Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 995
Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Floruþ la uºa ministrului, minerii riscã sã nu primeascã bonurile
D
espre problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara s-a vorbit ºi se va mai vorbi în continuare. Acum acestea iasã din nou în prim-plan asta pentru cã astazi minerii ar trebui sã îºi primeascã bonurile de masã lunare, însã acest lucru nu se va întâmpla.
”Se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri”
Conturile societãþii sunt blocate, motiv pentru care administraþia nu are fonduri din ce sa achiziþioneze tichetele. Mai grav este cã nici avansul minerilor, pe care aceºtia ar trebui sã îl primeascã în data de 30, nu este asigurat, tot din aceasta cauza.
Directorul General Emil Floruþ a fost ieri la ministrul energiei, pentru a clarifica aceastã problemã însã fãrã vreun succes. Astfel, constrâns de situaþie Floruþ a convocat sindicaliºtii la discuþii pentru a le prezenta situaþia, iar ei apoi sã transmitã ortacilor, cã exista posibilitatea ca drepturile salariale sã întârzie. Adina PÃDURARU PÃDURARU
”A
pa Serv e una din puþinele firme publice care merge ºi omul ãla a fãcut din rahat bici, dar nu înþeleg de ce e prost ºi stã la mãciucile lor. Pe directorii de dinaintea lui nu i-a înjurat nimeni cã au furat pe rupte, au vile ºi maºini de la Apa Serv, dar prostimii i-a plãcut cã aveau apa ieftinã, se fura în pace, iar firma murea. Eu zic aºa: sã continue politicul sã-ºi bage nasul cu populisme, se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri. >>> PAGINILE 4-5
Cu datorii pânã peste cap,
Floruþ vrea sã mãreascã o linie de credit a CEH
F
loruþ vrea sã mãreascã o linie de credit. Complexul Energetic Hunedoara vrea sã apeleze la mila bancherilor ºi sã mãreascã o linie de credit existentã pentru a trece peste aceastã perioadã criticã.
“Este vorba de un credit pe care l-au avut cei din energie ºi ar vrea sã mãreascã linia de credit. Spun cei de la Complex cã încearcã sã negocieze cu banca pentru a putea respira. Creditul a fost micºorat din cauza problemelor financiare”a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului
Muntele. În anul 2013, Complexul Energetic Hunedoara ºi-a deschis, la CEC Bank, o linie de credit de maxim 80 de milioane de lei. Societatea are contractate ºi alte credite. Astfel, potrivit situaþiei financiare din lunaiunie, CEH are un împrumut pe termen scurt în valoare de 48.632.182 de lei, sold la data de 30.06.2015. Un alt
credit bancar, dar pe termen lung, are soldul de 117.240.591 de euro. Un credit bancar extern este în sumã de 161.560.971 euro ºi lista nu se opreºte aici. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
Fiul unui disponibilizat celebru, judecat pentru cã a condus fãrã permis
T
ânãrul este trimis în judecatã pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a avea permis. Sorin Frideric Cîrlig a fost prins în trafic de cãtre poliþiºtii rutieri din Valea Jiului ºi nu este la prima problemã cu legea. Acesta a mai fost condamnat de cãtre magistraþii de la Petroºani pentru furt. Tatãl sãu a fost unul dintre cei mai vocali lideri ai minerilor care au rãmas fãrã locuri de muncã în perioada 97-98, imediat dupã marea disponibilizare fãcutã la minele din Valea Jiului. Cîrlig alãturi de alþi câþiva foºti mineri, dupã ce ortacii ºi-au terminat sumele primite drept plãþi compensatorii, a asediat la propriu municipalitatea Petroºani ºi a cerut pe lângã locurile de muncã promise de guvernanþi, diferite facilitãþi pentru cei rãmaºi la propriu pe drumuri. Protestele conduse
Vr e a s ã s c a p e d e î n c h i s o a r e
I
ndividul care ºi-a abuzat cumnata pe malul Jiului face tot posibilul de a scãpa de cei ºase ani de stat dupã gratii.
Viºinel Toader State (28 de ani) a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la o pedeapsã de ºase ani de închisoare pentru viol, însã pentru cã nu a avut succes la Curtea de Apel Alba Iulia, apelul lui fiind respins de magistraþi, acum ºi-a încercat norocul printr-o contestaþie la executare a sentinþei. Cererea sa a fost depusã la Judecãtoria Petroºani, însã competenþa judecãrii câteva zile toate ei a revenit instanþei din magazinele de Aiud, localitate unde se aflã mobilã ºi produse încarcerat recidivistul. Zilele electronice sau elec- trecute solicitarea sa a trocasnice din Valea fost luatã în discuþie de Jiului. Dupã numai magistraþi ºi respinsã, însã câteva luni, aceleaºi decizia nu este una definiproduse achiziþiotivã. Recidivistul a fãcut nate în euforia contestaþie ºi urmeazã sã primelor zile de fie tranºatã la Curtea de dupã disponibilizare Apel Alba Iulia. La erau vândute la colþ începutul anului, Viºinel de stradã pentru Toader State a acostat-o pe supravieþuire. o stradã din Petroºani, pe sora fostei sale soþii, în Maximilian vârstã de 30 de ani ºi dupã GÂNJU ce a bãtut-o, a tras-o de
de Cîrlig au continuat pe parcursul mai multor ani fiind un ghimpe pentru administraþiile locale de la acea vreme. Între 1997 ºi 1998 a avut loc cel mai mare „val” de disponibilizãri care a luat cu el nu mai puþin de 18.000 de ortaci. ªi-au lãsat baltã serviciile ºi au optat pentru banii cu ajutorul cãrora au golit în doar
Elevii Liceului Militar din Alba Iulia vin la Vulcan de 1 Decembrie
P
aradã militarã, de 1 Decembrie la Vulcan. La fel ca în fiecare an, administraþia localã de la Vulcan marcheazã cu fast evenimentele dedicate Zilei Naþionale a României. Marþi, 1 decembrie, începând cu ora 12 va avea loc parada militarã. “Anul acesta nu se depun coroane pentru cã nu este un moment comemorativ. La fel ca de
fiecare datã va avea loc parada militarã la care vor participa copiii de la Liceul Militar din Alba Iulia, poliþia Localã, dar ºi alþii. Apoi ne vom
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
îndrepta la ºcoala generalã numãrul 1 unde se va servi fasole cu cârnaþi, vin fiert ºi ceai cald”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Evenimentele se vor încheia cu un spectacol susþinut de elevii de la ºcolile din localitate. 1 Decembrie este Ziua Naþionalã a României, adoptatã prin lege dupã înlãturarea regimului comunist. Din punct
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia, constituitã din 1228 de delegaþi ºi sprijinitã de peste 100.000 de români veniþi din toate colþurile Ardealului ºi Banatului, a adoptat o Rezoluþie prin care s-a consfinþit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureº, Tisa ºi Dunãre) ºi Þara Ungureascã (Criºana, Sãtmar ºi Maramureº) cu România.
pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est ºi a încercat sã întreþinã relaþii sexuale cu ea. Individul n-a reuºit sã o violeze pe tânãrã din cauzã cã era prea beat, iar victima a reuºit sã fugã ºi odatã scãpatã din mâinile agresorului, a anunþat poliþia. Recidivistul a fugit
de acasã ºi poliþiºtii au dat de urma lui la Petrila, dupã cinci zile de cãutãri, într-un apartament al unui apropiat, unde s-a ascuns. Viºinel Toader State a mai fost condamnat pentru furt, el fiind o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor din cadrul Postului TF Livezeni. Maximilian GÂNJU
Moº Nicolae le aduce copiilor din Vulcan lumini ornamentale alea Jiului se pregãteºte penV tru sãrbãtorile de
iarnã. În toate localitãþile deja au fost montate ornamentele care vor lumina în luna decembrie. Acum rãmâne doar ca autoritãþile sã apese butonul pentru a porni instalaþiile de Crãciun. La Vulcan acest lucru se va întâmpla într-o zi cu o semnificaþie deosebitã pentru copii. “Am terminat de montat toate instalaþiile de Crãciun, iar pornirea lor va avea loc de Sfântul Nicolae. Vrem astfel sã le facem un cadou tuturor copiilor ºi adulþilor din
localitate. Vom avea ºi ornamente noi”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În celelalte localitãþii edilii urmeazã sã stabileascã data în care vor porni iluminatul festiv. Monika BACIU
Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
Bilanþ de bursã: doi angajatori ºi 6 ºomeri
A
fost un adevãrat dezastru la bursa ce a avut loc miercuri dimineaþã la Petroºani. Doi angajatori s-au prezentat la Petroºani ºi, la ora începerii bursei destinatã ºomerilor, nu erau mai mulþi de 6 ºomeri interesaþi de evenimentul ce s-a desfãºurat la agenþia localã.
O situaþie fãrã precedent a fost înregistratã miercuri dimineaþã la Bursa destinatã ºomerilor din Petroºani, unde s-au prezentat foarte puþini ºomeri ºi ºi mai puþini angajatori. A fost poate cea mai slabã bursã din acest an ºi din ultimii ani, când nici oferta, nici ºomerii nu prea au avut tangenþe cu piaþa muncii. „Haideþi înãuntru sã vedeþi oferta. Poate avem ceva pentru dumneavoas-
trã!”, îi îndemna una dintre angajatele agenþiei pe ºomerii care stãteau la uºã miercuri dimineaþã. ªomerii care au venit, au avut de ales dintre cei doi angajatori care s-au prezentat, iar unii chiar au fost interesaþi de aceste joburi. „Cred cã am gãsit ceva de lucru. Acum, deocamdatã, ca necalificat am gãsit, cã nu merge cu calificãrile pe care le am. Din iulie sunt ºomer, dar sã ºtiþi cã, în tot acest timp, n-am stat degeaba, oricum”,
a mãrturisit unul dintre ºomerii care a avut ºi noroc, dat fiind numãrul mic de cereri din partea colegilor sãi de agenþie. Alþii îºi pun mari speranþe în faptul cã îi va contacta angajatorul, cã tot nu a fost multã lume la bursã. „Acum rãmâne sã mã sune angajatorul ºi sã stabilim sã ne întâlnim, sã vedem, dacã ajungem la un acord. Mi-am gãsit de lucru ca lucrãtor comercial la o firmã de construcþii PVC.
Cam de douã luni îmi caut de lucru, dar încã nu am gãsit ºi m-am bazat sã am noroc acum la bursa locurilor de muncã ”, a spus un tânãr, care luase legãtura ºi stabilise câteva contacte cu unul dintre cei doi angajatori prezenþi la bursa din Petroºani. Din pãcate, pentru unii, bursa nu este soluþia salvatoare ºi unii ºomeri nici indemnizaþie nu mai au. „Vroiam de lucru ca electrician. Sunt ºomer de mult timp. De vreo 5 ani nu am de lucru. Nu e nimic pentru mine, cã atunci când gãsesc ceva, îmi spune cã s-a ocupat”, a menþionat unul dintre oamenii care venise sceptic la bursã ºi care a plecat la fel de dezamãgit de ofertã. Aceasta a fost ultima bursã din 2015 ºi s-a desfãºurat doar în judeþul Hunedoara, la agenþiile locale, dar a fost, aºa cum
recunosc ºi cei de la Petroºani, un adevãrat dezastru. „Bursa de azi a fost un eºec. Ne-am ºi aºteptat la acest lucru. De obicei, în aceastã perioadã, nu mai organizam burse, dar a fost un caz mai deosebit ºi, având în vedere cã s-a anunþat organizarea acestei burse destul de târziu, a fost ºi prezenþa foarte slabã. Nu, pentru cã, în perioada aceasta, pânã prin februarie, ºi locurile de muncã sunt destul de puþine din pãcate”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. ªomerii ºi-au pierdut încrederea cã vor gãsi de lucru prin intermediul bursei ºi foarte mulþi nici nu mai vin, deºi angajaþii de la agenþiile locale îi sunã ºi îi anunþã personal. Drept este cã niciun investitor adevãrat nu a venit în ultimii 20 de ani în Valea Jiului ºi singurele angãjãri sigure s-au fãcut în minerit. Diana MITRACHE
Cornurile expirate furnizate elevilor de o firmã din Petroºani
P
rodusele de panificaþie ºi cele lactate din ºcolile din Valea Jiului sunt asigurate elevilor chiar de o fimã din Petroºani. Chiar ºi aºa existã probleme în ceea ce priveºte alimentaþia elevilor, iar Consiliul Judeþean Hunedoara susþine cã este declaratã câºtigãtoare firma care are cele mai mici preþuri. “În Valea Jiului cornul ºi laptele elevilor sunt asigurate de o firmã din Petroºani. Am avut reclamaþii la adresa lor, dar noi trebuie sã respectãm contractul. Singurul lucru pe care îl putem face este sã sesizãm Protecþia Consumatorului”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. Mai mult decât atât, o firmã din Turda ar fi vrut sã aducã produsele alimentere pentru elevi. Aceasta a ºi depus o contestaþie, care însã nu i-a fost acceptatã. “Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de SC LOGISTIC MEDIA POP ART SRL, în
contradictoriu cu UAT JUDEÞUL HUNEDOARA ºi dispune continuarea procedurii de achiziþie publicã. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi”, se aratã în documentele Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor. Situaþia a fost adusã ºi la cunoºtinþa
ministerului Educaþiei, care se mulþumeºte sã citeze texte din lege fãrã a lua vreo mãsurã concretã în acest sens. “Implementat în România în anul 2002, programul “cornul ºi laptele” a fost iniþial conceput ca o mãsurã de protecþie socialã, dar ºi ca iniþiativã pentru o educaþie de viaþã sãnãtoasã, a cãrei orgine se regãseºte în planul naþional anti-sãrãcie ºi de promovare a incluziunii sociale, adoptat prin HG nr. 828/2002. acest program a contribuit la creºterea participãrii ºcolare în special în zonele sãrace ºi în rândul minoritãþilor rome. De asemenea, asigurarea unei gustãri gratuite pentru copiii proveniþi din familii defavorizate socialeconomic, în special prin acordarea laptelui, a contribuit la acoperirea necesarului de calciu atât de important în procesul
de creºtere a copilului. În derularea oricãrui program, în scopul creºterii eficienþei, este normalã corelarea obiectivelor acestuia cu nevoile concrete ale beneficiarilor ºi cu alte programe adresate acestora”, se aratã într-un document al Ministerului Educaþiei. Mai exact, ministerul preferã sã îmbolnãveascã copiii decât sã ia mãsuri pentru eliminarea acestei situaþii de risc. Totodatã, ministerul aruncã responsabilitatea în ograda instituþiilor care se ocupã de procesul de achiziþie a acestor alimente. Contractul cu firmele în cazuã poate fi reziliat, însã pot trece luni de zile pânã când o nouã societate ar putea prelua, prin licitaþie, contractul. Cornul ºi laptele este un program introdus în ºcoli de guvernul României începând cu anul 2002. Beneficiarii
programului sunt copiii din grãdiniþe ºi din ºcoli generale. Media beneficiarilor este de peste douã milioane de copii anual. În anul 2010, guvernul României a creat un program similar, „mere în ºcoli”, prin care elevii din clasele 1-8 din învãþãmântul de stat ºi
privat primesc gratuit câte un fruct proaspãt zilnic, timp de 100 zile de ºcolarizare, în intervalul noiembriemartie. Programul de încurajare a consumului de fructe în ºcoli este parte a unui program european, finanþat în proporþie de 75% din fonduri UE. Monika BACIU
4 Actualitate
”A
pa Serv e una din puþinele firme publice care merge ºi omul ãla a fãcut din rahat bici, dar nu înþeleg de ce e prost ºi stã la mãciucile lor. Pe directorii de dinaintea lui nu i-a înjurat nimeni cã au furat pe rupte, au vile ºi maºini de la Apa Serv, dar prostimii i-a plãcut cã aveau apa ieftinã, se fura în pace, iar firma murea. Eu zic aºa: sã continue politicul sã-ºi bage nasul cu populisme, se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri. Vi se pare cã sunt dur? Nu sunt, dar nici prost nu sunt. Eu director sã trag ca prostul, sã fac ceva ca lumea, temeinic ºi sã fiu împ...it de cine? De cel care nu-ºi plãteºte apa sau care furã de rupe? NU, în nici un caz” - dr. ing. Ioanid Mihu Voin, director tehnic la Electromecanica – uz industrial, medical, siguranþã, Rm Vâlcea. Statul, prin administaþiile publice centrale, regionale, judeþene ºi locale, s-a dovedit a fi cel mai slab în a-ºi manageria companiile ºi societãþile care le aparþin, în calitatea sa de acþionar majoritar. În Valea Jiului, închiderea mineritului ºi aducerea pe marginea prãpastiei a celor douã termocentrale din judeþ este efectul numirilor pe criterii politice, dar ºi lipsei intenþiei de aplicare a vreunui program de redresare ºi funcþionare, din multitudinea celor existente, a mult chinuitului Complex Energetic Hunedoara. Nici altele din þarã nu o duc mai bine. În plan local, societãþile de termoficare, cele de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
gospodãrie a fiecãrei localitãþi abia mai respirã acumulând datorii impresionante, deºi s-au încercat tot felul de soluþii de management, dar fãrã prea mare efect. Asta pentru cã totul funcþioneazã pe principiul înlãnþuirii, în care intrã ºi primãriile care patroneazã ºcolile ºi spitalele pentru care trebuie sã plãteascã ºi termoficãrii, ºi gospodãriei, ºi Apei Serv, ºi firmelor de furnizare a energiei electrice, dar nu reuºesc decât cu sicope majore. Singurul care nu admite întârzieri la platã pare a fi fuznizorul de energie electricã ºi gaz, lucru care a impus o oarecare disciplinã la platã a consumatorilor de acest fel, ºi a populaþiei. Asta
”Se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri”
pentru cã nu discutã: ai consumat – plãteºti! ªi pentru a nu se acumula datoriile, taie curentul! Dacã n-ar fi aºa, ºi-ar pune în pericol propria firmã ºi salariaþii ei. Doar cã furnizorii de gaz ºi energie electricã nu ºi-au numit directorii pe criterii politice ºi ca urmare, nimeni nu-l ameninþã cu demiterea pentru cã ia mãsuri nepopulare, dar eficiente pentru societatea comercialã ºi a beneficiarului, pe termen lung.
u ºtiu de ce acceptã ”N asemenea umilinþe”
Scandalul, alimentat de zona politicã, în legãturã cu apa din Valea Jiului, în special cu directorul SC Apa Serv Valea Jiului, a adus la masa discuþiilor unor oameni de afaceri, directori de furnizare servicii ºi ofiþeri ai armatei specializaþi în management în instutuþii publice din Arad, Râmnicu Vâlcea ºi Bucureºti, aflaþi în vizitã la Universitatea Petroºani ºi în Parâng. ”Am stat vreo ºase sãptãmâni, aici, în Valea Jiului pentru cã am multe neamuri în zonã. Am vãzut pe canalele media zbaterile
pentru a asigura cãldura pentru iarnã, iar lucrurile nu par în regulã... Dar cea mai interesantã este situaþia Apa Serv. Pe directorul de acolo l-am vãzut pe toate televiziunile locale, am citit prin ziarele locale, cum explicã cetãþenilor, cum þine piept unor rãutãþi, chiar înjurãturi, iar ºi iar explicã logic ºi clar, dar orice ar spune nimeni dintre aceºtia pare cã nu vrea rãspunsuri, ci doar sã critice, sã denigreze. Am fost curios sã vãd cine este directorul Avram ºi m-am documentat. Eu nu ºtiu de ce acceptã asemenea umilinþe un om de calibrul sãu! ªi l-ar dori orice firmã serioasã din þarã. A salvat nu doar firma de la faliment, ci ºi primãriile care riscau sã fie sancþionate cu bani grei, în cauzã fiind niºte finanþãri europene. ªi-a asumat riscurile atingând protejaþi politic, oameni de afaceri ale cãror societãþi erau mari consumatoare de apã, oameni potentaþi, de vazã în spaþiul public, care sustrãgeau cantitãþi uriaºe de apã fãrã sã le pese cã îngroapã societatea. Sã ºtiþi cã am vãzut situaþii în care un asemenea curaj, de a devoala fapte deloc onorabile pentru oameni
cu notorietate, a costat scump, l-au distrus pe cel ce a îndrãznit. Am mai vãzut un lucru curios, pe care personal nu-l înþeleg. Consiliul Judeþean, preºedintele acestuia l-a atacat cu ostentaþie în spaþiul public pentru niºte cauze de personal, de bucãtãrie internã, care de regulã sunt rezolvate pe linie ierarhicã. Care este cauza denigrãrii lui, deºi este cel mai bun manager de pânã acum, ºi spun asta vãzând istoricul Apa Serv, nu înþeleg prea bine. O cauzã poate fi presiunea politicã având în vedere cã educarea populaþiei, a primãriilor, a instituþiilor cu mari datorii nu este o acþiune care sã aducã simpatie partidelor compo-
nente ale consiliului judeþean. În Valea Jiului, în România, în general, asta e marea problemã. Nu competenþa primeazã, ci interesele mai marilor politici” – lt.col. Marian Duinea, specializat în managementul instituþiilor publice, Craiova.
oi rãmâneþi cu nulitãþile ”V politice în management. Aºa s-a dus dracu ºi Complexul Energetic”
”Colaborez de ceva vreme cu profesori de la Universitatea Petroºani, în calitate de director tehnic la uzina noastrã, plus cã am fãcut aici o postuniversitarã... Cunosc, relativ bine, activitatea directorului de la Ape Petroºani, cum cunosc ºi vreo doi-trei directori din linia a doua de la fostul CNH. Îmi amintesc cã în urmã cu câþiva ani am avut aici, la Petroºani, o întâlnire cu câþiva, care intenþionau sã se extidã, sã facã investiþii în Vale ºi ne-a întrebat un
ziarist dacã venim sau nu. Au ºi scris douã ziare atunci de noi, cã nu suntem proºti sã bãgãm bani, sã nu avem nici zi nici noapte, ca sã ce? Sã ne împroaºte cu noroi? Nu, mulþumesc! Mã duc unde sunt respectat. Nu s-a schimbat nimic de
Baia comunalã din Vulcan începe sã fie folositã
L
e-a fost greu la început pânã s-au obiºnuit cã aici au toate condiþiile necesare pentru a-ºi pãstra igiena corporalã, însã acum vin frecvent, pentru cã le place. Vorbim despre oamenii strãzii, cei fãrã adãpost sau chiar persoanele care din cauza sãrãciei nu îºi permit sã facã un duº, care s-au obiºnuit sã foloseascã baia comunalã din municipiul Vulcan. ”La baia comunalã sãptãmânal vin cei care nu au apã caldã ºi de multe ori nu au nici apã rece, vin sã facã baie acolo. Este o atenþie deosebitã în cadrul asistenþei sociale, care se acordã tuturor familiilor care au anchete sociale”, a spus primarul municipiul
atunci, iar politicienii de aici sunt niºte populiºti, spun oamenilor cã totul e aproape gratis ca sã fie votaþi. Ori, aºa ceva nicãieri în lume nu existã. Mi se spune cã e zonã sãracã? Aºa se vrea sã fie, doamnã! Am un prieten aici doctor, a încercat sã angajeze, cu ziua pe bani buni, oameni care stãteau cu berea în faþã la birt ºi nici unul n-a vrut. E doar un exemplu care mi-a venit în minte. Momârlanii harnici au tractoare, primesc bani pentru pãmânturi, copiii lor sunt la ºcoli înalte ºi ca urmare cu serviciu bun. Deci sunt resurse, pentru cã sunt ºi invers care doar papã banii. Nu-i mai învãþaþi sã stea cu mâna întinsã, cã ãsta nu-i ajutor, vã bateþi joc de ei neînvãþându-i sã se ajute singuri. Apa Serv e una din puþinele firme publice care merge ºi omul ãla a fãcut din rahat bici, dar nu înþeleg de ce e prost ºi stã la mãciucile lor. Pe directorii de dinaintea lui nu i-a înjurat nimeni cã au furat pe rupte, au vile ºi maºini de la Apa Serv, dar prostimii au plãcut cã aveau apa ieftinã, se fura în pace, iar firma murea. Eu zic aºa: sã continue politicul sã-ºi bage nasul cu populisme, se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri. Vi se pare cã sunt dur? Nu sunt, dar nici prost nu sunt. Eu director sã trag ca prostul, sã fac ceva ca lumea, temeinic ºi sã fiu împ...it de cine? De cel care nu-ºi plãteºte apa sau care furã de rupe? NU, în nici un caz. Cred
Nemulþumiþi pentru un drum pietruit de 200.000 de lei ai mulþi oameni care M locuiesc în cãtunul
cã o sã avem o discuþie cu directorul ãsta al vostru, cred cã îi vom propune sã vinã la noi, la uzinã ºi voi rãmâneþi cu nulitãþile politice în management. Aºa s-a dus dracu ºi Complexul Energetic, nu le-a pãsat de mineri, care în opinia mea sunt cel mai înalt calificaþi meseriaºi” – a declarat, printre alte spuse usturãtoare, dr. ing. Ioanid Mihu Voin, director tehnic la Electromecanica – uz industrial, medical, siguranþã, Rm Vâlcea. Alþi doi tehnicieni cu funcþii în instituþii publice din Bucureºti au explicat cã ºi Capitala a avut preþ mare la apã, dar o datã cu încheierea proiectelor de reabilitare, preþul a putut fi scãzut avându-se în vedere eficienþa instalaþiilor noi, dar ºi disciplina la platã consumatorilor. Chiar dacã aceste opinii nu convin multora, doar pentru cã vin din afara zonei, împotriva curentului iscat în Vale ºi judeþ, ele existã, ºi nu sunt puþine. Concluzia interlocutorilor a fost cã Valea Jiului va rãmâne mulþi ani în urma restului þãrii în ceea ce privesc investitorii pentru cã mare parte a populaþiei a adoptat atitudinea victimei cãreia trebuie doar sã i se dea, fãrã a da nimic în schimb, atitudine alimentatã de politicieni fãrã viziune ºi de lipsa activismului civic. Ileana FIRÞULESCU
Vulcan, Gheorghe Ile, cel care a insistat foarte mulþi ani pentru ca un astfel de loc sã se realizeze în municipiu. Baia comunalã din Vulcan este compartimentatã separat pentru femei ºi bãrbaþi. Aici existã câte ºase duºuri individuale, dotate cu toate cele necesare. La început, oamenii, pentru care s-a realizat acest loc, erau sceptici când venea vorba sã îl foloseascã, asta pentru cã aveau impresia cã vor fi taxaþi. Folosirea bãii este absolut gratuitã, iar ea este destinatã în mod special persoanelor nevoiaºe. (Adina PÃDURARU) PÃDURARU)
din Dâlja, o localitate de munte, aflatã în apropiere de Petroºani, s-au plâns cã, dupã ce drumul le-a fost pietruit de 200.000 de lei, tot prin gropi ºi noroi circulã. Gropi, bãlþi ºi aºa mai departe. Sã vedem, acum cã au ajuns la noi, dacã se face ceva. Domnul primar ºi domnul preºedinte de la CJ Hunedoara ne-au spus cã acolo unde sunt puncte strategice se va face ºi sã sperãm cã îl fac acum, cã noi ne-am rupt maºinile în drumul acesta”, a spus revoltat un locuitor al acestei zone. Au venit, au vãzut ºi vor lua mãsuri. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, ca ºi primarul din Petroºani au gãsit ºi soluþii de moment ºi de viitor, iar oamenii au aflat cã nu au fost uitaþi, atunci când au primit o sumã prea micã pentru nevoile drumului care nu este mai lung de 3 km în Dâlja Mare ºi alþi 2 km sunt în Dâlja Micã. „Am ºtiut, de la bun
început, cã 300.000 de lei nu este o sumã care sã le satisfacã pretenþiile justificate ale locuitorilor din Dâlja. Primarul ºi Consiliul Local au solicitat o sumã de 6 – 7 ori mai mare decât cea pe care am putut sã o alocãm. Resursele sunt limitate, dar asta nu înseamnã cã nu ne intereseazã sã continuãm investiþiile aici în Dâlja. Fie vom finanþa de la bugetul local al municipiului Petroºani, fie de la cel judeþean, asfaltarea acestui drum, fie îl vom include în Programul Naþional de Dezvoltare Localã, ca investiþie nouã”, le-a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara, oamenilor din zonã. ªi primarul Tiberiu Iacob Ridzi recunoaºte cã aici, la munte, singura soluþie este asfaltarea, iar
Drumurile vicinale de la Uricani, asfaltate rând pe rând
însã ceea ce a primit administraþia publicã acum, a fost îndeajuns pentru demararea lucrãrilor. “Banii nu i-am primit în totalitate. Dupã ce se aprobã bugetul pe 2016 vom mai primi o parte ºi tot aºa pânã ce toatã suma ne va fi alocatã. Contribuþia noastrã la
Banii au venit de la Consiliul Judeþean Hunedoara, iar lucrãrile le-au fãcut cei din primãria Petroºani, aºa încât ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi preºedintele CJH Adrian David au venit la faþa locului. „Nu suntem mulþumiþi ºi cred cã sunt bani mulþi daþi degeaba pe lucrãrile de aici!”, aºa i-au întâmpinat oamenii din cãtunul Dâlja Mare pe edilii care au ajuns la ei, tot prin gropi umplute cu apã, tot prin noroi. Drumul recent pietruit nu mai este deteriorat atât de grav ca în varã, dar tot mai sunt nereguli ce trebuiesc ajutate, iar tocmai asta au cerut oamenii, care s-au plâns ºi de calitatea apei la ei în zonã. „Nu suntem mulþumiþi de lucrãrile efectuate.
O
raºul Uricani, cea mai întinsã localitate din România, care are în componenþã 78 de strãzi începe sã prindã contur de la an la an tot mai mult, la capitolul strãzi asfaltate. Dacã pânã acum s-a reuºit asfaltarea strãzilor din zona principalã a oraºului, cei drept cu fonduri europene. De aceastã datã a venit rândul strãduþelor ºi uliþelor de acces cãtre mai multe zone marginale ale oraºului, sã fie asfaltate. “În Uricani, niciodatã nu s-a asfaltat vreun drum vicinal, adicã acele
drumuri de acces cãtre gospodãriile þãrãneºti. Lucrãm la finalizarea acestui proiect de trei ani, ºi iatã cã acum am primit o sumã de bani de la Guvern pentru lucrãri. Am încercat sã împãrþim strãzile pentru ca în fiecare zonã câteva sã fie asfaltate, atâta timp cât mai þine ºi vremea cu noi. Acum lucrãm pe opt dintre aceste drumuri, respectiv pe Valea Paroºenilor ºi Bilugu, în Câmpul lui Neag, la Valea de Brazi, douã dintre drumuri ºi tot la fel în zona adiacentaã a oraºului, dar ºi la stadion”, a spus primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Banii de la Guvern nu au venit toþi odatã,
la nivel naþional este o sumã de 4 miliarde de lei, bani din care ar putea ajunge o parte ºi la Dâlja Mare. „Anul acesta vom introduce acest drum în Programul Naþional de Dezvoltare Localã. Asta înseamnã cã anul viitor dorim sã îl asfaltãm. Este vorba de 5,5 km, Dâlja Mare ºi Dâlja Micã. Vom face ºi reparaþii acum, acolo unde mai este nevoie ºi s-au format gropi, pentru cã este un drum de munte, de unde se scurg apele. Le vom face, dar soluþia este asfaltarea”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Oamenii din Dâlja Mare spun cã nu au nici apã potabilã ºi apa din fântânile lor nu este la standardele de igienã. Ei sunt alimentaþi de la o veche conductã pe care se furniza apã unei foste exploatãri miniere din zonã, iar alþii au fântâni sãpate, însã, analizele de laborator nu sunt bune. Nu au nici canalizare, dar un astfel de proiect, spun edilii locali, nu se poate realiza, fiind o comunitate izolatã. Totuºi, oamenilor li s-a promis cã vor primi ajutorul necesar ºi utilajele de la primãrie ºi Apa Serv, ca sã îºi reabiliteze singuri aducþiunea ºi bazinele de apã. Diana MITRACHE toate aceste asfaltãri este de doar de 5%, restul banilor vin de la Guvern”, a mai adãugat primarul. Programul de asfaltare a strãzilor vicinale este unul multianual, la care contribuie administraþia publicã localã cu o micã parte, iar Guvernul cu marea majoritate.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
Pensionarii hunedoreni, bãtãlie pe biletele de tratament
M
ii de pensionari pentru un bilet de tratament. Anual, la nivelul Caselor Judeþene de Pensii se pot depune cereri din partea pensionarilor care vor sã beneficieze de tratament.
În judeþul Hunedoara se depun mii de cereri, iar la nivel naþional numãrul pensionarilor care îºi depun cererile este de aproximativ 11.200.000 pentru un numãr de 220.000 de locuri. Chiar ºi reprezentanþii Ministerului Muncii susþin cã numãrul de locuri este insignifiant în comparaþie cu cererile. “Numãrul biletelor de tratament balnear contractate la nivelul întregii þãri (aprox. 220.000), în comparaþie cu numãrul potenþialilor beneficiari (circa 11.200.000 pe anul 2015), este foarte mic, ºi în permanenþã existã nemulþumiri, dar se depun eforturi pentru soluþionarea corespunzãtoare a cererilor, cu respectarea cadrului legal, normativ ºi procedural
în vigoare”, susþin reprezentanþii Ministerului Muncii. Potrivit celor de la Ministerul Muncii, cei mai mulþi dintre pensionari solicitã biletele de tratament în perioada de varã, atunci când capacitatea unitãþilor de cazare este ocupatã. “Cererile de bilete de tratament sunt depuse într-un procent mare pentru perioada de sezon, gradul de solicitãri pentru aceastã perioadã neputând fi acoperit de capacitãþile hoteliere din România contractate de cãtre CNPP. În prezent, CNPP prin casele teritoriale de pensii, duce o politicã de convingere a potenþialilor beneficiari de a merge la tratament balnear ºi în perioada de extrasezon, în vederea soluþionãrii unui numãr cât mai mare de cereri”, mai spun oficialii Mininisterului Muncii. La nivelul judeþului Hunedoara cei mai mulþi pensionari care solicitã bilete de tratament sunt din Valea Jiului. Lunar aici se vând undeva la 500 de bilete spre staþiunile
ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant corespunzãtor funcþiei contractuale de execuþie de ºofer, treapta I, din cadrul Serviciului administrativ. Probele stabilite pentru concurs: z 22.12.2015, ora 11:00 - proba scrisã z 28.12.2015, ora 11:00 - interviul. Ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Dosarele de înscriere la concurs se pot depune pânã în data de 14.12.2015, ora 16:00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs - Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.com tel.0254/211350, int.183. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcþiei contractuale de execuþie vacantã de ºofer, treapta I, din cadrul Serviciului administrativ sunt : - permis de conducere pentru categoriile B ºi C - vechimea în muncã de minimum 5 ani Informaþii suplimentare se obþin la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare ºi gestiunea funcþiei publice, camera 13, tel.0254/211350, int.183.
Taxã obligatorie, dar facultativã
T
axa de transport, obligatorie, dar facultativã. Autoutilitarele care intrã în municipiul Petroºani ar trebui sã plãteascã o taxã de transport. balneare din þarã. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care dovedesc existenþa unei afecþiuni medicale care sã necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Biletele de tratament balnear se pot acorda numai în limita numãrului locurilor la tratament balnear finanþat din bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi aprobat prin hotãrâre de guvern. Monika BACIU
De multe ori aceºtia nu plãtesc taxa, fapt care aduce deservicii bugetului local al municipiului Petroºani. Excepþie fac autoutilitarele care transportã pâine, lapte sau alte produse de acest gen, dar ºi autospecialele de pompieri sau salvare. “Sunt ºi care nu plãtesc, dar noi nu avem posibilitatea sã îi oprim în trafic. Doar Poliþia Rutierã poate sã îi opreascã ºi noi
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI - ANUNÞÎn conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, începând cu data de 20.11.2015 Primãria municipiului Lupeni propune spre dezbatere publicã Proiectul de hotãrâre nr. 114/2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a Municipiului Lupeni pentru perioada 2014-2020.
sã constatãm dacã au plãtit sau nu taxa respectivã. Au fost ºi cazuri în care i-am identificat în parcãrile unor supermarketuri ºi nu aveau taxa plãtitã”, au declarat cei din cadrul Biroului Transporturi din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Astfel, taxa de transport diferã în funcþie de gabaritul autoutilitarelor. Cel mai mic tarif îl plãtesc cei ale cãror mijloace de transport au între 3,5 ºi 5 tone. Pentru acestea tariful este de 3 lei pe zi sau de 30 de lei pe lunã. La polul opus se situeazã autoutilitarele de peste 22 de tone pentru care se percepe o taxã de 60 de lei pe zi sau 600 de lei pe lunã. Monika BACIU
Proiectul de hotãrâre însoþit de anexa nr. 1, Expunerea de motive a iniþiatorului, domnul Primar Cornel Resmeriþã ºi raportul compartimentului de specialitate a fost afiºat la sediul propriu, strada Revoluþiei nr. 2, parter. Persoanele sau organizaþiile interesate pot trimite în scris recomandãri, sugestii ºi opinii cu privire la proiectul de act normativ pânã la data de 02.12.2015 la registratura Primãriei municipiului Lupeni. Primar, Cornel RESMERIÞÃ
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.00 lei - 13.80 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -17.30 lei - 17.30 lei - 13.80 lei - 9.50 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
Când va lua sfârºit calvarul numit DN 66 „Defileul Jiului”?
V
alea Jiului ºi implicit judeþul Hunedoara va avea de suferit economic ºi anul viitor, dat fiind faptul cã reabilitarea DN 66, segmentul Defileul Jiului, nu s-a reabilitat. Promisiunea ºefului CNADNR a rãmas fãrã acoperire. Circulaþia rutierã prin Defileul Jiului ar fi trebuit sã se desfãºoare pe un covor nou de asfalt, de la Petroºani ºi Sadu, însã realitatea din teren nu se potriveºte cu cea a ºefilor de la drumuri. Narcis Neaga, fostul ºef al CNADNR, declara în vara acestui an cu convingere cã „în ceea ce priveºte Defileul Jiului, în 2013, prin toamnã, progresul fizic era cam de 4%. Acum, pânã la Lainici se va circula impecabil. Pânã la sfârºitul anului, se terminã ºi acest proiect. Adicã se ajunge pânã la Petroºani”. Este adevãrat cã în defileu s-a lucrat ºi chiar zilele trecute se trãgea tare cu asfaltul (foto), chiar dacã afarã
E
ste nevoie de huilã ºi ca sã nu existe o nouã crizã în sistemul energetic hunedorean, minele pe închidere ºi-au stabilit un program de lucru ºi în zilele de sãrbãtori care urmeazã. Minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani sperã sã scoatp cãrbune mai mult ºi vin la lucru ºi în sãrbãtorile legale de sãptrãmâna viitoare.
ploua bine. Numai cã nici mãcar îngrãºarea porcului înainte de Crãciun n-a dus la atingerea promisiunilor ºefilor de la drumuri, iar porþiuni întregi între Petroºani ºi Lainici încã nu au asfaltul promis. Declaraþia fostului ºef de la Drumurile Naþionale a fost întãritã ºi de ºefii Districtului din Gorj, cei care supervizeazã lucrarea fãrã de sfârºit a spaniolilor, însã aceºtia au fost mai precauþi ºi au avansat ca termen de asfaltare a defileului, luna decembrie. „De la Mãnãstirea Lainici pânã la Petroºani va fi strat nou de asfalt pânã în decembrie”, declara ºi Ion Tudor, ºeful de la Drumuri Naþionale Gorj. Cum deja iarna a venit pe Valea Jiului ºi în defileu, luna decembrie bate la uºã, porþiunile rãmase fãrã asfalt este
puþin probabil sã mai fie terminate anul acesta. Lucrarea de reabilitare a DN 66 Petroºani-Tg. Jiu este efectuatã de o firmã spaniolã ºi ar fi trebuit finalizatã anul trecut, asta dupã ce termenele iniþiale au tot fost prelungite. Constructorul a tot fost ameninþat de CNADNR cã va fi penalizat, însã în realitate nu s-a luat nici o mãsurã care sã-i determine pe spanioli sã se þinã de termene. În tot acest timp Valea Jiului a fost afectatã economic din cauza restricþiilor de circulaþie, restricþii care, probabil, vor fi ºi în 2016. Nici mãcar intervenþiile Prefecturii Hunedoara, ale CJ Hunedoara ori a parlamentarilor din Valea Jiului n-au reuºit sã miºte mai repede lucrurile. Maximilian GÂNJU
Drumul cãtre staþia de sortare Dâlja, asfaltat anul viitor
P
rocedurile stufoase de obþinere a unor avize, dar ºi vremea de afarã, neprielnicã asfaltãrilor, amânã pentru anul viitor asflatarea drumului de acces cãtre staþia de sortarea a deºeurilor, din zona Dâlja a municipiului Petroºani. ”Nu cred cã ne mai permite timpul, din punct de vedere al condiþiilor meteorologice. Suntem în faza de evaluare a ofertelor, s-a trecut de la evaluarea tehnicã la cea economicã, e o procedurã cu monitorizare de la Autoritatea de Reglementare si Monitorizare a Achiziþiilor Publice, pentru cã e vorba de fonduri europene, dar drumul va fi asfaltat odatã ce vremea ne va permite, anul viitor. Banii sunt alocaþi pentru aceastã investiþie, realizatã prin
Program suplimentar pentru minele pe închidere
asocierea cu primãria Petroºani. O vom duce la capãt însã din nefericire asfaltarea a fost amânatã nu din vina Consiliului Judeþean, ci din cauza unor proceduri stufoase dar ºi a condiþiilor meteorologice care nu au mai þinut cu noi, pentru a realiza acest proiect”, a spus Adrian David, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Asfaltarea acestui drum este mai mult
decât necesarã, deoarece acum în drum existã gropi enorme care îngreuneazã transportarea gunoiului cu maºinile din dotare. Odatã asfaltat drumul, maºinile de gunoi vor circula pe drum drept. Adina PÃDURARU
Ziua Naþionalã a României ºi Ziua de Sfântul Andrei va fi una în care se va lucra la minele din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine. ªi cei de la minele viabile au în plan sã lucreze, dar lor încã nu le-a aprobat nimeni planul. Cei de la minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani, însã, vor da mai mult cãrbune ºi vor suplimenta necesarul pentru ca abonaþii la termoficare sã nu sufere. Noul inistru al Energiei ºi-a ºi dat acordul pentru asta. „Domnul ministru ne-a transmis cã, atât noi, cât ºi cei de la CEH, sã facem toate eforturile pentru a asigura funcþionarea celor douã termocentrale în aceastã iarnã. Noi, SNÎMVJ, la aceastã orã, livrãm cãtre CEH o cantitate de 1000 t pe zi, urmînd ca, în cursul lunii viitoare, la mina Uricani sã punem în funcþie un nou abataj, cu o producþie de 250 – 300t pe zi. În acest sens, conducerea societãþii, împreunã cu sindicatele, discutãm un program de lucru suplimentar în urmãtoarea perioadã ºi chiar în zilele de
sãrbãtoare dacã va fi nevoie vom veni, ca sã asigurãm funcþionarea termocentralelor”, a spus Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. ªi cei de la minele viabile din cadrul CEH sunt dispuºi sã lucreze în zilele declarate libere, dar încã nu au primit aprobarea de la directorul Complexului Energetic Hunedoara. Pentru ca cele douã termocentrale sã funcþioneze fãrã probleme, este necesar un stoc de aproximativ 3.000 ºi 5.000 de tone zilnic. Dacã nu vor lucra suplimentar, energeticienii ar putea întrerupe furnizarea agentului termic la Deva ºi în Valea Jiului în plinã iarnã. Diana MITRACHE
Garda de Mediu la Primãria Petroºani!
P
rimãria Municipiului Petroºani, a fost vizitatã sãptãmâna trecutã de reprezentanþii gãrzii de mediu. Inspectorii au venit pentru a face verficãri la anumite lucruri stabilite de dinainte, iar mai apoi au plecat fãrã a sancþiona în vreun fel administraþia publicã din Petroºani. “Miercuri, a fost Garda de Mediu la primãrie, verificãrile fãcute fac parte din cele periodice pe care aceºtia le fac,
Deficit de personal la primãrie
D
eficit de personal la nivelul administraþiei publice de la Petroºani. Administraþia localã nu poate face angajãri pentru cã depãºeºte numãrul maxim de posturi aprobat prin lege, iar acest lucru se
motiv pentru care nu ne-au surprins în nici un fel. Noi avem totul în regulã, am prezentat tot ce ne-au cerut, iar la final nu a existat nici o sancþiune, pentru cã nu au avut de ce sa ne-o dea”, a spus Daniel Viºan, directorul DADPP. Adina PÃDURARU
resimte acut, mai ales în cadrul Direcþiei de Administrare al Domeniului Public ºi Privat unde ar fi nevoie de zeci de angajaþi. “Si la nivelul administraþiei avem un deficit de personal. Avem nevoie de personal la poliþia localã, bazin, piaþã si chiar ºi în aparat. ªi la DADPP este nevoie de oameni ca sã poþi face curãþenie în oraº ºi atunci o faci cu câþi oameni ai. Sunt zeci de
cereri de taiat copacii ºi reuºeºti sã le rezolvi în câteva luni pentru cã ai caþiva oameni cu drujbe ºi nu faci faþã. Sunt situaþii în care stau arborii sã cadã pe bloc sau pe maºini ºi nu putem interveni”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Posturile sunt blocate din cauza unei ordonanþe de urgenþã care dateazã din anul 2010. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
DORINÞELE LUI SORIN ªI... SORIN! Sorin Corpadi ºi Sorin Bejan fac o treabã bunã la juniorii Lupeniului, un segment abandonat complet de „conducerea
înþeleaptã de partid ºi de stat” a municipiului din vestul Vãii Jiului, atunci când s-a lepãdatã de brand-ul Minerul.
Sorin Corpadi ºi Sorin Bejan au alcãtuit un grup de juniori sub denumirea „Sorii Junior`s” Lupeni, cu care fac o treabã bunã prin competiþiile unde evolueazã. Recent, ei au obþinut o victorie supremã în plan judeþean, primind dreptul de a reprezen-
ta judeþul Hunedoara la etapa zonalã de la Timiºoara, în luna decembrie, la nivelul competiþiei „Gheorghe Ene”, unde se vor confrunta cu echipele campioane din Timiº, Arad, Dolj, Mehedinþi ºi Caraº-Severin. Este prima ieºire de anvergurã a acestor puºti de 7-8 ani ºi aici,
credem noi, Primãria Lupeni ar putea sã se reabiliteze în acest sens, sprijinind – soluþii sunt, mai ºtim ºi noi... – deplasarea acestor copii din Lupeni, pentru cele 3-4 zile de competiþie. Ar fi un frumos gest pentru sãrbãtorile de iarnã. ªi apoi, poate sã vinã vacanþa.
FOTBAL JUNIORI
„Gaºca nebunã” a lui Militaru z Partide interesante în penultima etapã a campionatului judeþean de juniori, cu un total de 37 de goluri marcate, asta însemnând o medie de 4,6 goluri pe meci. z La juniori C (14 ani), derby în familie, ªc. Jiul – ACS Fotbal Jiul 3-2, golurile învingãtorilor fiind marcate de Adr. Marcu, Szekely ºi Rotea. z Fair Play Vulcan (antrenori Iosif Izsak, Doru Mârºava) au câºtigat cu 6-1
PROFIL
S
ecþia de lupte libere este una dintre cele mai titrate ºi aureolate din cadrul Clubului Sportiv ªcolar Petroºani. Aici, unul dintre antrenori, care a activat ºi ca sportiv de performanþã, se
la Dunamic Lupeni, prin golurile marcate de Chiriac (2), Kraft (2), Axinte, Lupu. z La juniori D (12 ani), Jiul II este surclasatã, 1-5 la Uricani, dar ªc. Jiul înregistreazã scorul etapei, 7-0 (cu Gheocea, Cãpriþã, Vamoº printre marcatori) în dauna celor de la Fair Play Vulcan. Univ. Petroºani a învins cu 2-0 la Sorii Junior`s Lupeni. z La juniori E (10 ani), ªc. Jiul – Pro Fotbal 5-1 (goluri Vânãtoru 2, Lovasz
2, Mãrgãrint), Inter Petrila învingând cu 3-1 la Fotbal Jiul (goluri Pantea 2, Vl. Marmaliuc pentru învingãtori, respectiv Keres pentru învinºi).
CAMP. JUDEÞEAN, SERIA V. JIULUI Etapa a 11-a, 22-23 nov. 2015 Juniori C (gr. 2001) – Under 14 ACS ªc. Jiul Petroºani – ACS Fotbal Jiul 3-2 Dynamic Lupeni – Fair Play Vulcan 1-6 Juniori D (gr. 2003) – Under 12 Minerul Uricani - ªc. Jiul II Petroºani 5-1
ªc. Jiul – Fair Play Vulcan Sorii Junior`s Lupeni – Univ. Petroºani Juniori E (gr. 2005) – Under 10 ACS ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani Minerul Uricani – Univ. Petroºani Fotbal Jiul – Inter Petrila
apropie de... patru decenii de muncã! Olteanul Gheorghe Rãducu a venit în Petroºani când era în clasa a V-a, din satul Leleasca, jud. Olt, de unde ºi porecla „Lele”, aºa cum îl ºtie toatã
Sportivii Ionuþ Borbely ºi Alex Fijer, campioni naþionali la copii în anul 2013, alãturi de antrenorul lor, prof. Gheorghe Raducu
lumea. A parcurs toate etapele ca junior, începând alãturi de colegul sãu Gabriel Þigãieru (campion naþional la lupte libere, la copii), sub bagheta antrenorului Vasile Fãgaº. Calitãþi fizice de excepþie, talent, ambiþie, au fost atuuri care l-au propulsat în 1978 pânã la obþinerea unei medalii de bronz la Campionatul Naþional. Dupã câþiva ani a absolvit cursurile Colegiului Naþional de Antrenori ºi Facultatea de Topografie Minierã de la I.M.P. (Universitatea Petroºani), apoi
Colegiul Naþional de Educaþie Fizicã ºi Sport din Bacãu,
ulterior ºi U.E.F.S. Bucureºti, devenind profesor de educaþie fizicã, specialitatea lupte. A continuat sã profeseze la C.S.S.P., alãturi de cei care i-au fost profesori – Ghiþã Pop, Vasile Fãgaº - cu Licã Fãgaº formând un excelent cuplu care a menþinut ºtacheta performanþei luptelor libere în Valea Jiului.
Fotografie la minut Când era pe-afarã cald...
5-1 0-2 1-3
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Porecla devenitã renume „Lele” Rãducu
Locul 1 ºi campioanã naþionalã pe echipe, la fete - cadeþi (jun. II) în anul 2009 la Botoºani
7-0 0-2
Ar fi, poate, nedrept sã nominalizãm grupuri de sportivi care i-au trecut prin mânã, dar Gheorghe „Lele” Rãducu poate fi mândru cã reprezintã acea categorie de antrenori ºi profesori dedicaþi muncii lor, care au renunþat poate la multe avantaje ale vieþii, în favoarea unei munci pline de pasiune ºi dãruire. „Lele”, omul cu porecla devenitã renume.
...ºi umblau în pantaloni scurþi, deopotrivã jucãtori antrenori ºi arbitri. Aici, un instantaneu de la un derby de Valea Jiului, cu antrenorul secund al Vulcanului, Doru Mârºava, „îndoindu-se” de explicaþiile arbitrului Vali Gavrilã din Criºcior, la final de meci C.S. Vulcan – Inter Petrila.