CVJ NR. 988 MARTI 17 NOIEMBRIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 988

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Stãm pe un munte de cãrbune, dar îngheþãm de frig

Sindicatele din minerit au încredere în noul ministru al Energiei

L

iderii de sindicat de la Sindicatul Muntele îºi pun speranþele în ministrul desemnat al Energiei, Victor Grigorescu.

Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele susþine cã noul ministru al Energiei poate continua planurile începute de Rãzvan Nicolescu, cel care a condus anul trecut acest portofoliu.

“Dacã þin cont cã l-am cunoscut în calitatea de director de cabinet al fostului ministru Rãzvan Nicolescu pot în acest moment sã spun cã este un om care cunoaºte problematica CEH, deci nu vine de undeva de unde nu a auzit de noi ºi cred cã ceea ce ºi-a dorit domnul Rãzvan Nicolescu sã facã pentru Complexul Energetic Hunedoara poate sã reprezinte acum o oportunitate pentru noul

ministru sã facã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

La începutul acestui an, Victor Grigorescu sublinia faptul cã ar trebui testat interesul investitorilor vizavi de Complexul Energetic Hunedoara ”Energia produsã în Valea Jiului acoperã circa 7% din consumul naþional, dar cu ce costuri?! Interesul unor investitori de marcã pentru privatizarea Complexului este un prim pas. Spre exemplu, o companie americanã, despre care s-a vorbit deja în spaþiul public, gestioneazã active financiare de aproape 1 miliard de dolari în sectorul energetic”, spunea la începutul acestui an Victor Grigoresu.

La acel moment, cãrbunele era considerat de Victor Grigorescu esenþial pentru securitatea energeticã a României.

Monika BACIU

Judeþul Hunedoara într-o situaþie dramaticã din cauza CEH

S

-au sãturat sã fie minþiþi. Este vorba de primarii din Valea Jiului ºi din Deva care se vãd într-o situaþie limitã, fãrã ieºire, din cauza stocului limitat de huilã. Cãrbunele din stocul termocentralelor ar ajunge pentru încã cel mult trei zile în condiþiile în care temperaturile exterioare nu sunt negative. >>> PAGINILE 4-5

Declaraþie politicã - Costel Avram

C

u toate cã locuiesc pe un munte de cãrbune, locuitorii Vãii Jiului trãiesc zi de zi în acest început de iarnã cu teama cã, în orice moment, pot îngheþa în locuinþe.

Teama este, din pãcate, una îndreptãþitã, dacã avem în vedere faptul cã, în prezent, stocurile de cãrbune de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni sunt unele de avarie, iar producþia zilnicã de cãrbune din cadrul minelor CEH ºi

SNIMVJ, abia dacã asigurã funcþionarea celor douã unitãþi energetice pe douã zile.

Mai grav este faptul cã, finalul lunii noiembrie ºi, mai ales luna decembrie, vin cu foarte multe zile libere prevãzute de lege, fapt care înseamnã implicit ºi o reducere a producþiei de cãrbune.

Un calcul aritmetic simplu ne aratã cã, în decembrie ºi ianuarie, funcþionarea termocentralelor de la Paroºeni ºi Mintia

poate fi pusã sub semnul întrebãrii. ªi mai grav este faptul cã, nici la nivelul CEH ºi nici al celor responsabili mai sus de aceastã entitate economicã, nimeni nu pare interesat de pericolul ca locuitorii din Valea Jiului sã rãmânã fãrã cãldurã în

calorifere, chiar în lunile cele mai grele de iarnã (decembrie ºi ianuarie).

Constat cã actualului director general Floruþ pare sã-i fie absolut indiferentã situaþia, din moment ce activitatea sa în fruntea este una mai mult de domeniul turismului decât al managementului.

Nu este posibil ca, în decurs de o lunã, directorul general al CEH, sã nu fi fost nici mãcar prezent la sediul Companiei mai mult de 10 zile adunate. Aºa cum nu este posibil ca domnul Floruþ, dupã ce este plãtit cu un salariu colosal, sã mai beneficieze ºi de

decontarea exageratelor sale deplasãri în scop turistic. În calitate de om politic cãruia îi pasã ce se întâmplã cu locuitorii din Valea Jiului, ce se întâmplã cu CEH, trag un serios semnal de alarmã asupra pericolului ca Valea Jiului sã rãmânã în perioada urmãtoare fãrã cãldurã. În acelaºi timp, invit reprezentanþii noului Guvern sã analizeze atât activitatea, sau mai bine spus, inactivitatea domnului Floruþ în fruntea CEH, cât ºi responsabilitatea celor care au adus CEH în aceastã situaþie de dezastru economic ºi social, ale cãrei

repercursiuni pot fi extrem de grave pentru Valea Jiului ºi pentru judeþul Hunedoara.

Consider cã este inadmisibil ca oamenii care locuiesc pe un munte de cãrbune sã facã frigul în case, iar cei care au generat dezastrul CEH sã scape basma curatã, ba chiar sã fie plãtiþi regeºte fãrã a face nimic pentru evoluþia acestui agent economic încã vital economiei Vãii Jiului, judeþului Hunedoara ºi întregii Românii.

COSTEL AVRAM Preºedinte PNL Petrila Vicepreºedinte PNL Hunedoara

2 Actualitate

Palatul Cultural – o bijuterie în Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015

O

bijuterie arhitecturalã a ajuns Palatul Cultural din Lupeni, o fostã clãdire ridicatã de comuniºti pentru cluburile muncitoreºti din partea de vest a Vãii Jiului. Investiþia este aproape de final ºi primarul Cornel Resmeriþã spune cã deja sunt tineri interesaþi sã îºi oficieze aici momente importante din viaþa lor.

A investit timp ºi bani, dar una dintre cele mai importante clãdiri ale municipiului Lupeni a devenit o adevãratã bijuterie.

Construcþia, care ajunsese o ruinã a fost total reabilitatã ºi acum mai trebuie doar sã se finalizeze licitaþia pentru scaunele din sala de spectacol. De altfel,

aici sunt mai multe sãli în amfiteatru, ori pentru recepþii ºi câþiva tineri au ºinut sã îºi oficieze relaþia de cãsãtorie pe holurile încã neamenajate complet. Când va fi gata, primarul Cornel Resmeriþã sperã sã o redea activitãþilor culturale, sã organizeze aici spectacole de

teatru, cinema, ori întâlniri ºi dezbateri publice. „Este un lucru foarte frumos ceea ce s-a realizat pânã în acest moment, însã, de acum încolo urmeazã finalizarea ºi pânã la finalul acestui an vor fi montate, mai mult ca sigur, ºi scaunele în Palatul Cultural. Apoi vom face o micã inaugurare, fiindcã inaugurarea finalã va fi când totul va fi gata”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Construcþia a fost reabilitatã printr-un proiect european de aproximativ 9,4 milioane de lei. Banii au

fost necesari, dupã ce clãdirea ajunsese o ruinã ºi aproape stãtea sã se demoleze. Palatul Cultural este acum un obiectiv strategic în acest oraº ºi tinerii sunt invitaþi sã pãstreze acest loc aºa cum va fi el redat publicului. „A fost o clãdire frumoasã pânã s-a deteriorat în halul în care a fost. Acum suntem în stare avansatã a lucrãrilor, va fi montat covorul ºi, aºa cum am spus, scaunele ºi sper sã ºi avem grijã de el”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã.

Lucrãrile la acest edificiu au început în primãvara anului 2012 ºi se pare cã la finele

Porþi deschise la INSEMEX

J

oi este Ziua Cercetãtorului, un eveniment celebrat, an de an, la Institutul Naþional de Cercetare din Petroºani, iar cu acest prilej INSEMEX organizeazã Ziua Porþilor Deschise. Sunt aºteptaþi în jurul amiezii, toþi cei care vor sã vadã laboratoarele în care se fac expertizele ºi curioºii vor avea ocazia chiar sã intre în poligon, unde se încearcã explozibilii.

Singurul Institut de Cercetare ªtiinþificã din Valea Jiului, INSEMEX Petroºani, unic ca structurã în România, organizeazã, în aceastã sãptãmânã, o zi în care accesul în incintã va fi liber. Toþi cei care vor sã vadã locul în care au fost fãcute expertizele de la Maternitatea Giuleºti, expertizele exploziilor de la minele din Valea Jiului, acolo unde se fac acum verificãrile în cazul incidentelor de la Colectiv, ori de la Moara din Braºov, sunt aºteptaþi sã le treacã pragul.

Va fi o zi dedicatã cercetãtorilor, dar cu public. „În fiecare an, se ºtie, mai mult sau mai puþin, ziua de 19 noiembrie, care este ziua de naºtere a profesorului medic George

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Emil Palade, care s-a nãscut în 19 noiembrie 1912, se celebreazã pe plan naþional, Ziua Cercetãtorului. În ultimii ani, am marcat aceastã zi ºi anul acesta ne-am gândit, la sugestia unui coleg din presã, sã organizãm o zi a porþilor deschise la INSEMEX, pentru ca lumea sã vadã ce se aflã dincolo de aceste porþi, geamuri, uºi”, a declarat dr. Ing. George Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani.

Clãdirea impozantã de pe drumul ce duce spre Parâng a fost mereu fascinantã, dar ceea ce se petrece înãuntru este ºi mai fascinant. Joi este ziua în care vã puteþi înscrie sã o vizitaþi. Ce veþi vedea? „Laboratoarele de cercetare ºi

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

încercare, pe toate domeniile pe care noi le gestionãm, cu singura menþiune ca, cei care vor dori sã ne viziteze poligonul de explozivi, sã vinã în cele douã grupuri grupuri pe care putem sã le organizãm.

Poligonul se aflã la o distanþã spre Jieþ ºi acolo vom organiza douã grupuri, unul la ora 15,00 ºi unul la ora 16,00, pentru cã mai mult de douã demonstraþii acolo nu putem face”, a precizat directorul INSEMEX. Ziua porþilor deschise se desfãºoarã joi, 19 noiembrie 2015, între orele 12,00 ºi 17,00.

Diana MITRACHE

acestui an ar putea fi gata întreaga lucrare, în funcþie de modul în

care se vor derula ultimele licitaþii.

Diana MITRACHE

Pregãtiri administrative pentru sãrbãtori

L

una cadourilor uºureazã bugetul local al municipiului Petroºani.

Douã sãptãmâni ne mai despart de luna decembrie, iar autoritãþile locale de la Petroºani au alocat bani pentru organizarã evenimentelor dedicate sãrbãtorilor de iarnã. Nu mai puþin de 130.000 de lei au alocat edilii din localitate pentru diferite acþiuni ce vor avea loc în aceastã lunã.

“Luna decembrie este deosebit de bogatã în tradiþii, simboluri ºi sãrbãtori.

Acestea, pãstrate ºi transmise din moºistrãmoºi, au menirea

de a aminti de entuziasmul copilãriei, de bucuria vieþii, de farmecul colindelor de altãdatã. Astfel, sãrbãtorile religioase ºi laice din luna decembrie nu sunt doar un motiv de bucurie pentru noi, ci reprezintã ºi un bun prilej de a ne pãstra identitatea ca popor ºi o oportunitate de a conservã ºi practica obiceiurile moºtenite de la strãbunii noºtri”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului.

Astfel, s-au alocat bani pentru festialul de colinde, serbarea pomului de Crãciun, Revelionul în stradã, revelionul pensionarilor ºi nu numai.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015

Un posibil vicepremier cãruia i-a cãzut caºul de la gurã în Valea Jiului

Actualitate 3

S

trategul PSD, Vasile Dâncu - propus de premierul desemnat Dacian Cioloº pentru a fi vicepremier ºi ministru al Dezvolþãrii ºi Administraþiei în noul guvern de tehnocraþi - simte pe stânga, îi place ºi dreapta politicii ºi este ºi dispus sã munceascã precum soldatul, exact ca în cântecul… ”S-a mãrit armata”: ”Jumãtate din inimã bate pentru mama,/ Iar cealaltã jumãtate bate pentru tata…/ Stau în unitate/ Fac târ⺠pe coate/ Fac sectoare ºi plantoane pân’ la liberare”.

De fapt, anii trãiþi printre mineri au fost pentru Vasile Dâncu precum armata, stagiul militar de pe vremuri, care transforma un flãcãu cu caº la gurã într-un bãrbat… În iulie 2015, Cronica Vãii Jiului scria cã strategul PSD, Vasile Dâncu, va fi reactivat ºi era posibil sã devinã ºeful mamutului politic din dorinþa socialdemocraþilor de a se reseta. Doar cã baronii sunt greu de restructurat. În acel moment la televiziuni ºi radiouri locale, informaþia oferitã ºi cotidianul Cronica VJ au fost tratate în zeflemea, aruncate în derizoriu, deºi informaþia era verificatã. A urmat apoi, în cadrul PSD, ideea unei posibile preluarãri de cãtre Dâncu a guvernului, dupã plecarea iminentã a lui Ponta - încã o dovadã cã profesorul de la Cluj era vizat. ªi a apãrut drama de la Colectiv Bucureºti, Guvernul Ponta a demisionat, iar Vasile Dâncu a fost preluat de tehnoctaþi pentru cã Dâncu e ”ºi cu mama ºi cu tata” precum cântecul cu armata.

Cel propus de premierul desemnat Dacian Cioloº ca vicepremier ºi ministru al Dezvoltarii si Administratiei în noul guvern, Vasile Dâncu, a fost profesor de filozofie de la Liceul de Informaticã Petroºani ºi

ziarist la cotidianul ”Zori Noi”, ulterior ”Matinal”, într-o perioadã când nu fãcea politicã, dar în Valea Jiului s-a dovedit a fi un apropiat al oamenilor dintre Jiuri profilându-se structura sa de stânga.

Anii trãiþi printre mineri au fost precum armata, stagiul militar de pe vremuri, care transforma un flãcãu cu

caº la gurã într-un bãrbat… În Vale, a gustat ºi din pãcatele lumeºti ale imberbilor nonconformiºti de la cotidianul ”Zori Noi”, alãturi de Mircea Bujorescu, Dorel Neamþu ºi mulþi alþii care s-au împrãºtiat în cele patru zãri.

“O perioadã, de la terminarea facultãþii, am fost profesor de filosofie ºi ºtiinþe sociale în Valea Jiului.

Dupã un timp, am fãcut demersuri pentru un transfer foarte complicat de la Ministerul Învãþãmântului la Ministerul Culturii... În cele din urmã, am devenit ziarist profesionist în redacþia cotidianului

”Zori Noi”, la pagina de culturã” – spune într-un interviu fostul ministru Informaþiilor Publice, Vasile Dâncu.

Acesta a precizat cã prieteniile legate cu oameni din Vale sunt neîntinate politic, care au acea candoare de mulþi uitatã. În proaspãta democraþie, anii de dupã 1990, personalitatea lui Vasile Dâncu a ridicat mult stacheta calitãþii ziariºtilor dintre Jiuri deschizând apetitul pentru studiu ºi contact permanent cu ”noile” realitãþi, pentru culturã temeinicã consolidându-se astfel statutul jurnalistului a cãrui scriere devenea forþã.

Din Valea Jiului, Vasile Dâncu a plecat profesor universitar la Cluj, iar 1999 devine membru PSD, recunoscând conformaþia sa de stânga.

A devenit primul ideolog responsabil cu strategia unuia dintre cele mai mari partide din România. În 2000, aflat pe poziþia de director-fondator al

Istitutului Metromedia Transilvania, acceptã propunerea primuluiministru Adrian Nãstase ºi devine Ministrul Informaþiilor Publice, din decembrie 2000 pânã în aprilie 2003, când, în urma restructurãrii guvernamentale, Ministerul Informaþiilor Publice se transformã în Agenþia Pentru Strategii Guvernamentale, la conducerea cãreia rãmâne pânã în 2004. În timp, a ocupat funcþiile politice de vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene Cluj a PSD ºi de secretar executiv al PSD în marketing politic.

Dar cum PSD nu

mai era ce a fost, iar strategia iniþialã se diluase considerabil, Dâncu a fãcut un pas înapoi ºi ºi-a vãzut de activitatea didacticã, de cercetare, publicisticã, este preºedinte al Institutului Român pentru Evaluare ºi Strategie – IRES, care a devenit ºi profesor la ºcoala cadrelor SRI - Academia de Naþionalã de Informaþii „Mihai Viteazul”. A fost ºi europarlamentar cu statut de observator. În prezent, Vasile Dâncu nu este nici cal PSD, nici în cãruþa PSD de prin 2009, dar nici în altã cãruþã nu vrea pentru cã simte pe stânga, îi place ºi dreapta politicii ºi este ºi dispus sã munceascã precum soldatul, exact ca în cântecul… ”S-a mãrit armata”: ”Jumãtate din inimã bate pentru mama/ Iar cealaltã jumãtate bate pentru tata…/ Stau în unitate/ Fac târ⺠pe coate/ Fac sectoare ºi plantoane pân’ la liberare”. Cu asemenea structurã ºi pregãtire, Dâncu e agreeat de

toatã paleta politicã, exceptând antipatiile la adresa sa.

Ca urmare, premierul desemnat Dacian Cioloº nu l-a scãpat, mai ales cã, la începutul acestei luni, Germania l-a decorat cu Crucea de Merit în rang de cavaler considerându-l pe Vasile Dâncu un om pe remarcabil care a consolidat legãturile dintre Germania ºi România, dar ºi a altor þãri. Dâncu este propus vicepremier ºi ministru al Dezvoltarii si Administraþiei, în noul Guvern.

Aflat de circa patru luni în vizorul politicienilor, profesorul de filozofie de la Petroºani nu a ajuns preºedintele PSD la nivel naþional pentru cã nu se mai plia pe ”baroniada” partidului mamut, dar l-a preluat Dacian Cioloº în guvernul de tehnocraþi, asta ºi pentru cã i-a fost favoarabilã conjunctura…

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Stãm pe un munte de cãrbune, dar îngheþãm de frig

Judeþul Hunedoara într-o situaþie dramaticã din cauza CEH

S

-au sãturat sã fie minþiþi. Este vorba de primarii din Valea Jiului ºi din Deva care se vãd într-o situaþie limitã, fãrã ieºire, din cauza stocului limitat de huilã. Cãrbunele din stocul termocentralelor ar ajunge pentru încã cel mult trei zile în condiþiile în care temperaturile exterioare nu sunt negative. În acest sens, la primãria municipiului Petroºani a avut loc ieri o întâlnire cu directorul Termocentralei Paroºeni, Doru Viºan, reprezentanþi ai Complexului Energetic Hunedoara, ai sindicatului reprezentativ ºi edilii din Valea Jiului.

“Am convocat aceastã întâlnire acum pentru cã în decembrie cei de la Complex, datoritã sãrbãtorilor legale ºi zilelor libere care existã, nu vor lucra aproximativ douã sãptãmâni, ceea ce înseamnã cã aproximativ douã sãptãmâni nu se va furniza cãrbune cãtre Paroºeni ºi cãtre Mintia. În acest moment cele douã termocentrale au un stoc de cãrbune pe maxim 3-4 zile ºi ne îngrijoreazã acest aspect având în vedere cã vor veni temperaturi foarte scãzute ºi tehnic nu se va putea asigura agentul termic. În aceste condiþii trebuie sã vedem dacã se va reuºi sã se facã un program de activitate de urgenþã

pentru asigurarea cãrbunelui la cele douã termocentrale. Eu o sã înaintez douã propuneri. În acest sens, eu propun ca pentru luna decembrie sã se facã un program de lucru astfel încât activitatea sã se opreascã cât mai puþin ºi sã putem sã asigurãm un minim de cãrbune pentru alimentarea celor douã termocentrale. Soluþia pe care domnul Floruþ ne-a înaintat-o acum o lunã ºi anume aceea de a aduce cãrbune de la Anina practic nu s-a concretizat în nimic, era vorba de 50 de mii de tone, import nu se poate fizic într-o perioadã mai micã de 90 de zile, ceea ce pe noi ne afecteazã într-un

mod foarte puternic.

Trebuie sã vedem dacã se poate face ceva în ceea ce priveºte consumul de cãrbune când sunt temperaturi pozitive ºi dacã se poate face o economie de cãrbune în aceastã perioadã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

S

tocuri goale

Stocurile de cãrbune de la cele douã termocentrale sunt aproape goale în acest moment, iar reprezentanþii CEH nu divulgã cât cãrbune mai existã pentru a nu fi înghiþiþi de jungla de pe piaþa de energie.

“Legat de situaþia aceasta îngrijorãtoare pentru locuitorii din Valea Jiului ºi din Deva pornind de la stocurile de cãrbune cu care intrãm în iarnã, care sunt foarte mici, nu o sã dau valorile din raþiuni de strategie pentru Complex pentru cã e o junglã în piaþa de energie. Legat de stocurile pentru asigurarea agentului termic în perioada urmãtoare existau trei variante, din intern însemnând cele patru societãþi miniere ºi societatea de închideri, tot din aceastã zonã, o achiziþie de la Anina care a fost aprobatã de Consiliul de Administraþie. O altã procedurã de achiziþie care începe în 3 decembrie, pentru cãbunele de

import, dar varianta nu a fost aprobatã de Consiliul de Administraþie având în vedere lipsa resurselor financiare ºi faptul cã sumele care au fost acordate într-o primã tranºã din ajutorul de stat nu au avut ca destinaþie achiziþia de cãrbune. Societatea de Închideri Mine ºi-a redus capacitatea de producþie prin închiderea minei Petrila, noi avem în intern o capacitate limitatã, iar ceea se poate asigura de la Anina, un minim de 10 mii de tone de lunã, maxim 15 mii de tone, nu este o cantitate suficientã. O procedurã de mijloc ar exista dupã discuþiile pe care le-a avut directorul general cu alþi posibili ofertanþi de cãrbune prin procesarea cãrbunelui, dar pentru acest lucru trebuie o hotãrâre de Guvern, trebuie înºtiinþatã Comisia Europeanã, deci este o procedurã dificilã pentru noi în perioada urmãtoare. Luna decembrie este o lunã cu mai multe zile libere, dat fiind sãrbãtorile de iarnã ºi zilele libere acordate în baza CCM, nu am purtat în discuþii la nivelul societãþii cu organizaþia sindicalã reprezentativã privind calendarul din luna decembrie. O sã venim cu o solicitare pentru a reduce sau a fi cât mai puþin timp liber în care sã rãmânem fãrã producþie. Astãzi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015

funcþionãm cu termocentrala Paroºeni ºi termocentrala Mintia cu un singur grup ºi un singur cazan la Mintia, poate asigura agentul termic, dar nu este nici foarte frig afarã ºi nu sunt situaþii deosebite, dar pentru perioada urmãtoare nu se întrevãd niºte soluþii imediate care sã ne asigure un confort în ceea ce priveºte un stoc mai mare de cãrbune.

Nu s-a intrat în iarnã cu stocuri minime, numai din ce pot fi asigurate de producþia internã”, a declarat Constantin Jujan, reprezentantul CEH.

L

ucreazã la foc continuu

Liderii de sindicat nu exclud ca minerii sã lucreze la foc continuu în luna decembrie astfel încât sã asigure stocul necesar de cãrbune pentru funcþionarea celor douã termocentrale de pe o zi pe alta.

“Ca organizaþie sindicalã reprezentativã noi avem disponibilitatea angajãrii ºi semnãrii

unui protocol pentru un program de lucru care sã vizeze activitatea pentru lunile de iarnã pentru cã indicatorii indicatorii economici ai societãþii nu se vor îmbunãtãþi în aºa fel încât sã fie posibil un import de cãrbune sau atragerea unor resurse financiare, altele decât cele din vânzarea de energie electricã. În cadrul biroului executiv al organizaþiei am configurat un program al zilelor lucrãtoare pentru luna decembrie, urmeazã sã îl discutãm cu administraþia ºi sã stabilim care este programul normal al lunii decembrie, iar pentru zilele nelucrãtoare se va lucra pe bazã de comandã la activitatea de producþie ºi de transport, într-un protocol care sã aducã beneficii celor care îºi sacrificã timpul liber ºi vin sã lucreze în aceastã perioadã. O altã problemã pentru care noi insistãm de foarte mult timp este aceea a angajãrilor de personal pen-

tru cã pe lângã lipsa materialelor ºi a pieselor de schimb din unitãþile miniere lipsa personalului în activitatea direct productivã ºi cea de transport este una care strigã de foarte mult timp, dar nu am reuºit pânã în acest moment sã convingem administraþia ca aceste angajãri trebuiau fãcute cu mult timp în urmã.

Un alt aspect pe care trebuie sã îl avem în vedere este dirijarea tuturor resurselor financiare ale societãþii cãtre asigurarea materialelor ºi a pieselor de schimb în unitãþile miniere”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

S

ituaþie dramaticã la termocentrale Reprezentanþii Termocentralei Paroºeni susþin cã situaþia este mai mult decât dramarticã dacã temperaturile exterioare scad sub limita îngheþului. Astãzi va porni CAF-ul de la Paroºeni, dar acesta este doar o soluþie de moment.

Dacã temperaturile scad sub -10 grade atunci toate grupurile de la termocentrale trebuie sã funcþioneze pentru cã e vorba ºi de securitatea echipamentelor.

“Regimul de funcþionare pentru aceastã iarnã îl consider blocul 4 de la Paroºeni ºi blocul 3 de la Deva, ceea ce înseamnã un consum de cãrbune de 2100 ºi 2700 de tone, adicã 4800 de tone pe zi calendaristicã. Acest regim de funcþionare poate avea ºi variante mai economicoase, din punct de vedere al combustibilului, dar foarte pãguboase din punct de vedere al încasãrilor care asigurã lichiditãþile care asigurã banii necesari pentru materiale, pentru salarii. Acest

regim constã în funcþionarea unui singur corp de cazan la Deva ºi respectiv oprirea blocului 4 de la Paroºeni ºi pornirea cazanului de apã fierbinte (CAF –n.r.) care nu reprezintã o sursã sigurã. Ea este o capacitate de rezervã care trebuie pornitã când la blocul patru se întâmplã incidente de natura unei avarii sau porniri planificate. Noi mâine (astãzi) pornim CAF-ul pentru a-i testa capacitatea, îi facem probele, facem un calcul economic prezentãm ºi se va lua o decizie. Al treilea element esenþial îl reprezintã temperatura exterioarã. De abia de atunci situaþia devine

dramaticã în sensul cã la temperaturi negative sub -5,-10 grade, atât la Deva cât ºi la Paroºeni funcþionarea celor douã blocuri este obligatorie deoarece trebuie sã punem în siguranþã ºi echipamentele. Soluþii de moment nici nu cred cã putem discuta de vacanþã, e obligatoriu sã gãsim acele soluþii sã lucrãm continuu ºi totuºi nu putem abandona achiziþionarea de cãrbune deoarece nu ºtim prognoza. Dacã vor fi douã-trei sãptãmâni cu -10 grade, lucrurile se complicã ºi atunci nu mai intervine ca factor esenþial numai

termia, pe lângã aceasta, cu acelaºi grad de importanþã, intervine ºi siguranþa echipamentelor”, a declarat Doru Viºan, directorul termocentralei Paroºeni.

P

robleme la Deva

La Deva deja au existat probleme în ceea priveºte furnizarea apei calde, iar edilii primãriei se declarã total nemulþumiþi de actuala conducere a Complexului Energetic Hunedoara.

“Noi ca UAT Deva suntem îngrijoraþi de aceste probleme mai ales cã am avut douã întâlniri cu domnul general Floruþ ºi ne-a promis cã la începutul lunii decembrie vom avea un stoc de 300.000 de tone. De unde le-a inventat nu ºtiu. Suntem îngrijoraþi

ºi am fi dorit sã ne spunã unde sunt acele 300 de mii de tone pe care ni le-a promis, mai ales cã ieri la Deva am avut o micã problemã pe cazanul care a funcþionat a scos o temperaturã de 45 de grade, nici vorbã de apã caldã, abia am dat cãldurã populaþiei”, a declarat Ovidiu Moº, viceprimarul municipiului Deva.

S

ituaþie limitã

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, susþine cã judeþul se confruntã cu o situa-

þie limitã care a fosta dusã la cunoºtinþa decidenþilor încã din varã, dar aceºtia nu au luat nicio mãsurã, ci doar s-au mulþumit sã dea declaraþii liniºtitoare.

“Aceastã întâlnire pe care am organizat-o nu face altceva decât sã tragã un semnal de alarmã cu privire la asigurarea stocurilor pentru cã ceea ce s-a promis de reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara nu s-a întâmplat ºi atunci noi fiind într-o situaþie limitã nu putem sã stãm pasivi ºi sã aºteptãm ceea ce se va întâmpla.

Conducerea CEH trebuie sã vinã cu soluþii coerente ºi clare pentru cã minciuni nu mai acceptãm. Minciunile care ne-au fost spuse pânã acum nu mai pot fi înghiþite de nimeni.

Noi am avertizat cã se ajunge la aceastã chestiune încã din luna iunie a anului acesta, cred cã se puteau lua din timp aceste mãsuri, nu ºtiu de ce nu s-au luat. Chiar dacã decizia era la Consiliul de Administraþie sau la Minister, lucrurile trebuiau rezolvate. Am ajuns într-o situaþie limitã, sunt câteva soluþii, viaþa ne-a învãþat sã ne bazãm pe noi ºi nu pe alþii ºi acum noi trebuie sã rezolvãm problema.

Suntem în iarnã, e o problemã a cetãþeanului în acest moment pânã acum ne-am bazat pe niºte lucruri irealizabile ºi ce avem noi în pãmânt e cea mai sigurã resursã ºi la îndemâna noastrã. Singura soluþie e sã scoatem mai mult cãrbune din subteranul Vãii Jiului”, a conchis primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Astãzi, la Deva, la Prefecturã are loc o întâlnire cu toþi factorii implicaþi în aceastã situaþie astfel încât sã se identifice cele mai rapide ºi viabile soluþii pentru rezolvarea problemei.

Monika BACIU

CE a dictat în 2010

Huila nu face parte din rezerva naþionalã

H

uila nu este resursã de interes strategic. Din anul 2010, la directivele Comisiei Europene s-a decis ca huila sã nu mai fie inclusã în rezerva de stat, iar acum autoritãþile dau dintr-un colþ în altul pentru cã CEH nu are cãrbunele necesar pentru a furniza agent termic ºi apã caldã.

“Nimeni nu a luat nicio mãsurã cã nu existã huilã în rezerva naþionalã.

Nu putem sã stãm aºa ºi sã ne minþim”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Dupã intrarea în vigoare a regulamentului 787 care prevede ca minele neviabile sã intre pe program de închidere, s-a renunþat la huilã ca rezervã de stat.

“Varianta cu asigurarea din rezervele de stat e dificilã ºi nu s-a putut concretiza. S-a ºi renunþat din 2010 la rezervele de stat pentru huilã. Agenþia Naþionalã nu a mai constituit aceastã rezervã la indicaþiile Comisiei Europene dupã ce a intrat în vigoare regulamentul 787”, a declarat Constantin Jujan, reprezentantul CEH. ªi preºedintele Agenþiei Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei a precizat cã stocurile de huilã nu sunt pregãtite.

"Pregãtirile de iarnã sunt îndeplinite aproape în totalitate. Existã încã o restanþã la aprovizionarea cu huilã. În rest, toate societãþile comerciale din zona energiei electrice care asigurã rezerva de putere pentru perioada

de iarnã au constituit stocurile de apã, în cazul Hidroelectrica, sau stocuri de cãrbune sau de pãcurã în cazul celorlalte societãþi comerciale care au aceastã sarcinã pe timpul iernii. În ceea ce priveºte gazele naturale, Autoritatea a solicitat furnizorilor sã înmagazineze pentru motive de siguranþã 1,7 miliarde de metri cubi, s-au înmagazinat 2,5 miliarde de metri cubi, exact ca la nivelul anului trecut", a afirmat sãptãmâna trecutã, Niculae Havrileþ, prezent la conferinþa anualã a Asociaþiei Furnizorilor de Energie Electricã din România (AFEER).

La un moment dat s-a vorbit de constituirea stocului de huilã în rezerva naþionalã astfel încât astfel sã se asgire stocul de cãrbune necesar funcþionãrii termocentralelor.

Nici aceastã variantã nu a fost una viabilã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Autorul accidentului din faþa Primãriei Petroºani, adus cu mandat la judecãtori erbilistul care a provocat T accidentul din faþa

Primãriei Petroºani, când a rãnit douã persoane ºi a fãcut praf patru maºini, pentru cã s-a urcat la volan beat criþã ºi fãrã a avea permis, va fi adus la judecatã de poliþiºti.

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani

au emis un mandat de aducere pe numele lui Iedlicicã Eugen, la termenul din aceastã lunã, dat fiind faptul cã individul, deºi a fost cercetat în stare de libertate, nu s-a prezentat la proces.

Tânãrul de 25 de ani a fost trimis în judecatã pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o

Aproape opt decenii de la prima ºcoalã de zbor

Î

n urmã cu 78 de ani, Petroºaniul a fost printre primele oraºe din þarã unde a funcþionat o ºcoalã de zbor. Înfiinþarea ªcolii de zbor fãrã motor în 1937, plaseazã localitatea printre primele ºi totodatã puþinele

persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul deºi se afla sub influenþa alcoolului. Individul a scãpat însã de acuzaþia de furt, dat fiind faptul cã în prima fazã a cercetãrii penale s-a bãnuit cã a sustras autovehiculul de teren cu care a produs accidentul. Iedlicicã a provocat un teribil

accident de circulaþie în centrul municipiului Petroºani. Individul s-a îmbãtat criþã ºi i s-a fãcut de o plimbare prin centrul localitãþii, deºi nu avea permis de conducere. S-a urcat

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015 într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu ºi din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi pe care l-a proiectat într-un copac.

Autoturismul condus de tânãr s-a oprit dupã ce a mai tamponat alte

douã maºini, parcate în zonã. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar legiºtii a stabilit cã tânãrul avea în sânge o alcoolemie apropiatã de coma alcoolicã.

Maximilian GÂNJU

Primele solicitãri pentru analizele la carnea de porc

S

pecialiºtii DSV se aºteaptã ca numãrul de solicitãri pentru analiza trichineloscopicã a cãrnii de porc sã creascã în perioada imediat urmãtoare, iar medicii, dacã situaþia o cere, îºi vor prelungi programul de lucru astfel încât sã fie rezolvate toate solicitãrile. gratuitã dacã se efectueazã la „Deºi este încã devreme pentru circumscripþia sanitar-veterinarã sacrificarea porcilor, în Valea la care este arondat proprietarul Jiului, o parte însemnatã a localnianimalului care a dus carnea la cilor a început sã taie ºi vin pentru control. Medicii avertizeazã cã analiza cãrnii la noi. Am înregistrat persoanele care sacrificã porci ºi solicitãri ceea ce indicã faptul cã în nu merg cu carnea animalului la apropierea sãrbãtorilor vor fi ºi analize se pot îmbolnãvi de mai multe. Din fericire pânã acum trichinelozã care se transmite la nu am descoperit nici un caz de om prin consumul cãrnii infestate îmbolnãvire, din examenele fãcute ºi poate conduce la deces. ºi sperãm sã nu avem”, spune Maximilian GÂNJU unul dintre medicii de la Petroºani. Analiza Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire trichineloscopicã este

centre de zbor cu planorul din þarã, dar ºi ca un centru care ºi-a dezvoltat capacitatea de a construi planoare proprii, unele chiar în premierã naþionalã, pentru instrucþia de zbor.

Din aeroclubul de la Petroºani au fãcut parte toþi funcþionarii de la minele din Valea Jiului. Tot la Petroºani în augustul lui 1936 firma Wildman din Braºov a construit primul hangar ºi observator meteorologic pe dealul Slãtinioarei la cota 650 m, care emitea prognoze pentru piloþii care vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã zburau din munþii Parâng.

Chiar dacã a fost controverCELE MAI IEFTINE sat la început, proiectul privind amplasarea unui SORTIMENTE avion din sensul giratoriu de DE CARNE DE PORC la ieºire spre Aeroport, - Pulpã porc cu os - 9.80 lei tocmai din acest motiv a fost iniþiat de municipalitate. - Fleicã porc - 12.50 lei Maximilian GÂNJU - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru MARÞI, 17.11.2015 în: Petroºani - între orele 09:00 - 15.00.

Zona afectatã: str 1 Decembrie 1918, bl. 85-89, bl. 101109, bl. 95,97,99, bl. 120 - 124, str. A. Iancu, bl. 8 - 12, 3 13, str. Rovinei, str. Coasta, str. Slatinioara, str. St. O. Iosif, bl.

1A, 1B, 1C, Magazinul Jiul, str. G-ral Dragalina, bl. 4- 6.

Motivul restricþiei: Remediere pierdere la branºamentul bl.

120, str. 1 Decembrie; Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

- Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015

Femei cu suflet fragil ºi sânge rece

Laura Brãtulescu – medic la morgã D

isecþii, cadavre, lamele, analize ºi multe cunoºtinþe medicale, plus o femeie micuþã ºi cu sânge rece. Am caracterizat-o pe una dintre doamnele de fier a Vãii Jiului, Laura Brãtulescu, un medic pe care îl gãsim la morga spitalului din Lupeni. Lucreazã în acest domeniu de un an, dar a acumulat experienþe, pe care puþini bãrbaþi le pot trãi toatã viaþa lor.

Medicul Laura Bratu este o femeie fragilã, dar atât de puternicã ºi deºteaptã încât impune respect de la prima vedere. Mulþi se tem sã îi spunã în faþã cã este uimitoare, alþii o admirã, unii o ocolesc ºi o privesc sceptici, dar toþi îi apreciazã munca.

Vorbim despre lucrul cu cadavre, dar asta este o muncã titanicã de ani de zile. A fost cea mai bunã în facultate, dar a uimit pe toatã lumea cu alegerea pe care a fãcut-o la rezidenþiat: anatomo-patologie.

Are o meserie cu care se mândreºte ºi ne spune cã e un medic privilegiat. „Noi avem privilegiul de a vedea lucruri pe care ceilalþi

medici nu le vãd, privilegiul de a putea stabili exact cauza morþii.

Poate sunã un pic ciudat, dar, privind din punct de vedere medical, este foarte interesant sã vezi legãtura dintre boli, sã vezi exact de unde a plecat ºi cum s-a ajuns la ceea ce s-a ajuns. ªi este foarte interesant sã poþi vedea aºa ceva, pentru cã cei mai mulþi medici doar reuºesc asta printr-un ecograf, o radiografie, sau alte metode de analize”, a spus dr. Laura Brãtulescu, medic anatomo-patolog.

Medicul Laura Bratu este o fire puternicã.

Am gãsit-o în biroul sãu alb, având în lucru mai multe dosare, dar

nu neagã cã munca pe un cadavru este meseria ei. Face asta cu o pasiune pe care, poate nu oricine, o înþelege

ºi se teme de un singur lucru: sã nu greºeascã atunci când pune parafa finalã. „Mentalitatea lumii considerã potrivit pentru meseia asta un bãrbat. Fizic e greu, pentru o femeie sã facã treaba asta, impune un

pic de forþã fizicã, dar apelezi la un ajutor.

Dar nu mã tem decât sã nu greºesc atunci când dau un verdict ºi mã gândesc mult înainte sã fac notificarea într-un dosar”, a mai spus medicul.

Este medic specialist în anatomopatologie ºi a împlinit un an de când lucreazã la Spitalul din Lupeni.

Nu i-a fost mereu uºor ºi a avut, la rândul sãu, momente grele, dar poate cã doar sufletul de femeie o face sensibilã atunci când are de-a face cu moartea timpurie. „Fiecare caz e greu în felul lui. Aº zice cã cele mai grele pentru mine sunt cazurile când am copii, copii mici, bebeluºi.

Asta este partea cea mai tristã a meseriei mele, cã, practic, copiii sunt un miracol al vieþii ºi, când vezi finalul este chiar trist.

Dar, din pãcate ºi moartea face parte din ciclul vieþii”, a adãugat medicul Laura Bratu, mamã la rândul sãu.

Nu este medic care sã nu recunoascã faptul cã are propriu sãu cimitir, aºa cum îl numesc ei, dar chiar ºi în cazul unei astfel de meserii, existã speranþa de viaþã.

Anatomopatologul este cel care efectueazã testele ce uneori sunt vitale.

Mereu au întrebat-o

Un suflet curat nu implicã restricþii alimentare

Se cautã stomatologi pentru þinuturi exotice

Pentru acest post se ajuneazã în zilele de luni, miercuri ºi vineri: consumãm fie legume, fie fructe, uscate ori fierte, dar fãrã untdelemn. Marþea ºi joia se pot mânca fierturi cu untdelemn, iar în fiecare sâmbãtã ºi duminicã, pânã în data de 20 decembrie, se dezleagã la peºte ºi vin. În cazul în care respectivele sãrbãtori ale sfinþilor cu doxologie mare ar cãdea miercurea sau vinerea, nu se dezleagã la peºte, ci doar la untdelemn ºi un pahar cu vin. Credincioºii pot mânca peºte în zilele de luni, miercuri ºi vineri ale acestui post. De asemenea, se face dezlegare la peºte în zilele cu sfinþi însemnaþi, dar ºi în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 ale lunii noiembrie ºi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 ale lunii decembrie dacã zilele acestea cad marþea sau joia. Toate aceste zile de post însã nu pot fi þinute de toatã lumea chiar dacã ºi-

Potrivit informaþiilor de ultimã orã, stomatologul va lucra pe un salariu net de 1.000 de dolari net, pe perioada de probã ºi pânã acolo îi este asigurat inclusiv transportul. „Avem nevoie de un dentist care va lucra ca al doilea specialist în firma (Tanya Dental Clinic) în Arusha, Tanzania.

Perioada de probare este de ºase luni, în cursul cãreia vom oferi $1000 net lunar.

Asigurãm biletul din Bucureºti pânã la Kilimanjaro International Airport, lângã Arusha.

Transferul de la aeroport pânã în Arusha, cazare pe durata con-

M

ai puþine alimente de origine animalã sau deloc. Acestea ar trebui sã disparã din meniul zilnic al oamenilor pentru cã am intrat în Postul Crãciunului.

ar dori acest lucru pentru cã sunt multe persoane care din punct de vedere medical nu sunt apte pentru a þine post. Medicii spun cã, deºi reprezintã o curã de detoxifiere pentru persoanele sãnãtoase, este interzis suferinzilor.

Cei care aleg sã þinã post, trebuie sã nu consume produse din comerþ, gen pate vegetal, caºcaval, mezeluri, ci doar mâncare gãtitã în casã: zacuscã, salatã de vinete, salatã de cartofi cu ceapã, supe, ciorbe ºi gemuri. Acest post a împãrþit lumea în douã tabere pentru ca pe lângã cei care þin acest post cu sfinþenie sunt ºi oamenii care considera cã prin lucruri ºi gânduri bune se pot purifica spiritual.

Monika BACIU

O

clinicã dentarã din Tanzania are nevoie de stomatologi ºi specialiºtii de acolo spun cã salariul este atractiv, motiv pentru care s-au gândit sã facã publicã oferta ºi în Valea Jiului. tractului, maºinã pentru folosinþã, asigurare medicalã, un mediu familiar de desfãºurare al activitãþii”, spun angajatorii, pe care îi puteþi contacta pe adresa de e-mail info@drtanya.afrobiz.org.

Contractul pentru care se face preselecþia este de duratã, între 2 ºi 4 ani. „Contractul poate

cei din jur de ce a ales aceastã meserie, ce a determinat-o, dar ea considerã cã asta este ceea ce o reprezintã.

Ca sã ajungi un astfel de medic, ai nevoie de cunoºtinþe temeinice, de studiu continuu, iar laura Brãtulescu spune cã mereu are o carte în mânã, dar a recunoscut ºi faptul cã crede într-o existenþã dupã moarte. Este ciudat sã auzi asta din spusele unui medic care lucreazã la morgã, dar în acelaºi timp, oarecum reconfortant pentru sufletele tuturor.

Diana MITRACHE fi extins nelimitat, dacã persoana se dovedeºte capabilã ºi se adapteazã.

O cerinþã este cunoaºterea limbii engleze la nivel mediu, cel puþin. Limba francezã este consideratã un avantaj. Este nevoie de o scrisoare de introducere, CV, copii ale certificatelor de absolvire, toate în englezã. Cerificatele trebuie traduse ºi autentificate”, mai spun angajatorii.

De precizat cã în Tanzania este varã veºnicã ºi jobul poate fi o vacanþã continuã.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015

Henþ cu mâna

Mãrire ºi decadenþã Tabloul echipelor care joacã în liga secundã este unul extrem de bogat.

Unele cu mari performanþe, altele mereu acolo, în prim-planul competiþiei primei scene.

Ce s-a ales acum de ele?

Dacã Jiul, Gloria Bistriþa, FC Vaslui sau FC Oneºti ori FC Argeº Piteºti se chinuie prin campionate judeþene, altele au dispãrut de tot:

Fotbal, Liga a II-a

Clasicii în frunte z În Seria 1, Rapidul ºi-a întãrit poziþia în clasament dupã 1-0 la Baloteºti. z Fosta campioanã Oþelul Galaþi a

Sportul Studenþesc, ROCAR, Progresul, Inter, Curtea de Argeº, Corona Braºov, Voinþa Sibiu, Unirea Urziceni... În schimb, o anumitã elitã s-a grupat sub cupola Ligii a II-a, unde din cele 27 echipe, multe sunt foste echipe de tradiþie în prima ligã. În Seria

1, liderul Rapid Bucureºti dar ºi penultima, Oþelul Galaþi, au fost campioane ale României! Lângã ele, Farul Constanþa, Unirea Brãila, S.C. Bacãu, Gloria Buzãu sau Ceahlãul P. Neamþ completau un tablou al primdivizionarelor „A”. Nici Seria a 2-a nu duce lipsã de

cedat pe teren propriu, 0-1 cu Academica Clinceni. z Victorii în deplasare au reuºit ºi Dunãrea Cãlãraºi, 2-0 la SC Bacãu, de asemenea Unirea Brãila, 2-1 la Suceava. z Scorul etapei l-a reuºit Farul Constanþa, 5-0 cu Ceahlãul P. Neamþ, echipa constãnþeanã având o revenire senzaþionalã în ultimele etape. z În Seria a 2-a, derby-ul de clasament a fost câºtigat de Gaz Metan Mediaº, 3-1 cu UTA, golul arãdenilor fiind marcat de Dumitru Copil (foto), fostul jucãtor de la Jiul Petroºani. z Pierzând la Braºov cu 0-2, FCM Baia Mare s-a îndepãrtat la trei puncte de liderul seriei. z Pâncota lui Ionuþ Popa nu a reuºit decât un 1-1 acasã cu Unirea Târlungeni. z Olimpia Satu Mare – Metalul Reºiþa, 3-0, oaspeþii pãrãsind terenul dupã trei minute, în semn de protest pentru neplata salariilor.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

MEMORIA FOTOGRAFIEI În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului.

Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

legende. Primele nouã în clasament, toate au jucat în Liga I, plus mai din coadã, FC Bihor Oradea ºi Metalul Reºiþa!

Iatã însã cã acum elitele se mulþumesc într-un plan mai obscur.

Mãrire ºi decadenþã.

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Deva a pierdut dramatic z Etapa a 12-a a Seriei a 4-a a fost una bunã pentru FC Hunedoara, care a învins cu 2-0 pe ACSO Filiaºi, ambele puncte fiind marcate de Tecsi. z În schimb, Cetate Deva a fost mai ghinionistã cu ASU Poli. Timiºoara, într-un joc cu multe ocazii: timiºorenii au condus cu 2-0 (goluri Giurcici, Ghinescu), dar au revenit spectaculos pentru 2-2, prin golurile lui Fãgãrãºanu ºi Lintaru (foto în alb), dar timiºorenii obþin victoria prin golul lui Tulcan din min.

89 ºi încheie victorioºi cu 3-2. z A fost singura victorie în deplasare, în rest, o etapã cu victorii în linie a gazdelor. z S-au înregistrat douã scoruri mai mari, la Craiova ºi Becicherecu Mic, dar exceptând meciul de la Deva, unde oaspeþii au

marcat trei goluri, doar Minerul Motru a mai reuºit sã marcheze în deplasare.

CU STADIONUL PLIN

În anii `50, Jiul Petroºani efectua numeroase deplasãri pentru meciuri amicale în þãrile vecine. Un astfel de joc a avut loc în fosta Uniune Sovieticã, la Stalingrad (St. Petersburg), pentru o întâlnire cu echipa localã Traktor Stalingrad, pe 30 mai 1958.

Imaginea de arhivã îi înfãþiºeazã pe jucãtorii Jiului, printre care Victor Gabor (primul din stânga), Licã Panait, Romoºan, Ciurdãrescu, I. Deleanu sau Cosmoc, înaintea începerii meciului, care s-a încheiat cu scorul de 2-2.