Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 993
Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Poliþiºtii locali din Petroºani, pregãtiþi de intervenþie
S
erviciul aflat în subordinea municipalitãþii ºi-a fãcut planificarea pentru perioada geroasã, când poliþiºtii vor avea de verificat fiecare loc din Petroºani unde ºtiu cã se adãpostesc persoane fãrã locuinþã.
Raziile repetate efectuate în iarna anului trecut au fãcut ca pe raza municipiului Petroºani sã nu se înregistreze nici un caz de deces provocat de ger. Poliþiºtii locali au acelaºi obiectiv ºi în aceastã iarnã, iar planul de acþiune a fost întocmit mai ales cã în Valea Jiului, în zilele urmãtoare, sunt anunþate temperaturi scãzute. Unul dintre ºefii poliþiºtilor locali din Petroºani, Nicolae Stãncioi, spune cã subordonaþii sãi îi vor ridica de pe strãzi pe cei fãrã locuinþe ºi-i vor duce la
adãpostul din cadrul Serviciului de Asistenþã Socialã Petroºani, fie ºi pentru câteva ore, cât sã se încãlzeascã. Misiunea poliþiºtilor nu este una uºoarã dat fiind faptul cã mulþi oameni ai strãzii preferã sã stea pe þevile de termoficare. Aceºtia susþin cã se simt mai bine afarã ºi mai liberi decât sã fie îngrãdiþi de un program strict. În Petroºani, circa 20 de persoane se aflã în evidenþele autoritãþilor ca oameni ai strãzii. Maximilian GÂNJU
Rãzbunare sângeroasã ºi panicã la S.U.P.
U
n bãrbat, care pânã de curând a fost închis pentru cã a atacat personalul medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, a atacat, din nou luni dimineaþã, oamenii din unitatea medicalã. Ca sã se rãzbune, a declarat el, celor care s-au luptat cu el ºi care s-au ales cu rãni în urma conflictului. Situaþia pare desprinsã din filme, mai ales cã omul a fost eliberat din puºcãrie pentru bunã purtare. >>> PAGINA A 3-A
Încã o bursã slabã se anunþã la Petroºani
D
oar trei firme ºi-au anunþat participarea la ceea ce pare a fi ultima bursã a locurilor de muncã din acest an. Bursa se þine doar în judeþul Hunedoara, dar, ca de obicei, se vor prezenta aceiaºi angajatori ºi aceeaºi oameni care cautã locuri de muncã. Deºi au fost maxim 5 burse la AJOFM Hunedoara, miercuri, începând cu ora 9,00, va fi o nouã bursã,. Ultimele 3 s-au succedat relativ repede ºi de aceastã datã este
puþin probabil ca oamenii sã aibã mai mult succes. Totuºi, ºomerii sunt aºteptaþi la agenþiile din Hunedoara. „Pe zona noastrã, pânã în momentul de faþã,
ne-au confirmat participarea 3 angajatori. Un angajator în confecþii încãlþãminte, unul dintre construcþii, care oferã posturi de muncitori necalificaþi ºi o societate care are ca
obiect de activitate comerþul”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu sunt promiþãtoare ofertele, mai ales cã în aceastã perioadã urmeazã sã fie sistate
lucrãrile în domeniul construcþiilor, dar agenþii locali nici nu mizeazã pe o participare consistentã nici din partea ºomerilor. „Mã aºtept la o participare destul de redusã, atât din partea angajatorilor, cât ºi a ºomerilor, având în vedere cã începe perioada de iarnã ºi, în general, oferta acum este redusã. Iar, cât despre interesul ºomerilor, pot spune cã l-am urmãrit pe tot parcursul anului, cât este de mare. Nu putem avea rezul-
tate bune, atât timp cât locurile de muncã sunt destul de reduse, dintr-o paletã redusã, iar, probabil, ºi din acest motiv, o parte dintre ºomeri nu ne onoareazã cu prezenþa”, a mai precizat ºefa ALOFM Petroºani. Bursa de miercuri, 25 noeimebrie, are loc în agenþiile din întreg judeþul Hunedoara, iar în Valea Jiului se þine la Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Declarativ rãmân cu zona industrialã, juridic încã se judecã
P
rocesual, conflictul dintre administraþia localã de la Aninoasa ºi cea de la Petroºani continuã în privinþa zonei industriale de la Livezeni. În urmã cu aproximativ o lunã, reprezentanþii administraþiei locale declarau cã s-au înþeles cu cei de la Aninoasa asupra acestui litigiu, dar pe rolul instanþei hunedorene procesul continuã, iar pânã în data de 3 decembrie, cei de la Aninoasa trebuie sã facã dovadã cã au plãtit raportul de contraexpertizã. “Amânã cauza pentru a se achita diferenþa onorariu contraexpertizã”, se aratã pe rolul
instanþei hunedorene. Instanþa de la Deva a dat un nou termen în dosarul în care cele douã localitãþi îºi disputã zona industrialã de la Livezeni ºi anume pentru 3 decembrie 2015. “Am convenit o înþelegere în proporþie de 95%. Urmazã sã fie depus procesul verbal la instanþã, iar zona va rãmâne la noi aºa cum este vechea graniþã”, a declarat în urmã cu
1,8 milioane pentru cinci din ºase primãrii
P
rimãriile din Valea Jiului au primit bani prin programul naþional de dezvoltare localã. Peste 1,8 milioane de lei au sosit în Valea Jiului la cinci din cele ºase primãrii. Administraþia localã de la Petroºani este singura din Valea Jiului care nu a beneficiat de fonduri prin programul de dezvoltare localã. Banii alocaþi de Ministerul Dezvoltãrii ºi Administraþiei Publice în luna octombrie se ridicã la suma de 1.867.886 de lei, iar cei mai mulþi bani au ajuns la Primãria Uricani, aceºtia fiind în sumã
de 591.080 lei. Municipiul Lupeni a primit cea mai micã sumã ºi anume 16.714 lei. În prezent, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi alte autoritãþi publice centrale se deruleazã mai multe programe de investiþii în infrastructura localã cu caracteristici diferite privind eligibilitatea, finanþarea, decontarea ºi monitorizarea acestora. În cadrul acestor programe de investiþii sunt în diferite stadii de execuþie obiective pentru care nu s-au
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
aproximativ o lunã Daniel Viºan, director executiv DADPP. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã asigurat în anii anteriori sursele de finanþare pentru finalizarea acestora, fapt ce nu a contribuit la dezvoltarea echilibratã a infrastructurii locale, împiedicând atingerea standardelor de calitate a vieþii pentru comunitãþile locale. De aceea, pentru revitalizarea comunelor ºi a satelor componente ale municipiilor ºi oraºelor, este esenþial sã fie soluþionatã problema dezvoltãrii infrastructurii locale. Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015 primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un process pentru revendicarea terenului. Monika BACIU
Olimpiade pentru premii
O
limpiade pentru premii. Reprezentanþii ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani au derulat mai multe proiecte, iar acum munca lor va fi rãsplãtitã. Un lanþ de hypermarketuri organizeazã olimpiade destinate celor mai harnici copii ºi pune în joc premii în bani. “Este un proiect generos, care oferã celor mai harnici elevi din þarã, premii atractive în bani, premii care apoi vor putea fi folosite pentru a reutila sau retehnologiza ºcoala noastrã”, a declarat Nicoleta Demeter,
Dupã informare, amendã
trecut informarea, urmeazã A amendarea. Este
vorba de persoanele care tranziteazã Bulevardul 1 Decembrie 1918 din Petroºani în zona Spitalului de Urgenþã acolo unde a fost mutatã trecerea de pietoni.
posturile fixe instituite ºi sã avem acþiuni periodice în acea zonã”, a declarat Dorel Neag, comandantul Poliþiei Locale Petroºani. Trecerea de pietoni
directorul ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani. Pe parcursul a patru zile, elevii ºcolii vor participa la diferite concursuri, astfel astãzi are loc o competiþie de handbal fete la Sala de sport a ºcolii, din sediul pe strada Oituz, între orele 10-12. Zilele viitoare vor avea loc competiþii de Karate, sesiune informativã cu tema „Pacheþelul meu sãnãtos”, competiþie de tenis la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ºi o competiþie de fotbal. În afara acestor competiþii sportive se vor desfãºura ºi altfel de activitãþi, de ecologizare, de montare a cãsuþelor pentru pãsãrele, cãsuþe confecþionate de elevi, de reciclare, activitãþi artistice, activitãþi despre un stil de viaþã sãnãtos ºi de igienã a dinþilor. Monika BACIU din zona respectivã a fost mutatã, la ceva timp dupã realizarea sensului giratoriu. Mutarea trecerii de pietoni are rolul de a fluidiza traficul în zonã pentru a nu mai exista ambuteiaje. Monika BACIU
Timp de o sãptãmânã, poliþiºtii locali au stat în zonã pentru a-i informa pe cetãþeni cu privire la modificãrile efectuate, iar acum urmeazã amenzile. “Sãptãmâna trecutã cei doi poliþiºti rutieri din cadrul Poliþiei Locale au stat în zona respectivã de la ora 7 la 17, iar din aceastã sãptãmânã programul lor se va modifica. Urmeazã pe mãsurã ce lumea va lua act de modificãri sã ridicãm
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Rãzbunare sângeroasã ºi panicã la S.U.P.
U
n bãrbat, care pânã de curând a fost închis pentru cã a atacat personalul medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, a atacat, din nou, luni dimineaþã, oamenii din unitatea medicalã. Ca sã se rãzbune, a declarat el, celor care s-au luptat cu el ºi care s-au ales cu rãni în urma conflictului. Situaþia pare desprinsã din filme, mai ales cã omul a fost eliberat din puºcãrie pentru bunã purtare. A fost panicã, luni dimineaþã, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, din cauza unui pacient care abia ce ieºise din închisoare. Omul a ºtiut una ºi bunã ºi dupã mai puþin de un an ºi jumãtate de când a fost încarcerat, tot pentru un scandal, cu lovituri la
secþia de urgenþã a unitãþii medicale, a revenit cu gândul de rãbunare. Unul dintre paznici a fost agresat ºi s-a ales cu o loviturã puternicã în cap, iar medicii au fost nevoiþi sã îl coase. Bãrbatul a spart mai multe geamuri ºi a fost nevoie de mai mulþi oameni ca sã poatã fi imobilizat. „Violenþa persoanei în cauzã a fost peste medie, motiv pentru care a fost necesarã intervenþia poliþiei. E vorba despre un pacient, cu care spitalul a avut de-aface ºi în trecut ºi, foarte probabil, va avea deaface ºi în viitor”, a precizat dr. Alin Vasilescu,
manager S.U.P. Dupã ce a semãnat panicã, a spart geamuri ºi a atacat pe oricine i-a ieºit în cale, recidivistul rãzbunãtor a fost imobilizat de câþiva poliþiºti, dar se pare cã omul a ajuns doar la spitalul de boli mintale de la Zam, iar cei din spital se aºteaptã din nou sã atace, mai ales cã ºi din puºcãrie a fost lãsat sã plece ceva mai devreme,
Incendiul de la groapa de gunoi din Vulcan, sub supraveghere
A
u fãcut un foc pentru a se încãlzi, iar mai apoi toatã groapa de gunoi s-a aprins. Aceasta este cauza incendiului din Vulcan produs la groapa de gunoi, sãptãmâna trecutã. Autoritãþile intervin ºi acum la stingerea lui însã chiar ºi aºa va mai dura câteva zile. De miercuri dupã-amiazã arde în continuu, în ciuda eforturilor fãcute de autoritãþi. Mai mult, nici mãcar ploaia din week-end nu a reuºit sã îl stingã în totalitate.Vorbim despre incediul de la groapa de gunoi din municipiul Vulcan, care din neglijenþa oamenilor ce colecteazã peturi s-a pro-
dus, sãptãmâna trecutã. ”Noi am intervenit încã de atunci sã il stingem. Am cãrat pãmânt pentru a acoperi locurile în care incendiul se manifesta violent, cu flacãrã, am cerut ºi ajutorul pompierilor, ne-a fost de folos ºi ploaia din nopþile trecute, însã nu am reuºit sã lichidãm în totalitate focul. Probabil va mai dura câteva zile,
însã vã asigur cã nu ne vom opri pânã ce tot focul nu va fi stins”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Vinovaþii pentru producerea acestui incendiu, sunt câþiva indivizi care au vrut sã se încãlzeascã, dând foc unor peturi. ”Au fost câþiva indivizi care colectau peturi în zona respectivã, au fãcut un foc sã se încãlzeascã ºi sigur neatenþia a fãcut ca vântul sã poarte acea flacãrã în sus pe ºcarpa gropii de gunoi, ºi sã se aprindã pe o suprafaþã foarte mare,” a adãugat Gheorghe Ile. Astfel, acum focul este þinut sub control, iar în continuare se acþioneazã pentru lichidarea lui. La groapa de gunoi din Vulcan cantitatea de reziduri depozitate este foarte mare, dat fiind faptul cã aici toatã Valea Jiului dar ºi mai multe zone din judeþ aduc resturile menajere. Adina PÃDURARU
cã se purta bine. „Existã o legislaþie în vigoare, care se aplicã, atât cât se poate, iar la capitolul firme de pazã, indiferent câþi oameni am avea, în momentul în care omul este foarte agresiv, e destul de greu sã reacþionezi proporþional. Pentru reþinerea lui de aceastã
datã, a fost nevoie de 4 sau 5 persoane de la poliþie”, a mai precizat managerul unitãþii medicale, dr. Alin Vasilescu. Cristian Vulpe, cãci despre el este vorba, a mai ajuns, dupã o noapte de beþie la un club în 2013, la unitatea de primire a urgenþelor din Petroºani, dupã ce,
anterior a spart geamul unei maºini. Acolo s-a iscat un nou scandal, iar omul s-a considerat nevinovat, dar a fost singurul care a plãtit cu privarea de libertate, deºi a fost bãtut-mãr de unul dintre brancardieri. Luni dimineaþã a venit sã se rãzbune. Diana MITRACHE
La Petrila asfaltarea se face cu porþia ilometri de strãzi au K început sã fie asfal-
tate în întreaga Vale a Jiului, cã doar vin alegerile locale anul viitor, ºi trebuie sã se vadã realizãrile primarilor. Aºa se întâmplã ºi la Petrila unde toate strãduþele de printre blocuri au fost asfaltate, de dragul asfaltãrilor. Nu o spunem noi, ci zecile de cetãþeni, care, deºi apreciazã iniþiativa autoritãþilor locale, sunt revoltaþi de rezultatul final al asfaltãrilor, care sunt de mântuialã, doar de dragul de a fi fãcute. Unul dintre exemple este în zona cartierului Tudor Vladimirescu, din Petrila, unde asfaltul este turnat doar pe mijlocul drumului, marginile acestuia fiind lãsate de izbeliºte. “Da ne-au asfaltat domnii de la primãrie drumul, însã cred cã au avut asfaltul cu porþia, de le-a ajuns doar pentru mijloc, iar pentru margini nu. Aratã ca la nebuni, ne-au fãcut doar pentru a fi fãcut. Pe de o parte îi înþelegem cã vor sã îi votãm din nou la anul, însã în aceste condiþii îºi pot lua gândul de la voturile noaste”, a spus Marcel, unul dintre cei care locuieºte în acest cartier. Nemulþumirea oamenilor este fireascã susþine viceprimarul
oraºului Petrila care spune cã administraþia publicã a fãcut eforturi pentru a asfalta toate strãduþele. Mai mult decât atât, edilul vine cu o explicaþie plauzibilã legatã de modul în care s-a fãcut asfaltarea. “Oamenii trebuie sã ºtie cã lucrãrile în acea zonã nu s-au încheiat. Ceea ce am realizat pânã acum sunt din bani de la bugetul de pe anul acesta. În 2016 o sã alocãm alþi bani, pentru a finaliza aceste lucrãri. Reabilitãrile realizate, fac parte dintr-un program de reparaþii în zona Tudor Vladimirescu, pentru cã betonul de pe strãzile din acea zonã era
distrus, ºi trebuie fãcut ceva cu el. Am gãsit o soluþie financiarã pentru a face aceste reparaþii, ºi am turnat un strat de asfalt. Acum nu am pretenþia ca reabilitãrile sã satisfacã în totalitate cerinþele oamenilor, dar am considerat cã sunt necesare”, a spus viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca. O situaþie asemãnãtoare este ºi în câteva zone de pe strada Minei, din Petrila, unde autoritãþile au gãsit pânã la urmã o soluþie. Au umplut marginile neasfaltate, cu pietriº. Adina PÃDURARU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Minerii, calul de bãtaie, energeticienii þinta investiþiilor
I
nvestiþii, dar nu pe partea minierã. Cu pierderi de peste 400 de milioane de lei, Complexul Energetic Hunedoara are prognozate investiþii de aproape 200 de milioane de lei. 186.801.000 aceastã este valoarea oficialã a investiþiilor, prognozatã, în bugetul de venituri ºi cheltuieli. “Da, avem prognozate investiþii la Complexul Energetic Hunedoara. Banii sunt din resursele proprii. Am trei pagini de investiþii atât pentru partea energeticã cât ºi pentru partea minierã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Sunt surse care spun cã investiþiile sunt cu preponderenþã în zona energeticã ºi foarte puþin în cea minierã.
“Sunt cuprinse invesiþii, dar pentru energie, nu pentru partea minierã”, au spus sursele Cronicii Vãii Jiului. În tot acest timp, minerii sunt solicitaþi sã lucreze normal în luna decembrie pentru a asigura cãrbunele necesar funcþionãrii celor douã termocentrale. Sindicatele au cerut de nenumãrate ori investiþii în zona minierã. Din cauza
costurilor de exploatare ridicate sunt ºi pierderile Complexului Energetic Hunedoara. Cel mai important aspect este cã minerii îºi riscã viaþa în subteran. “Un alt aspect pe care trebuie sã îl avem în vedere este dirijarea tuturor resurselor financiare ale societãþii cãtre asigurarea materialelor
ºi a pieselor de schimb în unitãþile miniere”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile.
127 milioane de lei, suma de recuperat de CEH de la firmele de termoficare
de milioane are de recuperat 127 Complexul Energetic
Hunedoara de la societãþile de termoficare din Valea Jiului. Societatea energeticã vinde energia termicã “gratis”. Complexul nu ºi-a încasat banii pentru energia termicã livratã, iar sumele pe care le are de recuperat ajung la peste 127 de milioane de lei. “Creanþele restante ale CEH SA Petroºani la data de 30.09.2015 sunt în sumã de 173.651 mii lei, din care din vânzarea de energie termicã 151.982 mii lei. Valoarea totalã a creanþelor înregistrate la energia termicã revânzãtorilor locali (societãþi de distribuþie al cãror acþionar este consiliul municipiilor ºi oraºelor
din Valea Jiului racordate la sistemul centalizat de termoficare) este de 127.244 mii lei”, se aratã în statisticile Complexului Energetic Hunedoara. Cele mai mari datorii le are municipiul Petroºani cu cele douã societãþi de termoficare ºi anume Gospodãrie Prestcom cu 28 de mii de lei ºi Termoficare SA cu
56.205.000 de lei. Pe locul al doilea se situeazã municipiul Vulcan cu Edil Therma de la care CEH are de recuperat 27.846.000 de lei ºi Termoficarea SA cu restanþe în sumã de 11.200.000 lei. Nici situaþia societãþilor de termoficare din municipiul Lupeni nu este roz. Societatea energeticã are de recuperat de la firma de termoficare din Lupeni suma de 30.300.000 de lei. La Aninoasa, fosta societate de termoficare datoreazã Complexului Energetic Hunedoara 1.665.000 de lei. Potrivit reprezentanþilor societãþii, datoriile sunt greu de recuperat având în vedere faptul cã majoritatea societãþilor de termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment. Monika BACIU
teran s-au dat ºi amenzi în cursul acestui an. 26 de mii de lei a plãtit Complexul Energetic Hunedoara pentru faptul cã nu a asigurat condiþii de siguranþã pentru lucrãtorii celor patru unitãþi miniere. Monika BACIU
Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. Anul 2016 îi va prinde pe nepregãtite pe cei de la Complexul Energetic Hunedoara care nu au fãcut niciun demers pentru a deschide noi capacitãþi de producþie. Pentru lipsurile din sub-
În primele nouã luni, producþia de cãrbune a crescut cu 5%, iar importurile s-au majorat cu 25% roducþia de cãrbune P net a României a totalizat, în primele nouã luni ale acestui an, 3,386 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 5% (162.700 tep) mai mare faþã de cea din perioada similarã din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS).
În perioada menþionatã, România a importat 416.800 tep cãrbune net, cu 83.400 tep (25%) mai mult comparativ cu cantitatea importatã în
ianuarie - septembrie 2014. Anul trecut, producþia de cãrbune net a scãzut cu 5,7%, respectiv 266.700 tep, cifrându-se la 4,445 milioane tep, iar importurile s-au redus cu 15,6% (92.700 tep), totalizând 500.500 tep.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 - 2035, publicat la finele anului trecut pe site-ul Ministerului Energiei, capacitatea totalã de producþie a lignitului se ridicã la circa 33 milioane de tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este de circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnã o supracapacitate de producþie de aproximativ 10 milioane de tone/an. În opoziþie, producþia naþionalã de huilã nu acoperã cererea la nivelul pieþei interne, fiind necesar importul. ( Sursa Agerpres)
Cea mai neagrã zi a mineritului din Valea Jiului
Î 35 deprodusã ani de la cea mai mare Cãrbune furat direct tragedie în minele de cãrbune din Valea Jiului. Explozia de metan care de pe bandã, cu duba a secerat 53 de mineri nu poate fi uitatã D
oi tineri din Petroºani au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã dupã ce au fost prinºi în timp ce furau cãrbune din incinta minei Livezeni.
Potrivit poliþiºtilor, în data de 20.11.2015, la ora 20:30, ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei municipiului Petroºani a fost sesizat de cãtre un agent de securitate ce asigura paza E.M. Livezeni, despre faptul cã, în jurul orei 18.00, în timp ce se afla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni, a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât mai multe persoane. “Din declaraþia acestuia a rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cu acte de violenþã, dupã care au sustras aproximativ 50 saci cu cãrbune, timp în care una dintre persoanele implicate a stat lângã agentul de pazã, pentru ca acesta sã nu poatã apela numãrul de urgenþã 112 sau sã îºi cheme colegii în ajutor”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, iar în urma cercetãrilor, poliþiºtii petroºãneni au reuºit, la scurt timp de la primirea sesizãrii sã îi identifice pe prezumtivii autori ai faptei. Faþã de cei doi suspecþi, în vârstã de 19 ºi, respectiv 29 de ani, din municipiul Petroºani, a fost dispusã mãsura reþinerii pentru 24 de ore, ºi urmau sã fie prezentaþi Judecãtoriei Petroºani cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie. Totodatã, poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea identificãrii celorlalþi participaþi la comiterea faptei.
n aceastã sãptãmânã se împlinesc
de ortaci. În fiecare an pe 29 noiembrie, minerii aprind o lumânare în memoria celor dispãruþi. Comemorarea ortacilor care aveau sã-ºi piardã viaþa în data de 29 noiembrie 1980 este organizatã în curtea Exploatãrii Miniere Livezeni din Petroºani. La troiþa din curtea minei va fi þinutã o slujbã religioasã, iar mai apoi vor fi depuse coroane de flori. Bilanþul zilei de 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi din care 38 de mineri ºi 15 militari în termen, 27 de rãniþi, 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor,
comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii miner lor ºi militarilor decedaþi. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi „alte cauze organizatorice”. Dar tragedia din 1980 era doar una dintr-un ºir lung de evenimente tragice ce îndoliaserã sute ºi sute de destine.
În primele 7 luni din 2015,
Consumul de gaze naturale a scãzut la 73,563 milioane MWh Consumul de gaze naturale al clienþilor finali a totalizat 73,563 milioane MWh în
Începând cu anul 1972, sute de oameni ºi-au pierdut viaþa în accidente de muncã în minele României, fie cã a fost vorba de explozii cauzate de acumulãri de gaz metan, cãderi de la înãlþime în
primele ºapte luni din 2015, în scãdere cu circa 3% faþã de cel din perioada similarã a anului trecut, care s-a ridicat la 75,828 milioane MWh, conform unui raport publicat pe site-ul Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Producþia internã de gaze naturale ce intrã în consum a reprezentat, în iulie, 99,96% din totalul surselor, primii doi producãtori (Romgaz ºi OMV
puþuri subterane, surpãri ale tavanului abatajului ºi altele. Dintre aceºtia, 192 sunt în epoca lui Ceauºescu, între 1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea în minã un numãr de 192 de ortaci. Cu toate acestea, cea mai mare tragedie a mineritului românesc rãmâne cea petrecutã la 7 iunie 1920, când deflagraþia unor cartuºe de dinamitã la Puþul 1 al minei Anina s-a soldat cu decesul a 270 de mineri. Maximilian GÂNJU
Petrom) acoperind 92,57% din aceastã sursã. Importul ce a intrat în consum a reprezentat diferenþa, respectiv 0,04%. Primii trei importatori-furnizori interni au realizat împreunã 100%. Preþul gazelor de import a variat în primele ºapte luni între 375 dolari/1.000 mc (136,58 lei/MWh) ºi 261 dolari/1.000 mc (95,68 lei/MWh). AGERPRES
Actualitate 5
Au pierdut subvenþiile la caldurã
D
acã nu ºi-au depus cererile pentru subvenþii, au pierdut o lunã din aceastã iarnã ºi vor achita întreaga contravaloare a facturilor. Vorbim despre cei care primesc astfel de ajutoare de la Primãria din Petroºani ºi care au avut ca termen limitã ziua de 20 noiembrie. De acum, doar pentru luna viitoare mai pot primi. Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse pot beneficia de o parte din sumele necesare întreþinerii pentru iarnã de la Primãrie. La Petroºani, termenul limitã de depunere al cererilor a fost depãºit ºi de acum încolo o mai pot face, doar pentru lunile urmãtoare. „Pânã în 20 noiembrie, toþi cei care ºi-au depus dosarele, vor fi puºi în platã pe toatã perioada sezonului rece, adicã, noiembrie – 20 martie, timp de 5 luni. Cei care îºi depun dupã 20 noiembrie, vor primi, începând cu luna decembrie 4 luni, iar din ianuarie, 3 luni”, a menþionat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public de Asoistenþã Localã Socialã ( SPALS) Petroºani. Sunt oameni care locuiesc la case ºi care primesc lemne, ori care beneficiazã de subvenþii la termoficare, energie electricã sau cãrbuni. „Avem ajutoare sociale, la începutul lunii noimebrie, un numãr de 259 de dosare în platã. Cei care au ajutor social, primesc ajutoare financiare pentru
încãlzirea locuinþei cu lemne ºi cãrbuni. Am avut 146 de dosare de ajutoare de încãlzire, iar legat de comisia care gestioneazã alocarea acestora pentru persoanele care nu beneficiazã de ajutor social, am avut pânã în 20 noiembrie luate ca ºi dosare viabile 368 de dosare, pentru lemne 104, curent 63, gaze 134 ºi termoficare 64 de dosare”, a mai adãugat Cristina Mraz. Cei care beneficiazã de ajutoare trebuie sã aibã un venit net de pânã la 786 de lei pe membru de familie, în cazul în care vor subvenþionarea energiei termice, de pânã la 1.082 de lei pentru persoanele singure. Lemne de foc primesc cei care au venituri mai mici de 1.800 de lei, sau 2100 în cazul persoanelor singure, iar ca sã primeascã subvenþii pentru gazele naturale, o familie trebuie sã aibã un venit net de pânã la 615 lei. În cazul în care se încãlzesc cu energie electricã, venitul trebuie sã nu depãºeascã 915 lei. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Minerii, calul de bãtaie, energeticienii þinta investiþiilor
I
nvestiþii, dar nu pe partea minierã. Cu pierderi de peste 400 de milioane de lei, Complexul Energetic Hunedoara are prognozate investiþii de aproape 200 de milioane de lei. 186.801.000 aceastã este valoarea oficialã a investiþiilor, prognozatã, în bugetul de venituri ºi cheltuieli. “Da, avem prognozate investiþii la Complexul Energetic Hunedoara. Banii sunt din resursele proprii. Am trei pagini de investiþii atât pentru partea energeticã cât ºi pentru partea minierã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Sunt surse care spun cã investiþiile sunt cu preponderenþã în zona energeticã ºi foarte puþin în cea minierã.
“Sunt cuprinse invesiþii, dar pentru energie, nu pentru partea minierã”, au spus sursele Cronicii Vãii Jiului. În tot acest timp, minerii sunt solicitaþi sã lucreze normal în luna decembrie pentru a asigura cãrbunele necesar funcþionãrii celor douã termocentrale. Sindicatele au cerut de nenumãrate ori investiþii în zona minierã. Din cauza
costurilor de exploatare ridicate sunt ºi pierderile Complexului Energetic Hunedoara. Cel mai important aspect este cã minerii îºi riscã viaþa în subteran. “Un alt aspect pe care trebuie sã îl avem în vedere este dirijarea tuturor resurselor financiare ale societãþii cãtre asigurarea materialelor
ºi a pieselor de schimb în unitãþile miniere”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile.
127 milioane de lei, suma de recuperat de CEH de la firmele de termoficare
de milioane are de recuperat 127 Complexul Energetic
Hunedoara de la societãþile de termoficare din Valea Jiului. Societatea energeticã vinde energia termicã “gratis”. Complexul nu ºi-a încasat banii pentru energia termicã livratã, iar sumele pe care le are de recuperat ajung la peste 127 de milioane de lei. “Creanþele restante ale CEH SA Petroºani la data de 30.09.2015 sunt în sumã de 173.651 mii lei, din care din vânzarea de energie termicã 151.982 mii lei. Valoarea totalã a creanþelor înregistrate la energia termicã revânzãtorilor locali (societãþi de distribuþie al cãror acþionar este consiliul municipiilor ºi oraºelor
din Valea Jiului racordate la sistemul centalizat de termoficare) este de 127.244 mii lei”, se aratã în statisticile Complexului Energetic Hunedoara. Cele mai mari datorii le are municipiul Petroºani cu cele douã societãþi de termoficare ºi anume Gospodãrie Prestcom cu 28 de mii de lei ºi Termoficare SA cu
56.205.000 de lei. Pe locul al doilea se situeazã municipiul Vulcan cu Edil Therma de la care CEH are de recuperat 27.846.000 de lei ºi Termoficarea SA cu restanþe în sumã de 11.200.000 lei. Nici situaþia societãþilor de termoficare din municipiul Lupeni nu este roz. Societatea energeticã are de recuperat de la firma de termoficare din Lupeni suma de 30.300.000 de lei. La Aninoasa, fosta societate de termoficare datoreazã Complexului Energetic Hunedoara 1.665.000 de lei. Potrivit reprezentanþilor societãþii, datoriile sunt greu de recuperat având în vedere faptul cã majoritatea societãþilor de termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment. Monika BACIU
teran s-au dat ºi amenzi în cursul acestui an. 26 de mii de lei a plãtit Complexul Energetic Hunedoara pentru faptul cã nu a asigurat condiþii de siguranþã pentru lucrãtorii celor patru unitãþi miniere. Monika BACIU
Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. Anul 2016 îi va prinde pe nepregãtite pe cei de la Complexul Energetic Hunedoara care nu au fãcut niciun demers pentru a deschide noi capacitãþi de producþie. Pentru lipsurile din sub-
În primele nouã luni, producþia de cãrbune a crescut cu 5%, iar importurile s-au majorat cu 25% roducþia de cãrbune P net a României a totalizat, în primele nouã luni ale acestui an, 3,386 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 5% (162.700 tep) mai mare faþã de cea din perioada similarã din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS).
În perioada menþionatã, România a importat 416.800 tep cãrbune net, cu 83.400 tep (25%) mai mult comparativ cu cantitatea importatã în
ianuarie - septembrie 2014. Anul trecut, producþia de cãrbune net a scãzut cu 5,7%, respectiv 266.700 tep, cifrându-se la 4,445 milioane tep, iar importurile s-au redus cu 15,6% (92.700 tep), totalizând 500.500 tep.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 - 2035, publicat la finele anului trecut pe site-ul Ministerului Energiei, capacitatea totalã de producþie a lignitului se ridicã la circa 33 milioane de tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este de circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnã o supracapacitate de producþie de aproximativ 10 milioane de tone/an. În opoziþie, producþia naþionalã de huilã nu acoperã cererea la nivelul pieþei interne, fiind necesar importul. ( Sursa Agerpres)
Cea mai neagrã zi a mineritului din Valea Jiului
Î 35 deprodusã ani de la cea mai mare Cãrbune furat direct tragedie în minele de cãrbune din Valea Jiului. Explozia de metan care de pe bandã, cu duba a secerat 53 de mineri nu poate fi uitatã D
oi tineri din Petroºani au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã dupã ce au fost prinºi în timp ce furau cãrbune din incinta minei Livezeni.
Potrivit poliþiºtilor, în data de 20.11.2015, la ora 20:30, ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei municipiului Petroºani a fost sesizat de cãtre un agent de securitate ce asigura paza E.M. Livezeni, despre faptul cã, în jurul orei 18.00, în timp ce se afla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni, a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât mai multe persoane. “Din declaraþia acestuia a rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cu acte de violenþã, dupã care au sustras aproximativ 50 saci cu cãrbune, timp în care una dintre persoanele implicate a stat lângã agentul de pazã, pentru ca acesta sã nu poatã apela numãrul de urgenþã 112 sau sã îºi cheme colegii în ajutor”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, iar în urma cercetãrilor, poliþiºtii petroºãneni au reuºit, la scurt timp de la primirea sesizãrii sã îi identifice pe prezumtivii autori ai faptei. Faþã de cei doi suspecþi, în vârstã de 19 ºi, respectiv 29 de ani, din municipiul Petroºani, a fost dispusã mãsura reþinerii pentru 24 de ore, ºi urmau sã fie prezentaþi Judecãtoriei Petroºani cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie. Totodatã, poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea identificãrii celorlalþi participaþi la comiterea faptei.
n aceastã sãptãmânã se împlinesc
de ortaci. În fiecare an pe 29 noiembrie, minerii aprind o lumânare în memoria celor dispãruþi. Comemorarea ortacilor care aveau sã-ºi piardã viaþa în data de 29 noiembrie 1980 este organizatã în curtea Exploatãrii Miniere Livezeni din Petroºani. La troiþa din curtea minei va fi þinutã o slujbã religioasã, iar mai apoi vor fi depuse coroane de flori. Bilanþul zilei de 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi din care 38 de mineri ºi 15 militari în termen, 27 de rãniþi, 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor,
comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii miner lor ºi militarilor decedaþi. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi „alte cauze organizatorice”. Dar tragedia din 1980 era doar una dintr-un ºir lung de evenimente tragice ce îndoliaserã sute ºi sute de destine.
În primele 7 luni din 2015,
Consumul de gaze naturale a scãzut la 73,563 milioane MWh Consumul de gaze naturale al clienþilor finali a totalizat 73,563 milioane MWh în
Începând cu anul 1972, sute de oameni ºi-au pierdut viaþa în accidente de muncã în minele României, fie cã a fost vorba de explozii cauzate de acumulãri de gaz metan, cãderi de la înãlþime în
primele ºapte luni din 2015, în scãdere cu circa 3% faþã de cel din perioada similarã a anului trecut, care s-a ridicat la 75,828 milioane MWh, conform unui raport publicat pe site-ul Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Producþia internã de gaze naturale ce intrã în consum a reprezentat, în iulie, 99,96% din totalul surselor, primii doi producãtori (Romgaz ºi OMV
puþuri subterane, surpãri ale tavanului abatajului ºi altele. Dintre aceºtia, 192 sunt în epoca lui Ceauºescu, între 1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea în minã un numãr de 192 de ortaci. Cu toate acestea, cea mai mare tragedie a mineritului românesc rãmâne cea petrecutã la 7 iunie 1920, când deflagraþia unor cartuºe de dinamitã la Puþul 1 al minei Anina s-a soldat cu decesul a 270 de mineri. Maximilian GÂNJU
Petrom) acoperind 92,57% din aceastã sursã. Importul ce a intrat în consum a reprezentat diferenþa, respectiv 0,04%. Primii trei importatori-furnizori interni au realizat împreunã 100%. Preþul gazelor de import a variat în primele ºapte luni între 375 dolari/1.000 mc (136,58 lei/MWh) ºi 261 dolari/1.000 mc (95,68 lei/MWh). AGERPRES
Actualitate 5
Au pierdut subvenþiile la caldurã
D
acã nu ºi-au depus cererile pentru subvenþii, au pierdut o lunã din aceastã iarnã ºi vor achita întreaga contravaloare a facturilor. Vorbim despre cei care primesc astfel de ajutoare de la Primãria din Petroºani ºi care au avut ca termen limitã ziua de 20 noiembrie. De acum, doar pentru luna viitoare mai pot primi. Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse pot beneficia de o parte din sumele necesare întreþinerii pentru iarnã de la Primãrie. La Petroºani, termenul limitã de depunere al cererilor a fost depãºit ºi de acum încolo o mai pot face, doar pentru lunile urmãtoare. „Pânã în 20 noiembrie, toþi cei care ºi-au depus dosarele, vor fi puºi în platã pe toatã perioada sezonului rece, adicã, noiembrie – 20 martie, timp de 5 luni. Cei care îºi depun dupã 20 noiembrie, vor primi, începând cu luna decembrie 4 luni, iar din ianuarie, 3 luni”, a menþionat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public de Asoistenþã Localã Socialã ( SPALS) Petroºani. Sunt oameni care locuiesc la case ºi care primesc lemne, ori care beneficiazã de subvenþii la termoficare, energie electricã sau cãrbuni. „Avem ajutoare sociale, la începutul lunii noimebrie, un numãr de 259 de dosare în platã. Cei care au ajutor social, primesc ajutoare financiare pentru
încãlzirea locuinþei cu lemne ºi cãrbuni. Am avut 146 de dosare de ajutoare de încãlzire, iar legat de comisia care gestioneazã alocarea acestora pentru persoanele care nu beneficiazã de ajutor social, am avut pânã în 20 noiembrie luate ca ºi dosare viabile 368 de dosare, pentru lemne 104, curent 63, gaze 134 ºi termoficare 64 de dosare”, a mai adãugat Cristina Mraz. Cei care beneficiazã de ajutoare trebuie sã aibã un venit net de pânã la 786 de lei pe membru de familie, în cazul în care vor subvenþionarea energiei termice, de pânã la 1.082 de lei pentru persoanele singure. Lemne de foc primesc cei care au venituri mai mici de 1.800 de lei, sau 2100 în cazul persoanelor singure, iar ca sã primeascã subvenþii pentru gazele naturale, o familie trebuie sã aibã un venit net de pânã la 615 lei. În cazul în care se încãlzesc cu energie electricã, venitul trebuie sã nu depãºeascã 915 lei. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Medalie de aur pentru un inventator hunedorean
C
orneliu Birtok Bãneasã câºtigat medalia de aur ºi premiul special al delegaþiei Thailandei la Salonul internaþional de inventicã Innova Bruxelles, desfãºurat în perioada 19-21 noiembrie. Hunedoreanul a prezentat un dispozitiv care permite o creºtere a puterii motorului la maºini cu pânã la 5%, în paralel cu o reducere a consumului de carburant ºi a noxelor cu 7%. Denumit "deflector termic", dispozitivul se aplicã pe traseul de admisie a aerului la motor, el dovedindu-ºi eficienþa pe timp de varã, când motoarele pierd circa 20% din putere din cauza cãldurii de afarã. În opinia inventatorului, juriul a apreciat performanþele invenþiei sale, dar ºi faptul cã prin reducerea consumului de carburant dispozitivul contribuie la o diminuare a noxelor emise în atmosferã de autovehiculele pe care ar putea fi aplicat. „Românii au idei sclipitoare, materia cenuºie româneascã este foarte apreciatã în exteriorul þãrii ºi este pãcat ca
Devenim medici ºi pompieri fãrã voia noastrã
T
ragediile nu ne învaþã minte.
Chiar dacã nu este vorba de norme de securitate ca pentru baruri, cluburi sau alte locaþii în care cei de la ISU au impus reguli noi, aleºii din parlament pe care noi i-am votat ca sã ne asigure un viitor mai bun ºi o siguranþã sporitã, vin cu propuneri de legi care mai de care mai trãsnite dar care pun în pericol viaþa oamenilor. Astfel parlamentarii vor ca ºoferii sã nu-ºi mai doteze maºinile cu truse medicale ºi extinctoare. Aleºii susþin cã trusele medicale nu pot fi folosite de conducãturii auto pentru cã aceºtia nu au
Venituri nedeclarate de peste 86,94 milioane lei la 10 persoane fizice cu averi mari
A
genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) a identificat venituri nedeclarate de peste 86,948 milioane de lei, la 10 persoane fizice cu averi mari din grupul celor 336 asupra cãrora se fac analize ºi verificãri privind riscurile fiscale.
aceste idei sã nu fie prezentate, în numãr cât mai mare, la saloane de inventicã, expoziþii, târguri, care pot aduce un plus României, cel puþin pe partea de imagine. Continuând cercetarea, multe dintre acest idei pot ajunge sã se concretizeze în produse de larg consum ºi sã aibã o aplicaþie realã în economie, sã genereze venituri”, spune inventatorul din Deva. Invenþia prezentatã de Corneliu Birtok Bãneasã la Salonul Innova Bruxelles a fost testatã în practicã încã din anul 2010, când a fost implementatã pentru prima datã pe autoturisme ºi pe autobuzele unei companii de transport local din Alba Iulia. Maximilian GÂNJU cunoºtinþe în domeniu. Mai mult decât ata aceºtia suþin cã extinctorul nu poate fi folosit pentru stigerea incendiilor pentru cã are o capacitate foarte micã. În aceste condiþii, dacã ne ia maºina foc, parlamentarii ºusþin cã este mai bine sã ne îndepãrtãm cât mai repede de foc ºi sã chemãm pompierii. Situaþia este aceeaºi ºi în cazul trusei medicale. Aceasta nu poate fi folositã deoarece ºoferii nu au cunoºþinte medicale ºi pot face mai mult rãu, spun iniþiatorii legii. Cel mai bine este sã se sune la 112 ºi sã se cearã intervenþia medicilor. Toate aceste lucruri pe care mai marii þãrii vor sã le voteze nu ar face decât sã sporeascã numãrul tragediilor care ºi aºa în iltima vreme au dus la un numãr foarte mare de victime mai ales cã la capitolul accidente rutiere suntem fruntaºi pentru cã viteza ºi neatenþia la volan distrug vieþi în fiecare zi. Monika BACIU
Verificãrile fiscale prealabile documentare, din cadrul programului de asigurare a conformãrii fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM — peste 20 milioane de euro/persoanã), au fost declanºate efectiv în anul 2013. În anul 2014 au fost demarate verificãri fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat o diferenþã semnificativã între veniturile estimate pe baza situaþiei fiscale personale ºi cele declarate organelor fiscale. În anul 2015 au fost finalizate verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul celor cu averi mari care este format
din 336 persoane, asupra cãrora se fac analize ºi verificãri privind riscurile fiscale ºi se aplicã programe de conformare. Rezultatele verificãrilor primelor 10 persoane din grupul PFAM (pentru veniturile din anul 2011) aratã cã din totalul de peste 86,948 milioane de lei, mai mult de 23,771 milioane de lei sunt venituri nedeclarate cu sursã neidentificatã, 3,803 milioane de lei sunt impozite pe venituri suplimentare ºi peste 2,437 milioane de lei sunt penalitãþi de întârziere ºi dobânzi. “Aceste verificãri au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
de urmãtoarele aspecte: au fost analizate operaþiunile desfãºurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacþii) transmise de instituþiile de credit, au fost verificate operaþiuni desfãºurate de persoanele fizice cu peste 120 de societãþi comerciale (peste 10.000 de operaþiuni), au fost prelucrate informaþii privind deþinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autoritãþi ale administraþiei publice locale (servicii de impozite ºi taxe locale)”, se precizeazã într-un comunicatul al ANAF fãcut public ieri. Potrivit sursei citate, mare parte dintre activitãþile ºi tranzacþiile verificate presupun analize complexe — activitãþi investiþionale diverse, tranzacþii cu instrumente financiare pe pieþele interne ºi internaþionale, tranzacþii disimulate sau artificiale, multiple operaþiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaþii neclare, insuficiente sau contradictorii. AGERPRES
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Începe montarea pieselor la barajul Valea de Peºti pecialiºtii care lucreazã la cea mai mare acumulare de S apã din zona Vãii Jiului, Barajul de la Valea de Peºti, încep o nouã etapã. Pânã în martie, aceºtia estimeazã cã vor umple barajul cu apã, bazându-se atunci ºi pe topirea zãpezilor, care sã aducã un plus de cantitate în acumulare. Acum începe deja montarea pieselor noi.
A fost scoasã apa din baraj ºi schimbate o serie de piese. Dupã cum spun specialiºtii care lucreazã acolo, deja a fost încheiatã o primã etapã. Ce s-a fãcut pânã acum, pentru pãrima datã din 1973 de când a fost datã în folosinþã acumularea de apã, ne spun chiar ei.
„Lucrãrile sunt în grafic. Constructorul a reuºit sã scoatã vanele de la acaumularea de fund, de asemenea, compensatorul, vineri a dezafectat conducta de aerisire, a betonat-o. Am profitat de faptul cã barajul a fost golit ºi am executat o serie de lucrãri auxiliare, printre care aº aminti:
vopsirea ºi curãþirea grãtarelor de la golirea de fund, de la turnul de prizã. De asemena, s-au vopsit mirele, care sunt de la adâncimea de 50m în sus, s-a curãþit masca, s-au fãcut mãsurãtorile la masa asfalticã ºi s-au fãcut mãsurãtorile topo, ca sã ºtim exact gradul de col-
Centrul de Informare turisticã din Uricani, aproape de finalizare
D
upã Petroºani un alt centru de promovare ºi informare turisticã este aproape de finalizare. Vorbim despre centrul de la Uricani, cea mai Vesticã localitate a Vãii, care anul acesta va avea un astfel de ghid, pentru turismul din acea zonã. Zonele turistice din Vestul Vãii Jiului ºi în mod special Parcul Naþional Retezat, din zona oraºului Uricani vor fi mult mai cunoscute de cãtre turiºti, graþie unui proiect pe fonduri europene, finalizat deja la Petroºani. Dupã modelul centrului de informare ºi promovare turisticã din Petroºani, ºi la Uricani s-a realizat o astfel de investiþie care deja se apropie de finalizare. ”Suntem în grafic cu acest proiect ºi cred cã îl vom finaliza la timp dupã cum este stipulat în contract. Lucrãrile legate de construcþie sunt pe finalizare, urmeazã dotarea cu aparatarã ºi mobilier, însã cu siguranþã îl vom finaliza în
termen”, a spus primarul oraºului Uricani, Dãnut Buhãescu. Mai mult, ideea de promovare a turismului din zona oraºului Uricani a fost implementatã cu câþiva ani în urmã. În acest sens administraþia localã de aici, pregãtise o hartã interactivã a oraºului, ba chiar ºi o aplicaþie pentru telefoanele mobile. ”Harta interactivã este pe finalizare ºi ea, iar aplicaþia pentru telefoane la fel”, a mai adãugat primarul Dãnuþ Buhãescu. În ceea ce priveºte personalul care va lucra la centrul de infomare turisticã din Uricani, primarul susþine cã acesta va fi
matare”, Sorin Corici, ºeful Serviciului Hidrotehnic Valea Jiului. Practic, din aceastã sãptãmânã, se intrã într-o nouã etapã, una în care încep sã fie montate piese noi la barajul ce deserveºte peste 100.000 de locuitori ai Vãii Jiului. Dar specialiºtii, în urma mãsurãtorilor topo, estimeazã cã barajul este umplut cu aluviuni, care nu vor fi scoase niciodatã de acolo, deoarece aceasta este procedura standard. „Acum intrãm, cu constructorii pe partea de montare. Au venit vanele noi. Sunt în grafic. Din mãsurãtorile anterioare, care s-au fãcut în 1997, de la 4,5 milioane de metri cubi cât avea barajul iniþial, a ajuns în 1998, la 3,7 milioane de metri cubi.
din cadrul primãriei, ºi se va rula, deoarece legea nu permite angajarea de personal. ”Având în vedere restricþiile care au fost în perioada restructurãrilor din 2010, când practic s-a limitat angajarea numãrului de funþionari în funcþie de numãrul populaþiei, nu vom angaja personal specializat. Astfel, de comun acord ºi prin ture, angajaþii primãriei vor deservi centrul de informare turisticã, cu rândul”, a menþionat primarul. Proiectul de înfiinþare a unui centru de informare ºi promovare turisticã la Uricani, cu toate beneficiile aferente a fost prezentat în vara acestui an, ºi iatã cã acum la aproximativ ºase luni, acesta se pregãteºte de finalizare. Adina PÃDURARU
Sã sperãm cã nu s-a colmatat foarte mult din 1998, pânã azi ”, a mai spus Sorin Corici. Din 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul de la Valea de Peºti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit ºi nici curãþat,
aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucãrãrile au o valoare de 350.000 de euro ºi erau absolut necesare, în condiþiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranþa acumulãrii de apã. Diana MITRACHE
Maraton de spectacole la Petroºani
„La mulþi ani, România!”... ...este festivalul de teatru dedicat Zilei Naþionale a României. Patru zile în care iubitorii de teatru sunt aºteptaþi în sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani, pentru a urmãri spectacolele din cadrul Festivalului „La mulþi ani, România!”. În debutul acestuia, sâmbãtã 28 noiembrie, Teatrul Artemotion aduce pe scena teatrului de la Petroºani spectacolul „Ca la noi... la nimenea”, cu Sebastian Lupu ºi Tomi Margittai, iar duminicã 29 noiembrie, Dan Puric va fi prezent cu one man show-ul „Suflet românesc”. Luni 30 noiembrie „Prãvãlia cu sentimente”, regia Andrei Mihalache, scenografia Cristian Gatina, iar în final, marþi 1 decembrie, spectacolul „Pragul albastru” de I.D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan, scenografia Alexandru Radu. Toate spectacolele vor începe la orele 18:00, iar preþul unui bilet este de 20 lei/ spectacol. Abonamentele sunt valabile. Oana TUÞU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
STRUÞO-CÃMILA NUMITà LIGA I Fotbalul în domnia Rãzvan Burleanu nu mai impune niciun respect. Bãºcãlie generalã, mai ales la primul eºalon, acolo unde nimeni nu mai
înþelege nimic. La ora actualã, patru echipe joacã în alte localitãþi decât în cele de baºtinã. Ultima mutatã, Steaua Bucureºti (sau
FCSB), care va evolua începând de sãptãmâna aceasta pe stadionul „Nicolae Dobrin” din Ploieºti! Ea continuã un ºir de nebunii, dupã ce FC Voluntari joacã în Capitalã, Pandurii Tg. Jiu s-a mutat la Drobeta Tr. Severin, Viitorul Constanþa joacã la Ovidiu, iar mai nou,
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
tânãr, lipsã de apã ºi curent electric la stadion, dezinteres total din partea celor care ar fi trebuit sã aibe grijã de bunul mers al echipei.
Duma ºi Dolha au marcat ºapte goluri pentru Inter Petrila în jocul de la Deva z Turul de campionat s-a încheiat în Liga a IV-a Hunedoara, cu echipa ªoimul Bãiþa (4-4 la Aurul Certej) neînvinsã în cele 13 etape, cu un avans de cinci puncte faþã de ocupantele locurilor 2 ºi 3. z Decimatã de o serie de absenþe din varii motive (M. Dumitrescu, Curtean, Konicika, R. Moldovan, Al. Harangozo I, A. Harangozo II), Hercules Lupeni încheie cu fruntea sus, 1-0 (gol Alex. Gârda I) la Victoria Cãlan, pãstrându-ºi locul 2. z Inter Petrila, o revelaþie a turului, 13-0 la Cetate II Deva (goluri Duma 4, D. Alexandru 4, Ad. Dolha 3, Bocu 2), încheie pe locul 3. z Minerul Uricani,
0-3 acasã cu Retezatul Haþeg (autori Caia, Bãescu, A. Criºan), încheie unul dintre cele mai slabe sezoane de toamnã din ultimii 25 de ani. z Jiul Petroºani 2-3 la Gloria Geoagiu (goluri Roºianu 2) încheie în genunchi un campionat de toamnã în care nu a avut nimic: lot prea
Trei goluri ºi trei ocazii...
Început în forþã a echipei gazdã, cu un gol de generic TV realizat de cãpitanul gazdelor, Ionuþ Roºian, urmat la scurt timp de ocazia aceluiaºi Roºian (min. 13), când a expediat un ºut milimetric pe lângã poartã de la 14 metri. Oaspeþii echilibreazã jocul, egalizând în minutul 15,
Mingea este „admiratã” de cãtre jucãtorii de la CS Vulcan ºi Univ. Petroºani
SPORT ªCOLAR
O nouã ediþie a Olimpiadei Naþionale a Sportului ªcolar (O.N.S.ª.) Fãrã a face vreo aluzie rãutãcioasã la defunctele competiþii comuniste, „Spartachiadã” sau „Daciadã”, trebuie selectatã
reînceperea unui nou sezon la acest nivel al sportului ºcolar, în plan naþional. Iatã cã în etapele pe municipii ºi oraºe s-au
siguranþa spectatorilor. Bine cã la Petroºani nu mai este echipã de Liga I, cã la halul în care aratã stadionul din Luncã, nu te-ar lãsa „organele” sã te apropii nici la 100 de metri de el. În schimb, acolo joacã la matineu echipele de second hand. Duminica, pe terenul 3.
C.S. VULCAN – UNIV. PETROªANI 2-1
Lider fãrã înfrângere C.S. Vulcan – Univ. Petroºani 2-1 (1-1)
I.S.V. a interzis echipa A.S.A. Tg. Mureº sã mai joace acasã, trimiþând-o la Cluj! Aºadar, o bulibãºealã totalã, în contextul în care stadioane cochete, precum Arena Naþionalã, Ghencea sau Transil (Tg. Mureº), nu mai pot fi folosite, ele fiind socotite cu mare grad de pericol pentru
C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Cimporescu – Ad. Roºian, Stângã, R. Pantilimon, Ionaºc – G. Rãdulescu (min. 80 Drãghici), A. Miclãuº, D. Florea, I. Roºian – Fl. Rus (min. 65 Pârvulesc), Filip Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min. 55 Fl. Negrea) – Tãmãºiloni, Plic, Raboj, Doroftei (min.
58 Puian) – Chiruþã, I. Gavriluþi, Bulimej (min. 70 D. Barbu), Grigoraº (min. 76 R. Andrei) – Vl. Negrea, Ov. Popesc Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila; Obs. AJF: Petre Zlate – Lupeni; Spectatori: 70 Golurile: 1-0: I. Roºian (min. 4), ºut la vinclu de la 30 m; 1-1: Chiruþã (min. 15), cap de la 3 m în transversalã ºi gol; 2-1: Adr. Roºian (min. 69), cap din 2 m.
dupã care dominã prima reprizã pânã la finalul ei, cu douã mari situaþii de a rupe echilibrul, în min. 24 prin lovitura de cap a lui Doroftei ºi în min. 35 când Chiruþã trimite razant, la firul ierbii, din 5-6 metri.
Intervenþia promptã a asistentei medicale Lãcrãmioara Ruschitoru, În meciul de la Vulcan La reluare, dupã ocazia lui I. Gavriluþi (min. 47, ºut respins de Cimporescu) petroºenenii fac pasul înapoi, meciul devine tern, dar gazdele mutã mai mult jocul în careul advers, punctând decisiv în minutul 69 un gol care le aduce o victorie muncitã ºi meritatã.
desfãºurat deja primele competiþii, la nivel de Valea Jiului. Fotbalul ºi bachetul au fost primele competiþii care au intrat în grila de start. La fotbal, bãieþi ºi fete, s-a jucat în sistemul „Berger”, fiecare cu fiecare, dupã urmãtorul program: la fete, „Eminescu” Petroºani – „Hermes” Petroºani 1-3, „Brâncuºi” Petrila – „Eminescu” Petroºani 2-0 ºi „Hermes” Petroºani –
„Brâncuºi” Petrila 0-2, echipa din Petrila (antrenor Avram Moldovan) încheind pe locul 1. La bãieþi, s-au disputat ºase meciuri, poziþia 1 revenind Colegiului Tehnic „Leonida” Petroºani (antrenor Victor Tanca), 3-0 cu Lic. Tehnologic Lupeni ºi 4-1 cu Liceul „Retezat” Uricani. La baschet fete, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” Vulcan (30-2 cu „Hermes” Petroºani ºi 15-11 cu
„Eminescu” Petroºani), echipã antrenatã de prof. Cornel ªtefan, a încheiat pe prima poziþie, iar la bãieþi, Colegiul Economic „Hermes” Petroºani (antrenor prof. Doina Þopescu), dupã 30-22 cu „M. Viteazul” Vulcan ºi 24-13 cu „Eminescu” Petroºani, a încheiat competiþia pe primul loc.
Paginã realizatã de Genu TUÞU