CVJ Nr 994, miercuri 25 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 994

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Weekend-ul prelungit de 1 Decembrie, prilej de mini-vacanþã

A

nul acesta zilele libere din 30 noiembrie, când românii îl sãrbãtoresc pe Sfântul Andrei ºi Ziua Naþionalã de pe 1 Decembrie, picã cum e mai bine pentru bugetari.

Astfel, cele douã zile libere, obligatorii prin lege cad luni ºi marþi, în completarea weekend-ului, formând o mini-vacanþã. Nu doar bugetarii sunt cei care se bucurã de acestã perioadã de relaxare, agenþiile de turism îºi freacã mâinile acum, bucuroase cã au reuºit sã îºi vândã sejururile realizate special pentru aceastã mini-vacanþã.

La agenþiile de turism din Valea Jiului, se înregistreazã acum încasãri record. Mai mult, cei întârziaþi care vor sã plece de 1

decembrie în vacanþã o pot face doar pe cont propriu, asta pentru cã nu mai existã nici o ofertã liberã. „La agenþia noastrã nu mai sunt oferte de sejururi pentru aceastã mini-vacantã de trei sãptãmâni. Oamenii ºiau fãcut rezervãri ºi cu trei luni în urmã”, a spus Ioan Ceauºu, agent de turism.

Ca ºi în anii trecuþi cele mai cãutate sejururi au fost în zonele balneoclimaterile, locuri preferate de turiºti, datoritã costurilor reduse.

“Ca de fiecare datã în sezonul rece, cele mai cãutate pachete sunt la Bãile Felix, Bãile 1 Mai sau Sovata. Noi am avut oferte foarte bune, motiv pentru care toate s-au rezervat din timp,”a mai adãugat Ioan Ceauºu.

Adina PÃDURARU

UN SINGUR salvamontist în Parâng

U

n salvamontist angajat, 10 voluntari. Cam aºa se prezintã situaþia în staþiunea montanã Parâng. Iarna a ALBIT muntele, iar într-o staþiune montanã de interes naþional, situaþia în ceea ce priveºte salvamontul este NEAGRÃ. >>> PAGINA A 2-A

Minerii vor sã lucreze, dar nu au cu cine discuta

M

inerii vor sã lucreze în decembrie, dar nu au cu cine discuta acest aspect.

Reprezentanþii Sindicatului Muntele au fãcut o adresã cãtre conducerea Complexului Energetic Hunedoara prin care solicitã sã lucreze în zilele de 12 ºi 19 decembrie pentru a recupera zilele de 24 ºi 31 decembrie care vor fi libere.

“Nu avem cu cine sã discutãm la complex, astfel cã am fãcut o adresã prin care cerem sã lucrãm în zilele de 12 ºi 19 decembrie pentru a recupera zilele libere din 24 ºi 31 decembrie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Luna decembrie va

fi începutã de angajaþii Complexului Energetic Hunedoara cu o zi liberã, având în vedere faptul cã data de 1 decembrie e zi liberã de la stat.

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara, 4 decembrie nu va fi liberã pentru angajaþii Complexului.

“4 decembrie este

zi lucrãtoare. În contractul colectiv de muncã nu mai este stabilitã ca fiind zi liberã”, a mai spus sursa citatã.

Angajaþii CEH ar trebui sã lucreze normal în luna decembrie pentru a asigura stocul necesar de cãrbune funcþionãrii celor douã termocetrale.

“Am fãcut o adresã cãtre Complex prin care sã ni se comunice care este cantitatea de cãrbune existentã, care este calitatea acestuia, dar ºi

cantitatea de energie electricã. Nu ni s-a rãspuns”, a mai spus sursa citatã.

Aproape 5000 de tone de cãrbune consumã cele douã termocentrale în timp ce cantitatea produsã este undeva la 4500 de tone. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu un deficit de cãrbune, în stocurile celor douã termocentrale fiind în momentul de faþã undeva la 12.000 de tone de cãrbune.

Monika BACIU

2 Actualitate

UN SINGUR salvamontist în Parâng

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

U

n salvamontist angajat, 10 voluntari. Cam aºa se prezintã situaþia în staþiunea montanã Parâng.

Iarna a ALBIT muntele, iar într-o staþiune montanã de interes naþional, situaþia în ceea ce priveºte salvamontul este NEAGRÃ.

Un singur salvamontist este angajat cu carte de muncã, iar ceilalþi 10 fac muncã de voluntariat. Astfel, dacã în sezonul de iarnã aceºtia nu vor sã se prezinte în munte, situaþia este mai mult decât dramaticã.

“Suntem 11 salvamontiºti în Parâng, dar doar unul este angajatul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Ceilalþi 10 sunt voluntari, iar pentru ei existã un contract de

parteneriat cu Primãria Petroºani care asigurã norma de hranã”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Administraþia localã nu poate face angajãri pentru cã ar depãºi numãrul maxim de funcþionari publici aprobaþi prin lege.

Astfel, posturile de salvatori montani sunt descoperite în staþiunea montanã din Parâng.

“Este o problemã legislativã. Au fost mai multe încercãri de a se

legifera. Din pãcate nu s-a întâmplat acest lucru. Era bine sã existe posibilitatea de a-i angaja pe toþi cu contracte de muncã.

Trebuia ca legea sã îi scoatã cumva din numãrul maxim de angajaþi pe care primãria are voie sã îi angajeze. Legiuitorul nu a fãcut acest lucru

astfel cã suntem în imposibilitatea de a-i angaja pe toþi cu carte de muncã. Ei primesc o diurnã în valoare de 30 de lei pe zi în funcþie de numãrul de zile pe care le presteazã. Asta putem sã facem ºi asta putem asigura”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei

Apres-ski ºi centru de închirieri Zãpadã de schiuri, iarna aceasta în Pasul Vâlcan peste 10

I

ubitorii sporturilor de iarnã, au din acest sezon un motiv în plus pentru a practica sportul preferat, în Pasul Vâlcan.

Dacã pânã acum aici nu prea aveau ce face, de aceastã datã administraþia publicã localã din Vulcan, a reuºit sã realizeze un apres-schi, dar ºi un centru din care turiºtii îºi pot închiria cele necesare practicãrii sportului dorit. ”În Pasul Vâlcan am reuºit sã finalizãm toate lucrãrile la apres-ski ºi totodatã la centrul de distribuþie a materialelor pentru schiori care va avea schiuri, bocanci, clãpari ºi tot ceea ce au nevoie pentru perioada în care

centimetri la munte

Z sezonul va fi deschis în Pasul Vâlcan. Eu consider cã, suntem pregãtiþi pentru iarnã, deoarece, avem acum locuri ºi unde sã stea turiºtii sã serveascã ceva de mâncare, sã bea un vin fiert, un ceai sau fiecare ce îºi doreºte”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Mai mult, ca în fiecare an, în Pasul Vâlcan se vor organiza foarte multe activitãþi specifice sporturilor de iarnã la care sunt asteptaþi turiºti de toate vârstele ”Ca ºi în anii

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

trecuþi în Pasul Vâlcan vom organiza activitãþi, concursuri de schi, snowbord, spectacole de colinde ºi foarte multe alte evenimente, menite sã îi atragã pe turiºti în aceastã staþiune a noastrã”, a mai spus primarul Gheorghe Ile. Întreg programul activitãþilor ce vor avea loc în aceastã iarnã, la care administraþia publicã a venit cu aport financiar, a fost aprobat de Consiliul Local al municipiului Vulcan.

Adina PÃDURARU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

ãpadã de 10 centimetri în staþiunile montane din Valea Jiului.

Iarna ºi-a intrat în drepturi, iar în staþiunile montane din Valea Jiului s-a aºternut deja un strat de omãt.

Spre bucuria cabanierilor, iarnã tocmai a început, iar meteorologii anunþã cã va ninge abundent în urmãtoarele zile. În Parâng stratul de zãpadã deja mãsoarã 10 centimetri, iar în Straja ninsoarea s-a aºternut într-un strat subþire pe pârtii.

“E frig la munte, zãpada e de 10 centimetri ºi va mai ninge”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont

Petroºani.

Problema treneazã încã din anul 2010 când guvernul condus de Emil Boc a emis o ordonanþã care prevede numãrul maxim de psoturi din administraþia publicã.

Petroºaniul fiind municipiu, numãrul maxim al posturilor este de 349.

“Exista ordonanþa 63/2010 de pe vremea domnului Boc care a convenit tuturor partidelor de la putere de opoziþie ºi care a rãmas în vigoare.

Dupã pãrerea mea este neconstituþionalã prin care se îngrãdeºte primarului de a propune numãrul de angajaþi ºi organigrama aºa cu prevede legea 215 ºi se îngrãdeºte ºi dreptul consiliului local care Parâng. În perioada cu zãpezi mari, Dumitru Barlida, ºef formaþie Salvamont Petroºani, recomandã turiºtilor sã nu aleagã traseul de creastã al Parîngului Mare, pentru cã acolo se creeazã foarte multe corniºe ºi existã pericolul declanºãrii de avalanºe.

Pentru începãtori, acesta recomandã pîrtiile Poienþa ºi Slima.

Pîrtia de sub telescaun are ºi ea cîteva porþiuni accesibile celor ce abia învaþa se schieze. Spre

are atribuþia de a aproba organigrama”, a mai spus Negoe.

La nivelul întregului judeþ sunt 70 de salvamontiºti. Formaþia Salvamont Petroºani are o activitate de mai bine de 35 de ani, fiind fondatã printre primele echipe de salvare montanã din þarã. Serviciul Public Salvamont Petroºani îºi desfãºoarã activitatea în zona munþilor Parâng-ªureanu, zona fiind delimitatã de Valea Polatiºtei, Vf. Parângul Mare, linia crestei pânã la Coasta lui Rus, Pasul Groapa Seacã, Vf. Capra, Vf. lui Petru, Vf . ªurean pânã pe Valea Streiului, acoperind o suprafaþã de aproximativ 75.000 ha.

Monika BACIU Saivane este tot o pîrtie pentru începãtori.

Atenþie însã, gradul general de dificultate al ei este unul mare. Ultima parte a pîrtiei poartã numele de Zidul morþii. Cu un grad mare de dificultate este pîrtia B. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

Deshumare în Postul Crãciunului

D

eshumare în Postul Crãciunului. Reprezentanþii administraþiei Cimitirelor din municipiul Petroºani au avut o solicitare ceva mai ieºitã din comun. Rudele unei persoane trecute în nefiinþã au solicitat aprobarea deshumãrii pentru a muta trupul neînsufleþit lângã celelalte rude.

“Am avut o cerere de deshumare. Au vrut sã mute trupul lângã celelalte rude”, a declarat Istvan Hodoº, responsabilul Cimitirului central din Petroºani.

Reprezentanþii Administraþiei Cimitirelor susþin cã astfel de cereri sunt destul de rare, însã existã.

“Nu sunt foarte multe cereri de genul acesta, undeva la douã-trei pe an”, a mai spus sursa citatã.

Potrivit legii, deshumarea

persoanelor decedate se poate face numai dupã 7 ani de la data înhumãrii.

Deshumarea osemintelor persoanelor decedate în urmã cu pânã la 7 ani, precum ºi reînhumarea lor se poate face în tot

timpul anului pe baza avizului sanitar pentru deshumare/transport ºi reînhumare eliberat de cãtre direcþia de sãnãtate publicã teritorialã.

Deshumãrile ºi reînhumãrile se fac de cãtre administraþiile cimitirelor, în prezenþa familiei persoanei decedate sau a unui reprezentant al acesteia ºi a administratorului cimitirului, cu respectarea normelor sanitaro-antiepidemice.

B

iserica spune NU

Dupã tradiþia Bisericii, morþii nu se

Primãria Petroºani face angajãri! ele 5 angajãri fãcute C pânã acum de cãtre Primãria

Municipiului Petroºani în domeniul schiabil Parâng, nu sunt îndeajuns pentru a asigura cele necesare sus în munte.

Astfel dacã pânã acum administraþia a fost în cãutare de personal care sã se ocupe de cele douã telescaune, de aceastã datã primãria a scos la concurs un post de ºofer ºi un altul de lãcãtuº mecanic.

“Da, mai avem nevoie de

personal în domeniul schiabil Parâng, din aceastã cauzã am scos la concurs postul de ºofer ºi cel de muncitor calificat, lãcãtuº mecanic. Sperãm noi

dezgroapã niciodatã.

De asemenea, nu existã nici o dispoziþie canonicã pentru dezgroparea morþilor. În vechime, ca ºi astãzi, în multe pãrþi nu se fãcea dezgroparea, ci morþii trebuiau sã rãmânã în mormintele lor "pânã la Învierea cea de obºte", privind Rãsãritul ºi aºteptând trâmbiþa cea din urmã.

Dezgroparea se poate face doar din motive speciale impuse de mutarea trupurilor ºi anume recunoaºterea cã sfânt, mutarea

cã vom gãsii persoanele potrivite, însã cei care sunt în cãutarea unui loc de muncã ºi se încadreazã în cerinþele noatre trebuie sã depunã un dosar cu toate documentele menþionate pe site, la sediul primãriei, urmând ca mai apoi noi sã facem selecþia”, a spus Daniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani Condiþiile pe care candidaþii trebuie sã le îndeplineascã sunt fãcute publice pe site-ul oficial al Primãriei Municipiului Petroºani, dar ºi la avizierul cu anunþuri din cadrul instituþiei publice.

Adina PÃDURARU

Depunere de jurãmânt, la Petroºani

L

iceenii care au fost aleºi sã facã parte din Consiliul Consultativ al Tinerilor din municipiul Petroºani vor depune jurãmântul luna viitoare.

Tot atunci aceºtia îi vor cunoaºte ºi pe consilierii locali care adoptã proiecte de hotãrâre pentru cetãþenii din localitate. “În ziua de 7 decembrie va fi convocatã ºedinþa de constituire a Consiliului Consultativ al Tinerilor.

La aceastã ºedinþã vor participa toþi consilierii locali, se va depune jurãmântul ºi va fi o

ºedinþã de constituire.

Cele douã consilii se vor cunoaºe ºi vor

hotãrî care va fi prima ºedinþã de lucru a lor”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Casa ProUrbis.

Cei 19 aleºi vor fi elevi ai claselor a X-a ºi vor avea un mandat de 2 ani, timp în care

vor avea posibilitatea sã-ºi dezvolte numeroase calitãþi utile pentru integrarea lor armonioasã în viaþa comunitãþii. Se urmãreºte promovarea ºi susþinerea tuturor valorilor izvorâte din activitãþile desfãºurate de ºi pentru copiii ºi tinerii municipiului, la toate nivelele de reprezentare, acþionarea prin mijloace specific de comunicare. Liceenii pot veni cu propuneri de proiecte în cadrul ºedinþelor.

Monika BACIU

osemintelor mortului în þara natalã sau depunerea unui membru al aceleiaºi familii în mormântul respectiv. Este recomandat ca deshumarea sã nu se facã niciodatã, dar dacã este impusã de

necesitãþi stringente, aceasta se poate face doar cu binecuvântarea preotului ºi cu condiþia ca osemintele sã fie depuse cu cinste în acelaºi mormânt.

Monika BACIU

Hepatita A este þinutã în frâu la Vulcan

F

ocarul de hepatitã A cu care administraþia publicã din municipiul Vulcan se confruntã de ceva timp este acum þinut sub control graþie mãsurilor luate de autoritãþi.

Astfel, în urma curãþeniei fãcute, numãrul cazurilor de Hepatita A a scãzut considerabil, iar la acest moment existã doar câteva cazuri ºi acelea izolate. ”La focar noi am reuºit sã facem curãþenie, dupã cum am spun, în blocuri, în partea superioarã a blocurilor unde oamenii au aruncat din locuinþele lor resturi menajere care au dus la producerea acestui focar. Noi am reuºit sã facem curãþenie sã sperãm cã se va pãstra, însã unul dintre lucrurile

care a favorizat extinderea focarului a fost ºi cãldura, cu care acum din fericire nu ne mai confruntãm, iar asta este un motiv în plus pentru care s-a stopat focarul”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Doar în perioada cuprinsã din varã pânã acum, Vulcanul s-a confuntat cu mai multe valuri de hepatita A, iar câteva zeci de persoane au fost internate zile în ºir la secþia de Spitalul de Boli Infecþioase din Vulcan.

Adina PÃDURARU

4 Sport

Henþ cu mâna

ÎNTRE TIKI-TAKA ªI PAC-PAC! A fost un week-end fotbalistic cu o droaie de derby-uri europene, mioritice ºi... jiene.

Mai întâi, ne-a încântat acel duel numit El Clasico, Real Madrid – F.C. Barcelona, în care roº-albaºtri Bravo,

Pique, Iniesta, Messi, Suarez sau Neymar i-au cocoºat pe rivalii dintr-o capitalã pe care azi-mâine n-o mai recunosc. „Catalunya is not in Spain” sau... iarna nu-i ca vara, iar Realul nu-i ca Barça: 0-4, ca la teatru!

A urmat Juventus – Milan, un alt clasic, dintr-o altã peninsulã de civilizaþie, un meci ceva mai „la dolce vita”. Nu putem trece nici peste cea de-a treia peninsulã – oarecum...

–, Grecia, unde clasicul lor Pannathinaikos – Olympiakos, ambele din Atena s-a lãsat doar cu arestãri, amendãri ºi amânarea (sau anularea) meciului. ªi uite-aºa ajungem la ai noºtri, ca brazii.

Spaima campionatului românesc, derby-ul legendar Dinamo – Steaua. Un meci de valoare regionalã, cu o echipã Steaua care nu mai are nici vânã, nici chef, nici jucãtori, nici suporteri. Parcã, parcã se duce pe drumul istoriei altor granzi ai Bucureºtiului, Progesul (F.C. Naþional), Sportul Studenþesc sau chiar Rapid. O echipã aflatã la umbra lui „pac-pac”, bãtaia inimii „marelui”

patriot Gigi Becali – el se jurã cã nu furã... –, bãgatã în corzi de o altã leºinãturã numitã Dinamo, care se bucura prosteºte dupã o primã victorie în dauna steliºtilor, dupã cinci ani.

Uºurarea creierului nostru a fost însã derby-ul Vãii Jiului, C.S. Vulcan – Universitatea Petroºani.

Fãrã patimi, fãrã petarde, fãrã conferinþe de presã. Undeva prin

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

Jiulistul de altãdatã, scriitorul de azi, Miroslav Giuchici petrecut la Jiul Petroºani.

M

campionatul judeþean, sub adierea vântului de toamnã.

Cândva, sub soarele Diviziei „A”...

Jiul Petroºani a încheiat campionatul judeþean al Ligii a IV-a în corzi

Mureºul Pricaz, un lider autoritar

z S-a încheiat turul Ligii a V-a, cu un lider absolut, Mureºul Pricaz, ce are intenþii clare de a promova. z Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) a spulberat cu 7-0 în deplasare pe Santos Boz, golurile fiind marcate de Sora (3), Albesc, A. Turcu, Ov. Stoica ºi Cr. Pau. z „A fost un campionat slab pentru noi, unde am pierdut multe puncte în meciuri uºoare” spunea Ovidiu Ciolea, antrenorul celor de la Pui. z Cetate Rãchitova revine de la 0-2 la Vaþa,

Alin Turcu, unul din autorii celor ºapte goluri ale Mãgurii Pui la Boz

Sport 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

Altãdatã, la Petroºani tremurau granzii...

D

reuºind în final un 2-2 prin golurile lui Cr. Sãlãºan ºi Mâcnea. z Cerna Lunca Cernii încheie cu prima sa victorie în deplasare, 2-0 la Victoria Dobra.

Mureºul Pricaz, merituoasa campioanã de toamnã în Liga a V-a Hunedoara

e obicei, toamna se numãrã bobocii. Bine spus, chestiune care se poate aplica perfect ºi în sport, la ora bilanþurilor.

Bilanþuri de care ne vom ocupa în numerele viitoare.

Acum facem doar o constatare de nuanþã. Dacã ar fi sã ne întoarcem cu 10, 20, 30, poate 50 de ani în urmã, totul era privit de pe alþi parametri. Jiul Petroºani, echipã emblematicã ce are în spate o istorie de 96 de ani – totuºi, mai tânãrã ca Radu Beligan! – abia se mai regãseºte prin underground al fotbalului românesc. Doar prin eforturile ce depãºesc limitele firescului, datorate unor foºti jucãtori – Marin Tudorache, Damian Militaru, Sorin Ghiþan –, echipa nu a sucombat.

Antrenorul-jucãtor Cristi Sãlãºan a marcat un gol pentru Cetate Rãchitova la Vaþa

iroslav Giuchici (nãscut în 18 aprilie 1954) a jucat douã campionate la Jiul Petroºani, dar a fost unul dintre cei mai îndrãgiþi jucãtori care au îmbrãcat tricoul alb-negru.

L-am abordat recent, aflând „pe surse”, cã se ocupã de redactarea unei cãrþi, în care cuprinde un capitol aparte ºi despre Jiul Petroºani.

Reporter: Miro, am auzit cã scrii o carte?

Miroslav Giuchici: Cam aºa ceva! Am þinut toatã viaþa un jurnal la zi cu activitatea mea, ºi acum la 61 de ani, vreau sã-l valorific. Vor fi niºte chestiuni interesante, chiar ºi despre cei doi ani, 1980-1982, pe care i-am

Rep.: Apropo, cum ai ajuns aici, tu, un timiºorean de etnie sârbã?

M.G.: Pãrinþii mei au fost deportaþi în Bãrãgan, eu m-am nãscut acolo în `54. Apoi vremurile s-au mai liniºtit, am revenit în banat ºi am început sã joc la Partizan Diniº, prin campionatul regional. Am fãcut ulterior pasul la „Poli” Timiºoara – cea adevãratã, nu clona de azi, un Recaº mutat pe Bega... - ºi de aici a urmat ascensiunea.

La Jiul Petroºani am ajuns în vara lui 1980. Veneam dupã ce Jiul se salvase cu greu de la retrogradare în sezonul recent încheiat, echipa se despãrþise de vedeta sa, Gigi Mulþescu, trebuia ceva în loc. Am acceptat sã preiau rolul lui Gigi, antrenor era Petre Libardi, un om deosebit. Formam o echipã nouã – mai plecaserã Moise,

Miroslav Giuchici în douã momente de virtuozitate, pe când juca la Jiul Petroºani, în anii `80

La Petroºani a câºtigat în turul recent încheiat cine a vrut ºi cine nu, tânãra echipã încropitã ad-hoc neputând, totuºi, face faþã unui anumit ritm, umãr la umãr cu mai hârºiþii jucãtori ai campionatului judeþean.

Vom face o trecere în revistã, cu „Poveºti la gura sobei” în ediþiile din aceastã iarnã, cu momente de strãlucire a fotbalului de la Jiul, dar ºi a ceea ce a fost ºi la Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila sau Uricani.

Pregãtiþi ceaiul, puneþi de-o mãslinã!

Miroslav Giuchici (în medalion) la aniversarea de 90 de ani (2009) a echipei Jiul, alãturi de Militaru, Martinovici ºi Cavai Bãdin, Ciupitu, Bucurescu, Doru Stana. Era un schimb de generaþii.

Rep.: Cum au fost cei doi ani la Jiul?

M.G.: Foarte buni!

Deºi cu numeroºi debutanþi în Divizia „A” – Vasiliu, Bogheanu, Gusti Vânãtoru – eram ºi câþiva mai rãsãriþi, precum Nelu Varga, portarul Cavai, Stoichiþã, ªumulanschi, Sãlãgean, care am dus cu brio steagul. Îi bãtuserãm cu 2-0 pe Steaua, 2-1 pe Univ. Craiova, viitoarea campioanã, 4-0 pe echipa lui Ceauºescu, FC Olt Scorniceºti. Am avut un sezon bun, 15 goluri marcate, fiind golgeterul Jiului. Ne-am clasat pe locul 10, în ediþia urmãtoare, 1981-1982, locul 12, într-un campionat în care i-am pierdut pe Stoichiþã ºi Traian Stoica, având vreo zece jucãtori noi, Ion Grigore, Mache Vizitiu, V. Popa, Bebe Dina sau Titi Muia.

Rep.: Evoluþiile tale de excepþie te-au readus în atenþia Timiºoarei, dar ºi a echipei Naþionale...

M.G.: Ei, aici este o poveste mai lungã, pe care o voi spune în detaliu în carte!

Am revenit la „Poli”, unde aveam sã joc cinci campionate, 1982-1987. Evoluþiile mele bune n-au contat în ochii lui Mircea Lucescu, cel care între timp, devenise selecþionerul României.

Rep.: Pai cum!?

M.G.: La un meci Jiul – Corvinul 1-0, disputat în

sezonul 1980-81, fundaºii noºtri – Vasiliu Miculescu, Puiu Rusu – l-au fugãrit pe tot terenul, eu le-am „rupt” gleznele cu driblingurile, iar el mi-a scrâºnit printre dinþi la finalul meciului: „Cât o-i fi

eu la Naþionalã, tu n-ai sã ajungi acolo nici cu ordin de la Ceauºescu!”. Era un om rãutãcios, rãzbunãtor ºi uite-aºa, n-am vãzut niciodatã echipa Naþionalã...”

Rep.: Apoi?

M.G.: Mi-am fãcut treaba la „Poli” apoi am jucat la Obilici Sânmatinu Sârbesc, între iarna lui `87 ºi vara lui `87, am trecut în Divizia „B” la Progresul Timiºoara, 1987-1989.M-am lãsat la vârsta de 35 de ani, m-am ocupat de pregãtirea copiilor ºi juniorilor, mi-am înfiinþat o ºcoalã de fotbal.

Deocamdatã stau sã-mi pun la punct jurnalul pentru a da viaþã acelei cãrþi despre care vorbeam. M-am bucurat în 2009 cã am participat la aniversarea celor 90 de ani ai existenþei Jiului ºi sper sã ne revedem ºi în 2019, la centenar!

Pagini realizate de Genu TUÞU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

Schiþe în creion, direct din calculator, la cafenea

O

expoziþie ineditã, de portrete în creion, simple caricaturi, realizate printr-un program informatic nou, de ultimã generaþie, va fi vernisatã la finele acestei sãptãmâni în Petroºani.

Artistul plastic ºi poetul Constantin Câmpeanu spune cã ºi-a descoperit o nouã laturã, dupã poezie, iar schiþele sale în creion vor fi expuse pe simeze într-o cafenea, continuând astfel tradiþia predecesorilor sãi. În Petroºani existã o cafenea care promoveazã artiºtii plastici, iar pe simeze poþi vedea mereu caricaturi, mici catrene ºi, mai nou, schiþe inedite, realizate dupã fotografii

într-un program, cu ajutorul calculatorului.

Pe autorul lor îl ºtim de când a început sã creascã o cioarã, pe care a denumit-o Bãiatu’, dar de aceastã datã ne aºteaptã sã îi pãtrundem în sufletul lui ºi al prietenilor lui. „Vreau sã fac o expoziþie de portrete în creion, cã nu s-a mai fãcut aºa ceva. Sper sã aibã ºi succes. Eu deja mã ºi vãd înconjurat de mulþime, aclamat ºi plin de stimã, dar sã vedem

ce iese”, a spus Constantin Câmpeanu, artistul plastic care va expune pe simeze.

Mai în glumã, mai în serios, Constantin Câmpeanu spune cã nu a avut bani pentru ustensile ºi cã a creat arta într-un mod digital, inedit. „Cum sã îmi cumpãr eu pânzã, stinghii, rame, creioane, culori? Pe calculator le avem pe toate ºi am zis cã ar fi pãcat sã nu profitãm de tehnologia aceastã”, a precizat bãdia.

Bãdia Câmpeanu a deprins tainele informaticii la pensie, dar recunoaºte cã îºi petrece ore în ºir ca sã creeze ceea ce noi vom vedea pe simeze. „Am luat-o pe pipãite ºi când am vãzut cã, din când în când, mi-a ieºit câte ceva, m-am entuziasmat ºi acum nu mã mai satur. Nu mã mai vindecã nici internetul ºi am un poem, care spune aºa: iubito, pentru tine am cumpãrat un calculator în rate ºi nici internetul nu mã

mai vindecã! Câte ore din zi stau la calculator? Pãi stau noaptea, cã atunci am inspiraþie, dar sunt 4, 5 ore, nu mã mai satur deloc!”, spune artistul.

Constantin Câmpeanu creºte o cioarã ºi ea este muza lui principalã, iar dacã va vrea, Bãiatu’ va fi vineri la expoziþie în cafenea, acolo unde vom vedea din creaþiile realizate în stilul pe care el îl denumeºte Stilul Câmpeanu.

Vernisajul are loc

vineri la ora 16,00, la cafeneaua Cafe Mary.

Diana MITRACHE

Locuitorii de la poalele Parângului au apã la robinet

el puþin 4 obiective C absolut necesare au fost realizate cu bani

un milion ºi jumãtate de lei, bani rãmaºi dupã finalizarea primei etape.

Oamenii din zona Moloviº obþinuþi din economiile au apã ºi aici vorbim despre pe care operatorul de zeci de gospodãrii izolate, apã din Valea jiului le-a aflate în oraºul Petrila, dar la fãcut într-un prim proiect poalele munþilor Parâng. european.

Locuitorii de aici trãiau un coºmar din cauzã cã nu aveau Nu numai cã a finalizat apã curentã ºi acum spun cã proiectul mai devereme cu este cea mai mare realizare a câteva luni, dar a ºi realizat lor. „Acum este foarte bine ºi lucrãrile pe care le considerã suntem mulþumiþi. Cum era suplimentare, cu aproape înainte? Foarte greu, cã avem Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire fântâni, dar era secetã, cãram butoaie cu apã ºi profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, ne era foarte greu. Acum la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã e foarte bine”, a spus cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. unul dintre beneficiari, care de marþi are apã cu RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul presiune direct la robinet alimentar Nr 16, Piaþa Centralã ºi asta în condiþiile în care locuieºte într-un CELE MAI IEFTINE cãtun de munte mai izolat.

SORTIMENTE Proiectul a vizat DE CARNE DE PORC 4 etape ºi aici au intrat lucrãrile la aducþiunea de - Pulpã porc cu os - 9.80 lei peste Jiul de Est în zona - Fleicã porc - 12.50 lei Dãrãneºti, lucrãrile de la - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei sensul giratoriu de la - Carne tocatã - 12.80 lei intrarea în Cartierul - Cotlet porc cu os - 13.80 lei Aeroport, dar ºi cele de - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei pe centura municipiului Petroºani, iar tot din ace- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei leaºi economii, cei de la - Ceafã porc cu os - 13.80 lei Apa Serv au cumpãrat ºi - Costiþã porc cu os - 9.80 lei

- Ciolane porc - Slãninã crudã

- 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

douã utilaje. Tot aici a fost cuprinsã ºi zona de la Moliviº, unde apa ajunge sus la munte, cu ajutorul unui sistem de conducte ºi a staþiei de pompe care este funcþionalã deja. „Acest contract a avut o valoare de 4.983.447,16 lei, inclusiv TVA. Lucrãrile au început în 10 iunie ºi trebuiau sã se finalizeze la 31 decembrie 2015, noi astãzi suntem în 24, deci cu o lunã de zile mai repede ”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv.

La recepþie, au ajuns constructorii acestor obiective, reprezentanþii administraþiilor locale care beneficiazã de ele ºi supervizorii. Toate investiþiile au fost finalizate ºi, dacã în Moloviº oamenii au de marþi apã în case, cei din Petroºani au surse alternative, aºa încât sistarea furnizãrii apei sã nu mai afecteze beneficiarii. Asta pentru cã s-a construit varianta alternativã de aliemntare, în zona sensului giratoriu de la intrarea în Cartierul Aeroport.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

Un nou dosar pe numele lui Daniel Pleºcan

J

udecat alãturi de alþi doi suspecþi într-un dosar în care este acuzat de constituirea unui grup infracþional organizat, trafic de minori ºi proxenetism în formã continuatã, Daniel Ovidiu Pleºcan s-a ales cu o nouã acuzaþie. Acesta are un nou dosar pentru conducere fãrã permis.

Fiul consilierei judeþene a avut permisul de conducere suspendat de cãtre poliþiºti, însã acest lucru nu l-a împiedicat sã urce la volan. A fost prins de Poliþia Rutierã Petroºani ºi i s-a fãcut dosar penal, iar dupã

finalizarea cercetãrii a fost sesizatã instanþa de judecatã, respectiv Judecãtoria Petroºani.

Practic, dosarul a fost instrumentat de Parchetul Petroºani, însã în aceastã varã a fost preluat de procurorii Parchetului

de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.

Aceºtia au decis trimiterea în judecatã ºi dosarul a fost înregistrat la instanþa din Petroºani în data de 20 noiembrie a.c.

Acum urmeazã ca magistraþii sã analizeze probele procurorilor ºi sã decidã dacã Daniel Ovidiu Pleºcan va fi judecat. Pe de altã parte, Pleºcan alãturi de Silviu Mihãiþã Praþa ºi Mihaela Ciociu vor afla mâine/joi dacã se fac vinovaþi de

acuzaþiile aduse de cãtre DIICOT, în dosarul de prostituþie judecat de Tribunalul Hunedoara.

Magistraþii au amânat pronunþarea sentinþei pentru data de 26 noiembrie 2015. Cei trei au fost ridicaþi de ofiþerii BCCO Alba ºi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara, în urmã cu aproape un an de zile.

Anchetatorii au susþinut cã, în perioada iulie – decembrie

2014, membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea

Taxã pentru folosirea telescaunului TS3

T

arife noi pentru transportul cu telescaunul din Parâng. Consilierii locali de la Petroºani vor aproba sãptãmâna aceasta noile tarife pentru transportul cu telescaunul.

Prevederea are ca þintã noul telescaun pentru care se introduce un tarif de cinci lei. Mai exact este vorba de cei care vor utiliza aceastã instalaþie de transport pe cablu de la staþia intermediarã.

“Prin hotãrârea consiliului local 335/2014 au fost aprobate preþurile

Porþi deschise la ºcoalã

C

opiii de la grãdiniþe sunt miercuri aºteptaþi sã treacã pentru prima datã pragul unei ºcoli. Este un mod de a se acomoda cu ideea cã din toamnã vor ajunge ºi ei în bãnci, iar ªcoala Avram Stanca organizeazã pentru asta Ziua Porþilor Deschise.

Elevii din clasele a IV-a se pregãtesc ca miercuri sã le fie gazde celor ce vor veni din toamna anului viitor. Este programatã o întâlnire între generaþii, iar copiii de grãdiniþã vor avea prilejul sã vadã ce este dincolo de zidurile unei ºcoli.

Tocmai de aceea este o zi importantã, marcatã aºa cum se cuvine. „Este o zi foarte importantã pentru ºcoala noastrã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu, practic la ªcoala Avram Stanca, pentru cã este Ziua Porþilor deschise. Noi, toþi dascãlii, care acum avem clasele a IV-a, vom primi, cu uºile larg deschise, pe micii bobocei, care vor fi viitorii elevi ai noºtri. Ei vor veni sã vadã

activitãþile pe care le vom desfãºura cu copiii ºi sã îºi cunoascã viitoarele învãþãtoare”, a spus Mirela Iacob, coordonatoarea activitãþii.

Copiii ºi dascãlii din ªcoala Avram Stanca îi aºteaptã pe cei mici ºi cu oferte dintre cele mai variate, mai ales cã aici vor fi organizate, din toamna anului viitor, clase de tip step by step, clase cu predare intensivã a limbii engleze, ori, pentru cei pricepuþi la sport, o clasã de fotbaliºti.

Diana MITRACHE

Jiului. O parte din banii obþinuþi din activitatea de prostituþie ar fi fost însuºiþi de membrii grupãrii.

Maximilian GÂNJU

pentru persoane pe transportul pe cablu, pe telescaunul TS3. Faþã de ceea ce s-a aprobat iniþial nu au fost fãcute modificãri. S-a introdus o taxã care lipsea ºi anume cursa staþie intermediarã sosire care anul trecut nu a fost prinsã ºi este vorba de o taxã de 5 lei. Practic este jumãtatea celeilalte taxe.

De la staþia intermediarã spre sosire pentru cã este posibil sã se urce ºi de

acolo pentru cã sigur vor fi doritori”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. În cadrul aceluiaºi proiect se va elimina ºi o taxã, mai exact taxa de Salvamont, de un leu.

“Este vorba despre acea taxã de salvamont de un leu care se încaseazã la bugetul municipiului ºi nu al SPADPP ºi atunci se eliminã din rândul taxelor cuprinse pentru telescaun

care este deja cuprinsã în hotãrârea de consiliu pentru aprobarea taxelor ºi impozitelor atât pe anul acesta cât ºi pe anul urmãtor. În rest preþurile sunt aceleaºi faþã de anul trecut”, a mai spus sursa citatã. De anul trecut, tarifele pentru un bilet de cãlãtorie s-au modificat. Turiºtii vor scoate din buzunar 15 lei. Tarifele de utilizare a vechiului telescaun vor fi la fel cu cele pentru TS3.

Astfel, o cãlãtorie va costa 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii.

Monika BACIU

Hoþul din maxi-taxi va sta zece ani la rãcoare

noapte, iar complice îi era o adolescentã de 17 ani din localitatea Petrila.

Hoþul avea asupra lui mai multe instrumente cu care acþiona, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica, au explicat poliþiºtii la momentul reþinerii.

Bunurile sustrase din autoturisme au fost recuperate, dar prejudiciul total, în valoare de 1.600 lei, a fost recuperat în proporþie de doar 40 %.

Bãrbatul a obþinut clemenþa unor dintre pãgubiþi, însã acest lucru nu l-a salvat de la o pedeapsã drasticã. Judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat pentru furt calificat la 4 ani închisoare pentru fiecare spargere ºi au adãugat un spor de o treime din totalul

pedepselor, respectiv 6 ani.

Astfel pedeapsa rezultatã este de 10 ani închisoare în stare de detenþie. În plus a fost obligat sã achite ºi despãgubiri celor care nu ºi-au retras plângerea. Minora care þinea de „ºase” a fost acuzatã de complicitate ºi a fost condamnatã la o mãsurã educativã pe o duratã de 4 luni, dar ºi sã urmeze un curs de formare profesionalã.

Armeanu Alin a sperat cã instanþa superioarã îi va reduce pedeapsa, însã magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia i-au respins apelul ca nefundat. Individul mai are pe rolul Judecãtoriei Petroºani un dosar în care este învinuit tot de furt calificat.

Maximilian GÂNJU

I

ndividul de 32 de ani, care împreunã cu o minorã de 17 ani, a spart mai multe autovehicule de transport persoane din care a furat bunuri ºi bani, a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Complicele lui, o minorã de 17 ani, a scãpat de închisoare.

Armeanu Alin a fost prins în flagrant la începutul lunii ianuarie a.c., dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Noiembrie 2015

COPIII - INTERESAÞI DE PRESÃ opiii sunt C interesaþi de ceea ce vãd la televizor, selecteazã, dupã preferinþele lor, canalele, nu agreazã ceea ce pãrinþii, ori bunicii lor urmãresc, dar au viziuni clare despre mass-media.

Clasa albinuþelor, care este coordonatã de Adina Risipitu, cea care prezintã ªtirile la televiziunea localã Mondo Tv, are copii, nu mai mari de 9 ani.

Toþi ne-au fost gazde, marþi dimineaþã, iar discuþiile despre ce vrem ºi ce nu vrem sã regãsim în ziare ºi pe micile ecrane au fost la ordinea zilei.

Toþi adorã desenele animate ºi, fãrã nicio excepþie,

fiecare are un personaj favorit. Sunt micuþii noºtri, care, încã de pe acum, ºtiu exact ce e bine sã urmãreascã la tv. Ne-au vorbit despre personajele lor favorite, iar printre cei mici am regãsit copii care urmãresc ºi posturi TV pe care ajungem mai greu: „Tatãl meu este preot ºi eu urmãresc Trinitas TV”, a

F

abiani ºi prietenii lui. Aceasta este denumirea spectacolului caritabil organizat de Casa ProUrbis în luna decembrie. Dacã pânã acum s-a organizat “Fabrica lui Moº Crãciun”, eveniment de strângere de bunuri pentru copiii nevoiaºi, acum reprezentanþii asociaþiei trec la un alt nivel ºi vor sã aducã în prim-plan elevi cu rezultate excepþionale pentru care sã întindã o mânã de ajutor.

“Am înlocuit “Fabrica lui Moº Crãciun” cu o activitate caritabilã care va fi axatã pe ajutorarea unui copil excepþional, un elev al Petroºaniului cu calitãþi ºi talente deosebite. Este vorba despre Fabiani Prcsina. Va fi un spectacol denumit “Fabiani ºi prietenii lui”, spectacolul va fi în ziua de 14 decembrie. Intrarea va fi pe bazã de bilete ºi banii adunaþi vor fi daþi acestui copil, pe care

îi va folosi pentru viitoarele deplasãri interne ºi internaþionale”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Casa ProUrbis.

Evenimentul caritabil va avea loc la un restaurant din municipiul Petroºani, iar intrarea va fi pe bazã de bilete. Toþi banii strânºi vor fi donaþi geniului pianului Fabiani Prcsina.

“Am vrut sã schimbãm aceastã donaþie de pachete, având în

spus Ilie, unul dintre copiii considerat înþeleptul clasei, iar alþii ne-au spus cã vor, la rândul lor sã devinã preoþi.

Sunt mici înþelepþi, care ºtiu ce este joaca, îºi cumpãrã reviste pentru copii, dar recunosc cã uneori sunt puºi de pãrinþi sã citeascã ºi ziare. „Tata îmi dã câte un ziar, îl citesc ºi apoi mã pune sã îi spun ce mi-a plãcut ºi ce am înþeles.

Uneori nu înþeleg tot, dar citesc”, ne-a spus o fetiþã. În Clasa albinuþelor de la ªcoala Avram Stanca am gãsit copii care se uitã la Trinitas TV, care urmãresc ªtirile Pro Tv ºi care îmbrãþiºeazã televizorul atunci când învãþãtoarea lor, Adina Risipitu apare la ora buletinului de ºtiri. Ce le

place? Le plac ºtirile frumoase ºi nu agreazã ceea ce bunicii lor urmãresc, dar ºi-ar dori sã devinã cândva reporteri.

Cei mici au fost fascinaþi de echipa de jurnaliºti cu care au petrecut o orã ºi au þinut neapãrat sã studieze camera de filmat, reportofonul sau microfonul ºi sã ne întrebe câte ceva, aºa cât sã se lãmureascã ei, la 8, 9 ani, dacã meritã sã se facã jurnaliºti. „ Este interesant. Mi-a plãcut echipa ºi cum aþi prezentat tot. Mã mai uit la desene, la filme

cum ar fi Ponta ºi nu mai ºtiu cine ºi de asta nu îmi place. Cum ajung acasã, îi spun bunicului sã schimbe la Pro TV , Mondo Tv sau la desene”, a recunoscut ºi Mircea, un alt copil din clasa I. „Mie îmi place sã vãd ce se întâmplã ºi mã uit la televizor, sau pe Facebook , sau citesc un ziar. De foarte multe ori, mã uit cã sã aflu cele mai noi lucruri”, a spus un alt copil.

Clasa Albinuþelor este poate cea mai fidelã urmãritoare a ºtirilor Mondo TV, dar cei mici au recunoscut

animate ºi la comedii, dar ºi la ºtiri, iar ziare citesc atunci când aduc acasã pãrinþii”, ne-a spus unul dintre cei mai activi copii, plasat special în prima bancã. „Nu îmi place postul Antena 3! Pentru cã aratã chestii care mie nu îmi plac,

cã citesc uneori ºi ziare, ori cã sunt abonaþi la reviste pentru copii.

Presa îi fascineazã, iar unii dintre ei promit cã ne vor veni în studio ca sã înveþe ºi mai multe.

Magie în luna cadourilor

vedere cã în Petroºani sunt multe asociaþii care fac acest lucru.

Am cãzut de cuviinþã cã mai bine sã punctãm o persoanã sau mai multe persoane, astfel am hotãrât ca anul acesta. Având în vedere rezultatele internaþionale excepþionale, sã îl premiem pe acest copil.

Pentru anul viitor ne gândim la mai mulþi

copii care au rezultate excepþionale la învãþãturã, dar au o situaþie mai modestã”, a mai spus sursa citatã.

Totodatã, cei prezenþi la eveniment vor fi încântaþi de acordurile magice pe care degetele micuþului pianist le articuleazã pe clapele pianului. Copilul a rãmas orfan în 17 aprilie 2014, când

mama sa a fost ucisã de o maºinã în timp ce se îndrepta cãtre gara din Petroºani pentru a trimite un pachet surorii bãiatului, care este studentã în anul I la o facultate de matematicã din Timiºoara.

Femeia, în vârstã de 41 de ani, traversã pe o trecere de pietoni când un ºofer în vârstã de 21 de ani,

Diana MITRACHE care conducea cu vitezã un autoturism BMW, a lovit-o în plin.

Pe trecerea de pietoni se mai afla un bãrbat care a fost ºi el lovit de maºinã. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, însã eforturile medicilor au fost inutile. Prima a murit femeia, apoi a decedat ºi bãrbatul.

Fabiani Pricsina a reprezentat municipiul Petroºani în Franþa.

Micuþul pianist din municipiul Petroºani s-a aflat la Nisa, în Franþa unde a participat la un prestigios concurs internaþional de pian. În þara lui Voltaire, micuþul pianist din Petroºani s-a clasat pe prima treaptã a podiumului.

Monika BACIU