CVJ NR. 989 MIERCURI 18 NOIEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 989

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Floruþ cu mapa, Jujan cu sapa ste pus în funcþie, încaseazã un E salariu colosal, iar altul încaseazã castanele.

Cam aºa stã situaþia în Complexul Energetic Hunedoara, de când orãdeanul scump la vedere, Emil Floruþ are frâiele colosului industrial.

Au trecut deja douã luni de când acest director, “taie ºi spânzurã”, pentru a redresa situaþia societãþii pe care o conduce, ºi tot atâtea luni de când Floruþ nu a ieºit nici mãcar o datã public pentru a spune ceva.

Mai mult, ºedinþele, întrevederile sau dezbaterile legate de CEH par sã nu îl pasioneze, pe generalul Floruþ care 7 zile din 7 este prins cu deplasãri decontate din bani publici la Prefecturã sau Minister.

Lucrul cel mai grav este cã Floruþ doar promite ºi îi lasã pe alþii sã fie traºi la rãspundere. Aºa s-a întâmplat ºi zilele trecute la Petroºani când sãracu` Jujan a încasat castanele autoritãþilor din Valea Jiului, pentru cã Floruþ a promis stoc de cãrbune, iar astãzi

nu îl avem.

Relaþia dintre Floruþ ºi partenerii sãi de dialog, spre exemplu sindicatele, existã doar prin mesaje sau telefonic deoarece Generalul Floruþ este mult prea ocupat pentru a vorbi cu reprezentanþii minerilor faþã în faþã. Dacã punem în calcul relaþia dintre Floruþ ºi presã, constatãm ca ea practic nu existã, deoarece de când e Floruþ la CEH, totul este “lapte ºi miere”, deci ce ar avea de spus…

Norocul nostru este cã avem o pozã cu cel care conduce Complexul Energetic Hunedoara, cã altfel, nici nu am ºti cum aratã. În aceste condiþii, îl întrebãm pe directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, de ce a fost numit în aceastã funcþie, doar pentru a face promisiuni?

Adina PÃDURARU

Copiii, cobaii unui sistem ignorant

P

roblemã gravã, rãspuns evaziv. Faptul cã elevii din judeþ primesc corn ºi lapte expirat nu este un motiv de îngrijorare pentru autoritãþi care ar trebui sã vegheze la sãnãtatea celor mici. >>> PAGINA A 6-A

Cioloº vrea încurajarea producþiei de huilã

rogramul de guvernare al P lui Dacian Cioloº

vrea dezvoltarea sectorului minier. În douãzeci de pagini, Dacian Cioloº face o scurtã prezentare a programului sãu de guvernare.

Deºi au fost “remanieri” înainte de jurãmântul miniºtrilor, guvernul Cioloº îºi propune sã dezvolte sectorul energetic ºi sã asigure

aprovizionarea cu energie în iarna 2015-2016. “Încurajarea programelor de eficienþã energeticã, cu precãdere în sectorul rezidenþial care are un potenþial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaþionale din fonduri structurale care vizeazã sectorul energetic. Realizarea unei evaluãri urgente a stadiului îndeplinirii obligaþiilor aferente

programului privind siguranþa aprovizionãrii cu energie pentru iarnã 2015-2016”, se aratã în programul de Guvernare al lui Dacian Cioloº.

Poate cel mai

important punct pentru Valea Jiului este cel în care noul premier subliniazã faptul cã intenþioneazã sã încurajeze producþia de resurse indigene. “Încurajarea producþiei de resurse

energetice primare din surse indigene atât convenþionale (cãrbune, þiþei, gaz natural, uraniu), cât ºi regenerabile”, mai puncteazã Cioloº în planul sãu de guvernare.

Totodatã se vorbeºte ºi de reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin “monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de serã. De asemenea, se va urmãri

promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea sã atingã o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniþia un dialog cu toate pãrþile interesate ºi autoritãþile cu competenþã în materie (Consiliul Concurenþei ºi ANRE) pentru identificarea unei soluþii de echilibru în ceea ce priveºte mecanismul de promovare a producþiei de energie regenerabilã” Monika BACIU

2 Actualitate

Valea Jiului conteazã doar când voteazã sau urlã în stradã

V

alea Jiului conteazã doar când se revoltã lumea.

Energia produsã din resurse regenerabile nu face altceva decât sã îngroape, la propriu, Valea Jiului, iar acest lucru va duce, în timp, la închiderea minelor ºi a termocentralelor.

Potrivit lui Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, alternativele la sistemul de încãlzire sunt o armã cu douã lame.

“Nu trebuie sã fugim cãtre o alternativã a sistemului de încãlzire pentru cã în momentul în care va sucomba încãlzirea centralizatã datã de cãtre Deva sau de cãtre Paroºeni, în sistemul energetic naþional, Mintia ºi Paroºeni nu sunt foarte importante, însã

din punct de vedere social ºi din punct de vedere al asigurãrii confortului termic în aceste zone, acestea sunt bãgate în seamã. Dacã se va trece pe un alt sistem de încãlzire ºi se va consuma gaz sau vom merge pe energie regenerabilã, lucru care nu trebuie sã fie neglijat, se vor închide ºi minele ºi termocentralele, iar pentru primãriile din judeþ care au astfel de unitãþi eocnomice va fi mult mai

dezastruos”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, susþine cã încrederea populaþiei în sistemul de termoficare va fi ºtirbitã dacã nu existã seriozitate.

“E o mare problemã pentru dumneavoastrã pe viitor dacã încrederea în acest sistem de încãlzire centralizatã va scãdea”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi. În opinia celor de la Complexul Energetic Hunedoara toate problemele pleacã de la preþul de vânzare al energiei electrice, iar furnizarea agentului termic este o ramurã a acestei societãþi.

“Sistemul funcþioneazã în cogenerare. Aºa au fost construite termocentralele de la Mintia ºi Paroºeni sã dea agent termic pentru populaþia din zonã ºi sã furnizeze energie electricã. Totul pleacã de la lipsa resurselor din preþul de vânzare a MWh. Nu e preponderentã gigacaloria termicã, ci piaþa de electricitate”, a spus Constantin Jujan.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

PNL Hunedoara, donaþii de peste 200 de mii de lei

P

artidul Naþional Liberal, organizaþia judeþeanã Hunedoara a fost sancþionat de Autoritatea Electoralã Permanentã.

În urma unui control realizat la partidele politice, AEP a decis sancþionarea PNL Hunedoara pentru încãlcarea unor prevederi privind finanþarea activitãþii partidelor politice. Totodatã cei de la AEP au recomandat

Facturile neachitate i-au lãsat fãrã cãldurã

M

ai mulþi locuitori ai municipiului Vulcan nu beneficiazã de cãldurã ºi apã caldã asta deºi sunt abonaþi ai Serviciului de Termoficare.

Pentru unii situaþia se va remedia cât de curând ºi asta pentru cã încã nu s-a finalizat racordarea la magistrala de termoficare, iar pentru alþii situaþia este incertã. Unii dintre locuitori nu au plãtit facturile de ani de zile, iar municipalitatea a decis ca aici sã nu furnizeze agent termic.

“S-a pornit încãlzirea mai puþinj în douã puncte termice, unul în Cocoºvar pentru cã nu este finalizatã

conducat de agent primar pânã la punctul termic, iar al doilea este un punct termic în care majoritatea abonaþilor sunt datori ºi nu au venit cu niciun leu cãtre termoficare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Potrivit reprezentanþilor Termocentralei Paroºeni, doar la Petroºani alimentarea cu energie termicã funcþioneazã la parametri normali.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

“Oraºul Petroºani este alimentat la capacitatea nominalã ºi consumã conform cu cerinþa pe care o are administraþia localã ºi este asiguratã întreaga cantitate de energie termicã. Factura aferentã lunii octombrie a fost plãtitã în integralitate, factura lunii noiembrie a fost emisã pe cantitatea solicitatã de primãrie.

La Vulcan s-a pornit sistemul de termoficare pe o capacitate mult

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

redusã generatã de neplata facturilor ºi atunci decizia administraþiei locale a fost de a alimenta numai acele puncte termice care au un anumit numãr de abonaþi ºi care au plãtit. La Lupeni situaþia este ºi mai dramaticã întrucât societatea ºi acolo este în lichidare iar disponibilitãþile financiare sunt foarte reduse, au luat decizia sã dea drumul numai la trei puncte termice, puncte termice pe care se pot baza din punct de vedere financiar cã pot plãti facturile”, a declarat Doru Viºan, directorul Termocentralei Paroºeni.

Societãþile de termoficare din Valea Jiului au acumulat, de-a lungul anilor,

datorii imense cãtre furnizorul de agent termic. Pânã acum, în fiecare localitate exista câte o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, au intrat pe rând în insolvenþã sau în faliment.

Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici SC Termoficare SÃ are mari probleme financiare ºi este, de asemenea, în insolvenþã. CEH ar avea de recuperat de la societatea de termoficare din Petroºani nu

PNL Hunedoara “respectarea prevederilor legii nr. 334/2006, republicatã, precum ºi informarea cu privire la adoptarea unor noi acte normative aplicabile partidelor politice”. În perioada 24 august – 2 septembrie 2015 s-a efectuat controlul pentru anul trecut. Astfel, potrivit raportului AEP, PNL Hunedoara a avut venituri în sumã de 554.956,36 lei ºi au fost obþinute din cotizaþiile membrilor de partid, donaþii, dar ºi alte surse. Astfel, membrii PNL Hunedoara au contribuit cu 329.322,00 lei, donaþiile au fost de 210.600,00 lei, iar banii proveniþi din alte surse au fost de 15.034,36 lei.

Monika BACIU mai puþin de 56 de milioane de lei. În timp ce Complexul Energetic Hunedoara se zbate între insolvenþã ºi continuarea activitãþii, societãþile de termoficare sunt datoare vândute entitãþii energetice. Doar de la societatea de termoficare din Petroºani, Complexul Energetic Hunedoara ar avea de recuperat undeva la 56 de milioane de lei.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

Pensionarii mineri primesc din nou gratuitãþile

Mãsuri dupã tragedie

ªi pânã la Colectiv se funcþiona ilegal, dar nu s-au luat mãsuri

C

omisia Europeanã a dat unda verde pentru plata gratuitãþilor de care beneficiazã minerii care au ieºit la pensie din sistemul românesc. Mãsura va intra în vigoare într-o sãptãmânã, dar plãþile efectiv ale facturilor se va face, cel mai probabil, din luna ianuarie.

Foºtii mineri, ori vãduvele acestora, care au ieºit la pensie primesc gratuitãþile pentru anul 2015, aºa încât facturile la energie electricã ºi termicã vor fi decontate.

Comisia Europeanã a avizat favorabil notificarea pe care Societatea Naþionalã de Închideri de Mine a trimis-o spre Bruxelles ºi acum urmeazã sã treacã doar de procedurile birocratice din þarã. „Va fi o perioadã cu o rectificare bugetarã, cu un calendar foarte bine stabilit de cãtre conducerea societãþii în care vom anunþa

prin mujloacele media exact paºii care trebuie urmaþi. Depinde foarte mult de acest buget rectificativ, când va fi el aprobat. În mãsura în care va fi aprobat foarte repede, atunci procedura va merge foarte repede. Noi estimãm cã undeva la începutul anului viitor, pensionarii mineri vor primi banii ºi se vor acorda ºi retroactiv pentru anul 2015”, a declarat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Gratuitãþile le-au fost sistate pensionarilor din minerit din ianuarie 2015, iar ultima lunã

Mai puþini disponibilizaþi de la SNÎMVJ ºi în 2016

N

u sunt 695, câþi erau prevãzuþi iniþial, dar nici foarte puþini nu sunt. De la Societatea de Închideri de Mine au plecat în acest an 487 de angajaþi ºi ultimii sunt acum în preavize pânã în luna decembrie.

Comisia Europeanã a avizat favorabil ºi scãderea numãrului celor care vor pleca din sistem ºi anul viitor.

Responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului nu au agreat cifra iniþialã a disponibilizãrilor, din motive ce þin de cadrul organizatoric, aºa încât în 2015 nu vor pleca de la minele ce se închid decât 487 de angajaþi.

Iniþial, Comisia Europeanã a cerut ca cifra celor ce pleacã sã fie de aproape 700 de angajaþi, însã, acum

Judecãtori transferaþi la parchete

D

oi judecãtori hunedoreni printre care ºi un preºedinte de judecãtorie au solicitat sã lucreze în parchete ca procurori.

Primul caz este cel al unui magistrat de la Judecãtoria Deva, acesta ºi-a

A când li s-a decontat consumul de enrgie electricã ºi termicã a fost decembrie 2014. Pensionarii care îndeplinesc condiþiile de ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de ani vechime în subteran, primeau pânã anul trecut dreptul la decontarea unui consum de 3000 kW anual energie electricã, respectiv 3 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei cãsãtoriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei necãsãtoriþi).

Diana MITRACHE

a venit avizul favorabil. „Numãrul disponibilizaþilor din notificare l-am modificat. Chiar dacã anul acesta sunt mai mulþi disponibilizaþi, decât am preconizat noi în notificare, asta ne va ajuta pentru anul viitor, când va fin un numãr mult mai mic de disponibilizaþi faþã de anul 2015. În 2016 era vorba despre aproximati 200 de persoane de la SNÎMVJ, dar noi estimãm cã aproximativ 120 de persoane vor pãrãsi sistemul anul viitor”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Suma cu care pleacã fiecare angajat din sistemul minier este în jur de 32.000 de lei net.. Banii sunt prinºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli ai societãþii ºi disponibilizaþii îi primesc într-o singurã tranºã. Pânã acum, aceasta pare sã fie cea mai avantajoasã mãsurã de disponibilizare de pânã acum, pentru cã sumele oferite ca recomensã pentru cei care pãrãsesc sistemul sunt cele mai mari din 1997 ºi pânã acum.

Diana MITRACHE

menzile de la ISU curg zilnic. A fost nevoie de o tragedie pentru ca autoritãþile sã se dezmorþeascã ºi sã ia mãsuri.

Pânã acum, zeci de unitãþi din judeþul Hunedoara au funcþionat fãrã a avea avize de la ISU, sau sisteme de stingere a incendiilor ºi nimeni nu a luat nicio mãsurã.

Cu toþii au închis ochii la ilegalitãþi, iar acum, din exces de zel, ISU face verificãri, închide cluburi, restaurante, sãli de culturã ºi aplicã amenzi.

“Începând cu data de 5 noiembrie, în urma celor 38 controale, efectuate de inspectorii de prevenire din cadrul I.S.U., au fost constatate un numãr de 99 deficienþe în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, fiind aplicate 42 avertismente ºi 29 amenzi contravenþionale, în cuantum de 308.000 lei, iar în cazul a patru operatori economici a fost dispusã mãsura complementarã de oprire a funcþionãrii”, spun reprezentanþii ISU. În fiecare zi inspectorii ISU calcã pragurile unor unitãþi economice din judeþ ºi tot la fel de des aplicã ºi sancþiuni pentru nerespectarea normelor de stingere a incendiilor.

Monika BACIU

A

proape 100 de deficienþe ºi amenzi de peste 300 de mii de lei În douã sãptãmâni de control, reprezentanþii ISU au constatat numeroase deficienþe la unitãþile de alimentaþie publicã, cluburi ºi alte locaþiii ºi au aplicat amenzi de peste 300 de mii de lei.

Rãmâne în arest preventiv

T

ânãrul care la doar 17 ani a devenit un „expert” în tâlhãrii, fiind deja condamnat atât pentru acest tip de faptã cât ºi furt, nu se mai bucurã de clemenþã.

Individul rãmâne în arest preventiv dupã ce judecãtorii Tribunalului Hunedoara au decis cã decizia colegilor din Petroºani este una justã ºi adolescentul este un real pericol. dorit numirea în funcþia de procuror la Individul a ajuns Parchetul de pe lângã Judecãtoria în celula de arest Deva. Al doilea caz este cel al unui dupã ce a tâlhãrit judecãtor cu grad profesional de o pensionarã din tribunal, care a ºi ocupat funcþia de municipiul Vulcan, preºedinte al Judecãtoriei Orãºtie. imediat dupã ce Acesta din urmã a cerut sã fie numit în femeia a retras de funcþia de procuror la Parchetul de pe la un bancomat lângã Tribunalul Gorj. Ambii magistraþi din centrul localiau primit avizul prin decrete semnate tãþii suma de 150 de preºedinte. (M. GÂNJU) GÂNJU) de lei. Tânãrul, A.

Wilmuº a fost prins de poliþiºti la câteva ore distanþã chiar dacã victima, aflatã în stare de ºoc, nu le-a putut da prea multe amãnunte, iar procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au cerut sã fie arestat

preventiv pe durata cercetãrilor.

Solicitarea a fost admisã ºi individul a fãcut contestaþie sperând la o mãsurã mai blândã, dar Tribunalul Hunedoara i-a respins acþiunea.

Tânãrul a mai tâlhãrit ºi alte persoane în acest an ºi a scãpat de celulã dupã ce s-a împãcat cu victimele, iar magistraþii au decis o condamnare blândã sub supravegherea pãrinþilor.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

ªcoala 3 se leapãdã de vina cornurilor expirate

a ei totul este în regulã, L cornurile sunt verificate, laptele pe care îl primesc copiii la fel, însã nu se poate explica cum de acel corn expirat a ajuns la Ionuþ. Vorbim despre conducerea ªcolii Gimnaziale Numãrul 3 din Lupeni care a þinut sã vinã cu clarificãri în urma materialului de sãptãmâna trecutã.

“Am verificat dacã întradevãr în ziua respectivã s-a întâmplat aºa, cu toate cã reclamaþia pe care domnul Gonciulea a fãcut-o s-a întâmplat la o sãptãmânã de la eveniment. Adicã dânsul a venit la noi cu un corn pe care erau urme de mucegai, dar cornul era din data de 31 octombrie. Greºeala este undeva, însã, la noi, cu siguranþã nu, pentru cã noi toate cornurile le verificãm”, a spus Victor Mãlãgeanu, directorul ªcolii Gimnaziale Numãrul 3 din Lupeni.

Directorul instituþiei de învãþãmânt recunoaºte cã în trecut au mai existat probleme cu firma care distribuie cornul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

Hoþii care au devastat o investiþie din domeniul schiabil, cãutaþi de poliþiºti

A

nchetatorii au întocmit un dosar penal pentru furt calificat ºi distrugere ºi fac cercetãri pentru a da de urma autorilor spargerii care a avut loc în Staþiunea Parâng, la una dintre investiþiile municipalitãþii cuprinse în proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil.

ºi laptele celor mici, însã nu îºi poate explica cum de acel corn a ajuns la copil. ”La începutul anului ºcolar am fãcut o sesizare. Am spus firmei care se ocupã de distribuþia produselor cã suntem multumiþi de ele, însã ceva nu este în regulã la ambalajul de lapte. Adicã, este foarte fragil ºi deseori se sparge, dar nu s-a luat nici o mãsurã. Legat de cornuri, cei de la Ted mi-au spus cã nu au avut probleme, iar posibilitatea ca doar la un singur corn sã aibã ceva, este exclusã”, a mai spus directorul ºcolii, Victor Mãlãgeanu.

Adevãrul este undeva la mijloc. Asta o recunoaºte ºi conducerea ºcolii, însã cine este vinovatul, este greu de spus. ”Greºeala mare este undeva, dar nu este a noastrã ºi nici nu ºtiu cine sã spun cã ar trebui tras la rãspundere”.

Astfel, conducerea ºcolii se leapãdã de orice fel de vinã, însã nu poate spune concret cine va rãspunde pentru cele întâmplate, pãrintele sau distribuitorul.

Adina PÃDURARU PÃDURARU

Reprezentanþii municipalitãþii Petroºani au fãcut o evaluare provizorie a pagubelor rezultate în urma spargerii de la finele lunii octombrie a.c., iar prejudiciul se ridicã la peste 3000 de lei. Suma reprezintã doar paguba fãcutã de hoþi dupã ce au furat cablurile electrice ce alimenteazã o un punct de transformare care deservea pompele de apã ce alimenteazã bazinul din staþiune ºi din care sunt alimentate instalaþiile de producere a zãpezii artificiale. „Paguba este estimatã la vreo 3000 de lei, iar cu tot cu reparaþii suma ar fi undeva la 4000 de lei. Mai

mult au vandalizat decât au furat. Acum aºteptãm sã-i prindã Poliþia, noi am fãcut plângere ºi imediat s-au fãcut cercetãri la faþa locului, s-au luat probe.

Dacã eram în sezon, pagubele erau cu mult mai mari pentru cã nu se putea produce zãpadã pentru pârti, nu aveam schiori ºi nici încasãri”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani.

Ancheta în acest caz de furt este îngreunatã ºi de faptul cã nu existã nici un singur martor care sã poatã da indicii despre persoanele care au fost în masiv la momentul spargerii. Angajaþii administraþiei locale au sperat ca mai mulþi muncitori care lucreazã la o exploatare forestierã în zonã sã fi vãzut ceva, însã aceºtia nu au fost de ajutor. Spargerea a avut loc ziua în amiaza mare, cred reprezentanþii municipalitãþii, pentru cã investiþiile au pazã permanentã pe timp de noapte. ªi ziua sunt verificate, însã, din cauza personalului insuficient, este o patrulã mobila ºi edilii cred ca hoþii au urmãrit momentul când paznicul a plecat de la obiectiv.

"Magneþii" au secþionat pe o distanta de circa doi-trei metri conductorii de cupru care alimentau cu energie electricã pompele de apã.

Maximilian GÂNJU

Schiatul în ªureanu rãmâne doar un vis

asionaþii sporturilor de iarnã care aveau speranþa P cã în aceasta iarnã vor schia în

O

datã cu instalarea Guvernului Cioloº, se va face o reevaluare a personalului din ministere conform declaraþiilor noului premier. Singurul om din Valea Jiului care activeazã ca secretar de stat în cadrul Ministerului Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, petroºãneanul Gabriel Lungu, spune cã dacã va fi pãstrat, nu va avea nici o problemã în a accepta pentru cã, tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi într-un minister mare ºi complex precum cel al Muncii.

Numit secretar de stat la Ministerul Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, în februarie 2015, Gabriel Lungu este singurul din Valea Jiului care activeazã, încã, în Guvernul României.

Dacã va mai rãmâne pe post în noul Guvern Cioloº, nimeni nu ºtie pentru cã noul premier a declarat cã lucrãtorii ministerelor vor fi reevaluþi profesional, dar nimeni nu ºtie care sunt criteriile de testare ºi cine o va face.

Testul capabilitãþii petroºãneanului Gabriel Lungu a fost susþinut

chiar din prima zi de serviciu la acest minister.

I s-au pus documentele în braþe ºi a doua zi a trebuit sã se prezinte în plenul Senatului pentru a susþine ºi convinge senatorii - cu argumente tehnice, juridice, pe studii de caz - cã un

Centru de promovare turisticã ºi la Straja

cea mai nouã staþiune montanã, din Masivul ªureanu, îºi pot pune liniºtiþi clãparii în cui pentru cã asta nu se va întâmpla.

Cu regret o spune ºi viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca care recunoaºte cã Staþiunea Turisticã din ªureanu este un vis mult prea mãreþ chiar ºi pentru administraþie.

“Din pãcate nu vom reuºi sã schiem în acest an în ªureanu. Suntem blocaþi din nou de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Purtãm acum o corespondenþã, vis a vis de finanþarea acestui proiect. Dumnealor printr-o adresã ne-au comunicat cã în condiþiile în care investiþia se face cu o firmã privatã, se considerã cã beneficiar ar fi acea firmã ºi nu putem primi scutirile de la taxe pentru scoaterea din fondul forestier. La momentul acesta am fost în audienþã atât eu cât ºi domnul primar Ilie Pãducel, la Ministerul Mediului la direcþia juridicã sã clarificãm acest lucru, pentru ca terenul care urmeazã sa fie preluat de cãtre Primãria Oraºului Petrila, va trece în domeniul public al oraºului, nici de cum nu va ajunge la firma care va administra domeniul schiabil.” a spus viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca Administraþia publicã petrileanã se chinuie de ani

”Sigur, dacã se va hotãrî de noul Guvern sã rãmân, aº accepta”

U

n centru de informare turisticã nou va fi inaugurat în sezonul de iarnã, cel mai probabil, pânã la finele acestui an, ºi la Straja. buni sã obþinã avizele pentru acest domeniu, însã în fiecare an a intervenit ceva care a dat peste cap toate planurile construite pânã atunci.

“Sistematic cei de la Regia Naþionalã ne-au blocat, punct cu punct, pe toate am reuºit sã le depãsim, sper sã trecem ºi peste situaþia în care suntem acum, oricum noi vom merge înainte cu proiectul domeniului schiabil ªureanu ºi nu vreau sa renunþãm la el”, a mai spus Vasilicã Jurca Edilii petrileni nu concep pierderea acestui proiect care va aduce locuri de muncã petrilenilor, câtu-si de puþine Adina PÃDURARU

Administraþia a dat undã verde unei astfel de construcþii, care se aflã la baza de îmbarcare a telescaunului, un loc din care turiºtii care vin la Straja pot afla informaþii despre locul pe care îl viziteazã, dar ºi despre obiectivele turistice din

Valea Jiului. Construcþia a început în 27 iulie ºi are ca termen final de execuþie luna noimebrie, la final. „Construcþia a fost ridicatã. Sigur cã mai sunt detalii de execuþie ºi suntem siguri cã vom inaugura Centrul de Informare Turisticã în acest sezon care stã sã înceapã”, a spus Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.

Un Centru de Informare Turisticã a fost inaugurat recent ºi la Petroºani, iar acela este amplasat pe DN 66, la intrarea în Petroºani.

Diana MITRACHE

proiect de lege trebuie votat rãspunzând tirului de întrebãri din comisiile de specialitate.

De atunci, Lungu pare sã fi devenit un pion de bazã în cel mai mare ºi mai greu minister având în vedere cã se ocupã de întreaga paletã a societãþii. Mai mult, la cinci luni de la venirea sa, în luna august, ministrul Rovana Plumb l-a desemnat ca înlocuitor al sãu pe perioada concediului într-o perioadã aºa-zis grea, cu proiecte, lucrãri la legea salarizãrii pentru a repara inechitãþile care s-au ivit în timp.

Apoi, trebuiau obþinute avizele ministerelor, dezbãtut proiectul cu sindicatele, dupã care sã poatã trece de Parlament pentru a putea fi cuprinsã în bugetul pentru anul 2016, cu aplicabilitate

de la 1 ianuarie 2016, dar ºi multe altele.

Secretarul de stat a fost frecvent vãzut în Parlament susþinând tehnic argumente pentru o lege sau alta.

Contactat, marþi 17 noiembrie, pentru a-i afla pãrerea în situaþia datã, Gabriel Lungu se pregãtea sã susþinã în Comisia pentru muncã, familie ºi protecþie socialã a Senatului României, soluþii pentru foºtii lucrãtorii din armatã care practic nu se pot pensiona pentru cã în cazul lor nu s-au plãtit contribuþii în acest sens, pentru cã legislaþia vremii nu prevedea acest lucru. Practic secretarul de stat îºi vedea de treabã. ”Nu-mi fac probleme în ce priveºte noul Guvern. Sigur, dacã se va hotãrî sã rãmân, aº accepta pentru cã, tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi în domeniu, iar satisfacþia muncii este pe mãsurã”- a declarat Gabriel Lungu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Reamintim cã Gabriel Lungu este considerat un jurist cu experienþã în administraþia publicã din teritoriu, respectiv la Prefectura Hunedoara, citymanager la Lupeni, preºedinte al Consiliului de Administraþie a Spitalului Lupeni, secretar ºi consilier în birouri parlamentare, dar ºi membru supleant în Consiliul Naþional de Integritate, cu un mandat de 4 ani, validat de Senat.

Ileana FIRÞULESCU

La Universitatea Petroºani, s-a ales conducerea Departamentui IMIT

P

rin vot secret, cele 23 de cadre didactice universitare din cadrul Departamentului Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi - Universitatea Petroºani, au ales: director departament – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin; director adjunct - conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu; secretar - ºef lucrãri Vlad Florea.

Marþi, 17 noiembrie 2015, la Universitatea Petroºani a avut loc alegerea directorului de Departament Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi.

Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin a fost reales în aceastã funcþie cu unanimitate de voturi, 23 din 23 de membrii prezenþi. De precizat cã la candidatura acestei funcþii nu s-a mai înscris nimeni.

Votul a fost secret, deci cei nemulþumiþi se puteau exprima fãrã reþinere, mai ales cã votanþii, membrii titulari din cadrul Departamentului sunt cadre didactice universitare integere, care spun ce au de spus. Acest vot unanim poate exprima încredere ºi speranþa de mai bine.

Radu Sorin este ºi membru în Senatul Universitãþii, dar ºi în Biroul Senatului, membru în Consiliul Facultãþii Inginerie Mecanicã ºi Electricã, conducãtor ºtiinþific de doctorat ºi membru în Consiliul ªcolii Doctorale a Universitãþii Petroºani.

De precizat cã directorul Departamentului IMIT, a predat ºi la École Nationale Supérieure des Mines de Nancy, la invitaþia francezilor În cadrul aceleeaºi ºedinþe, director adjunct al respectivului department a fost ales conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu, iar secretar al departamentului - ºef lucrãri Vlad Florea.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

ªcoala 3 se leapãdã de vina cornurilor expirate

a ei totul este în regulã, L cornurile sunt verificate, laptele pe care îl primesc copiii la fel, însã nu se poate explica cum de acel corn expirat a ajuns la Ionuþ. Vorbim despre conducerea ªcolii Gimnaziale Numãrul 3 din Lupeni care a þinut sã vinã cu clarificãri în urma materialului de sãptãmâna trecutã.

“Am verificat dacã întradevãr în ziua respectivã s-a întâmplat aºa, cu toate cã reclamaþia pe care domnul Gonciulea a fãcut-o s-a întâmplat la o sãptãmânã de la eveniment. Adicã dânsul a venit la noi cu un corn pe care erau urme de mucegai, dar cornul era din data de 31 octombrie. Greºeala este undeva, însã, la noi, cu siguranþã nu, pentru cã noi toate cornurile le verificãm”, a spus Victor Mãlãgeanu, directorul ªcolii Gimnaziale Numãrul 3 din Lupeni.

Directorul instituþiei de învãþãmânt recunoaºte cã în trecut au mai existat probleme cu firma care distribuie cornul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

Hoþii care au devastat o investiþie din domeniul schiabil, cãutaþi de poliþiºti

A

nchetatorii au întocmit un dosar penal pentru furt calificat ºi distrugere ºi fac cercetãri pentru a da de urma autorilor spargerii care a avut loc în Staþiunea Parâng, la una dintre investiþiile municipalitãþii cuprinse în proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil.

ºi laptele celor mici, însã nu îºi poate explica cum de acel corn a ajuns la copil. ”La începutul anului ºcolar am fãcut o sesizare. Am spus firmei care se ocupã de distribuþia produselor cã suntem multumiþi de ele, însã ceva nu este în regulã la ambalajul de lapte. Adicã, este foarte fragil ºi deseori se sparge, dar nu s-a luat nici o mãsurã. Legat de cornuri, cei de la Ted mi-au spus cã nu au avut probleme, iar posibilitatea ca doar la un singur corn sã aibã ceva, este exclusã”, a mai spus directorul ºcolii, Victor Mãlãgeanu.

Adevãrul este undeva la mijloc. Asta o recunoaºte ºi conducerea ºcolii, însã cine este vinovatul, este greu de spus. ”Greºeala mare este undeva, dar nu este a noastrã ºi nici nu ºtiu cine sã spun cã ar trebui tras la rãspundere”.

Astfel, conducerea ºcolii se leapãdã de orice fel de vinã, însã nu poate spune concret cine va rãspunde pentru cele întâmplate, pãrintele sau distribuitorul.

Adina PÃDURARU PÃDURARU

Reprezentanþii municipalitãþii Petroºani au fãcut o evaluare provizorie a pagubelor rezultate în urma spargerii de la finele lunii octombrie a.c., iar prejudiciul se ridicã la peste 3000 de lei. Suma reprezintã doar paguba fãcutã de hoþi dupã ce au furat cablurile electrice ce alimenteazã o un punct de transformare care deservea pompele de apã ce alimenteazã bazinul din staþiune ºi din care sunt alimentate instalaþiile de producere a zãpezii artificiale. „Paguba este estimatã la vreo 3000 de lei, iar cu tot cu reparaþii suma ar fi undeva la 4000 de lei. Mai

mult au vandalizat decât au furat. Acum aºteptãm sã-i prindã Poliþia, noi am fãcut plângere ºi imediat s-au fãcut cercetãri la faþa locului, s-au luat probe.

Dacã eram în sezon, pagubele erau cu mult mai mari pentru cã nu se putea produce zãpadã pentru pârti, nu aveam schiori ºi nici încasãri”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani.

Ancheta în acest caz de furt este îngreunatã ºi de faptul cã nu existã nici un singur martor care sã poatã da indicii despre persoanele care au fost în masiv la momentul spargerii. Angajaþii administraþiei locale au sperat ca mai mulþi muncitori care lucreazã la o exploatare forestierã în zonã sã fi vãzut ceva, însã aceºtia nu au fost de ajutor. Spargerea a avut loc ziua în amiaza mare, cred reprezentanþii municipalitãþii, pentru cã investiþiile au pazã permanentã pe timp de noapte. ªi ziua sunt verificate, însã, din cauza personalului insuficient, este o patrulã mobila ºi edilii cred ca hoþii au urmãrit momentul când paznicul a plecat de la obiectiv.

"Magneþii" au secþionat pe o distanta de circa doi-trei metri conductorii de cupru care alimentau cu energie electricã pompele de apã.

Maximilian GÂNJU

Schiatul în ªureanu rãmâne doar un vis

asionaþii sporturilor de iarnã care aveau speranþa P cã în aceasta iarnã vor schia în

O

datã cu instalarea Guvernului Cioloº, se va face o reevaluare a personalului din ministere conform declaraþiilor noului premier. Singurul om din Valea Jiului care activeazã ca secretar de stat în cadrul Ministerului Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, petroºãneanul Gabriel Lungu, spune cã dacã va fi pãstrat, nu va avea nici o problemã în a accepta pentru cã, tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi într-un minister mare ºi complex precum cel al Muncii.

Numit secretar de stat la Ministerul Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, în februarie 2015, Gabriel Lungu este singurul din Valea Jiului care activeazã, încã, în Guvernul României.

Dacã va mai rãmâne pe post în noul Guvern Cioloº, nimeni nu ºtie pentru cã noul premier a declarat cã lucrãtorii ministerelor vor fi reevaluþi profesional, dar nimeni nu ºtie care sunt criteriile de testare ºi cine o va face.

Testul capabilitãþii petroºãneanului Gabriel Lungu a fost susþinut

chiar din prima zi de serviciu la acest minister.

I s-au pus documentele în braþe ºi a doua zi a trebuit sã se prezinte în plenul Senatului pentru a susþine ºi convinge senatorii - cu argumente tehnice, juridice, pe studii de caz - cã un

Centru de promovare turisticã ºi la Straja

cea mai nouã staþiune montanã, din Masivul ªureanu, îºi pot pune liniºtiþi clãparii în cui pentru cã asta nu se va întâmpla.

Cu regret o spune ºi viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca care recunoaºte cã Staþiunea Turisticã din ªureanu este un vis mult prea mãreþ chiar ºi pentru administraþie.

“Din pãcate nu vom reuºi sã schiem în acest an în ªureanu. Suntem blocaþi din nou de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Purtãm acum o corespondenþã, vis a vis de finanþarea acestui proiect. Dumnealor printr-o adresã ne-au comunicat cã în condiþiile în care investiþia se face cu o firmã privatã, se considerã cã beneficiar ar fi acea firmã ºi nu putem primi scutirile de la taxe pentru scoaterea din fondul forestier. La momentul acesta am fost în audienþã atât eu cât ºi domnul primar Ilie Pãducel, la Ministerul Mediului la direcþia juridicã sã clarificãm acest lucru, pentru ca terenul care urmeazã sa fie preluat de cãtre Primãria Oraºului Petrila, va trece în domeniul public al oraºului, nici de cum nu va ajunge la firma care va administra domeniul schiabil.” a spus viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca Administraþia publicã petrileanã se chinuie de ani

”Sigur, dacã se va hotãrî de noul Guvern sã rãmân, aº accepta”

U

n centru de informare turisticã nou va fi inaugurat în sezonul de iarnã, cel mai probabil, pânã la finele acestui an, ºi la Straja. buni sã obþinã avizele pentru acest domeniu, însã în fiecare an a intervenit ceva care a dat peste cap toate planurile construite pânã atunci.

“Sistematic cei de la Regia Naþionalã ne-au blocat, punct cu punct, pe toate am reuºit sã le depãsim, sper sã trecem ºi peste situaþia în care suntem acum, oricum noi vom merge înainte cu proiectul domeniului schiabil ªureanu ºi nu vreau sa renunþãm la el”, a mai spus Vasilicã Jurca Edilii petrileni nu concep pierderea acestui proiect care va aduce locuri de muncã petrilenilor, câtu-si de puþine Adina PÃDURARU

Administraþia a dat undã verde unei astfel de construcþii, care se aflã la baza de îmbarcare a telescaunului, un loc din care turiºtii care vin la Straja pot afla informaþii despre locul pe care îl viziteazã, dar ºi despre obiectivele turistice din

Valea Jiului. Construcþia a început în 27 iulie ºi are ca termen final de execuþie luna noimebrie, la final. „Construcþia a fost ridicatã. Sigur cã mai sunt detalii de execuþie ºi suntem siguri cã vom inaugura Centrul de Informare Turisticã în acest sezon care stã sã înceapã”, a spus Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.

Un Centru de Informare Turisticã a fost inaugurat recent ºi la Petroºani, iar acela este amplasat pe DN 66, la intrarea în Petroºani.

Diana MITRACHE

proiect de lege trebuie votat rãspunzând tirului de întrebãri din comisiile de specialitate.

De atunci, Lungu pare sã fi devenit un pion de bazã în cel mai mare ºi mai greu minister având în vedere cã se ocupã de întreaga paletã a societãþii. Mai mult, la cinci luni de la venirea sa, în luna august, ministrul Rovana Plumb l-a desemnat ca înlocuitor al sãu pe perioada concediului într-o perioadã aºa-zis grea, cu proiecte, lucrãri la legea salarizãrii pentru a repara inechitãþile care s-au ivit în timp.

Apoi, trebuiau obþinute avizele ministerelor, dezbãtut proiectul cu sindicatele, dupã care sã poatã trece de Parlament pentru a putea fi cuprinsã în bugetul pentru anul 2016, cu aplicabilitate

de la 1 ianuarie 2016, dar ºi multe altele.

Secretarul de stat a fost frecvent vãzut în Parlament susþinând tehnic argumente pentru o lege sau alta.

Contactat, marþi 17 noiembrie, pentru a-i afla pãrerea în situaþia datã, Gabriel Lungu se pregãtea sã susþinã în Comisia pentru muncã, familie ºi protecþie socialã a Senatului României, soluþii pentru foºtii lucrãtorii din armatã care practic nu se pot pensiona pentru cã în cazul lor nu s-au plãtit contribuþii în acest sens, pentru cã legislaþia vremii nu prevedea acest lucru. Practic secretarul de stat îºi vedea de treabã. ”Nu-mi fac probleme în ce priveºte noul Guvern. Sigur, dacã se va hotãrî sã rãmân, aº accepta pentru cã, tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi în domeniu, iar satisfacþia muncii este pe mãsurã”- a declarat Gabriel Lungu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Reamintim cã Gabriel Lungu este considerat un jurist cu experienþã în administraþia publicã din teritoriu, respectiv la Prefectura Hunedoara, citymanager la Lupeni, preºedinte al Consiliului de Administraþie a Spitalului Lupeni, secretar ºi consilier în birouri parlamentare, dar ºi membru supleant în Consiliul Naþional de Integritate, cu un mandat de 4 ani, validat de Senat.

Ileana FIRÞULESCU

La Universitatea Petroºani, s-a ales conducerea Departamentului IMIT

P

rin vot secret, cele 23 de cadre didactice universitare din cadrul Departamentului Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi - Universitatea Petroºani, au ales: director departament – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin; director adjunct - conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu; secretar - ºef lucrãri Vlad Florea.

Marþi, 17 noiembrie 2015, la Universitatea Petroºani a avut loc alegerea directorului de Departament Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi.

Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin a fost reales în aceastã funcþie cu unanimitate de voturi, 23 din 23 de membrii prezenþi. De precizat cã la candidatura acestei funcþii nu s-a mai înscris nimeni.

Votul a fost secret, deci cei nemulþumiþi se puteau exprima fãrã reþinere, mai ales cã votanþii, membrii titulari din cadrul Departamentului sunt cadre didactice universitare integere, care spun ce au de spus. Acest vot unanim poate exprima încredere ºi speranþa de mai bine.

Radu Sorin este ºi membru în Senatul Universitãþii, dar ºi în Biroul Senatului, membru în Consiliul Facultãþii Inginerie Mecanicã ºi Electricã, conducãtor ºtiinþific de doctorat ºi membru în Consiliul ªcolii Doctorale a Universitãþii Petroºani.

De precizat cã directorul Departamentului IMIT, a predat ºi la École Nationale Supérieure des Mines de Nancy, la invitaþia francezilor În cadrul aceleeaºi ºedinþe, director adjunct al respectivului department a fost ales conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu, iar secretar al departamentului - ºef lucrãri Vlad Florea.

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Copiii, cobaii unui sistem ignorant P

roblemã gravã, rãspuns evaziv.

Faptul cã elevii din judeþ primesc corn ºi lapte expirat nu este un motiv de îngrijorare pentru autoritãþi care ar trebui sã vegheze la sãnãtatea celor mici.

Cel mai recent exemplu este cel al elevilor de la ºcoala generalã numãrul 3 din Lupeni care au ajuns la spital din cauza cornului mucegãit. Situaþia a fost adusã ºi la cunoºtinþa ministerului Educaþiei, care se mulþumeºte sã citeze texte din lege fãrã a lua vreo mãsurã concretã în acest sens.

“Implementat în

România în anul 2002, programul “cornul ºi laptele” a fost iniþial conceput ca o mãsurã de protecþie socialã, dar ºi ca iniþiativã pentru o educaþie de viaþã sãnãtoasã, a cãrei orgine se regãseºte în planul naþional anti-sãrãcie ºi de promovare a incluziunii sociale, adoptat prin HG nr. 828/2002. Acest program a contribuit la creºterea participãrii ºcolare în special în zonele sãrace ºi în rândul minoritãþilor rome. De asemenea, asigurarea unei gustãri gratuite pentru copiii proveniþi din familii defavorizate social-economic, în special prin acordarea laptelui, a contribuit la acoperirea necesarului de calciu atât de impor-

tant în procesul de creºtere a copilului. În derularea oricãrui program, în scopul creºterii eficienþei, este normalã corelarea obiectivelor acestuia cu nevoile concrete ale beneficiarilor ºi cu alte programe adresate acestora”, se aratã într-un document al Ministerului Educaþiei.

Mai exact, ministerul preferã sã îmbolnãveascã

YOUth Can Do It! „Y OUth Can Do It!” este titlul unui proiect în care s-au angrenat mai multe þãri europene ºi nu numai. Þinta este generaþia tânãrã, care trebuie sã afle cum poate deveni activã pe piaþa muncii, iar preotul Tetileanu, cel care l-a gândit, susþine cã a fãcut totul pentru a promova zona Vãii Jiului ºi tinerii de aici, cu tot ce înseamnã ei.

Tinerii din Valea Jiului au fost incluºi în multe proiecte europene, dar parcã niciodatã nu au putut promova aºa cum se cuvine zona din care vin ei. Tocmai de aceea, un preot din Petrila a gândit un proiect european în care sã îi aducã pe alþii la noi. Proiectul poartã titlul „YOUth Can Do It” ºi vizeazã ocuparea forþei de muncã, problemele ce derivã din aceasta ºi afacerile sociale. „Acest proiect este un curs de formare, iar tinerii din Valea Jiului au oportunitatea de a cunoaºte alte persoane din Europa, cu culturi diferite, feluri de trai diferite, obiceiuri, îºi fac prieteni ºi vãd care este nivelul lor de cunoaºtere al limbii engleze. Am pornit, când am format aceastã asociaþie de la faptul cã noi suntem închiºi într-un loc unde prea multã lume nu ne vede ºi am început sã mergem în alte þãri.

Am observat cum sunt cei care trãiesc acolo, le-a plãcut, dar mi s-a pãrut cã nu suntem puºi în valoare cum ar trebui. Faptul cã suntem din România mi s-a pãrut cã este un impediment ºi atunci i-am adus pe ei aici, acasã, sã ne vadã cum suntem”, a spus Octavian Pantelimon Tetileanu, preºedintele Asociaþiei Euroeduas. În Valea Jiului vor fi reprezentanþi

ai tinerilor din 8 þãri, plus o organizaþie din Bucureºti, care au ca scop promovarea tinerilor pe piaþa muncii. „E un program care adunã lucrãtori de tineret ºi tineri din 8 þãri din Europa, pentru a dezbate ºi discuta problema ºomajului în rândul tinerilor ºi de a gãsi soluþii. Rezultatul sperat este crearea unor proiecte, prin care sã soluþionãm problema ºomajului în rândul tinerilor”, a adãugat ºi Diana Ioniþã, trainer în cadrul proiectului. În 2010, UE a lansat o strategie pentru eradicarea crizei economice din Europa, în condiþiile în care 26,5 milioane de europeni sunt ºomeri, iar aceastã strategie vizeazã ca în 2020, 75% din populaþia activã sã aibã între 20 ºi 64 de ani.

Timp de mai multe zile, pânã în 23 noiembrie, strãinii vor vizita Consiliul Judeþean Hunedoara, vor participa la seri cu specific folcloric din zona noastrã, vor merge în vizitã la Primãria Petroºani, Universitate ºi chiar vor merge la mina Livezeni, pentru a se întâlni cu minerii de acolo.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 Noiembrie 2015

copiii decât sã ia mãsuri pentru eliminarea acestei situaþii de risc. Totodatã, ministerul aruncã responsabilitatea în ograda instituþiilor care se ocupã de procesul de achiziþie a acestor alimente.

“Conform prevederilor art. 4, alin. 1 din OUG 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare: “produsele lactate ºi de panificaþie, transportul ºi distribuþia acestora la unitãþile de învãþãmânt se contracteazã de cãtre Consiliile Judeþene (...), cu asistenþa inspectoratelor ºcolare judeþene (...), cu respectarea dispoziþiilor legale în vigoare”. Achiziþia acestor produse se realizeazã

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

în urma unor proceduri de licitaþie, prevãzute în OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, sumele necesare fiind suportate din bugetele consiliilor judeþene”, se mai aratã în document.

Reprezentanþii ministerului de resort se declarã mulþumiþi de evoluþia acestui program destinat elevilor, chiar dacã alimentele pe care le primesc sunt expirate.

“Deºi, iniþial, programul a acut drept grup þintã copiii proveniþi din familiile dezavantajate socio-exonomic, în momentul aplicãrii lui, acesta a fost extins la toatã populaþia ºcolarã din învãþãmântul primar ºi gimnazial pentru a nu crea o discriminare între copii. Menþionãm, de asemenea, cã autoritatea care coordoneazã strategia privind corelarea programului cornul ºi laptele cu prevederile europene este Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale”, mai spun reprezentantii Ministerului Educaþiei.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, recunoaºte cã existã o problemã, lucru pe care l-a ºi semnalat la nivel guvernamental.

“Avem probleme de genul acesta, cu firmele care provin din alte

judeþe ºi câºtigã licitaþiile.

Existã cazuri când alimentele nu îºi menþin prospeþimea. Problema este cã aceste firme câºtigã licitaþiile având preþul cel mai scãzut, însã eu ma semnalat problema la Guvern.

Existã o legislaþie foarte clarã în ceea ce priveºte calitatea produselor ºi nu tolerãm abateri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Adrian David, preºedintele CJH. Potrivit acestuia, contractul cu firmele în cazuã poate fi reziliat, îsnã pot trece luni de zile pânã când o nouã societate ar putea prelua, prin licitaþie, contractul.

Cornul ºi laptele este un program introdus în ºcoli de guvernul României începând cu anul 2002. Beneficiarii programului sunt copiii din grãdiniþe ºi din ºcoli generale. Media beneficiarilor este de peste douã milioane de copii anual. În anul 2010, guvernul României a creat un program similar, „mere în ºcoli”, prin care elevii din clasele 1-8 din învãþãmântul de stat ºi privat primesc gratuit câte un fruct proaspãt zilnic, timp de 100 zile de ºcolarizare, în intervalul noiembrie-martie.

Programul de încurajare a consumului de fructe în ºcoli este parte a unui program european, finanþat în proporþie de 75% din fonduri UE. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

Ambasadorul Sloveniei la Bucureºti, vizitã la Consiliul Judeþean Hunedoara

S

lovenia laudã Hunedoara pentru atragerea fondurilor europene. Judeþul Hunedoara a ocupat de-a lungul anilor primele poziþii în topul judeþelor care au atras cele mai multe fonduri europene.

Acum a venit rândul slovenilor sã întâreascã acest lucru prin vizita ambasadorul Sloveniei la Bucureºti care s-a aflat la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi s-a întâlnit cu preºedintele Adrian David. „ªtiu cã aþi performat foarte bine în zonã pe linia proiectelor cu finanþare europeanã.

Sunt interesat sã aflu mai multe informaþii privitoare la acest aspect, în ideea diseminãrii unor soluþii de succes aplicate de dumneavoastrã în Slovenia, unde

atragerea de fonduri europene se loveºte de anumite stavile”, a declarat ambasadorul Sloveniei la Bucureºti.

A

tomizarea administraþiei, piedicã în calea fondurilor europene

primãrie ºi nu existã, ca la dumneavoastrã, o structurã administrativã de tip consiliu judeþean, care sã articuleze, cu o viziune de ansamblu, proiecte zonale. Deficitul de

Excelenþa sa a explicat cã în Slovenia dezvoltarea bazatã pe finanþare europeanã este inegalã în teritoriu, unul din motive fiind atomizarea administraþiei locale. „Aproape fiecare localitate are o

finanþare europeanã se face simþit acut în cazul primãriilor mici ºi mijlocii. La acest nivel nu existã nici know-how la întocmirea proiectelor, nici surse de cofinanþare. În plus, criteriile de finanþare a proiectelor pe care le aplicã Banca Naþionalã a Sloveniei sunt chiar mai drastice decât cele ale Comisiei Europene”, spune Mihael Zupanèiè.

Preºedintele CJ Hunedoara a prezen-

tat oaspetelui ºi câteva din succesele instituþiei în materie de atragere a fondurilor europene, cum ar fi marile proiecte de alimentare cu apã din judeþ ºi proiectele de reabilitare a drumurilor judeþene, ultimul fiind cel spre vestigiile istorice de la Sarmisegetuza Regia. „Chiar acum, vineri, vom inaugura un proiect în valoare de 70 de milioane de euro, care implementeazã în judeþ un

sistem integrat de gestiune a deºeurilor.

Avem prin urmare un portofoliu important de proiecte cu finanþare europeanã.

A fost importantã, pentru obþinerea acestui rezultat bun, colaborarea cu primãriile din judeþ, cu Agenþia Regionalã de Devoltare Vest, cu autoritãþile centrale de la Bucureºti, precum ºi comunicarea cu cetãþenii, cu comunitãþile, care au fost informate care ne sunt intenþiile ºi de ce acestea sunt în avantajul lor. Pânã la urmã, aºa cum aþi intuit, ca sã fie un succes, atragerea de fonduri europene trebuie sã fie o operã colectivã”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Adrian Nicolae David.

Moanika BACIU

Ambulatoriul de la Petrila nu va fi deschis nici anul acesta ANUNÞ

tel.0254/211350, int.183.

Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã

Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

CONCURS

pentru ocuparea a douã posturi vacante corespunzãtoare funcþiilor contractuale de execuþie de îngrijitor din cadrul Serviciului administrativ.

Probele stabilite pentru concurs: - 14.12.2015, ora 1100 proba scrisã - 17.12.2015, ora 1100 – proba interviu.

Ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune pânã în data de 04.12.2015, ora 1600, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs - Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.com,

Condiþiile de participare la concursul pentru ocuparea celor douã posturi vacante corespunzãtoare funcþiilor contractuale de execuþie de îngrijitor din cadrul Serviciului administrativ sunt : - studii gimnaziale / profesionale / liceale.

Informaþii suplimentare se obþin la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare ºi gestiunea funcþiei publice, camera 13, tel.0254/211350, int.183.

A

mbulatoriul din Petrila, nou modernizat ºi dotat cu aparaturã de ultimã generaþie, va fi unul dintre obiectivele pe care administraþia publicã petrileanã nu îl va putea bifa la sfârºit de an, pe lista cu realizãri. Motivul îl constituie lipsa avizelor fãrã de care unitatea spitaliceascã nu poate fi datã în funcþiune.

“Am finalizat tot ceea ce însemna parte de amenajare, dotare a ambulatoriului, dar suntem din pãcate în întârziere din cauza autorizaþiilor pe care trebuie sã le obþinem la aparaturã mai complexã din cadrul cabinetului de radiologie, unde este nevoie de o autorizaþie specialã, la partea de laborator.

Avem chiar ºi o hotãrâre de consiliu prin care am dat unitatea în administrare Spitalului de Urgenþã, însã cu siguranþã anul acesta ambulatoriul nu va putea fi pus în funcþiune din cauza autorizaþiilor pe care urmeazã sã le obþinem.” a spus Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Ambulatoriul din oraºul Petrila, are în componentã cabinete de pediatrie, cardiologie, medicinã internã, psihiatrie, chirurgie, ortopedie ºi multe altele, în care vor profesa medicii specialiºti de la Spitalul de Urgentã din Petroºani.

Când se va întâmpla acest lucru este greu de prevãzut, asta pentru cã primirea avizelor necesare deschiderii ambulatoriului poate dura chiar ºi câteva luni.

Adina PADURARU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015

Henþ cu mâna Mai înþelepþi, mai chibzuiþi Am asistat duminicã, dimineaþã rece de toamnã, la un meci pe „ªtiinþa”, acolo unde nu prea ajunge presa de laptop – cã deh, e departe ºi frig... – la un joc interesant de Liga a IV-a fotbalis-

ticã, între douã echipe modeste ca poziþie de clasament, Universitatea Petroºani ºi Minerul Uricani. Care, fie spus, ºi-au cam depãºit condiþia de poziþie. M-am bucurat sã remarc cã în

tribune se vãd multã maturitate ºi înþelepciune la câteva nume din fotbal, spectatori la acest meci, altãdatã voci vehemente, mai mult sau mai puþin având dreptate, acum de pe cu totul alte poziþii.

Ionuþ Stelescu, preºedintele fotbalului universitar petroºenean ºi

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

antrenor cu pregãtirea fizicã la Pandurii Tg. Jiu, a avut un comentariu extrem de pertinent la tot ceea ce se petrecea în teren, fostul antrenor Marin Petra se înscria în aceeaºi linie, iar Vasile Scurtu, preºedintele de la Minerul Uricani, suspendat o etapã dupã ieºirile verbale din jocul cu Lupeniul, aprecia ca justã victo-

ria petroºenenilor ºi calitatea arbitrajului.

Iatã, aºadar, o linie fireascã ºi un comportament normal la niºte oameni cu o mare experienþã în fotbal, ceea ce demonstreazã cã odatã cu trecerea anilor ºi a vremii, înþelepciunea ºi chibzuinþa lasã loc tot mai mult raþionamentului obiectiv.

Universitatea Petroºani – Minerul Uricani 3-1 (1-0)

Toamnã cu ploaie... de goluri! Sub geniul lui Gavriluþi z Dacã precipitaþiile au fost un fenomen rar în aceastã toamnã, în schimb a „plouat” cu 52 de goluri în penultima etapã a turului. z Aurul Brad a spulberat cu 7-2 (autori Miclean 2, Rostaº 2, Vurdea, L. Cristea, D. Rus) pe Victoria Cãlan, 7-4 a fost pentru Inter Petrila (autori Ad. Dolha 2, Duma, D. Alexandru, Fl. Dobre, Bocu, Horvath) cu Aurul Certej, gazdele jucând fãrã Kalai ºi Adi Câmpean. z Liderul ªoimul Bãiþa a devenit campioanã de toamnã cu o etapã înainte de finalul turului, 5-0 cu Metalul Criºcior (goluri Ad. Pepenar 2, Pisoiu, Stamatin, Jurj), iar scorul etapei, Retezatul Haþeg – Cetate II Deva 10-0 (autori Caia 4, Laslãu 2, Ov. Stan 2, Bg. ªtefan, Rob. Popa). z Jiul Petroºani încheie în corzi, 0-3 cu Gloria Geoagiu, rãmânând cu o singurã victorie.

Hercules Lupeni – C.S. Vulcan

0-0

Douã bare, zero goluri Fãrã a fi un joc încrâncenat, meciul de la Lupeni a fost unul disputat, putând fi câºtigat de oricare dintre cele douã echipe. Prima mare

ocazie apare în min. 4, când Pârvulesc (C.S. Vulcan) rateazã dupã o excelentã cursã. Apoi, gazdele se întrec în ratãri, când M. Filip (min. 19) trage razant,

Marian Filip ºi Bogdan Brânduºa n-au gãsit „cheia lacãtului” spre poarta Vulcanului

HERCULES LUPENI – C.S. VULCAN 0-0 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia, D. Savu, Curtean (min. 34 Ifrim), Buþurcã – A. Harangozo II, Ciocârlan, M. Filip, M. Pop – Brânduºa, Al. Gârda C.S. Vulcan (antr. Mugurel Radu): Cimporescu – Filip, Stângã, Pantilimon, D. Florea – Miclãuº, Sãvoiu, Pârvulescu (min. 66 Hiricioiu), G. Rãdulescu (min. 90+2 Stamatin) – I. Roºian, Fl. Rus (min. 86 Drãghici) Arbitru: Sergiu Stanca – Orãºtie Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva Spectatori: 200

M. Pop (min. 32, 35) nu nimereºte poarta.

O fazã contestatã de gazde este cea din min. 38 când D. Florea are un contact în careu cu Ciorâia, dar arbitrul Sergiu Stanca nu acordã nimic.

Repriza secundã stã sub semnul luãrii la þintã a celor douã transversale, mai întâi I. Roºian (min. 54) pentru oaspeþi ºi apoi Brânduºa (min. 56) pentru gazde. Vor mai fi douã ocazii de partea gazdelor, dar M. Filip (min. 59) ºi Brânduºa (min. 90+1) le rateazã cu seninãtate.

Un meci de 0-0 care nu avantajeazã niciuna din cele douã echipe.

O partidã în „Dealul Institutului” care ºi-a depãºit condiþia de joc între douã codaºe în clasament.

Universitatea Petroºani este într-o evidentã revenire, asta demonstrând-o ºi în jocul de duminicã, ºi asta în primul rând unei zile de excepþie a lui Ionuþ Gavriluþi.

El a deschis scorul în urma unei faze lucrate la mare artã, apoi – dupã o ocazie a lui Plic în min. 55 –, tot el va puncta dupã o spectaculoasã acþiune pe cont propriu, 2-0.

La scorul de 3-1, acelaºi Ionuþ Gavriluþi (min. 90) trimite, dupã o cursã de 40 m, un ºut formidabil, care ºterge transversala porþii lui Traian Câmpean!

O partidã în care studenþii petroºeneni au meritat indiscutabil victoria, pe fondul unui joc bine ghidonat de Ionuþ Gavriluþi, care a prins o zi de excepþie.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

UNIVERSITATEA PETROªANI – MINERUL URICANI 3-1 (1-0) Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min.

56 Fl. Negrea) – Tãmãºiloni, Raboj, Plic (min. 71 Magheru), Doroftei – Chiruþã, Bulimej, Puian (min. 66 D. Barbu), I. Gavriluþi – Vl. Negrea (min. 77 Grigoraº), Ov. Popesc Minerul Uricani (antr. Neculai Baltaru): Tr. Câmpean – Nechita, G. Trestian, Proteasa, Anghelina – Irina, Vajda (min. 70 Suvac), Boroghinã, Erdos (min.

78 Mihãilescu) – Dãrãbanã, Bãlãnean Arbitru: Alexandru Bãlan – Deva Obs. AJF: Petru Spãrios; Spectatori: 100 Goluri: 1-0: I. Gavriluþi (min. 32), cu un ºut de la 25 m, deviat din G. Trestian; 2-0: I. Gavriluþi (min. 57), din acþiune; 3-0: Chiruþã (min. 84), cu capul din 7-8 m, la o ieºire greºitã a lui Tr. Câmpean; 3-1: Proteasa (min. 89), din 11 m, dupã ce acesta a fost faultat

Proteasa (Min. Uricani) îl învinge pe portarul Fl. Negrea din penalty

I. Gavriluþi felicitat de colegi dupã cel de-al doilea gol