Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 992
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Investitori japonezi în minã la Vulcan
J
aponezii, în mina Vulcan. La fel ca la Petroºani mai mulþi investitori din patru þãri ale lumii vor fi prezenþi, joi 26 noiembrie, la Vulcan unde vor discuta cu autoritãþile locale ºi vor prospecta piaþa. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, le va prezenta investitorilor oportunitãþile de afaceri din staþiunea montanã Pasul Vâlcan, dar cel mai important aspect este cã aceºtia vor vizita Mina Vulcan. “Este vorba de mai mulþi investitori din Japonia, Cehia sau Germania care vor veni la
MINERITUL „SÃPAT” DE SINDICALIªTI
noi pentru a testa piaþa în dezvoltarea unor afaceri. Avem programatã ºi o vizitã în mina Vulcan”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan. Scopul vizitei investitorilor este acela de a identifica relaþii comerciale ºi posibilitãþi de cooperare în diferite domenii. Mai mult decât atât, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a participat în urmã cu douã luni de la o întâlnire, la Bucureºti, unde a discutat cu ambasadorii mai multor þãri. Aceºtia au fost deschiºi la oportunitãþile pe care le oferã Valea Jiului. Monika BACIU
M
ineritul, ca ºi întreaga Vale a Jiului, a fost realmente distrus de sindicate. Toate s-au întâmplat an de an, fie cã a fost vorba despre Miron Cozma, cel care a înfiinþat Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi ne-a fãcut cunoscuþi peste hotarele þãrii, fie cã vorbim despre cei care i-au preluat structura ºi au fãrâmiþat-o în mai multe sindicate, pe principiul: „Divide et impera”. >>> PAGINA A 3-A
Peste 400 de cabane în Valea Jiului, doar 50 în evidenþele ISU
S
taþiunile montane din Valea Jiului abundã de unitãþi de cazare. Numai în Straja sunt peste 200 de cabane, unele fiind doar pentru uz personal, însã doar 16 sunt autorizate din punct de vedere al securitãþii la incendiu. “În evidenþele Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara figureazã 50 de cabane/moteluri/hote luri autorizate din
punct de vedere al securitãþii la incendiu, situate în zona Vãii Jiului. Dintre aceste unitãþi, 16 sunt amplasate în zona Straja, 12 în zona Petroºani, 11 în zona Parâng, 8 în zona
Câmpul lui Neag, douã în zona Aninoasa ºi una în Baru Mare”, susþin reprezentanþii ISU Hunedoara într-un
rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului. Reprezentanþii ISU au identificat mai multe nereguli la
unitãþile de cazare din staþiunile montane, iar cele mai multe sunt la instalaþiile de stingere a incendiilor. “Cele mai importante deficienþe identificate de inspectorii de prevenire, în timpul controalelor la aceste unitãþi, se referã, în principal, la nefuncþionarea mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor. Disfuncþionalitãþile au
fost penalizate cu avertismente sau amenzi contravenþionale”, se mai aratã în rãspunsul ISU Hunedoara. În Straja mai existã o problemã. Aici existã construcþii lipite unele de altele. Proprietarii care au declarat cã deþin case de vacanþã ºi nu sunt înregistrate ºi clasificate pentru activitãþi turistice scapã de controlul inspectorilor de la ISU. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
Poliþiºtii au cerut arestarea unuia dintre membrii grupãrii care au prãdat afaceriºti din Vale
C
ei trei tineri care au terorizat afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce le-au spart locuinþele, de unde au furat bunuri de valoare, au cerut un termen de a se împãca cu victimele. Aceºtia ar putea sã afle sentinþa chiar dupã sãrbãtorile de iarnã. Magistraþii de la Petroºani au fixat un termen pentru a se putea împãca, acesta fiind valabil pânã în 19 ianuarie 2016. Pe de altã parte, poliþiºtii din municipiul Lupeni au cerut zilele trecute ca unul dintre hoþi, Stan Dumitru Ionuþ, aflat în acest moment în arest la domiciliu, sã fie arestat preventive dat fiind faptul cã a încãlcat cu bunã ºtiinþã obligaþiile stabilite de judecãtori. Solicitarea
poliþiºtilor a fost respinsã de judecãtorii din Petroºani. Trei tineri sunt judecaþi pentru furt calificat dupã ce au format o bandã care a terorizat mai ales oameni de afaceri înstãriþi din Valea Jiului. Aceºtia au dat mai multe spargeri în vilele de lux de unde au furat bunuri de valoare ºi bani. O loviturã ratatã i-ar fi dat de gol, iar anchetatorii au stabilit faptul cã, în perioada ianuarie-iunie 2015, tinerii ar fi comis 18 furturi din locuinþele unor afaceriºti din Vulcan, Petroºani ºi Haþeg. Intrau în vile prin forþarea ferestrelor ºi sus-
de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã. Majoritatea imobilelor în care hoþii au intrat la furat erau dotate cu sisteme de alarmã, însã erau oprite sau indivizii au reuºit sã le ocoleascã. Aceºtia nu acþionau niciodatã la nimerealã, ci îºi studiau victimele ºi dupã ce le aflau rutina, dãdeau spargerile fãrã teamã cã ar putea fi prinºi. De precizat cã tinerii mai au antecedente penale, ei mai fiind condamnaþi tot pentru furt. Maximilian GÂNJU
S
ute de cãini care hoinãreau pe strãzi au fost salvaþi de la moarte în urma unei colaborãri între un ONG, un adãpost privat, municipalitatea Petroºani ºi mai nou Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân Hunedoara. familii adoptive. Municipalitatea Petroºani contribuie din bugetul local la susþinerea activitãþii adãpostului printr-un parteneriat public-privat. Edilii au considerat cã nu pot aplica legea
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
orbeºte ºi sã permitã eutanasierea câinilor fãrã stãpân atât timp cât au alternative. „Noi îi luãm din centrul unde sunt duºi de hingheri ºi-i vaccinãm, îi deparazitãm, le punem cip ºi apoi le gãsim gazdã.
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
rocurorii ºi poliþiºtii P au reuºit sã-i
gãseascã pe indivizii care au dat o spargere la o clãdire în care îºi desfãºoarã activitatea mai mulþi funcþionari ai trãgeau în principal sume Primãriei Uricani.
Câinii fãrã stãpân din Petroºani îºi gãsesc adãpost în strãinãtate
Doar în acest an au plecat din „capitala” Vãii Jiului nu mai puþin de 160 de câini fãrã stãpân care ar fi fost eutanasiaþi, imediat dupã ce ar fi trecut perioada stabilitã de lege ce prevede gãzduirea în adãpost. Cãþeii prinºi de cãtre hingheri sunt preluaþi din centrul de ecarisaj de la Petroºani de cãtre un adãpost privat ºi dupã vaccinare ºi deparazitare, în colaborare cu un ONG din Bucureºti, li se cautã
Hoþii ce au lovit la Primãria Uricani, judecaþi pentru furt calificat
Au furat mai multe telefoane mobile ºi obiecte de biroticã, iar anchetatorii au descoperit cã este vorba de o grupare formatã din cinci persoane care a comis mai multe spargeri. Cei cinci indivizi au spart sediul fostei creºe din Uricani, imobil aflat în proprietatea administraþiei locale ºi în care acum funcþioneazã o serie de servicii ale primãriei. Imobilul se aflã chiar lângã
sediul Primãriei Uricani, la circa 20 de metri, iar acolo îºi desfãºoarã activitatea cei de la juridic, cei de la fondul locativ, corpul de control ºi funcþionarii de la asistenþã socialã. Hoþii au intrat pe geam ºi cãutau bani, dar cum nu au gãsit, s-au mulþumit cu douã telefoane ºi mãrunþiºuri. Potrivit anchetatorilor, suspecþii au profitat de faptul cã zona în care se aflã clãdirea este una întunecoasã ºi nu puteau fi observaþi foarte uºor. Suspecþii, Cosmin Mârza, Constantin Zarã, Cãtãlin Pescariu, Gheorghe Ioniþã
ºi Dumitru Stoian au fost trimiºi în judecatã, zilele trecute, aceºtia fiind suspectaþi de mai multe spargeri cu cel puþin 16 pãgubiþi, în special fiind vorba de societãþi comerciale ori persoane înstãrite. Toþi cei cinci indivizi sunt judecaþi în stare de libertate pentru furt calificat sau tentativã de furt. Maximilian GÂNJU
Doar ieri au plecat 35 de câini cãtre Bucureºti, de la noi. Sunt trimiºi acolo unde li se gãseºte stãpâni ºi trãiesc de o mie de ori mai bine decât pe strãzi. Pe noi ne intereseazã sã-i dãm în adopþie, sã-i salvãm”, spune Viorel Stoica din cadrul Adãpostului „Love Animals” Petroºani. Prin ONG-ul condus de o tânãrã originarã din Valea Jiului, dar care s-a stabilit în Capitalã, s-au gãsit anul acesta 160 de familii adoptive pentru maidanezii din Petroºani, mai ales peste hotare. Chiar ºi în SUA au ajuns cãþei abandonaþi, unul dintre ei fiind Stella, care a plecat ieri-duminicã, spre o familie adoptivã din New York. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
MINERITUL „SÃPAT” DE SINDICALIªTI
M
ineritul, ca ºi întreaga Vale a Jiului, a fost realmente distrus de sindicate. Toate s-au întâmplat an de an, fie cã a fost vorba despre Miron Cozma, cel care a înfiinþat Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi ne-a fãcut cunoscuþi peste hotarele þãrii, fie cã vorbim despre cei care i-au preluat structura ºi au fãrâmiþat-o în mai multe sindicate, pe principiul: „Divide et impera”. Toþi au luat caimacul ºi acum nu a mai rãmas nimic, motiv pentru care se pregãtesc sã ajungã în structuri ºi mai înalte, datã fiind deplasarea de la Olãneºti, acolo unde minerii s-au dus sãptãmâna trecutã, sã îºi voteze liderii ca sã ajungã în noua conducere a Federaþiei Naþionale Mine ºi Energie, lucru care pare acum soluþia salvatoare, Petre Nica fiind ales preºedinte executiv al FNME.
acataº a stors 500.000 ºi mai L vrea
Dupã mineriade, LSMVJ are de plãtit sume colosale, iar Zoltan Lacataº, cel care a preluat structura sindicalã, ce acum nu mai este reprezentativã la nivel de Complexul Energetic Hunedoara, spune cã a plãtit deja pentru prostiile de atunci. „Pentru prostiile lui Miron Cozma am plãtit deja vreo 8 miliarde de lei vechi”, a spus Lacataº. Doar cã Lacataº a reuºit ºi sã scoatã, în urma unor procese recent câºtigate, o sumã frumuºicã de la partea viabilã a minerilor. A cerut instituirea sechestrului pe con-
turile CEH, încã de la începutul anului 2015, iar ulterior a primit 500.000 de lei, bani câºtigaþi ca „sume ce se acordau înainte pentru negocierea CCM-ului în baza fondului de 5,8 ºi mai apoi 3,9 la mie”, a precizat Zoltan Lacataº. Cu sumele în buzunar, Lacataº a mers acum, pe principiul lucrului judecat, ºi vrea sã ia aceeaºi parte ºi de la restul minerilor, care acum sunt la minele neviabile. Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului le-a intentat ºi celor de la SNÎMVJ acelaºi gen de proces, pentru recuperarea sumelor cuvenite. Doar cã responsabilii cu serviciul juridic din SNÎMVJ spun cã liderul minerilor se foloseºte de un fals. „Noi am preluat activele de la ANAF 2012, moment în care acestea erau puse sub sechestru, iar Contractul Colectiv de Muncã l-am semnat cu sindicatul reprezentativ de la acea datã, respectiv Sindicatul Muntele, condus acum de Petre Nica ”, spun cei de la SNÎMVJ, care susþin cã totul este o înscenare falsã ºi se vor adresa instanþei pentru asta. Lacataº, însã, nu vrea sã discute deocamdatã despre un
proces aflat pe rol ºi în urma cãruia sperã sã câºtige din nou sume importante din contribuþiile minerilor. „Atâta timp cât este vorba despre un proces pe rol, nu am cum sã dau date. Aºteptãm sã vedem finalul ºi apoi vom discuta”, s-a disculpat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ, structurã sindicalã care acum nu prea mai are nici sediu, nici adepþi, dar care susþine cã face asta deoarece ºi aceste unitãþi miniere s-au desprins, ca ºi cele viabile, din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, în 2012.
drian Jurca – bani din orice, A de la mineri Sindicaliºtii au continuat, dupã 1997, sã scoatã bani din structura actualului CEH, prin funcþii pe care le-au primit, uneori cu preþul tãcerii, în diverse ocazii, iar cei care nu au ajuns încã sã fie numiþi inspectori sociali, precum Petre Nica, strigã de pe margine. Un exemplu este Adrian Jurca, de la Livezeni, desprins sub forma unui alt sindicat, care a stat mereu pe burtã, date fiind procesele pe care le-a avut pentru diverse firme cu
care a sustras bani din conturile minerilor. Cronica Vãii Jiului a publicat în 2012 un amplu reportaj în care arãtam cum a furat acest lider minerii. „Iniþial a avut un card la BRD în care se virau cotizaþii. Acest card pentru cotizaþii a fost posibil printr-o hotãrâre a Consiliului de Coordonare a Sindicatului, doar cã aceastã hotãrâre este falsã, pentru cã nu s-a constitut Consiliul de ani de zile. Apoi prin acea firmã a sa, STAGINET SRL. Am întrebat contabila ºi juristul de la minã ºi aceºtia mi-au spus cã este legal. Acum, cotizaþiile sunt virate la Sindicatul Muntele ºi de acolo îi ia Jurca, nu ºtiu cum. Eu am plecat cu scandal de acolo ºi consilierii…” – a declarat Marian Filip, lider sindical. Pentru cã nici salariaþilor de la sindicat ºi de la firmele înfiinþate ca fiind ale organizaþiei sindicale nu le-a plãtit asigurãrile sociale, nici chiar salarii, au existat multe reclamaþii, dar destule au fost stopate chiar de Jurca, prin tot felul de amaninþãri, care au avut efect, având în vedere cã atâtea dosare cu faptele sale au primit neînceperea urmãririi penale, deºi mizeria era cât casa. Într-o asemenea plângere, se scriu negru pe alb fapte în susþinerea cãrora stau dovezile: ”(..) Cotizaþiile s-au încasat lunã de lunã, neexistând documente concrete care sã facã dovada utilizãrii banilor, cu atât mai mult, cotizaþiile au fost ridicate pe o firmã a domnului Jurca Adrian ªtefan – SC STAGINET SRL Lupeni; (…)În perioada în care salariile angajaþilor s-au decontat de cãtre CNH SA Petroºani au existat angajaþi fictivi
pentru care statele angajaþilor se semnau în fals ºi pentru care nu a existat contract individual de muncã(…) (…)S-au deschis conturi în fals la bãnci printre care menþionez Banca BRD unde domnul Jurca ªtefan Adrian a întocmit o hotãrâre a Consiliului de Coordonare semnatã în fals pentru deschiderea contului ºi de unde s-au ridicat cotizaþiile conform unor tabele de ajutoare sociale false din care reiese cã membrii cotizanþi au încasat ajutoare sociale; La momentul respectiv, eu încã având calitatea de angajat nu mi-am încasat salariile nete pe trei luni, dãrile cãtre stat nu sunt achitate de aproape un an ºi jumãtate, inclusiv reþinerile din salariul de încadrare pentru partea ce revine angajatului(…)” Cei care nu s-au disponibilizat, au plãtit pentru toþi CNH a dat în judecatã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului pe 9 martie 1999, solicitând ca prin sentinþã
Actualitate 3 judecatoreascã sindicatele sã fie obligate la plata sumei de 33,6 miliarde de lei, bani care, în opinia administraþiei companiei de la vremea respectivã, reprezentau pagubele înregistrate pe parcursul grevei generale din perioada 4-22 ianuarie 1999. În urma expertizelor s-a constatat cã prejudiciul adus CNH a fost de 12,1 miliarde de lei. Tribunalul Judeþean Hunedoara, în baza raportului de expertizã, a hotãrât ca Liga Sindicatelor Miniere sã plãteascã despãgubiri Companiei Naþionale a Huilei în sumã de 12,1 miliarde de lei ºi încã 63 de milioane de lei cheltuieli de judecatã. Sindicaliºtii au luat mereu din banii minerilor ºi, mai nou, structura lor nu prea mai are nimic de zis, în condiþiile în care totul este dictat de la Bruxelles. Totuºi, mai sunt lideri, precum Zoltan Lacataº, care încã mai vrea bani de la mineri, în timp ce a ajuns ºi realizator de emisiuni TV în Valea Jiului. Asta ca sã îi urmeze exemplul lui Jurca de la Livezeni, abia desprins de pe ecranele televizoarelor, dar lãsat în spatele laptopului de unde se aratã justiþiar chiar ºi în timpul orelor petrecute în biroul cãlduþ de unde îi reprezintã pe mineri „contra-cost”. Restul sindicaliºtilor sunt la sediul Muntele, acolo unde cândva se mutase ºi Lacataº, iar de acolo cautã sã se întâlneascã cu administraþia, atunci când au cu cine. Diana MITRACHE
4 Actualitate
„Vremea apeductului”, sau 20 de ani de apã
S
criitorul Marian Boboc a publicat o carte-document despre istoria apei în Valea Jiului, iar prilejul a fost folosit de cãtre cei de la Apa Serv ca sã îºi omagieze angajaþii. Unii dintre ei au ieºit la pensie de aici ºi sunt oameni care de peste 40 de ani au lucrat în acest domeniu, doar la firma care distribuie apa ºi se ocupã de canalizare. Primtre ei s-a numãrat ºi unul dintre actualii primari ai Vãii Jiului. „Vremea apeductului” („File din istoria producþiei ºi exploatãrii apei în Valea Jiului”), este o lucrare ce cuprinde istoria cuplãrii gospodãriilor din zona Vãii Jiului la reþeaua de apã. Cu personaje active, ori
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
oameni care au însemnat câte ceva pentru acest sistem, cartea se vrea un document ce va scoate în evidenþã modul în care am ajuns sã avem apã în case. Marian Boboc explicã ce l-a determinat sã scrie lucrarea. „Dacã apã nu ar fi, civilizaþie nu ar fi deloc, ori apa, ca sã ajungã la noi în locuinþe, este adusã de niºte oameni minunaþi, oameni despre care s-a scris foarte puþin. Am venit sã scriu vorbe bune despre ei. Apa este datã de la Dumnezeu ºi aºa
Casa ProUrbis se pregãteºte pentru luna cadourilor
C
asa ProUrbis pregãteºte programul manifestãrilor dedicate lunii decembrie. Aºa cum ne-au obiºnuit, cei de la Casa ProUrbis, organizeazã acþiuni dedicate societãþii civile. Pentru cã
se numeºte un capitol, dar recunosc cã am constatat cã s-a scumpit mereu. Acesta este un adevãr istoric ºi nu l-am inventat noi. În spatele fiecãrui rând se aflã ºi documente”, a spus Marian Boboc, autorul cãrþii, care a þinut sã precizeze cã problema preþului a fost mereu mãrul discordiei în aceastã firmã. În carte se regãsesc oameni care au lucrat ºi care au pus umãrul la realizarea a ceea ce este astãzi Apa Serv. Costel Avram a vrut astfel sã le mulþumeascã tuturor. „La ora când discutãm noi, sunt 116 salariaþi activi, cu 20 de ani de când lucreazã în aceastã firmã, 20 câþi sãrbãtorim ºi noi ºi alþi 117 s-au pensionat tot de aici. Am pregãtit diplome ºi câte o carte în semn de mulþumire pentru ceea ce au fãcut pentru noi. Acum existã 3 muncitori, Ursu Constantin, Rod Ioan ºi Speriatu Gheorghe, unul sudor, unul maistru ºi
mai este puþin pânã la luna cadourilor, reprezentanþii asociaþiei se întâlnesc pentru a stabili calendarul lunii decembrie. “Vom avea ºedinþa consiliului director pentru
instalator cel de al treilea, care sunt angajaþi din 1970 sau 1972 ºi de aici vor ieºi la pensie”, a menþionat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Au fost mulþi care au lucrat ani, luni sau decenii aici, dar printre ei se numãrã ºi primarul din Vulcan. Muncea ca sã aibã din ce trãi, dupã ce a ajuns student la Petroºani, orfan de pãrinþi. „Pe data de 10 ianuarie 1970 am fost angajat la Secþia Apã Canal din Petroºani. De atunci am lucrat pânã în 79, când am suprapus ºi cu facultatea. Nu avem pãrinþi, nu avea cine sã mã þinã la ºcoalã ºi director era Romoºan, ºeful secþiei ºi eu eram copilul lui. Am fãcut pe centralistul, fochistul, orice, cã nu avea importanþã, ca sã am un câºtig cã eram la facultate la zi ºi nu aveam altã ºansã, decât sã lucrez”, a spus, printre altele, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Toþi angajaþii SC Apa
a stabili exact acþiunile pe care le vom desfãºura în luna decembrie. Totodatã vom evalua ºi activitãþile acestui an, dar ne axãm ºi pe unele activitãþi care au menirea de a-i ajuta pe copii”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Casei ProUrbis. Este cel de-al doilea an de activitate al Casei ProUrbis, dar membrii acesteia au avut diferite acþiuni ºi sub egida Forumului ProUrbis. De cinci ani au loc evenimente sub aceastã formã de organizare. Monika BACIU
Turism cu Jandarmeria ºi firmele de pazã
H
Serv au fost premiaþi ºi se regãsesc cu numele în cartea-document. Alãturi de ei sunt nominalizaþi ºi primarii din Valea Jiului, care ºi-au adus contribuþia la proiectele mari derulate aici, iar Tiberiu Iacob Ridzi a fost ºi el premiat pentru asta. „Cred cã e foarte important un astfel de moment pentru orice firmã ºi îi felicit pe cei care au venit cu ideea de a realiza o astfel de carte. Cred cã nu peste mult timp se va încheia ºi etapa în care toatã lumea îi blameazã pe cei de la Apa Serv pentru cã scumpesc apa ºi aºa mai departe, pentru cã, în urma acestor investiþii majore, care dacã nu le fãceam acum, nu le mai fãceam în urmãtorii 50 de ani, iar oamenii ar fi
avut de suferit, vom trece deci de aceastã etapã”, a menþionat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toþi angajaþii au fost felicitaþi, au primit o carte, o floare, iar veteranii câte o ºampanie, pentru cã în 2015, Apa Serv a împlinit douãzeci de ani de existenþã, dar la acest eveniment nu s-a spus nimic despre scandalurile din epoca lui Ioan Gângu Împãrat, care au adus firma în colaps, din cauza hoþiilor care s-au petrecut aici. A fost doar un moment festiv, punctat alãturi de angajaþii de seamã ai firmei, care au pus mereu umãrul la realizãrile acesteia. Diana MITRACHE
Birocraþia, învinge realitatea
M
inisterul Educaþiei nu cunoaºte realitatea din teren. Deºi grãdiniþa cu program prelungit de la Petrila a fost datã în funcþiune încã de acum doi ani, din documentele ministerului Educaþiei reiese faptul cã aceasta funcþioneazã tot într-un apartament la parterul unui bloc, deºi preºcolarii îºi
desfãºoarã activitatea în cea mai modernã grãdiniþã din Valea Jiului. “Grãdiniþa cu program normal care aparþine de Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila funcþioneazã într-un apartament de bloc. Grãdiniþa este cuprinsã în proiectul pentru Reforma Educaþiei Timpurii derulat prin MECS”, se aratã în documentele Ministerului Educaþiei. Realizarea grãdiniþei de la Petrila a durat cinci ani, dar acum preºcolarii învaþã într-o clãdire nouã ºi modernã, cea mai modernã din Valea Jiului. Deºi anul ºcolar a început de mai bine de douã luni, problema este aceeaºi la unele instiutþii de
învãþãmânt din Valea Jiului. Nu deþin autorizaþie de funcþionare. O astfel de situaþie se înregistreazã ºi la ªcoala Generalã Nr. 2 din Petroºani pentru care municipalitatea a întocmit un proiect pentru amenajarea unui spaþiu în curtea ºcolii, pentru grãdiniþã, în contextul în care la unitatea de învãþãmânt funcþioneazã ºi o grupã de grãdiniþã, iar circuitele nu sunt amenajate corespunzãtor. Monika BACIU
aosul din staþiunea montanã Straja va fi combãtut cu ajutorul Jandarmeriei ºi al firmelor de pazã. În fiecare sezon de iarnã, staþiunea montanã din vestul Vãii Jiului este luatã cu asalt de mii de turiºti. În fiecare sfârºit de sãptãmânã numãrul celor care vin aici este impresionant, iar pentru a se ajunge la un turism civilizat, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara vor apela la firmele de pazã ºi la Jandarmerie Accesul autoturismelor în staþiunea montanã Straja va fi restricþionat în momentul în care parcãrile din
munte sunt ocupate în proporþie de 100%. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care administreazã acest tronson de drum, susþin cã vor lua mãsuri alãturi de Jandarmerie ºi firmele de pazã pentru a menþine cãile de acces libere cãtre staþiunea montanã. “Ca în fiecare an
datoritã afluxului mare de turiºti din Straja sunt probleme legate de locurile de parcare, vom gestiona cel puþin la fel de bine ca anul trecut astfel cã în momentul în care s-au ocupat locurile de parcare, am restricþionat accesul cãtre zona montanã, împtreunã cu Jandarmeria ºi cu firmele de pazã care au
protocol cu noi vom getsiona situaþia”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult decât atât, în momentul în care parcãrile din munte sunt ocupate în proporþie de 100% accesul autoturismelor spre staþiune va fi restricþionat chiar din Lupeni astfel încât sã nu se mai creeze ambuscade. “Dacã este necesar vom restricþiona chiar de jos, din Lupeni traficul, în funcþie de necesitãþi, mai ales în preajma sãrbãtorilor chiar dacã e neplãcut. Românii sunt obiºnuiþi sã urce cu maºina pânã la locurile de cazare, iar pânã nu schimbãm mentalitatea nu se va întâmpla nimic”, a mai spus sursa citatã În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi,
fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþii de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. De asemenea, staþiunea a fost dotatã cu instalaþii de produs zãpadã artificialã. Prin
cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 de kilometri de domeniu schiabil. Este dotatã cu o telegondolã, iar Pârtia Straja, cea mai lungã din staþiune, depãºeºte opt kilometri. Straja se aflã la circa 10 kilometri de municipiul Lupeni, accesul în staþiune fiind posibil pe un drum judeþean ºi cu telegondola. Monika BACIU
4 Actualitate
„Vremea apeductului”, sau 20 de ani de apã
S
criitorul Marian Boboc a publicat o carte-document despre istoria apei în Valea Jiului, iar prilejul a fost folosit de cãtre cei de la Apa Serv ca sã îºi omagieze angajaþii. Unii dintre ei au ieºit la pensie de aici ºi sunt oameni care de peste 40 de ani au lucrat în acest domeniu, doar la firma care distribuie apa ºi se ocupã de canalizare. Primtre ei s-a numãrat ºi unul dintre actualii primari ai Vãii Jiului. „Vremea apeductului” („File din istoria producþiei ºi exploatãrii apei în Valea Jiului”), este o lucrare ce cuprinde istoria cuplãrii gospodãriilor din zona Vãii Jiului la reþeaua de apã. Cu personaje active, ori
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
oameni care au însemnat câte ceva pentru acest sistem, cartea se vrea un document ce va scoate în evidenþã modul în care am ajuns sã avem apã în case. Marian Boboc explicã ce l-a determinat sã scrie lucrarea. „Dacã apã nu ar fi, civilizaþie nu ar fi deloc, ori apa, ca sã ajungã la noi în locuinþe, este adusã de niºte oameni minunaþi, oameni despre care s-a scris foarte puþin. Am venit sã scriu vorbe bune despre ei. Apa este datã de la Dumnezeu ºi aºa
Casa ProUrbis se pregãteºte pentru luna cadourilor
C
asa ProUrbis pregãteºte programul manifestãrilor dedicate lunii decembrie. Aºa cum ne-au obiºnuit, cei de la Casa ProUrbis, organizeazã acþiuni dedicate societãþii civile. Pentru cã
se numeºte un capitol, dar recunosc cã am constatat cã s-a scumpit mereu. Acesta este un adevãr istoric ºi nu l-am inventat noi. În spatele fiecãrui rând se aflã ºi documente”, a spus Marian Boboc, autorul cãrþii, care a þinut sã precizeze cã problema preþului a fost mereu mãrul discordiei în aceastã firmã. În carte se regãsesc oameni care au lucrat ºi care au pus umãrul la realizarea a ceea ce este astãzi Apa Serv. Costel Avram a vrut astfel sã le mulþumeascã tuturor. „La ora când discutãm noi, sunt 116 salariaþi activi, cu 20 de ani de când lucreazã în aceastã firmã, 20 câþi sãrbãtorim ºi noi ºi alþi 117 s-au pensionat tot de aici. Am pregãtit diplome ºi câte o carte în semn de mulþumire pentru ceea ce au fãcut pentru noi. Acum existã 3 muncitori, Ursu Constantin, Rod Ioan ºi Speriatu Gheorghe, unul sudor, unul maistru ºi
mai este puþin pânã la luna cadourilor, reprezentanþii asociaþiei se întâlnesc pentru a stabili calendarul lunii decembrie. “Vom avea ºedinþa consiliului director pentru
instalator cel de al treilea, care sunt angajaþi din 1970 sau 1972 ºi de aici vor ieºi la pensie”, a menþionat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Au fost mulþi care au lucrat ani, luni sau decenii aici, dar printre ei se numãrã ºi primarul din Vulcan. Muncea ca sã aibã din ce trãi, dupã ce a ajuns student la Petroºani, orfan de pãrinþi. „Pe data de 10 ianuarie 1970 am fost angajat la Secþia Apã Canal din Petroºani. De atunci am lucrat pânã în 79, când am suprapus ºi cu facultatea. Nu avem pãrinþi, nu avea cine sã mã þinã la ºcoalã ºi director era Romoºan, ºeful secþiei ºi eu eram copilul lui. Am fãcut pe centralistul, fochistul, orice, cã nu avea importanþã, ca sã am un câºtig cã eram la facultate la zi ºi nu aveam altã ºansã, decât sã lucrez”, a spus, printre altele, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Toþi angajaþii SC Apa
a stabili exact acþiunile pe care le vom desfãºura în luna decembrie. Totodatã vom evalua ºi activitãþile acestui an, dar ne axãm ºi pe unele activitãþi care au menirea de a-i ajuta pe copii”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Casei ProUrbis. Este cel de-al doilea an de activitate al Casei ProUrbis, dar membrii acesteia au avut diferite acþiuni ºi sub egida Forumului ProUrbis. De cinci ani au loc evenimente sub aceastã formã de organizare. Monika BACIU
Turism cu Jandarmeria ºi firmele de pazã
H
Serv au fost premiaþi ºi se regãsesc cu numele în cartea-document. Alãturi de ei sunt nominalizaþi ºi primarii din Valea Jiului, care ºi-au adus contribuþia la proiectele mari derulate aici, iar Tiberiu Iacob Ridzi a fost ºi el premiat pentru asta. „Cred cã e foarte important un astfel de moment pentru orice firmã ºi îi felicit pe cei care au venit cu ideea de a realiza o astfel de carte. Cred cã nu peste mult timp se va încheia ºi etapa în care toatã lumea îi blameazã pe cei de la Apa Serv pentru cã scumpesc apa ºi aºa mai departe, pentru cã, în urma acestor investiþii majore, care dacã nu le fãceam acum, nu le mai fãceam în urmãtorii 50 de ani, iar oamenii ar fi
avut de suferit, vom trece deci de aceastã etapã”, a menþionat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toþi angajaþii au fost felicitaþi, au primit o carte, o floare, iar veteranii câte o ºampanie, pentru cã în 2015, Apa Serv a împlinit douãzeci de ani de existenþã, dar la acest eveniment nu s-a spus nimic despre scandalurile din epoca lui Ioan Gângu Împãrat, care au adus firma în colaps, din cauza hoþiilor care s-au petrecut aici. A fost doar un moment festiv, punctat alãturi de angajaþii de seamã ai firmei, care au pus mereu umãrul la realizãrile acesteia. Diana MITRACHE
Birocraþia, învinge realitatea
M
inisterul Educaþiei nu cunoaºte realitatea din teren. Deºi grãdiniþa cu program prelungit de la Petrila a fost datã în funcþiune încã de acum doi ani, din documentele ministerului Educaþiei reiese faptul cã aceasta funcþioneazã tot într-un apartament la parterul unui bloc, deºi preºcolarii îºi
desfãºoarã activitatea în cea mai modernã grãdiniþã din Valea Jiului. “Grãdiniþa cu program normal care aparþine de Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila funcþioneazã într-un apartament de bloc. Grãdiniþa este cuprinsã în proiectul pentru Reforma Educaþiei Timpurii derulat prin MECS”, se aratã în documentele Ministerului Educaþiei. Realizarea grãdiniþei de la Petrila a durat cinci ani, dar acum preºcolarii învaþã într-o clãdire nouã ºi modernã, cea mai modernã din Valea Jiului. Deºi anul ºcolar a început de mai bine de douã luni, problema este aceeaºi la unele instiutþii de
învãþãmânt din Valea Jiului. Nu deþin autorizaþie de funcþionare. O astfel de situaþie se înregistreazã ºi la ªcoala Generalã Nr. 2 din Petroºani pentru care municipalitatea a întocmit un proiect pentru amenajarea unui spaþiu în curtea ºcolii, pentru grãdiniþã, în contextul în care la unitatea de învãþãmânt funcþioneazã ºi o grupã de grãdiniþã, iar circuitele nu sunt amenajate corespunzãtor. Monika BACIU
aosul din staþiunea montanã Straja va fi combãtut cu ajutorul Jandarmeriei ºi al firmelor de pazã. În fiecare sezon de iarnã, staþiunea montanã din vestul Vãii Jiului este luatã cu asalt de mii de turiºti. În fiecare sfârºit de sãptãmânã numãrul celor care vin aici este impresionant, iar pentru a se ajunge la un turism civilizat, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara vor apela la firmele de pazã ºi la Jandarmerie Accesul autoturismelor în staþiunea montanã Straja va fi restricþionat în momentul în care parcãrile din
munte sunt ocupate în proporþie de 100%. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care administreazã acest tronson de drum, susþin cã vor lua mãsuri alãturi de Jandarmerie ºi firmele de pazã pentru a menþine cãile de acces libere cãtre staþiunea montanã. “Ca în fiecare an
datoritã afluxului mare de turiºti din Straja sunt probleme legate de locurile de parcare, vom gestiona cel puþin la fel de bine ca anul trecut astfel cã în momentul în care s-au ocupat locurile de parcare, am restricþionat accesul cãtre zona montanã, împtreunã cu Jandarmeria ºi cu firmele de pazã care au
protocol cu noi vom getsiona situaþia”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult decât atât, în momentul în care parcãrile din munte sunt ocupate în proporþie de 100% accesul autoturismelor spre staþiune va fi restricþionat chiar din Lupeni astfel încât sã nu se mai creeze ambuscade. “Dacã este necesar vom restricþiona chiar de jos, din Lupeni traficul, în funcþie de necesitãþi, mai ales în preajma sãrbãtorilor chiar dacã e neplãcut. Românii sunt obiºnuiþi sã urce cu maºina pânã la locurile de cazare, iar pânã nu schimbãm mentalitatea nu se va întâmpla nimic”, a mai spus sursa citatã În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi,
fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþii de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. De asemenea, staþiunea a fost dotatã cu instalaþii de produs zãpadã artificialã. Prin
cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 de kilometri de domeniu schiabil. Este dotatã cu o telegondolã, iar Pârtia Straja, cea mai lungã din staþiune, depãºeºte opt kilometri. Straja se aflã la circa 10 kilometri de municipiul Lupeni, accesul în staþiune fiind posibil pe un drum judeþean ºi cu telegondola. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
Majorarea preþului la apã, lãmuriri pentru a mia oarã
M
inisterul Fondurilor Europene face luminã, pentru a mia oarã, în problema legatã de preþul apei din Valea Jiului. A fost nevoie de majorarea preþului apei pentru respectarea planului tarifar, iar acest lucru a dus la nenumãrate controverse în spaþiul public din Valea Jiului. Reprezentanþii Ministerului Fondurilor Europene vin din nou cu lãmuriri în acest caz. ApaServ Valea Jiului a încheiat cu AM POS Mediu un contract de finanþare, iar una dintre condiþiile stipulate în acesta se referã la politica tarifarã ºi anume majorarea de tarife conform angajamentelor luate prin contract. “Una dintre condiþiile obligatorii care au stat la baza aprobãrii proiectului, se referã la asumarea ºi implementarea planului de creºtere a tarifelor, realizat în urma analizei Cost-beneficiu a aplicaþiei de finanþare, þinându-se cont de raþã
de suportabilitate a populaþiei. Totodatã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Apa Valea Jiului a emis hotãrârea de aprobare a planului de tarife. În contractul de finanþare nr. 121067/ 28.03.2011 art. 8, obligaþiile pãrþilor, obligaþiile beneficiarului se specificã benefi-
ciarul se obligã sã prezinte autoritãþii de management dovezile privind creºterile de tarif, conform planului de creºtere a tarifelor inclus în cererea de finanþare. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Apa Valea Jiului are calitatea de responsabil în coordonarea imple-
Bursa locurilor de muncã, miercuri, în judeþul Hunedoara
O
nouã bursã a locurilor de muncã va avea loc miercuri în mai multe oraºe din judeþul Hunedoara. La eveniment sunt aºteptaþi toþi cetãþenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, dar ºi angajatori, în vederea recrutãrii de personal. Agenþia judeþeanã de ocupare a forþelor de muncã organizeazã, la cererea pieþei muncii locale, bursa locurilor de muncã în 10 oraºe din judeþ. Acþiunea se va desfãºura în Deva, Simeria, Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Brad, între orele 09:00-13:00. Agenþii economici care vor sã recruteze personal ºi sã participe la aceastã bursã a locurilor de muncã trebuie sã ºtie
cã îºi pot depune ofertele de locuri de muncã vacante pânã în data de 25 noiembrie 2015 la cea mai apropiatã agenþie localã de ocupa a forþei de muncã. Astfel de burse a locurilor de muncã s-au organizat tot mai mult în ultima perioadã, datoritã numãrului mare de ºomeri din întreg judeþul. Doar în Valea Jiului la data de 1 noiembrie erau înregistraþi în evidenþã 3471 de ºomeri. Adina PÃDURARU
mentãrii proiectului ºi prin urmare, aceasta, împreunã cu SC ApaServ Valea Jiulu sunt direct responsabile de atingerea obiectivelor prevãzute în proiect cât ºi de respectarea prevederilor contractului de finanþare”, se aratã în documentele Ministerului Fondurilor Europene.
ApaServ Valea Jiului a transmis la AM POS Mediu actul adiþional la contractul de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canal din care rezultã cã începând cu data de 1 septembrie 2015 se aplicã tarifele pentru apã ºi apã uzatã, în conformitate cu strategia de tarifare din con-
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
tractul de finanþare. Pentru a respecta contractul de finanþare, preþurile ºi tarifele la apã potabilã au trebuit modificate de ApaServ Valea Jiului care în ultimii ani a derulat proiecte de investiþii majore. Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitãþi Publice ºi-a dat avizul pentru aceste ajustãri ale preþului apei. “Preþurile ºi tarifele actuale la apã potabilã ºi la canalizare – epurare pentru SC ApaServ Valea Jiului Petroºani au fost avizate de Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãþi Publice cu avizul nr. 316327/01.07.2015, în conformitate cuu prevederile actului adiþional nr. 6/2010 la contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare încheiat între Asociaþia de Dezvoltare
Intercomunitarã Apa Valea Jiului ºi SC ApaServ Valea Jiului la data de 10.11.2010 ºi ale contractului de finanþare nr. 121067/28.03.2011, încheiat între SC ApaServ Valea Jiului ºi Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, modificat ºi completat prin actul adiþional nr. 4/2015, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene ºi SC ApaServ Valea Jiului. Menþionãm cã preþurile la apã potabilã ºi tarifele la canalizare – epurare, avizate de ANRSC prin avizul nr. 316327/01.07.2015, au avut în vedere creºterile în termeni reali pentru anul 2013, în vederea respectãrii planului tarifar din contractul de finanºare nr. 121067/28.03.2011, creºteri pe care operatorul nu le solicitare la modificãrile anterioare”, se aratã în documentele Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
În buricul târgului, dar printre fecale
T
rãiesc în centrul municipiului Petroºani, dar au fost nevoiþi sã spargã faþada blocului ca sã iasã dejecþiile din subsol. Vorbim despre mai mulþi locatari ai unul bloc de garsoniere de pe strada Vasile Milea, care, din cauza canalizãrii defecte, trãiesc zilnic un coºmar. Asta în timp ce nicio autoritate localã nu conºtientizeazã pericolul la care se expun oamenii. Ar da oricât, numai sã scape de mirosul insuportabil, inflitraþiile cu dejecþii ºi canalizarea înfundatã. Oamenii din blocul 28 C de pe strada General Vasile Milea sunt zilnic sufocaþi în propriile case. De vinã, spun ei, este canalizarea. ªi cea din subsol s-a defectat, dupã ce a fost înfundatã cea din faþa blocului, iar pânã acum nici Direcþia de Sãnãtate Publicã nu a avut nimic de spus. Oamenii nu mai ºtiu cui sã se adreseze ºi, dupã ce a fãcut demersuri pânã la Guvernul României, unul dintre locatari se declarã absolut învins, fiind nevoit sã îºi pãrãseascã propria-i casã din cauza focaru-
lui de infecþie. „Toþi care au venit pe aici, s-au învârtit, s-au sucit ºi au luat totul în derizoriu. Oamenii au fost nevoiþi, dupã ce s-a înfundat canalizarea din faþa blocului, iar cei de la Apa Serv nu au reparat-o, sã spargã conductele ca sã curgã totul în subsolul blocului, pentru cã nu mai puteau folosi toaletele altfel. E
Fiasco la Black Friday prin magazine
N
iciodatã nu au venit atât de puþini oameni la startul evenimentului denumit generic Black Friday. Vinerea neagrã a reducerilor a fost un fel de a spune sã mai mergem la shopping, în condiþiile în care nici 20 de oameni nu au venit sã se aºeze la coadã în prima orã de la deschiderea magazinelor
plin aici, e mizerie, iar vara este teroare, vara fiind nevoiþi sã suportãm mirosul, cã am spart în spate blocul, ca sã iasã. Eu am fost nevoit sã plec toatã vara din cauza mirosului”, mãrturiseºte Ion Luchian, locatar al acestui bloc, care s-a mutat recent de la casã, crezând cã viaþa la bãtrâneþe într-o garsonierã va fi
care anunþau reduceri în Petroºani. Pentru prima datã de când existã aceastã zi, în dimineaþa de vineri a fost pustiu în magazinele care, doar cã s-au deschis mai repede ºi nimic mai mult, semn cã oamenii, fie au ales sã comande on-line, fie au mers ceva mai târziu, cã oferta tot þine mai multe zile. Nu a mai fost îmbulzeala de fiecare an, nici aglomeraþia la ghiºee ºi, pentru prima datã, oamenii nu au mai fugit pe scãri sã prindã oferta. Nu au fost poate oferte profitabile, ori poate cã sunt mai bune preþurile on-line, dar în centrul Petroºaniului, de Black Friday, la deschiderea magazinului de produse electrocasnice au ajuns aproape 20 de oameni. Cei
mai frumoasã. Zeci de demersuri ale locatarilor, pe la toate forurile competente, i-au trimis pe oameni de la o instituþie la alta. Nimeni nu a reuºit sã îi lãmureascã, iar responsabilii de la Apa Serv susþin cã vor face verificãri, fãrã sã le promitã oamenilor cã vor putea sã le repare subsolul, care este proprietatea lor. „Asemenea probleme sunt sute. Vom încerca sã dãm ajutorul de care au ei nevoie, numai cã, conform legilor în vigoare, noi avem voie sã facem reparaþii, pe limita domeniului public. În situaþia de faþã este în domeniul privat. Vom da ºi noi ajutorul scontat, dar sã
mai mulþi nici nu au plecat cu vreun produs, în timp ce unii au ales ceea ce le lipsea. „Vreau un televizor, dar nu prea este redus. Au reduceri la obiectele mici ºi mai primeºti câte un storcãtor de fructe sau ceva. Sã vãd... încã nu m-am decis dacã ºi cumpãr ceva. Am venit devreme, cã apoi merg la serviciu”, a spus unul dintre primii intraþi în mahazinul de electronice ºi electrocasnice. „Este bunã oferta. Mi-am luat un telefon mai ieftin ºi a meritat sã vin devreme”, a spus unul dintre puþinii cumpãrãtori de la prima orã. Prea puþini au fost cei care au ales un televizor, asta în timp ce magazinele au avut preþuri reduse ºi cu 70 % la unele produse mai mici. Din pãcate, însã, Black Friday a ajuns sã se perimeze ºi pentru cã ofertele dureazã de la 3 la 30 de zile, la noi, oamenii au înþeles cã au timp sã intre în magazine ºi nu este nevoie sã se calce în picioare aºa cum fãceau în primii ani în care am importat acest eveniment de peste Ocean. Diana MITRACHE
nu uitãm cã legea ne interzice acest lucru. Va merge o echipã de la noi ºi, atât cât vom putea, vom ajuta”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv. Situaþia este similarã la zeci de blocuri din Valea Jiului ºi cea mai dramaticã este în cartierele sãrace ale Vãii Jiului, aºa cum s-a constatat, spre exemplu, la Vulcan. Acolo, peste 40 de oameni s-au îmbolnãvit de hepatitã din cauza conductelor sparte din subsolul înfundat cu dejecþii. Toþi aceºti oameni
au conductele de alimentare cu apã potabilã înecate de cele cu dejecþii ºi, deºi oamenii au cerut ajutorul DSP, nimeni nu a venit sã impunã mãsuri. Asta în condiþiile în care locatarii chiar sunt dispuºi sã achite partea lor de costuri. „Am fost la Sanepid (n.r DSP), dar nu a venit nimeni aici. Ne vom îmbolnãvi cu toþii”, a conchis Ion Luchian, disperat cã nu gãseºte o soluþie, deºi locuieºte în zona zero a municipiului Petroºani. Diana MITRACHE
Alegeri la PSD Hunedoara
C
ristian Resmeriþã a fost ales ieri preºedinte executiv al PSD Hunedoara în cadrul ºedinþei consiliului judeþean. În ºedinþa de ieri a consiliului judeþean al PSD Hunedoara, social-democraþii hunedoreni ºi-au ales membrii Biroului Executiv. Pe lângã Cristian Resmeriþã, ales preºedinte executiv, din Valea Jiului, în Biroul Executiv al PSD
Hunedoara, au mai fost aleºi Dãnuþ Buhãescu, vicepreºedinte, Gheorghe Bobar, vicepreºedinte , Gheorghe Ile, vicepreºedinte, Ioan Rus, vicepreºedinte, Dacian Ciodaru, vicepreºedinte, Nicolae Dunca, Vasilicã Jurca ºi Marin Coltescu, secretari. La ºedinþa Consiliului Judeþean al PSD Hunedoara au fost prezenþi 141 de delegaþi din 148 înscriºi pe liste. Preºedintele PSD Hunedoara este Laurenþiu Nistor, acesta fiind reales în cadrul Conferinþei Judeþene.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
Dezastre pe stadion Nu le mai ajung câmpurile de luptã sau nenorocirile prin oraºe, ori alte locuri publice. Au mutat acum rãzboiul pe stadion. München 1972 sau
P O V E ª T I L E
Bruxelles 1985 au fost douã momente triste, cu specificarea cã ultimul, stadionul Heysel din capitala belgianã, avea o altã conotaþie, cea a duºmãniei dintre
S P O R T U L U I
Sport de datã relativ recentã în Valea Jiului, despre tenisul de masã sã poate vorbi de pe la sfârºitul anilor `50, când sportivele Paulina Mille ºi Maria Olaru câºtigau pentru titlul de campioane regionale. În anii urmãtori acest sport se dezvoltã, existând echipe precum ªtiinþa Petroºani, Minerul Petrila, Sudorul Lupeni, Minerul Lupeni, cu puternice secþii de tenis de masã. Petrila va da un prim campion pe faza orãºeneascã, Emeric Hannig în 1961. Antrenorul Eduard Gyongyosi va da un impuls acestui sport devenit o puternicã secþie la ºcoala sportivã Petroºani (actual CSSP). Vor exista câþiva sportivi – Eva Ferenczy, Ildiko Gyongyosi, Tiberiu Pâs, Aniºoara Mãrcuþ, Daniela Pãduraru ºi alþii
galeriile din Italia ºi Anglia. Fotbalul a ajuns sã fie înfãºurat în benzi cu explozibili. Fotbalul a ajuns sã fie þinta unor masacre de neimaginat. Cu bani „cãzuþi din cer”, organizaþia islamistã ISIS (cu un patrimoniu evaluat la aproape 2.300 miliarde euro!) a început sã-ºi întindã
tentaculele ºi înspre sport. Franþa, Spania sau Germania sunt cele mai vizate þãri spre a fi detonate în inima sportului, acolo pe stadioane, unde un masacru în masã ar fi mai la îndemânã. Stadionul în Europa nu mai este sigur. Problemele devin din ce în ce mai grave pe
acest segment. Sportul a fost ºi el contaminat de acest flagel, cu atât mai mult cu cât aflãm cu stupoare cã, doi teroriºti, Burak Koran ºi Nidhal Selmi, erau mari speranþe ale fotbalului german respectiv tunisian. În ce lume mai trãim dacã am ajuns sã mergem cu tancurile pe stadioane?
La 55 de ani, antrenorul Dionisie Kiss rãmâne un îndrãgostit al tenisului
DIONISIE KISS, o viaþã dedicatã tenisului de masã care vor avea destule performanþe.
Legitimat în urmã cu 40 de ani... Nãscut pe 22 noiembrie 1960 la Petroºani, Dionisie kiss se apropie de acest sport la vârsta de 15 ani, în 1975, dupã ce îi fusese inoculat „microbul” tenisului de masã de cãtre profesorii
Dan Cocor ºi Dan Heredea, fiind apoi legitimat la Utilajul Petroºani. Vor urma ani de performanþã, mereu cu clasãri în primele 12 poziþii în etapele de campionat naþional, reuºind dupã aproape un deceniu de muncã sã obþinã, în 1982 calificarea de antrenor, acordat de F.R. Tenis. A fost un prim vis îndeplinit. Este momentul din care începe acea muncã asiduã a dascãlului anonim care încearcã sã punã în valoare talente. Abia în anul 1995, cei de la Jiul Petrila îi vor crea condiþii optime pentru a crea o secþie de tenis de masã, pentru depistarea ºi instruirea talentelor. Asta dupã ce o perioadã fusese legitimat la Constructorul Hunedoara (1978-1979) ºi Hidromin Petroºani (1979-1985), adevãrata performanþã conturându-se la Petrila. Dupã o selecþie exigentã la ºcolile din Petroºani ºi Petrila, Dionisie Kiss îºi va forma un lot care avea ca obiectiv crearea de grupe ºi echipe care sã participe la campionatele naþionale.
În competiþiile naþionale În anul 2001, dupã ani de muncã, Dionisie Kiss va reuºi sã promoveze o echipã de juniori în Divizia Naþionalã ºi una de seniori în Divizia „B”, unii dintre jucãtori devenind valori în domeniu, precum Paul Romanczy, Claudiu Dãnilã, Vasile Cãtinean, Silviu Stanciu, Attila Kiss. Succesele sale vor duce la promovarea sa ca antrenor federal, rãspunzând dupã 2002 de Lotul Naþional de juniori 10-12 ani. A fost perioada cea mai bunã,
care i-a adus multe satisfacþii. Din pãcate, declinul economic dupã 2010 al Vãii Jiului, care a afectat evident ºi sportul, a dus la recul al tenisului de masã, astfel cã încet-încet, performanþele (ºi) în acest sport au dispãrut, astfel cã acum, la 55 de ani împliniþi, antrenorul Dionisie Kiss priveºte cu nostalgie, dar ºi cu mândrie, la faptul cã într-o perioadã lungã de timp, a putut ºi el avea o contribuþie la istoria sportului din Valea Jiului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
CITIÞI ÎN ZIARUL DE MÂINE
Liga a IV-a Hunedoara, etapa a 13-a (ultima din tur) 21-22 noiembrie 2015
Inter Petrila încheie campioanã... la goluri marcate!
Una din variantele puternice ale echipei Inter Petrila (tenis de masã) din 2003, în formula Vasile Cãtinean, Dionisie Kiss, Lucian Sipoº, Claudiu Dãnilã
z Hercules Lupeni învinge la limitã la Cãlan, pãstrându-ºi poziþia secundã în tur z Duma ºi D. Alexandru înscriu opt goluri din cele 13 ale Petrilei z Jiul Petroºani pierde greu la Criºcior z ªoimul Bãiþa pierde din turaþie în ultima etapã z Minerul Uricani, umilitã pe teren propriu Detalii în ediþia viitoare
REZULTATE - Gloria Geoagiu Aurul Brad 2-4 - Metalul Criºcior Jiul Petroºani 3-2 - Aurtul Certej ªoimul Bãiþa 4-4 - Minerul Uricani Retezatul Haþeg 0-3 - Cetate II Deva Inter Petrila 0-13 - Vict. Cãlan Hercules Lupeni 0-1 - CS Vulcan Univ. Petroºani 2-1