Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 977

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Un investitor vrea sã aducã 7 milioane de euro la Petrila

nvestiþie de 7 milioane de euro la Petrila. Edilii locali de la Petrila vor sã se asocieze cu un investitor privat pentru a realiza un parc fotovoltaic. Aceasta ar urma sã fie realizat în zona Maleia, însã deocamdatã totul este la stadiul de proiect. “În urma discuþiilor avute cu un investitor, în ºedinþa de consiliu local din luna noiembrie vom propune asocierea în participaþiune cu o firmã din Bucureºþi în vederea construirii unui parc Fotovoltaic de 7 MWp, în Petrila, zona Dealul Maleii. Conform discuþiilor cu reprezentanþi firmei valoarea estimatã a investiþiei va fi circa 7 milioane de euro”, a declarat Ciprian Preda, city-managerul oraºului Petrila. Edilii petrileni impun ºi anumite condiþii pentru

realizarea proiectului. Investitorul trebuie sã garanteze cã cel puþin 10 petrileni vor fi angajaþi aici. “Dupã finalizarea investiþiei minim 10 persoane din rândul cetãþenilor din Petrila sã fie angajate aici”, mai spune sursa citatã. Reprezentanþii primãriei Petrila au mai încercat sã încheie o asociere cu o societate care ar fi urmat sã monteze niºte eoliene în zona Auºelu, dar nici acest proiect nu s-a materializat. Monika BACIU

Cu lacrimi în ochi, la moartea Minei Petrila

Sceptici dupã greva foamei ei doi mineri care au stat C în greva foamei

la Petroºani, pentru ca minele din Valea Jiului sã nu se închidã în 2018, s-au întors sceptici de la întâlnirea cu ministrul Andrei Gerea. Vasile Pãduraru, primul lider care a declanºat greva foamei ºi a protestat astfel timp de douã zile, spune cã nu mai

poate lupta singur ºi cã dacã minerii nu vor fi uniþi acum, atunci vom asista la moartea Vãii Jiului ºi poate a întreg judeþului Hunedoara. „Dupã 4 sau 5 ore de discuþii, din punctul meu de vedere, nu am obþinut mai nimic. Doar promisiuni. Minele din Valea Jiului le putem salva doar noi, minerii din Valea Jiului, pentru cã Guvernul nu binevoieºte sã ne ajute. Voi convoca

Consiliul de Coordonare luni ºi vom face o analizã ºi apoi vom vedea ce

avem de fãcut, dar concluzia este cã nu mai sunt ºanse sã trãiascã minele dupã 2018”, a declarat Vasile Pãduraru, liderul de la mina Lonea, care a stat în greva foamei alãturi de Ion Ciubotaru de la mina Vulcan. Cei doi reprezintã minerii de la minele considerate viabile ºi sperau sã poatã pãstra activitatea minierã ºi dupã 2018, datã la care este preconizat sã se închidã minele neviabile. Practic, în acest moment, mine-

rii au aflat cã nu este nicio diferenþã între minele viabile ºi cele neviabile ºi, mai mult, chiar ºi de la Lonea, Vulcan, Livezeni sau Lupeni se vor face disponibilizãri de personal. „Soarta mineritului o putem salva dacã suntem uniþi, nu unul, doi sau trei, aºa cum am încercat sã fac eu ºi colegul meu. Altfel nu mai avem decât sã aºteptãm, ca la Petrila, finalul”, a conchis Vasile Pãduraru. Diana MITRACHE

În semn de respect pentru familiile victimelor de la Club Colectiv, cotidianul

Cronica Vãii Jiului apare astãzi alb-negru.

Ne exprimãm pãrerea de rãu pentru cele întâmplate ºi suntem alãturi de familiile îndoliate.

2 Actualitate

Toma Coconea mai rapid ca Ciprian Bãlãnescu

nul în zbor ºi celãlalt în alergare, Toma Coconea ºi Cirpian Bãlãnescu, doi dintre cei mai titraþi sportivi ai momentului în România, s-au întrecut sâmbãtã în Parâng. A fost o competþie programatã, dedicatã copiilor de la ºcoala la care a învãþat Toma Coconea: ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani. Un grup de copii de la aceastã ºcoalã a venit la telescaunul din Parâng ºi au asistat la prima întrecere între cei doi. Toma ºi Ciprian, care vine din Timiºoara, au fost copii modeºti ºi, dacã Toma a copilãrit în Cartierul Aeroport, Ciprian a crescut la o casã de copii din Timiºoara, dar ambii au vrut sã le arate copiilor cã sportul i-a fãcut sã ajungã nume mari în lume. Toma Coconea este singurul participant al României la competiþia de anduranþã din Alpi ºi cel mai bun parapantist român, iar Ciprian Bãlãnescu, campion balcanic ºi campion absolut al României la triatlon ºi duatlon ºi sâmbãtã la ora 14,00 au plecat în uralele copiilor de la baza telescaunului din Parâng în alergare.

Ciprian a ajuns cu 5 minute înaintea lui Toma în vârful Parângul Mic, dar Toma avea în spate o parapantã de 15 kg ºi, la plecare a spus cã nu ºtie dacã o va deschide, pentru cã vântul nu îi era prielnic. Le-a spus, însã copiilor cã vrea sã îi încurajeze sã facã ºi ei sport. „Ciprian este de 11 ani campion absolut la triatlon ºi duatlon în

România. Participã la campionate europene ºi mondiale, iar noi am stabilit sã încurajãm copiii din Valea Jiului sã facã sport. Vrem sã vã arãtãm cã la 7 km de Petroºani, aici în Parâng, este o minã de aur ºi sã atragem aici oameni la maratoane naþionale. Sper ca pe mine sã mã avantajeze vântul, dacã nu, nu voi putea sã deschid la

întoarcere parapanta”, a spus Toma, înainte de start. Ciprian a vrut ºi el sã îi încurajeze pe copii sã vinã sã facã sport. „Îmi doresc sã ajungeþi sã aveþi rezultate mult mai mari ca ale noastre. Pentru asta, indiferent cã e sport, matematicã, sau desen, sã vã dedicaþi în totalitate ºi acesta este secretul”, le-a spus, înainte de cursã,

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015 Ciprian Bãlãnescu. A urmat startul ºi acolo sus, primul a ajuns Ciprian. Toma, însã, ºi-a desfãcut parapanta ºi a coborât, iar în momentul în care l-au zãrit la orizont, copiii au aplaudat ºi l-au încurajat. Toma a aterizat înaintea lui Ciprian ºi a venit de pe platoul de deasupra telescaunului în fugã spre sosire. La mai puþin de 5 minute a sosit ºi Ciprian. Cei doi sportivi s-au îmbrãþiºat, iar copiii le-au arãtat nota 10, directorul ºcolii Vasile Pop, punctând media finalã pentru cei doi: media 10, aºa ca la ºcoalã. „Voi sunteþi învingãtori!”, le-a spus Toma Coconea copiilor ºi le-a mulþumit pentru încurajãri, urmînd ca sãptãmâna viitoare sã le ducã la

ºcoalã echipamente sportive ºi sã îi aºtepte în Parâng, unde urmeazã sã îi plimbe în zbor, ori la bazinul de înot, unde Ciprian îi va învãþa sã înoate. La concurs a participat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care a garantat cã cei mici vor avea acces la bazin în mod gratuit. „Am venit sã îi susþin, pentru cã ceea ce fac este lãudabil. Copiii trebuie sã facã sport ºi cei doi demonstreazã cã poþi fi un nume în lume, dacã ai ambiþie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. La final, ambii sportivi au primit medalii de membri de onoare ai ªcolii Generale nr 7 din Petroºani. Diana MITRACHE

ªahul din Vulcan – încã o performanþã remarcabilã!

rei ºahiºti din Vulcan la faza finalã a proiectului ”Pierre de Coubertin – Vreau sã fiu mare maestru!” La Complexul Naþional Sportiv Bascov (lângã Piteºti), se desfãºoarã, în aceste zile, faza naþionalã a proiectului ”Vreau sã fiu mare maestru!”, din cadrul programului ”Pierre de Coubertin”. Acest proiect, derulat sub egida Federaþiei Române de ªah ºi a Ministerului Tineretului ºi Sportului, are drept obiectiv principal promovarea ºahului în rândurile copiilor de pânã la 12 ani ºi atragerea acestora spre practicarea sportului minþii. Proiectul se deruleazã pe trei faze: localã, zonalã ºi naþionalã. Fiecare fazã se încheie cu un concurs organizat pe ºase categorii: 8 ani, 10 ani ºi 12 ani, separat fete – bãieþi. Sâmbãtã, 24 octombrie 2015, la Timiºoara, a avut loc faza zonalã –Vest, în care s-au

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

confruntat câºtigãtorii fazelor locale din judeþele Timiº, Arad, Caraº - Severin ºi Hunedoara. Dupã cele ºapte runde de ºah rapid (timp de gândire: 15 minute / jucãtor, sistem elveþian), trei dintre cei zece sportivi calificaþi la faza naþionalã au fost din Vulcan, ceea ce reprezintã un rezultat remarcabil pentru ºahul din Vulcan ºi din Valea Jiului! Mai ales în condiþiile în care ºahiºtii noºtri s-au întrecut cu reprezentanþi ai unor cluburi de primã linie, cum sunt cele din Arad, Timiºoara, Reºiþa º.a. Cei trei sportivi vulcãneni calificaþi sunt: - Diana Silvana Petculescu, a câºtigat grupa fetelor de 8 ani, confirmând, astfel, statutul de nouã mare speranþã a Secþiei de ªah a Clubului Sportiv Vulcan. - Oana Magdalena ªchiopu, legitimatã la CS Vulcan ºi CSª nr. 1 Timiºoara, deºi are doar 9 ani, s-a clasat prima în grupa fetelor de 10 ani. Oana este

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

deþinãtoarea unei performanþe deosebite: anul trecut, la categoria Fete 8 ani, a obþinut Locul I la faza naþionalã a programului ”Pierre de Coubertin – Vreau sã fiu mare maestru!”. - Andrei Cristian Secrieru, legitimat la ACS Phoenix Buzãu, s-a clasat al doilea în disputata grupã a bãieþilor de 12 ani, la egalitate de puncte cu sportivul de pe locul I. Cei trei copii se aflã la Bascov, unde, în perioada 31 octombrie – 5 noiembrie se desfãºoarã faza naþionalã a programului, care va consta din 3 zile de cursuri susþinute de cei mai titraþi antrenori ai federaþiei Române de ªah ºi un concurs de ºah rapid. Toate cheltuielile aferente acestei deplasãri (organizare, transport, cazare ºi masã) sunt suportate de cãtre F. R. ªah. Dor el ªCHIOPU z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015

Experþii INSEMEX Petroºani parte în ancheta tragediei din Capitalã

oi tineri din judeþul Hunedoara se aflã printre victimele din clubul bucureºtean unde un incendiu a dus la moartea a 29 de persoane ºi rãnirea altor 146. Din pãcate printre cei care ºi-au pierdut viaþa se aflã ºi o tânãrã din Deva iar printre rãniþii grav un tânãr din Petroºani. Ancheta penalã depinde într-o foarte mare mãsurã de rezultatele investigaþiei pe care o fac experþii INSEMEX Petroºani.

O echipã formatã din ºase cercetãtori din cadrul Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani a intrat în clubul în care a avut loc tragedia de vineri noapte, pentru a investiga cauzele care au provocat dezastrul de proporþii. Potrivit directorului general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman care conduce echipa de cercetãtori, solicitarea cãtre institut pentru efectuarea expertizei a venit de la Poliþia Capitalei, iar experþii din Petroºani au intrat în clubul mistuit ºi au ridicat o serie de probe necesare pentru investigaþia tehnicã. Potrivit directorului INSEMEX Petroºani, la locul tragediei au fost gãsite extintoare pentru incendii însã doar unul

era folosit. „Am fãcut cercetãri la faþa locului, unde am ajuns sâmbãtã dimineaþã. Am luat probe ºi le vom analiza în laboratoarele noastre de la INSEMEX. Cercetãrile sunt fãcute sub supravegherea IGPR ºi a criminaliºtilor. Munca noastrã abia de acum începe. Am contribuit la cercetarea la faþa locului a evenimentului. Am rugat colegii de la criminalisticã sã ridice probele pe care le-am luat ºi sã ne transmitã documentele necesare ºi, de acum încolo ne vom ocupa de cercetare. Am gãsit urme textile, iar acum aºteptãm sã vedem ce tip de articole pirotehnice au folosit”, a declarat Artur George Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Artur Gãman a mai declarat la

ieºirea din clubul în care au pierit 29 de suflete cã în interior erau materiale textile arse sau pe jumãtate arse, iar buretele de la care s-ar fi propagat incendiul era ºi pe tavanul localului. Probele ridicate vor fi aduse la Petroºani unde vor fi analizate ºi se vor face simulãrile necesare pentru a se stabili minut cu minut ce s-a întâmplat dupã ce au fost aprinse artificiile. În laboratoarele institutului se reconstruieºte întreaga scenã, la fel ca ºi în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleºti. Expertiza INSEMEX are valoare judiciarã. Pe lista tinerilor care au pierit în cumplita tragedie de la Clubul Colectiv din Bucureºti se aflã ºi Maria Vulcu (27 de ani) din municipiul Deva. O altã victimã este ºi fiul fostului direc-

tor al EM LivezeniPetroºani. Radu Sienerth (21 de ani) a mers la concertul din club cu alþi doi prieteni, dar n-a mai reuºit sã iasã din cauza haosului creat dupã ce flãcãrile au cuprins localul. A ajuns la Spitalul Floreasca în stare gravã. Radu Sienerth este student la Facultatea de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureºti. Tânãrul s-a remarcat prin participarea la o serie de olimpiade ºi comunicãri ºtiinþifice, precum ºi la o serie de conferinþe pe teme economice ºi de dezvoltare antreprenorialã organizate de universitate. Un incendiu puternic izbucnit vineri noapte, în Clubul Colectiv din Bucureºti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 29 de persoane ºi rãnirea altor 146. Parchetul Tribunalului Bucureºti efectueazã ancheta penalã, procurorii urmând sã facã cercetãri pentru omor calificat ºi distrugere calificatã ºi mai apoi sã stabileascã cine ar fi vinovat pentru aceastã tragedie de proporþii.

Dosarele pentru încãlzire, stufoase de þin de cald eancuri de acte pentru ajuT toarele de încãlzire. De câteva sãptãmâni, la Petroºani, se primesc cererile de încãlzire a locuinþei pentru perioada de iarnã. Potrivit reprezentanþilor acestui serviciu, numãrul celor care vin sã îºi depunã actele este deocamdatã destul de mic. Oamenii sunt descurajaþi de faptul cã

la dosar trebuie depuse multe documente. “Cereri tot vin dar alãturi de acestea mai trebuie depus un dosar cu foarte multe acte. Oamenii vin ºi întreabã, unii nu au anumite acte ºi sunt trimiºi sã le aducã pentru cã noi nu putem sã luãm un dosar incomplet. Sunt doar câteva dosare care sunt întregi dat pânã în data de 20 noiembrie noi primim dosare ºi vor fi puºi în plata pe toatã perioada de iarnã

timp de cinci luni. Cei care vin dupã 21 noiembrie primesc ajutor cu luna decembrie. Cuantumul rãmâne acelaºi ºi pe aceleaºi transe de venituri”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Anul trecut, la Petroºani au fost depuse 541 de dosare pentru încãlzirea

locuinþei. Cele mai multe dosare au fost pentru ajutorul de încãlzire pe bazã de gaze naturale, în numãr de 216. 124 de dosare au fost pentru lemne, 114 pentru energie termicã, iar 87 pentru încãlzire pe bazã de energie electricã. Monika BACIU

lãturi de familiile îndoliate Studenþii de la Petroºani s-au gândit sã doneze sânge pentru a fi alãturi de cei care au avut de suferit ºi au acum nevoie de aºa ceva. „Luni, toþi studenþii care doresc sã fie solidari, sunt aºteptaþi la centrul de trasfuzii din Petroºani. Vom merge acolo cu o delegaþie, ca sã donãm sânge”, au declarat membri din conducerea Universitãþii din Petroºani. În semn de solidaritate, actorii Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani ºi-au anulat

Actualitate 3 spectacolele sâmbãtã ºi dimunicã, zile în care în România este decretat Doliu Naþional. De asemenea, reprezentanþii clubului Keops au decis sã îºi opreascã activitatea sâmbãtã noaptea pentru a fi alãturi de familiile îndoliate. ªi în Barock, rockerii din Petroºani ºi-au manifestat solidaritatea, iar în memoria celor 29 de persoane dispãrute în tragicul accident din Club Colectiv au aprins lumânãri ºi le-au adus un ultim omagiu. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE

A cãzut în gol de la etajul 7

bãtrânã de aproximativ 70 de ani ºi-a pierdut viaþa duminicã dimineaþã, dupã ce a cãzut de pe balconul locuinþei sale. Femeia locuia singurã în blocul 107, un bloc-turn de pe Bulevadrul 1 Decembrie 1918 din centrul municipiului Petroºani. Trupul fãrã viaþã al femeii a fost zãrit la prima orã în iarba din spatele blocului de cãtre o femeie care cobora la piaþã. „Coboram spre magazin, când am zãrit un om în iarbã. Am sunat imediat la 112, dar femeia nu mai era vie”, a spus cea care a sunat dupã salvare. Vecinii femeii sunt îngroziþi ºi nu îºi explicã se s-a întâmplat. O ºtiau bãtrânã, bolnavã ºi singurã, dar

nu cred cã s-a sinucis. „Stãtea singurã, dar nu avea motive sã îºi ia viaþa. Poate a cãzut din greºealã, în timp ce întindea rufele în balcon. Nu cred cã avea motive sã se omoare”, a susþinut o vecinã din acelaºi bloc. Trupul fãrã viaþã al bãtrânei a fost transportat la serviciul de medicinã legalã, iar legiºtii urmeazã sã stabileascã cu exactitate cum a murit femeia. Cazul a fost preluat de poliþiºti, care investigheazã cum a cãzut femeia de la etaj. Diana MITRACHE

4 Actualitate

u vãrsat o lacrimã, au vorbit despre ultimele decenii petrecute umãr la umãr, în lumea lor fãrã cer, iar vineri, la ora 10,00 fix, ºi-au dat jos casca ºi au privit nepunticioºi la ultimul vagonet de huilã scos din pãmânt. Ar mai fi fost multe de spus, ar mai fi fost rezerve de cãrbune, dar totul s-a sfârºit trist, într-o zi parcã prea însoritã la Petrila. Diana MITRACHE „Þara noastrã aur poartã, nouã nimeni nu ne aratã!” Asta a spus un miner care, imediat ce a scos ultimul vagonet din minã, a ridicat un bulgãre de huilã deasupra capului ºi a lãsat lumea sã priveascã spre ceea ce va fi mereu ultima zi de producþie de la mina Petrila. Am coborât la puþul centru – un loc ce va rãmâne amintire ºi l-am urmat de aproape pe unul dintre mineri, care s-a oferit sã ne con-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015

ducã. Pe un coridor prãfuit, un plan înclinat prea lung pentru cine nu are condiþie fizicã, ca printr-un labirint, am ajuns la puþul cu pricina. Am trecut, mai întâi pe la lãmpãrie ºi am zãrit acolo câteva femei, dar am trecut repede cu vederea ºi ne-am îndreptat cu toþii atenþia spre puþ. De acolo s-au auzit câteva semnale acustice ºi apoi, la suprafaþã a urcat o brigadã. Brigada care a dat ultimul vagonet, frumos inscripþionat, venise la luminã. Ne-au privit emoþionaþi ºi s-au cãznit câteva secunde

Cu lacrimi în ochi, la moartea Minei Petrila

bune sã mute apoi vagonetul pe ºinele de pe care am putut privi cu toþii minunãþia neagrã.

ltimul vagonet

Ultimul vagonet a fost scos cu trudã ºi poate cã a fost cel mai povestit între mineri, acolo jos, sub pãmânt. Brigada lu’ Cenuºã a ieºit cu vagonetul de sub pãmânt ºi ne-a spus cã toþi au vorbit pentru ultima oarã despre echipa pe care au fãcut-o timp de douã decenii. Nu le-a fost uºor ºi fiecare a avut un nod în gât, atunci când au ieºit la luminã. Afarã au fost întâmpinaþi de colegi, de ºefi ºi de Imnul Minerilor cântat de fanfarã. „Discuþii au fost multe. Fiecare om ºi-a spus oful, durerea. Am vorbit între noi, acolo sub pãmânt, unde a fost a doua noastrã casã.

Fiecãruia îi pare rãu, atâta timp cât noi, toþi, aici ne-am format. În cuvinte e greu de exprimat: am rãmas cu un gol în suflet”, ne-a spus liderul celor din subteran, Cãtãlin Cenuºã. Am privit apoi un alt miner, negru pe faþã, din cauza prafului de cãrbune, dar care ne þintuia cu niºte ochi albaºtri extrem de sinceri. „Suntem foarte triºti cã am lucrat aici 15 ani la mina Petrila, de aici ne-am câºtigat pâinea ºi eu ºi colegii noºtri... Ziua de azi ne-a lãsat un gust amar, mai am pânã la pensie vreo 10 ani...”, a spus omul, iar alãturi un alt coleg privea spre camerele de filmat, prea multe pentru tristeþea lui. „E supãrãtor, foarte neplãcut. Aºa a fost mersul ºi nu au mai vrut sã þinã cont de minerit.

Noi mergem mai departe, dar aici mai era cãrbune. Asta nu e ultima tonã! Da, era pe puþin încã pentru pentru 100 de ani”, ne-a spus minerul, iar ortacul de lâmgã el a compeltat

cu zi ºi ne pare foarte rãu. O sã încercãm sã mergem la alte mine, unde ne primeºte ºi o sã încercãm sã continuãm, cã mai avem câþiva ani pânã la pensie. Noi toþi speram cã

erau la acea vreme cam 80 – 90 milioane de tone de huilã”, a explicat Csaba Lorinþ, ºef lucrãri în cadrul departamentului de Management, facultatea de Mine din Petroºani.

altceva. Este ºi cazul lui Dorin, care a devenit,

dupã o viaþã la lopatã, barman ºi îºi face noua meserie cu multã dãruire. El a plecat vineri de la minã cu un bulgãre de huilã, ca amintire. „Am petrecut 21 de ani din viaþa mea în minã. Mina a fost sufletul Petrilei, ea nu moare aici ºi vom avea grijã sã ne aducem aminte de ea în fiecare an. Singurul lucru care mã întristeazã, este cã nu ºtiu dacã se va mai þine Ziua Minerului sau se va comemora în fiecare an. Bucata asta de cãrbune îmi va aduce aminte cum mi-au mirosit salopetele 20 de

ani. E mirosul de cãrbune, care îþi intrã la un moment dat în piele”, a spus Dorin ªimo, fost miner, un barman recunoscut am în þarã pentru calitãþile sale. La gura puþului care a scos la luminã ultimul vagonet cu huilã au venit ºi cei din conducere, care au þinut sã sublinieze tristeþea unei astfel de zile. „Aº vrea sã vã mulþumesc pentru prezenþa la acest eveniment, pentru cã toþi cei care am lucrat în minerit asistãm la un moment trist, închiderea minei Petrila. E un eveniment care ne va marca toatã

u luat cu ei o bucatã de suflet

Nu doar minerii activi au un regret pentru ceea ce s-a întâmplat acum, la final de octombrie, ci ºi cei care au plecat cândva de acolo ºi acum fac

Turismul nu poate fi alternativã la minerit mai pesimist, dar totuºi cu lacrimi în ochi: „Cel puþin 20 de ani mai aveam de scos cãrbuni. E o zi foarte tristã, fiindcã de aici ne câºtigam pâinea de zi

o sã ieºim la pensie de la mina Petrila. Am încercat sã fim tari, acolo sub pãmânt, sã ne organizãm între noi ºi sã avem grijã de familiile noastre”, ne-a spus omul pânã s-a înecat de plâns. Teoria lui este, însã, susþinutã de specialiºtii geologi, care au estimat rezerve importante în subteranul acestei mine. „În urma unui studiu elaborat de profesorii de la Universitatea din Petroºani între 2013-2014, am socotit, conform datelor avute la dispoziþie, cã în perimetrele miniere active (Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroºeni, Lupeni, Uricani) erau imobilizate 94 mil. tone huilã ca "rezerve dovedite". La Petrila sunt estimãri care aratã cã în subteran

ntr-o perioadã când unitãþile miniere se închid rând pe rând, turismul, ramura pe care autoritãþile din Valea Jiului, au pariat nu poate fi viabil pentru a suplini industria extractivã. Turismul nu poate fi alternativã la minerit. Aceasta este pãrerea primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care este de pãrere cã turismul poate sã suplineascã, parþial, mineritul, dar NU POATE sã înlocuiascã aceastã industrie din Valea Jiului. “Turismul este viabil, nu neapãrat ca alternativã pentru cã nu poate sã suplineascã ceea ce se întâmplã in minerit în acest moment. Poate fi o componentã serioasã în dezvoltarea Vaii Jiului dar nu poate fi o alternativã la minerit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Ani la rândul autoritãþile locale din Valea Jiului au vorbit de turism ca alternativã la sistemul minier. În acest sens, în Valea Jiului au fost demarate ºi proiecte ambiþioase pentru dezvoltarea

domeniilor schiabile, dar niciun astfel de proiect nu a fost finalizat. Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile,

ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale

viaþa pe cei care am lucrat în minerit”, le-a spus Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Petroºani. Mina Petrila s-a închis sub conducerea lui Ioan Vasile Simion, numit director al unitãþii miniere cu puþin timp în urmã. El le-a vorbit ortacilor sãi, în ultima lor zi de lucru. „Acest vagonet, oficial, marcheazã încetarea activitãþii de producþie la mina Petrila, minã în care se va mai lucra cam douã luni de zile, timp în care se vor recupera utilaje. Mina Petrila a fost o minã-fanion pentru Valea Jiului, fiind cea mai veche unitate de extracþie din zonã. Acum 156 de ani se deschidea primul perimetru minier”, a precizat ºi Ioan Vasile

asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil,

Simion, directorul E M Petrila. Minerii au þinut cu toþii un moment de reculegere pentru cei care au pierit ºi cei din conducerea unitãþii miniere au amintit exploziile din 2008, când 13 mineri au pierit în douã explozii consecutive, sau momentul cel mai trist de aici: anul 1943, când 18 mineri au pierit sub pãmânt.

PETRILA 1840 – 2015 unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 Noiembrie 2015

CEH, în febra concedierilor colective

Managementul defectuos ºi factorii de pe piaþa energiei duc la disponibilizãri

omplexul Energetic Hunedoara se pregãteºte de disponibilizãri. Nu mai puþin de 341 de angajaþi vor fi disponibilizaþi începând cu 1 decembrie, iar concedierea colectivã se va face într-o singurã tranºã. Motivele care stau la baza acestei mãsuri sunt multe, iar o parte dintre acestea se datoreazã managementului defectuos de la nivelul societãþii.

ertificatele de carbon, un motiv de disponibilizare Certificatele de carbon au o legãturã directã cu disponibilizãrile ce urmeazã a avea loc la CEH. Faptul cã preþul unui astfel de certificat s-a dublat a dus la blocaje financiare. “Creºterea preþului certificatelor de CO2 de la 4,65 EUR/EUA în data de 07.01.2012 la 7,14 EUR/EUA în data de 30.12.2014”, este unul din motivele enumerate de Ministerul Energiei. Tocmai din cauzã cã societatea nu a achiziþionat, la timp,

certificatele de carbon, statul român a acordat acel ajutor pentru cumpãrarea acestora. Creºterea redevenþei miniere, devalorizarea monedei naþionale în raport cu principalele valute în care Societatea are contractate credite sunt alte motive pentru care CEH trebuie sã facã disponibilizãri în perioada urmãtoare. “Motivul care a condus la necesitatea disponibilizãrii de personal este eficientizarea activitãþii acestei societãþi þinând cont de actuala conjuncturã economico-financiarã a societãþii. Astfel, s-au evidenþiat o serie de factori care au influenþat rezultatele socie-

tãþii în perioada 2012 – 2014, dintre care, scãderea consumului brut de energie electricã sub impactul crizei economice ºi al contractãrii sectorului industrial, reducerea preþurilor medii de vânzare a energiei electrice la producãtor

Mãsuri pentru creºterea lichiditãþilor

reºterea lichiditãþilor prin orice mijloace. Ministerul Energiei nu prezintã cu optimism creºterea lichiditãþilor Complexului Energetic Hunedoara. Au fost identificate însã o serie de mãsuri prin care sã se mai aducã ceva bani la bugetul societãþii. “Întrucât nu existã premise, în perioada urmãtoare, pentru creºterea veniturilor la un nivel care sã poatã susþinã actuala structurã organizatoricã, pe lângã celelalte mãsuri de reducere a costurilor în vederea redresãrii activitãþii, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã implementeze un amplu program de restructurare ºi reorganizare, care presupune trecerea în conservare a unor mijloace fixe care nu mai sunt folosite în procesul de producþie, reducerea creanþelor prin ridicarea gradului

de colectare a creanþelor restante prin încasarea acestora direct de cãtre Sucursala Electrocentrale Paroºeni, valorificarea deºeurilor provenite din casãri ºi dezmembrãri echipamente de la sucursale energetice ºi miniere, renegocierea clauzelor con-

tractului colectiv de muncã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. CEH se confruntã cu grave probleme financiare. Datoriile societãþii ajung la aproape un miliard de lei, iar creditorii cer rând pe rând insolvenþa. Monika BACIU

pe principalele componente ale pieþei engross de energie, astfel pe Piaþa pentru Ziua Urmãtoare – cu

70 lei în anul 2014 faþã de anul 2012, respectiv 31%; pe Piaþa Centralizatã a Contractelor Bilaterale – cu 54 lei în anul 2014 faþã de anul 2012, respectiv 23%”, se mai aratã în actul normativ. Subvenþionarea producãtorilor de energie regenerabilã, dar ºi diminuarea cantitãþii de cãrbune extras la sucursalele miniere din cauza lipsei investiþiilor pentru eficientizarea exploatãrii ºi creºterea productivitãþii în activitatea extractivã au dus la aceastã mãsurã de reorganizare. “Productivitate scãzutã în activitatea extractivã, în principal, din cauza mediei de vãrstã ridicate pentru profilul de activitate (43,1 ani) necompensatã prin tehnologie de micã mecanizare”, se mai aratã în document. Influenþa asupra

bugetului asigurãrilor pentru ºomaj a venitului de completare, aferent salariaþilor propuºi pentru disponibilizare, este de aproximativ 11.196 mii lei, din care 340 mii în anul 2015. Disponibilizarea celor 341 de salariaþi se va realiza într-o singura etapã. La data elaborãrii Planului de disponibilizare, respectiv 30.09.2015, Complexul Energetic Hunedoara avea un numãr de 6.426 salariaþi. Prin Planul de disponibilizare ca urmare a restructurãrii, reorganizãrii ºi eficientizãrii Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. se propune disponibilizarea a 341 de salariaþi. Concedierea colectivã va avea loc într-o singurã etapã, începând cu data de 1 decemebrie 2015. Monika BACIU

Bani pentru CEH ºi disponibilizãri de personal reºedintele Klaus Iohannis P a semnat decretul

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2015, act normative ce priveºte acordarea unui împrumut Complexului Energetic Hunedoara. Banii alocaþi de Guvern vor fi luaþi din bugetul de venituri rezultat din privatizare. Pe de altã parte, CEH va disponibiliza 341 de salariaþi, începând cu data de 1 decemebrie 2015. Cei care vor pleca din system vor primi plãþi compensatorii, banii fiind luaþi din bugetul asigurãrilor de ºomaj. Guvernul a alocat suma totalã de 11,2 milioane lei care va fi

acordatã ca venit lunar de completare anul acesta ºi pe parcursul urmãtorilor doi ani. În iulie, Guvernul a decis sã acorde CE Hunedoara un împrumut de 167 milioane lei, ca ajutor de stat individual pentru salvare, condiþionat

însã de garanþii ºi cu obligaþia conducerii de a redacta singurã un plan de lichidare voluntarã dacã împrumutul nu este restituit sau unitatea nu prezintã un program de restructurare. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015

Ministrul Sãnãtãþii “curãþã” hepatita A din Vulcan

inistrul sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, susþine cã focarul de hepatitã A din municipiul Vulcan a fost activat din cauza mizeriei din cartier. În perioada 15 iunie – 30 septembrie în Vulcan au fost înregistrate nu numãr de 71 de cazuri de hepatitã viralã. Cazurile au apãrut în blocurile sociale de pe strada Traian, Mihai Eminescu ºi ªt. O. Iosif. “Locatarii acestor blocuri sunt în marea majoritate populaþie de etnie romã, cu condiþii de trai deficitare, aglomeraþie, promiscuitate, lipsã de igienã personalã ºi în familie. Apariþia focarului a fost posibilã prin acumularea de masã receptivã, în comunitãþi cu nivel educaþional scãzut, prin nerespectarea regulilor de igienã individualã ºi colectivã. Transmiterea a fost posibilã, direct, prin contact interuman, în familii ºi ulterior în

comunitate/colectivitate cât ºi indirect, prin factorii de mediu ºi/sau obiecte contaminate, în condiþiile unei igiene individuale precare. Existã risc de apariþie de noi cazuri, în condiþiile în care mãsurile de

igienã nu vor fi respectate de populaþia romã, existã refuzuti la vaccinare, iar masa receptivã din punct de vedere epidemiologic nu a fost epuizatã”, spune ministrul Sãnãtãþii,

Nicolae Bãnicioiu. Sute de doze de vaccin au fost distribuite în municipiul Vulcan pentru imunizarea persoanelor vulnerabile. “Au fost efectuate de cãtre medicii de familie, un numãr de 92 vaccinãri cu vaccin hepatic A pediatric, la copii contacþi în cartierul Micro 3B. Vaccinarea este în curs de desfãºurare pânã vor fi imunizaþi toþi contacþii. De asemenea a fost organizatã campania de vaccinare cu vaccin hepatic A tip pediatric, pentru imunizarea tuturor copiilor contacþi”, mai susþine sursa citatã.

rimãria trebuie sã ia mãsuri ªi autoritãþile locale de la Vulcan trebuie sã ia anumite

mãsuri pentru stingerea focarului de hepatitã din localitate. “Prin SC Pregoterm SA Vulcan se vor întreprinde mãsuri de salubrizare pe casa scãrilor la bl. 2, sc.1 ºi2 din str. Mihai Eminescu, cu evacuarea deºeurilor menajere ºi curãþarea subsolului termic. Prin SC Termoficare Vulcan se va salubriza bl. 4 din str. Mihai Eminescu. Direcþia tehnicã din cadrul Primãriei mun. Vulcan se va ocupa de salubrizarea bl. 6 din str. M. Eminescu. Acþiunile de salubrizare vor fi extinse la toate imobilele din cartierul Micro 3B”, mai susþine ministrul sãnãtãþii. Monika BACIU

ªefii PICCJ, DNA ºi DIICOT, propuºi de CSM, nu de ministrul Justiþiei, ºi numiþi pe 4 ani Peste 70% dintre magistraþi s-au pronunþat prin vot în favoarea propunerii ca procurorul general, precum ºi procurorii ºefi ai DNA ºi DIICOT sã fie numiþi de preºedinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ºi nu la propunerea ministrului Justiþiei, aºa cum prevede actuala formã a Legii 303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor. Consultarea magistraþilor s-a fãcut înainte ca Plenul CSM sã aprobe propunerile de modificare ºi completare a statutului judecãtorilor ºi procurorilor, propuneri ce vor fi înaintate ministrului Justiþiei. Potrivit centralizatorului rezultatelor votului exprimat în adunãrile generale ale instanþelor ºi parchetelor, în favoarea propunerii s-au pronunþat 2.668 de judecãtori ºi 1.441 de procurori, iar împotrivã 921 de judecãtori ºi 599 de procurori. Conform propunerii de modificare a primului alineat al articolului 45 din Legea 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (PÎCCJ), prim-adjunctul ºi adjunctul acestuia, procurorii ºefi ai DNA ºi DIICOT ºi adjuncþii acestora, sunt numiþi de preºedintele României la propunerea CSM, pe o perioadã de patru ani, cu posibilitatea de a fi reînvestiþi o singurã datã. Ei pot fi selectaþi dintre procurorii care au o

vechime minimã de 12 ani în funcþia de judecãtor sau procuror, au cel puþin gradul de parchet de pe lângã tribunal ºi au îndeplinit efectiv cel puþin cinci ani funcþia de procuror la un parchet de pe lângã tribunal sau la un parchet ierarhic superior. În forma actualã, alineatul prevede cã procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul ºi adjunctul acestuia, procurorul ºef al DNA, adjuncþii acestuia, procurorii ºefi de secþie ai acestor parchete, precum ºi procurorul ºef al DIICOT ºi adjuncþii acestuia "sunt numiþi de preºedintele României, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimã de 10 ani în funcþia de judecãtor sau procuror, pe o perioadã de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã". O altã propunere de modificare se referã la faptul cã revocarea procurorilor din funcþiile de conducere ar urma sã fie fãcutã de cãtre preºedintele României la propunerea CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrul membrilor sau la cererea a douã treimi din numãrul total al membrilor adunãrii generale corespunzãtoare unitãþii de parchet la care se exercitã funcþia de conducere. În forma actualã, alineatul vizat prevede cã revo-

carea se face "la propunerea ministrului Justiþiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunãrii generale sau a procurorului general al PÎCCJ ori a procurorului ºef al DNA, cu avizul CSM". În urma votului exprimat în adunãrile generale, în favoarea acestei propuneri s-au pronunþat 2.952 de judecãtori ºi 1.608 procurori, iar împotrivã 710 judecãtori ºi 433 de procurori. Propunerile care vor fi înaintate ministrului Justiþiei au fost aprobate de Plenul CSM în ºedinþa din 27 octombrie. AGERPRES

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015

Henþ cu mâna

NIªTE PENIBILI! Ei bine, ne-am lãmurit despre echipa - brand a fotbalului românesc, Steaua sau FCSB, cum dracu` s-o mai numi. O echipã cu fotbaliºti bãtuþi în

P O V E ª T I L E

cap, care declarau la final de meci cã ei au jucat nemaipomenit, dar cruda soartã le-a fost potrivnicã!? Râul, ramul ºi terenul, spectatorii ºi

S P O R T U L U I

n urmã cu zece ani, în noiembrie 2005, încã mai vorbeam de sport de performanþã în Valea Jiului. La fotbal, dupã un sfert de veac – eram în Divizia „A” – Jiul reuºea un punct în etapa a 11-a la Dinamo Bucureºti, dupã ce Drida

aerul, horinca de Maramureº, cu toþii au contribuit la ruºinea Stelei. O stea care, cicã, ar trebui sã ne reprezinte în Europa. O stea fãrã identitate, fãrã valori, fãrã valoare ºi culoare, fãrã nimic. O echipã aflatã în fruntea degringoladei fotbalului din

România, un fotbal cântãrit altfel în inima Maramureºului. O stea falsã, fãrã niciun Dumnezeu, o stea care a câºtigat un meci de Cupa României la masa ruºinii, o stea dominatã de Balaure, Bota, Leonte, Duruº sau Arnãutu, oameni care

câºtigã într-un an cât paraliticul de Tade într-o lunã! Cam aici se terminã totul. Gigi, dã-i afarã pe infatuaþii ãia ºi cumpara-þi 11 jucãtori. N-or fi ei mai penibili decât ce am vãzut joi seara în Maramureº.

Început de noiembrie, acum 10 ani... deschidea scorul în minutul 67! Jiul lui Ionuþ Chirilã, cu Hotoboc, Mihart, Kalai, Mircea Gheorghe sau Ciprian Petre, realiza o semisurprizã în Capitalã, în faþa lui Dinamo (antrenor Ioan Andone), echipã în care jucau Gabi Tamaº, Moþi, Pulhac, Pleºan, Adrian Cristea sau Licu! O sãptãmânã senzaþionalã pentru Jiul, care învinge ºi în „8”-imile Cupei României, în deplasare, cu 2-0 (autori Drida ºi Bãdoiu) pe FCM Bacãu, tot din Divizia „A”. Minerul Lupeni era o prezenþã agreabilã în Seria a 3-a a Diviziei „B”, locul 6 dupã zece etape, dupã un 3-1 cu Unirea Alba Iulia!

Facsimil din presa vremii, cu cele doua reuºite ale Jiului, la Bucureºti ºi Bacãu

Cu Adrian Matei la cârmã, cu Ilie Botezatu, Bãlãu, Adi Câmpean, Horaþiu Popa, Boroncoi, Itu sau Nae Iorga în echipã, Lupeniul zdrobea Unirea lui Cornel Þãlnar! Minerul Uricani în Seria a 6-a a Diviziei „C”, încheia la egalitate, 1-1 (gol Sorin Bejan) cu Sparta Mediaº, gazdele antrenate de Ioan Dosan jucând cu Anton Ilie,

G. Barbu, Acs, Iºfan, Mugurel Radu, Daj, S. Bejan sau Antonescu. Dupã acest joc, Minerul Uricani ocupa locul 8 din 14 echipe! În fine, tot atunci, la început de noiembrie 2005, puteam vorbi despre un puternic Campionat Naþional de Gimnasticã Aerobicã þinut la Petroºani, unde fetele de la CSSP (antrenau Iuliana Piscoi ºi

Elena Becze) au oferit frumoase demonstraþii, prin sportivele Antonia Miclea, Adela Cimpoi, Claudia Cioloca, Iuliana Perºe, Patricia Petroiu etc. Vremuri apuse... ªi când te gândeºti cã nu au trecut decât zece ani! Era într-un început de noiembrie (ca acum) 2005...

Paginã realizatã de Genu TUÞU