. Pentru cã nu ai cadru legal. Hahaha, pompierule!”. Legal în þara asta e doar sã mori.
Fotbal, Liga a II-a
Tinereþea Bãtrânei Doamne z În Seria 1, Rapidul spulberã Bacãul chiar pe terenul ei, 3-0 fãrã comentarii. z Gloria Buzãu se chinuie sã revinã pe linia de plutire, 1-0 cu CS Baloteºti. z ªapte goluri la Pojorâta, Bucovina – Academica Clinceni 3-4, oaspeþii marcând golul victoriei în minutul 90+2. z În Seria a 2-a, FC Baia Mare pierde cu 0-1 la CS Mioveni, UTA BD bate cu 2-1 pe Chindia Târgoviºte ºi trece pe primul loc al clasamentului Seriei a 2-a. z Scorul etapei s-a înregistrat în jocul „U” Cluj – FC Caransebeº, 4-0, un prim succes la primul meci la revenirea lui Mihai Teja pe banca tehnicã a clujenilor. z Surpriza etapei poate fi socotitã victoria lui FC Bihor Oradea cu 2-1 la Unirea Târlungeni.
În prima fazã se vor juca 15 meciuri în grupe, între orele 8:30-16:30, apoi semifinalele ºi finalele. Durata unui meci este de douã reprize x 15 minute.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Hunedoara, chix pe propriul teren z Deºi cu Adrian Iencsi pe banca tehnicã, FC Hunedoara pierde pe teren propriu, 3-4 cu Metalurgistul Cugir. z Nici cealaltã conjudeþeanã nu face mare brânzã pe teren propriu, 1-1 cu Nova Mama Mia Becicherecu Mic, ambele echipe ocupând locuri modeste dupã zece etape. z Liderul ASU Poli. Timiºoara a remizat, 0-0, într-un derby al nou promovatelor. z Etapã sãracã în goluri, cu doar 15 goluri marcate în ºapte meciuri.
Paginã realizatã de Genu TUÞU