CVJ Nr 987, luni 16 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 987

Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Noiembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH, subiect neinteresant pentru conducãtorii statului

Î

ntrebãri fãrã rãspuns. Cel mai mare angajator din judeþul Hunedoara are probleme ºi nu puþine.

Nu cã nu ar fi fost cunoscute la nivel guvernamental, dar senatorul Haralambie Vochiþoiu a vrut sã afle niºtre rãspunsuri legate de soarta Complexului Energetic Hunedoara.

Majoritatea întrebãrilor sale referitoare la CEH au rãmas fãrã rãspuns.

F

ostul premier, prea ocupat

În luna aprilie a acestui an senatorul i-a adresat o interpelare fostului premier Victor Ponta prin care îi solicitã sã îi spunã care este “situaþia Complexului Energetic Hunedoara în contextul integrãrii în Uniunea Energeticã Europeanã ºi importanþa în strategia energeticã naþionalã”.

Este jumãtatea lunii

noiembrie ºi Vochiþoiu nu a primit niciun rãspuns de la fostul premier Victor Ponta asta deºi acesta era obligat sã îi rãspundã într-un termen de 30 de zile. ªi în luna septembrie, senatorul a adus la cunoºtinþa premierului problemele CEH ºi faptul cã locuitorii din Valea Jiului ºi Deva riscã sã rãmânã fãrã cãldurã pe timpul iernii. Nici aceastã întrebare nu a primit un rãspuns oficial. Aceeaºi întrebare i-a fost adresatã ºi ministrului Energiei Andrei Gerea, dar nici acesta nu i-a oferit rãspuns senatorului.

Majoritatea întrebãrilor ºi interpelãrilor care au avut ca obiect Complexul Energetic Hunedoara au rãmas fãrã rãspuns.

Situaþia societãþii este incertã, iar de cele mai multe ori, ministrul de resort s-a mulþumit sã spunã lucruri ºtiute deja, fãrã a avea nicio perspectivã clarã pentru viitor.

Monika BACIU

LUMÂNÃRI PE ALTARUL HUILEI

7 ani de la momentul

PETRILA 2008

M

inerii de la Petrila au asistat, cu lumânãri în mâini ºi capul plecat la ceea ce poate va fi ultima slujbã dedicatã celor care au scris cu sânge istoria mineritului în estul Vãii Jiului. Duminicã s-au împlinit 7 ani de la explozia din 2008 ºi aici a avut loc o comemorare restrânsã. >>> PAGINA A 3-A

S-au întors acasã, dupã ce nu au fost lãsaþi sã intre în club

D

istracþia de vineri searã din cel mai frecventat club din municipiului Petroºani, s-a dovedit a fi una net inferioarã faþã de cele cu care erau obiºnuiþi tinerii, care în fiecare searã de vineri, luau cu asalt aceastã locaþie.

Toatã aceastã dezamãgire se datoreazã mãsurilor drastice pe care conducerea Clubului Keops, le-a luat în urma sancþiunii primite de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgentã Hunedoara. Astfel, dacã pânã acum în club intrau câteva

sute de persoane, în noapte de vineri spre sâmbãtã din week-end ce tocmai a trecut, numãrul tinerilor care au fost lãsaþi sã intre în incinta locaþiei s-a ridicat doar la câteva zeci.

Cei mai ghinioniºti dintre ei, au fost nevoiþi sã facã cale întoarsã, odatã ce

capacitatea limitã impusã de ISU a fost acoperitã. Acest lucru i-a indignat foarte mult pe tinerii care fie au ales altã locaþie, fie s-au întors acasã. ”Am venit la club ºi nu am putut intra.

Ne-au spus cã s-a

atins numãrul de persoane admise, ºi cã nu pot lãsa sã intre mai multe persoane, a spus unul dintre tinerii care a fost vineri la Keops”.

Mai mult, dacã pânã acum fetele aveau intrarea liberã, doar bãieþii fiind cei

taxaþi la intrare, acest lucru s-a schimbat.

Astfel, toate persoanele indiferent de sex, au fost nevoite sã plãteascã intrarea.

Conducerea clubului a fost nevoitã sã impunã aceste mãsuri dupã ce ISU Hunedoara, a amen-

dat locaþia cu 50.000 de lei din cauza lipsei autorizaþiei de securitate la incendiu, dar ºi pentru faptul cã nici un angajat KEOPS nu avea atribuþii stricte în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor.

Mãsurile impuse de ISU sunt bune pentru siguranþa persoanelor care aleg aceastã locaþie, ºi aºa periculoasã ºi predispusã incendiilor, deoarece întreaga locaþie este construitã în stil rustic cu mobilier predominant din lemn.

Adina PÃDURARU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

U

time, însã dupã ce au verificat toate unitãþile medicale din localitate cât ºi din Petroºani, au constatat cã nu s-a prezentat nici o persoanã care sã fi suferit rãni ce ar putea face legãtura cu accidentul.

Potrivit comsiarului Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila, autoturismul implicat în accident a ajuns în curtea poliþiei din localitate ºi anchetatorii au

VINERI 13, zi cu ghinion pentru mai mulþi ºoferi

n tânãr motociclist a fost grav rãnit dupã ce a vrut sã depãºeascã o coloanã de maºini ºi s-a izbit de una dintre ele, un alt ºofer ºi-a vãzut moartea cu ochii dupã ce a fost încarcerat în maºina lovitã de o dubiþã iar un al treilea a spulberat un gard pe o distanþã de circa 30 de metri.

ªofer spulberat la Vulcan Un tânãr din Vulcan a ajuns în stare gravã la spital, dupã ce a fost pur ºi simplu spulberat de o maºinã care a intrat pe contrasens, pe ºoseaua de centurã a municipiului Vulcan. ªoferul care circula regulamentar nu a mai putut face nimic ºi, în urma impactului cu microbuzul scãpat de sub control, care s-a ºi rãsturnat, a rãmas încarcerat. Minute bune, pompierii s-au cãznit sã îl scoatã dintre fiarele contorsionate, iar ºoferul a fost trimis imediat la spital, pentru cã acuza dureri la picioare. „Am fost anunþaþi de producerea unui eveniment rutier ºi, dupã ce am ajuns la faþa locului, am gãsit o persoanã încarceratã.

Am început operaþiunile de descarcerare ºi persoana a fost predatã echipajului SMURD”, a declarat Gheorghe Boha, cel

care a coordonat opearþiunea de descarcerare a victimei dintre fiarele contorsionate.

Martorii accidentului povestesc cã ºoferul microbuzului de marfã ar fi mers cu vitezã ºi cã probabil a intrat în balans în momentul în care ar fi vrut sã evite vreo groapã din asfalt. „Au zis cã venea în zig-zag ºi l-a lovit în plin. Celãlalt circula regulamentar ºi am auzit cã dupã ce l-a izbit ar fi fugit de la faþa locului”, a spus unul dintre martorii accidentului. ªoferul care a rãmas încarcerat a fost transportat de urgenþã la Spitalul din Petroºani, dupã ce a fost investigat la Vulcan, iar la Petroºani a rãmas internat pentru evaluarea stãrii de sãnãtate.

Poliþiºtii au deschis un dosar de cercetare penalã ºi urmeazã sã stabileascã cu exactitate ce s-a petrecut.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Motociclist grav rãnit O motocicletã înmatriculatã în Austria, condusã de un cetatean din Târgoviºte dar ºi un autoturism marca Dacia Solenza au fost implicate vineri în jurul prânzului intr-un accident rutier, produs în zona de intrare în municipiul Petroºani, pe strada Dãrãneºti.

Cauza evenimentului care a dus la accidentarea gravã a bãrbatului ce conducea motocicleta este o neintelegere în trafic, produsã în momentul în care participanþii la trafic s-au încadrat într-o depãºire.

“Este vorba despre un eveniment în care a fost implicat un bãrbat în vârstã de 37 de ani din municipiul Târgoviºte. Acesta conducea o motocicletã pe drumul naþional 66, pe raza municipiului Petroºani, din direcþia Petroºani- Haþeg. La un moment dat, s-a angajat în depãºirea a douã autovehicule, care se deplasau în aceiaºi direcþie de mers, dar nu s-a asigurat cu privire la faptul cã, unul dintre autovehicule, respectiv, un autoturism marca Dacia Solenza condus de un bãrbat în vârstã de 51 de ani din Petrila, a semnalizat ºi s-a încadrat pentru a

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

executa un viraj spre stânga, moment în care motocicleta a lovit aripa din stânga spate a autoturismului. În urma accidentului, motociclistul a cãzut pe partea carosabilã. A fost accidentat grav si transportat la Spitalul de Urgentã din Municipiul Petrosani, a declarat purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþeanã Hunedoara, Bogdan Niþu.”

Conducãtorul motocicletei a rãmas internat in spital. În cauzã s-a intocmit un dosar de cercetare penalã, pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare din culpã.

demarat cercetãrile pentru a-l identifica pe cel aflat la volan. Dat fiind faptul cã evenimentul rutier s-a soldat doar cu pagube materiale, ºoferul scapã de dosar penal, asta în caz cã nu a comis ºi o altã infracþiune cum ar fi conducere fãrã permis sau a unui autoturism neînmatriculat.

Mitrache DIANA Adina PÃDURARU Maximilian GÂNJU

Accident spectaculos Un alt ºofer a scãpat miraculos dupã ce a ieºit cu maºina în decor ºi a spulberat gardul unei proprietãþi pe o distanþã de circa 30 de metri.

Accidentul a avut loc în zona Taia din localitatea Petrila, iar ºoferul care conducea un autoturism înmatriculat în Franþa, a plecat de la locul evenimentului rutier. Poliþiºtii din Petrila au început imediat verificãrile pentru a descoperi dacã evenimentul rutier s-a soldat cu vic-

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

LUMÂNÃRI PE ALTARUL HUILEI

7 ani de la momentul Petrila 2008 M inerii de la Petrila au asistat, cu lumânãri în mâini ºi capul plecat la ceea ce poate va fi ultima slujbã dedicatã celor care au scris cu sânge istoria mineritului în estul Vãii Jiului. Duminicã s-au împlinit 7 ani de la explozia din 2008 ºi aici a avut loc o comemorare restrânsã.

Era într-o zi de sâmbãtã, 15 noiembrie 2008, un moment în care Valea Jiului a fost pur ºi simplu îndoliatã.

13 mineri ºi salvatori au pierit spulberaþi de douã explozii, sub pãmânt la mina Petrila, iar la finele sãptãmânii trecute minerii s-au adunat cu gândul cã aceasta ar fi ultima slujbã pe care o mai fac înainte ca mina sã se închidã definitiv.

Au ascultat cum preoþii rostesc numele celor pieriþi ºi parcã i-au revãzut cu ochii minþii.

Acum 7 ani toþi au coborât pe scãrile ce duc spre lãmpãrie, iar vineri minerii care mai sunt la minã au aºezat acolo lumânãri, ca sã le lumineze calea spre Cer. Nimeni nu a uitat nimic ºi fiecare a învãþat o

lecþie durã atunci.

Niciodatã noiembrie parcã nu a mai fost aºa de trist ºi poate doar acum 7 ani a mai fost atâta jale la Petrila.

Minerii care au mai rãmas, puþini la numãr, au ascultat, cu lumânãri în mâini, slujba ce le-a amintit de ortacii care au pierit, dar gândul lor a fost ºi mai întunecat de teama cã toate vor fi date uitãrii dupã ce mina se închide. „Este o zi foarte tristã ºi noi depunem acum aceste coroane de flori, pentru cã nu ºtim dacã cineva va mai face asta pentru cei care au scris o paginã de istorie cu sângele

Dotãri de 20 de milioane de lei la Spitalul din Lupeni ai multe aparate de ultimã generaþie au ajuns sau M urmeazã sã ajungã la Spitalul

colegii noºtri, care au murit atunci. Destul de geru, lacrimi vãrsate, ne pare acum rãu”, a putut spune un bãrbat, care nu se teme sã intre sub pãmânt pentru pâine, dar care avea lacrimi în ochi. „Era într-o sâmbãtã, eram schimbul I ºi eram la suprafaþã ºi þin minte cã la orele 14 ºi ceva, sirene... Eram sus la funicular ºi se auzeau sirenele salvãrilor ºi atunci am fost anunþaþi cã s-a întâmplat prima explozie în subteran. A doua a avut loc la ora 18 ºi ceva”, îºi aminteºte un alt ortac, acum

disponibilizat.

Douã explozii au spulberat minerii. În prima faþã a prins echipa care lucra la front, iar a doua deflagraþie i-a surpins pe salvatori.

13 mineri, dar ºi salvatori au murit atunci, iar alþi 15 au fost grav rãniþi.

Mina Petrila nu a mai putut deschide acel abataj ºi acum, la finele acestui an se închide total activitatea de producþie.

Mina este prima care va fi ecologizatã, dupã împãrþirea în douã a minelor din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

Defileul Jiului nu se va mai închide! CNADNR se va ocupa de deszãpezirea lui

D

efileul Jiului nu se va mai închide vreodatã. Aceastã afirmaþie aparþine Sefului Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri filiera Gorj, Ion Tudor, care dã asigurãri ca lucrãrile pe aceasta arterã rutierã sunt pe ultima sutã de metri, fapt pentru care nu va mai fi necesar ca drumul sã fie inchis.

din Lupeni, iar lucrãrile de reabilitare ºi dotare cu aparturã sunt aproape de final. De altfel, unitatea medicalã urmeazã sã fie acreditatã în aceastã lunã, iar acum se fac retuºuri ºi asfaltãri ºi în curtea interioarã.

Aproape 20 de milioane de lei au fost investiþi prin proiectul de modernizare, reabilitare ºi dotare a Spitalului din Lupeni, iar peste 13 milioane sunt bani europeni.

Sumele se regãsesc în cabinetele moderne, în dotãrile lor ºi în reabilitãrile ce s-au desfãºurat aici în ultimii ani. Managerul spitalului spune cã acum va avea ºi personal medical ºi aparaturã ºi cã toate secþiile sunt ultraperformante, toate dotãrile urmînd sã fie aduse pânã la finele acestei luni. „Aparatura este de ultimã generaþie, cu dotãri moderne. Avem un Computer tomograf la spital, un lucru îmbucurãtor pentru noi. De asemena, vor veni aici ecografe 4D fix ºi mobil. De asemenea, ca ºi noutate, pe radiologie, avem ºi radiologie dentarã, mamograf, osteodensiometru. Urmeazã dotarea cabinetelor din ambulatoriu pe fiecafre specialitate. Avem laboratorul de anatomie patologicã care este o nou-

lor la mina asta ºi, sincer, cred cã este ultimul moment când se va þine o slujbã la aceastã troiþã”, a spus Cãtãlin Cenuºã, unul dintre brigadierii de la aceastã minã, care a fost mutat la mina Lonea, pentru cã Petrila se închide.

Au aprins o lumânare, au aºezat-o la troiþã ºi ºi-au amintit cã acum 7 ani ºi au coborât sub pãmânt. Mai au puþine ºuturi la mina Petrila, dar nimeni nu uitã cât de mare a fost tragedia de acum 7 ani. „Este destul de greu ºi acum, cu sufletul îndurerat, ne aducem aminte de ortacii, prietenii,

tate pentru noi”, a declarat dr. Doru Neamþu, manager la Spitalul Municipal Lupeni.

Toate cabinetele au primit aparaturã nouã ºi au fost modernizate ºi acum se fac lucrãrile finale de asfaltare ºi în curtea unitãþii medicale. „Încercãm sã terminãm asfaltarea în curtea spitalului ºi avem ºi asfaltul necesar. Sper ca de acum încolo, timp de câþiva ani, sã nu mai avem probleme cu curtea spitalului”, a adãugat ºi Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Unitatea medicalã de la Lupeni are acum dotãri europene ºi urmeazã sã fie acreditatã de o comisie care va ajunge în câtevava zile aici. Efortul bugetului local al municipiului Lupeni este, conform proiectului, de aproximativ 4 milioane ºi jumãtate de lei ºi investiþia va face din aceastã unitate medicalã una modernã.

Diana MITRACHE

“Se lucreazã în continuare pe Defileu, pentru cã avem lucrãri de asfaltare si reparaþii. Dar nu, clar nu se mai pune problema închiderii, dar vor fi câteva zone în care vor fi semafoare, a declarat Sef CNADNR Gorj, Ion Tudor” Mai mult, reprezentanþii CNADNR sunt cei care se vor ocupa ºi de deszãpezirea arterei rutiere. De menþionat este faptul cã în atribuþiile lor nu va intra decât porþiunea dintre Petroºani ºi Mãnãstirea Lainici.

“Pentru iarnã, vreau sã vã spun cã la analiza care am avut-o la Deva alãturi de domnul Prefect Vasilescu, ne-am întâlnit ºi cu Adrian

David, Preºedintele Consiliului Judeþean, ºi noi am stabilit clar deszãpezirea va fi efectuatã de Secþia Deva, pe DN 7A, iar în sarcina noastrã va veni Defileul Jiului pe porþiunea dintre Petroºani ºi

Mãnãstirea Lainici, a mai afirmat Seful CNADNR Gorj, Ion Tudor”.

Adina PÃDURARU

4 Actualitate

Anul nou aduce schimbãri în Straja P

Maºini moderne din „economii” Opt femei pe scena Teatrului I.D. Sîrbu

P

este un milion ºi jumãtate de euro au fost economisiþi în prima parte a proiectului de 40 de milioane de euro, care deja a fost finalizat ºi Apa Serv a decis sã îºi ia ºi câteva utilaje pentru intervenþii. Acestea au ajuns în dotarea firmei de distribuþie a apei ºi sunt deja folosite la intervenþii.

rimãria Lupeni va recupera prejudiciile create de cabanierii care s-au extins, ilegal, în Straja abia de la data de 1 ianuarie 2016. Cei care deþin cabane în staþiunea montanã Straja ºi au depãºit suprafa alocatã de autoritãþi, vor fi puºi în postura de a plãti în plus, iar primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã susþine cã acest lucru va fi posibil începând cu data de 1 ianuarie 2016.

“De la 1 ianuarie vor intra în legalitate ºi vor fi puºi la platã, vor plãti ºi din urmã”, susþine primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În staþiunea montanã Straja sunt peste 200 de construcþii.

Conform raportului administraþiei locale de la Lupeni, în munte sunt nu mai puþin de 218 concesiuni. Din numãrul total al concesiunilor aproape jumãtate nu se încadreazã în normele legale. Din cele 218 concesiuni, 102 nu corespund cu documentele. Cei 108 proprietari de cabane din staþiune au depãºit cu puþin sau cu foarte mult suprafaþa totalã de teren care le-a fost concesionatã. Pe alocuri sunt depãºiri de ordinul sutelor de metri pãtraþi, iar acum autoritãþile locale

încearcã sã recupereze banii.

Reprezentanþii municipalitãþii au verificat toate cabanele din staþiunea montanã ºi au mãsurat fiecare construcþie pentru a determina dacã acestea respectã normele.

“Având în vedere hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 100/2013 prin care

s-a constituit o comisie de analizã a contractelor de concesiune din staþiunea turisticã Straja Lupeni, prin prezentul raport vã informãm cã aceastã comisie s-a deplasat în teren ºi a mãsurat toate construcþiile cu o ruleta neetalonatã de 50 mp, în urma cãruia au fost calculate suprafeþele de teren ocupate de

construcþii. Din analiza contractelor de concesiune a reieºit suprafaþa de teren concesionatã de fiecare persoanã în parte.

Prin compararea suprafeþelor de teren ocupate de construcþii ºi din cele de concesiune reiese faptul cã unele suprafeþe de teren ocupate de construcþii, sunt mai mici decât cele din contractul de concesiune, iar altele depãºesc suprafaþa din contractul de concesiune”, se aratã în raportul comisiei de analizã a concesiunilor din Straja.

Faptul cã în Straja s-a construit haotic ºtie toatã lumea ºi se vede cu ochiul liber. Acum ºi documentele confirmã acest lucru.

Monika BACIU

Obiºnuinþa învinge prudenþa ouã dintre intersecþiile semaforizate de la Petroºani au fost transformate în sensuri giratorii, iar trecerile de pietoni modificate, D însã, oamenii, din obiºnuinþã, trec prin locurile ºtiute, chiar dacã nu mai este zebrã acolo. Pietonii se scuzã cã nu vãd, iar puterea obiºnuinþei se dovedeºte mai presus de inconºtienþa cu care se aruncã în faþa maºinilor.

Zeci de oameni trec într-o orã prin locul care cândva a fost o trecere de pietoni, în zona sensului giratoriu de la

spital. Nu vãd trecerea, sau cred cã s-a mai ºters din cauza ploilor, ori nici nu observã cã au trecut ilegal ºi cã se expun

astfel unui pericol. Toþi rãmân uimiþi când sunt apostrofaþi de ºoferii care îi claxoneazã, exasperaþi de faptul cã oamenii nu observã lipsa zebrei, dar pietonii dau din umeri. „Cum? Nu este trecere aici?

Mereu a fost? Acum nu au mai vopsit-o”, crede un bãtrân, care a trecut strada fãrã sã îºi punã o secundã problema cã acolo nu mai este zebra ºi cã nu s-a ºters de la uzurã. „Bine cã mi-aþi zis! Nici nu am realizat”,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

a argumentat o altã femeie, care nici nu a observat cã zebra este câþiva metri mai sus de locul prin care a trecut fãrã sã se asigure ºi nu înþelegea de ce o claxoneazã ºoferii. „Aici ar trebui o lunã sã punã lanþ, ca sã vadã lumea cã pe aici, prin sensul giratoriu nu se trece! Altfel, nimeni nu

pricepe, cã aºa suntem obiºnuiþi”, a spus un alt localnic din Petroºani, care observa acelaºi fenomen legat de puterea obiºnuinþei pietonilor.

Situaþia este valabilã ºi la sensul giratoriu de la lângã Teatrul Dramatic ID Sîrbu, unde, la fel, oamenii obiºnuiesc sã treacã prin vechiul loc în care era marcatã trecerea de pietoni. Ambele treceri, însã, au fost mutate, nemaifiind legalã amplasarea lor în apropierea sensului giratoriu, însã, va mai trece vreme pânã ce lumea se va acomoda cu acest fapt.

Diana MITRACHE

Au adus apa ºi canalizarea în zone greu accesibile ºi asta a fost posibil doar pentru cã au rãmas bani din prima investiþie ce s-a derulat pe bani europeni la Petroºani.

Cei de la Apa Serv au reuºit sã schimbe conducta în zona de la ieºirea din Petrila, iar acolo sunt legaþi toþi locuitorii din Dãrãneºti, Dâlja Bosnea ºi chiar nordul Petroºaniului.

Au dus canalizarea ºi apa celor de la poalele Parângului, ori au reabilitat o

parte din magistrala de la Petroºani, fãcând astfel o dublã alternativã pentru Petroºani, care acum poate fi alimentat ºi de la Valea de Peºti ºi de la Taia.

Acum, însã, au cumpãrat ºi douã maºini necesrae la intervenþii. „La Apa Serv au mai venit douã utilaje: un caterpilar ºi o maºinã mare, care sunt în faþa sediului firmei ºi, încet, încet, banii europeni ne-au ajutat sã ne mobilãm firma cu foarte multe utilaje ºi acest lucru ne ajutã sã avem uti-

laje cu care sã rezolvãm problemele cetãþenilor în timp real”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv.

Apa Serv Valea Jiului a încheiat cu succes un prim proiect de 40 milioane de euro, bani care s-au investit în extinderea reþelelor în mai multe puncte ale Vãii Jiului.

S-au fãcut sute de racorduri noi, unele fiind în zone extrem de greu accesibile, dar oamenii au apã ºi canalizare.

Diana MITRACHE

Mai multe firme abordate de falsul angajat ANAF

C

el puþin cinci societãþi comerciale ar fi fost abordate de persoana care s-a recomandat inspector de la ANAF ºi a solicitat sponsorizãri unor firme din Valea Jiului.

Aceasta a cerut sume cuprinse între 2000 ºi 5000 de lei, însã nu toþi administratorii s-au lãsat convinºi ºi dupã ce au pus întrebãri, falsul inspector le-a închis telefonul. „A sunat la mai muþi patroni ºi a cerut bani de spon-

sorizare. Unii nu s-au mai complicat sã reclame tentativa de înºelãciune, dar alþii care nu au fost atenþi au cãzut în plasã”, spun surse demne de încredere. Reamintim cã zilele trecute falsul inspector a pretins ºi primit 3000 de lei de la o societate, iar contul în care a fost

viratã „sponsorizarea” este înregistrat pe numele unei persoane din zona Moldovei.

Pãgubiþii au depus plângere pentru înºelãciune dupã ce au realizat cã inspectorii ANAF nu solicitã sponsorizãri.

Maximilian GÂNJU

„O

pt femei” – o piesã de teatru „poliþistã” s-a jucat sâmbãtã, într-o atmosferã de Crãciun, pe scena de la Petroºani.

Spectatorii au trãit pe viu o poveste tristã de Crãciun, cu inimi sfâºiate, în loc de cadouri sub bradul împodobit.

Scenografia ºi regia au contribuit din plin la reuºita serii, iar spectacolul a fost unul complet, care a þinut publicul cu sufletul la gurã, pânã la finalul în care s-a aflat cine este asasina. De altfel, toate cele 8 femei au spus pe rând poveºti de viaþã, finalul fãcându-i pe

toþi sã reconsidere prioritãþile vieþii.

Opt femei, un Crãciun ºi o poveste interesantã am regãsit în piesa scrisã de Robert Tomas.

Izabela Badovics, Oana Liciu-Gogu, Oana Criºan Niculescu, Amelia Toaxen, Bianca Holobuþ, Corina Viºinescu, Irina Bodea Radu ºi Nicoleta Niculescu s-au aºezat, la

Amenzi mai mari la Lupeni E

dilii considerã cã sancþiunile care se aplicã în prezent nu mai au efect asupra localnicilor care încalcã o hotãrâre ºi-ºi lasã animalele libere pe domeniul public.

final, în genunchi ºi au lãsat spectatorii sã aplaude, dupã câteva secunde în care sala parcã a amuþit, privind la inimile de satin ce erau împrãºtiate din cutiile de cadouri de sub bradul de Crãciun.

8 femei, 8 caractere, o poveste tristã, care, absolut întâmplãtor, se petrece aproape de

35 de medici hunedoreni au susþinut examenul de rezidenþiat

35

de hunedoreni au susþinut, ieri, examenul de rezidenþiat, la cele 6 centre universitare.

Consilierul local din Lupeni, Cristian Roºu, a solicitat ca Poliþia Localã Lupeni sã nu-i mai pãsuiascã pe proprietarii animalelor lãsate libere la pãscut pe locurile de joacã, parcuri sau chiar printre blocuri.

Acesta a cerut edililor sã discute cu proprietarii animalelor pentru a-i convinge sã nu le mai lase libere. „Am solicitat amendarea posesorilor de animale lãsate libere pe domeniul oraºului Lupeni Dupã cum vedeþi, vocea dumneavoastrã ºi a mea, în Consiliul Local, continuã sã fie sfidatã. Animalele pasc liniºtite ºi alene în toate cartierele Lupeniului, aºa cã nu-mi rãmâne decât sã anunþ deschiderea unei expoziþii de animale ºi sã invit copiii sã le hrãneascã ºi sã facã fotografii cu ele. Deocamdatã beneficiem de câini, vaci ºi porumbei, dar promitem sã ne extindem.

Fãcând haz de necaz, solicit, în continuare, Primãriei Lupeni sã punã în practicã solicitãrile pe care Consiliul Local i le adreseazã”, a declarat Cristian Roºu. În replicã, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã spune cã poliþiºtii au dat mai multe amenzi celor care-ºi scot la pãscut vitele pe domeniul public, însã sancþiunile sunt blânde ºi o soluþie ar fi modificarea cuantumului acestora.

Maximilian GÂNJU

Cei mai mulþi hunedoreni care au susþinut examenul de rezidenþiat din acets an au fost la centrul universitar de la Timiºoara. 24 de absolvenþi de medicinã au susþinut examenul în vestul þãrii, în timp ce câte doi au fost la Bucureºti, ºase la Cluj ºi unul la Târgu Mureº. În sesiunea din acest an, absolvenþii universitãþilor

Paris, cã tot este de actualitate subiectul în aceste zile. Piesa nici cã se putea potrivi mai bine ºi a fost providenþialã alegelea celor de la Petroºani, regizorul Gelu Badea ºi managerul teatrului Nicoleta Bolcã fiind ºi de aceastã datã în pas cu timpul pe care îl trãim.

Diana MITRACHE

de medicinã, medicinã dentarã ºi farmacie vor putea concura pe un numãr de 3388 locuri ºi posturi pentru medicinã, 263 locuri pentru medicinã dentarã ºi 152 locuri pentru farmacie.

Concursul s-a desfãºurat sub formã de test-grilã cu 200 de întrebãri, pe o duratã de 4 ore.

Ocuparea locurilor/posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obþinut, pe fiecare centru universitar, în limita locurilor/posturilor publicate pentru fiecare domeniu în centrul universitar de concurs.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

Copii cocoºaþi de ghizodane

Legea 2,5 kg, realitatea 6 kilograme ocoºaþi de ghiozdane.

C Copiii poartã, zilnic ghiozdane prea grele ºi cu forme prost gândite, care nu permit distribuirea uniformã a greutãþii pe ambii umeri.

Ghiozdanele elevilor au o greutate însemnatã, acestea depãºind chiar ºi 6 kilograme. Elevii recunosc cã duc în spate greutãþi mari chiar ºi în zilele în care nu trebuie sã poarte la ei toate rechizitele.

“E greu ghiozdanul meu ºi astãzi nici nu am toate cãrþile la mine pentru cã am avut educaþie fizicã ºi opþional unde nu avem cãrþi. Când am toate rechizitele e mult mai greu”, spune un elev de clasa a IV-a al cãrui ghiozdan cântãreºte peste 6 kilograme.

Nici pãrinþii nu sunt încântaþi de povara pe care copiii lor trebuie sã o ducã zilnic. “ªi pentru noi este

greu ghizodanul, dar pentru un copil de clasa a IV-a. Atâtea cãrþi, caiete... eu ºtiu cã trebuie sã meargã la ºcoalã cu ceva, dar e prea mult pentru spatele lor”, spune o mãmicã.

Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii susþin cã ghiozdanele nu trebuie sã depãºeascã o anumitã greutate. “În conformitate cu prevederile OMS pentru aprobarea normelor de igienã privind unitãþile pentru ocrotirea educarea ºi instruirea copiilor

Vineri, 13 noiembrie 2015... o zi tristã pentru umanitate.

Personal, sunt ºocat de seria atacurilor teroriste extrem de sângeroase de la Paris ce au îndoliat întreaga lume. În calitate de membru al grupului de prietenie cu Franþa din Senat, gândurile mele se îndreaptã cãtre familiile victimelor, cãtre cei rãniþi ºi întregul popor francez, dar ºi cãtre cetãþenii români

menþioneazã greutatea maximã a ghizodanului pentru elevii din clasele I-IV care nu trebuie sã fie mai mare de 2-2,5 kg. În vederea punerii în aplicare a prevederilor actelor normative, Ministerul Sãnãtãþii va organiza întâlniri cu grupurile de lucru la care vor participa reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei precum ºi cu alte organizaþii ºi asociaþii în vederea stabilirii unor metode practice pentru reducerea greutãþii ghiozdanelor pe care copiii sã le poarte zilnic”, spun

care au cãzut pradã intoleranþei. Este necesar ca întreaga Europã, statele membre NATO, sã-ºi întãreascã eforturile de combatere a terorismului ºi sã arãtãm cã în lupta cu ideologiile radicale, democraþia ºi moderaþia vor fi învingãtoare.

Dumnezeu sã-i odihneascã pe cei dispãruþi ºi sã-i aibã în mare grijã pe cei rãniþi!

Senator Haralambie Vochiþoiu

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru LUNI 16.11.2015 în oraºul:

reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii. În acest sens, s-ar fi dorit dotarea ºcolilor cu fiºete unde elevii sã îºi pãstreze rechizitele, dar niciunde pânã acum nu s-a implementat aceastã investiþie.

Medicii avertizeazã despre creºterea numãrului de elevi cu probleme de coloanã, din cauza ghiozdanelor prea grele.

Aproximativ jumãtate din elevii de 14 ani suferã deja de dureri de spate. Problema în general poate fi influenþatã ºi de poziþia curbatã a spatelui atunci când copilul scrie sau stã aplecat la calculator, spatele curbat ar putea cauza scolioza.

Greutatea ghiozdanelor s-a dublat în ultimii 10 ani ºi continuã sã creascã.

Programele ºcolare au devenit tot mai complexe, iar orele opþionale determinã copiii sã adauge în ghiozdane mai multe cãrþi ºi caiete.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN Petrila - între orele 08:00 - 14.00.

SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Zona afectatã: Cartier 8 Martie.

Motivul restrictiei: Remediere pierdere la branºamentul bl. 26, Telefon util: 0733.960311 str. 8 Martie; SERVIRE PROMPTÃ Mulþumim pentru înþelegere, 0735.183175 Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani - IREPROªABILÃ!

Bani de la Guvern pentru hunedoreni

A

jutoare de urgenþã pentru hunedoreni. În ºedinþa de Guvern de sãptãmâna trecutã au fost alocaþi bani pentru sprijinirea unor persoane singure sau familii aflate în stare de necesitate.

Din cele 18 familii din judeþ car au beneficiat de ajutoare de urgenþã una este din Petroºani.

Aceasta a primit suma de 3000 de lei din partea Guvernului. actul mai prevede ca ajutoare de urgenþã în sumã de 104.100 de lei sã fie direcþionate cãtre 136 de familii ºi persoane singure din judeþul Sãlaj, iar un ajutor în valoare de 234.800 de lei sã fie acordat unui numãr de 330 de familii ºi persoane singure din judeþul Neamþ.

Aceste persoane au fost afectate de calamitãþi naturale, respectiv precipitaþiile abundente însoþite de grindinã produse în lunile mai-iulie 2015.

Beneficiarii acestor ajutoare au fost identificaþi în urma anchetelor sociale realizate de Agenþiile judeþene pentru plãþi ºi inspecþie socialã, respectiv a municipiului Bucureºti. Aceste ajutoare de urgenþã se plãtesc din fondurile prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. (Monika BACIU)

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

Retezat, ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa a dispãrut z Proasta Guvernare, firmele Schweighofer ºi Succes sunt principalii vinovaþi

E

xploatãrile forestiere din ultimii ani din munþii Retezat, Godeanu, Þarcu ºi Vâlcan au condus la dispariþia ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climã temperatã a Europei, aratã activiºtii ecologiºti de la Agent Green.

Ecologiºtii de la Agent Green susþin cã au protestat, au realizat ºi publicat studii ºtiinþifice, au investigat ºi au expus abuzurile asupra PFI încã din anul 2009.

“Am protestat la ºantierul DN 66A ºi la minister, ne-am judecat în instanþã pentru a opri asfaltarea Retezatului, am atras atenþia cã se exploateazã pãdurile în Râu-Les, la Câmpuºel ºi în Domogled. Dar este prea târziu. Corupþia ºi lãcomia au învins. Cel

mai vast templu al naturii din Europa a fost pierdut“ declarã Gabriel Pãun, preºedintele Agent Green.

Potrivit unui comunicat de presã remis de Agent Green în perioada 2009-2015 firma Holzindustrie Schweighofer ar fi cumpãrat lemn exploatat de firme terþe în zona Râu-ªes ºi Câmpuºel. “La Câmpuºel firma austriacã chiar deþine teritorii din PFI care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pãdurea care este un amestec natural de fag ºi conifere este certificatã FSC ºi a fost exploatatã sistematic începând cu anul 2006

imediat dupã dupã achiziþie”, aratã activiºtii ecologiºti.

O altã zonã din PFI unde s-ar fi pierdut teritorii semnificative, spun ecologiºtii de la Agent Green este cea a munþilor Godeanu (Parcul Naþional Domogled) unde firma gorjeanã Succes a exploatat sistematic masã lemnoasã în ultimii ani. “Cel puþin 78.601 m3 de lemn au pãrãsit parcul în 20132014. O parte a fost extrasã ºi prelucratã direct de Succes iar alþi 53.525 m3 au fost extraºi de companiile Trans Fag, Fag Internaþional, Alindo Impex, Mirona Forest ºi Trans Exfor care vând

masa lemnoasa tot companiei Succes care prelucreazã lemnul la Gureni, judeþul Gorj.

De aici cheresteaua trece pe la o fabricã din judeþul Argeº pentru uscare ºi pleacã mai departe cãtre China”, mai spun cei de la Agent Green.

PFI Retezat a fost descoperit de cercetãtori în 2006 ºi confirmat de un nou studiu ºtiinþific realizat de ICAS pentru Ministerul Mediului în anul 2007.

Guvernul României a ignorant acest studiu care a inclus ºi un set de recomandãri pentru protejarea prin lege a acestui tezaur naþional ºi European. PFI a fost confirmat ºi de studiul publicat de Agent Green în “Ocrotirea Naturii”, revista Academiei Române în mai 2011.

“Conform criteriilor ºtiinþifice, un PFI mãsoarã cel puþin 50.000 ha de sãlbãticie ºi are lãþimea de cel puþin 10 km. În zona de climã temperatã a Europei nu mai existã niciunul. PFI Retezat mãsura 101.000 hectare în anul 2006.

De atunci el a fost sis-

tematic ciopârþit. Nu înseamnã cã Retezatul este complet distrus. Înseamnã cã mai pãstreazã încã zone naturale valoroase, chiar ºi pãduri virgine, dar ca acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploatãri forestiere ºi construcþii de infrastructurã”, a adãugat Pãun.

Chiar dacã PFI a fost pierdut mai exista încã în România în total 218.000 hectare de pãduri virgine. Cele mai mari abia dacã depãºesc cu puþin suprafaþa de 5000 de hectare ºi se aflã în munþii Semenic, Godeanu ºi Vâlcan.

Doar aproximativ 20% sunt bine protejate prin lege. 80% sunt în pericol de dispariþie deoarece exploatãrile forestiere sunt mult mai agresive de când firmele de exploatare ºi procesare a lemnului au luat la cunoºtinþa harta cu pãdurile virgine identificate prin studiul Veen Ecology publicat în anul 2005 [3].

Agent Green cere Guvernului României: z Tragerea la rãspundere a funcþionarilor publici care se fac vino-

Autostrada Lugoj-Deva riscã sã fie demolatã din cauza materialelor slabe folosite de constructor

O

porþiune de autostrada ce aparþine lotului 2 din tronsonul Lugoj-Deva, ar putea fi demolatã. Asta dupã ce ºi autostrada Orastie-Sibiu trebuie reconstruitã pe o porþiune de douã sute de metri în dreptul kilometrului 60, din cauza infiltrãrilor de apã subterane.

Coincidenþã sau nu, ambele lucrãri sunt realizate de aceeaºi firmã, faþã de care CNADNR a fãcut de curând o plângere penalã.

Surse oficiale din cadrul Companiei Naþionale de Autostrãzi din România (CNADNR) au declarat pentru Capital ca o porþiune din cei 17 km de autostrada aflaþi pe lotul 2 al autostrãzii LugojDeva ar putea fi demolata, din cauza faptului cã s-a

constatat folosirea materialelor de slabã calitate.

"Avem un raport în urma unei expertize efectuatã pe lotul 2 al autostrãzii LugojDeva. Materialele de construcþii care ar fi trebuit puse în corpul autostrãzii nu au fost gãsite de experþi, dar au fost plãtite de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi. În expertizã este precizat cã trebuie demolatã o anumitã porþiune de autostrada pentru cã s-au constatat lucruri foarte grave. Am cerut o nouã exepertizã pentru a

stabili dacã firma de construcþii a respectat proiectul", au explicat sursele.

Constructorul este societatea italianã Salini Impregilo, în asociere cu SECol SpA. Compania din þara peninsularã a mai realizat ºi tronsonul cu probleme din autostrada Orãºtie-Sibiu.

CNADNR a fãcut o precizare oficialã potrivit cãreia tronsonul respectiv se afla în execuþie, iar probele recoltate de la faþa locului încã sunt verificate."În perioada 02.11 05.11., Direcþia Calitate din

cadrul CNADNR SÃ ºi laboratoarele din cadrul DRDP Timiºoara ºi DRDP Cluj au fost pe teren pentru a verifica lucrãrile executate pânã în prezent, aflate în diferite stadii de execuþie. Laboratoarele au recoltat probe din tronsonul de autostrada executat (materiale puse în operã), precum ºi din stocurile de materiale, fiind verificatã ºi calitatea mixturilor asfaltice utilizate", se aratã în comunicatul citat.

Pânã acum, lucrãrile sunt realizate în conformitate cu proiectul de execuþie ºi caietul de sarcini. Totuºi, existã 4 note de neconformitate semnalate de cãtre consultantul care asigurã respectarea proiectului de execuþie pe acest contract. "În funcþie de rezultatele primite de la laboratoare, cele 4 neconformitãþi vor fi stinse sau nu. (…).

Precizãm cã, pentru perioada imediat urmãtoare, deºi existã

vaþi de dispariþia PFI z Protejarea prin lege cel târziu pânã la sfârºitul anului 2016 a tuturor pãdurilor virgine conform prevederilor din noul cod silvic. z Adoptarea unui moratoriu în anul 2015 prin care sã interzicã exploatãrile forestiere în toate pãdurile virgine aºa cum au fost ele identificate în anul 2005 prin studiul Veen Ecology.

Moratoriul trebuie sã rãmânã în vigoare pânã la respectarea prevederilor noului cod silvic cu privire la pãdurile virgine Un PFI este un teritoriu în cadrul zonei forestiere, care conþine ecosisteme împãdurite ºi neîmpãdurite (gol alpin, lacuri, mlaºtini) cu influenþe umane minime ºi care mãsoarã o suprafaþã de minimum 50000 hectare ºi o extindere de cel puþin 10 km. Ultimele PFI din lume au fost identificate ºi prezentate de echipa de cercetare la www.intactforests.org Conform acestei echipe de specialist PFI Retezat nu mai corespunde criteriilor ºi a fost declarat compromis, se aratã în comunicatul activiºtilor de la Agent Green.

Marius MITRACHE

firme specializate (ingineri FIDIC), CNADNR SÃ vã monitoriza ºi verificã în paralel calitatea lucrãrilor executate pe ºantierele de autostrãzi ºi drumuri naþionale aflate în prezent în execuþie", arata CNADNR. CNADNR a fãcut plângere penalã la Parchetul de pe lângã Tribunalul Sibiu împotriva companiei care a construit lotul trei al autostrãzii SibiuOrastie, pentru cã o porþiune de 200 metri trebuie demolatã ºi reconstruitã.

Reprezentanþii Impregilo Salini s-au aparat ºi au precizat cã porþiunea respectivã a fost deschisã la insistenþele CNADNR, cu toate cã lucrãrile de consolidare nu erau definitivate, acest lucru fiind fãcut "fãrã efectuarea recepþiei la terminarea lucrãrilor, rãmânând de finalizat lucrãri precum consolidarea terasamentelor cu micro piloþi sau/ºi coloane, ºanþuri de colectare-descãrcare a apelor pluviale etc".

Marius MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015

Henþ cu mâna

Un deja vu de Mioveni Sãptãmâna trecutã, în cadrul etapei a 13-a (mare ghinion!) a Ligii a II-a, codaºa seriei a 2-a, Metalul Reºiþa, a luat-o cu 4-0 la C.S. Mioveni.

P O V E ª T I L E

Enervant, finanþatorul echipei, Cãtãlin Rufã a dat ordin ºoferului de pe autocarul echipei sã-i lase acolo, sã vinã fiecare acasã cu ce vrea!? Un gest

umilitor, ce seamãnã la indigo cu o decizie a primarului din Lupeni, care acum câþiva ani a procedat la fel cu echipa Minerul, atunci în Divizia „B”, pe care a lãsat-o într-o situaþie similarã la Tg. Mureº.

Gesturi care nu au nimic cu etica ºi legile

sportului, unde sunt promovate cu totul alte principii.

Jucãtorii Metalului Reºiþa sunt veºnic umiliþi de acest Rufã, echipa este în insolvenþã, dar merge mai departe.

Decât asemenea manierã de procedurã, n-ar fi mai bine sã

facã ce a fãcut Lupeniul la vremea aceea?

Adicã scoateþi echipa din campionat, sã nu-i mai chinuiþi pe bãieþii ãia fãrã salarii ºi mereu umiliþi.

Aveþi exemplul excepþional de la Minerul Lupeni.

S Cu 27 de ani înainte de închidere P O R Þopescu ar îndemna tinerii T Cristian Þopescu (în centru), alãturi de Bujor Bogdan sã plece din þarã! Aceasta a (director), George Stanca (poet), Traian Chelba (secreU ordonat imediat ca Þopescu tar de partid) ºi Tiberiu Svoboda (documentarist) sã fie dat afarã din TVR, L ceea ce s-a ºi întâmplat.

U Reabilitarea a venit ebia I dupã 1989.

Peste doi ani (26 martie 1937) va împlini 80 de ani.

Cristian Þopescu rãmâne, cel puþin pânã acum, cel mai aureolat ºi de necontestat comentator sportiv pe care l-a avut România.

Sportiv de performanþã – campion naþional la hipism, sãrituri peste obstacole, în 1960 ºi 1962 –, va deveni comentator sportiv în 1964. Va participa în aceastã calitate la ºase ediþii ale Jocurilor Olimpice de varã ºi patru ediþii a

Cristian Þopescu a fost la Mina Petrila

L

Balaci, Bölöni sau Costicã ªtefãnescu li se vor aproba sã joace în strãinãtate, va fi un mare avantaj pentru þarã ºi un stimulent pentru cei

umea nu l-a uitat

S-a angajat la Clubul Steaua (de unde plecase) era crainic la staþia de amplificare a stadionului Ghencea, dar rãspundea ºi unor invitaþii din þarã, cu diferite prilejuri.

La Petroºani a fost în 1986 cu Cupa Campionilor Europeni, însoþind echipa Steaua, iar în anul 1988 a rãspuns unei invitaþii a celor

Cristian Þopescu vorbind minerilor de la Petrila în 1988

fost ºi poetul ºi ziaristul George Stanca), purtând lungi dialoguri cu sutele de mineri prezenþi la acest unic moment. „Era un tip extrem de prietenos. Minerii l-au primit cu braþele deschise, era în perioada lui de surghiun, era interzis!

A dus cu el un film despre Campionul Mondial din `86 pe care l-am proiectat în sala de apel.

Apoi seara, împreunã cu ºefii de sectoare ºi câþiva brigadieri a urmat o cinã festivã la cabana Lunca Florii, unde a rãmas surprins cã minerii au asemenea loc de relaxare.

Au fost momente frumoase”, povesteºte Bujor Bogdan, fost director al Minei Petrila în 1988.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

Jocurilor Olimpice de iarnã.

Dupã 1990 a ocupat diverse funcþii în cadrul TVR, iar în perioada 2003-2007 a fost director al cotidianului Pro Sport.

Dincolo de aceste titluri ºi performanþe profesionale, viaþa sa a fost presãratã cu o serie de momente memorabile. Cel mai celebru este acela întâmplat pe 9 iunie 1983, când a comentat meciul Suedia – România din preliminariile C.E. 1984. Spunând la un moment dat cã dacã lui

tineri.

Primul ministru de atunci, Constantin Dãscãlescu, a auzit ºi l-a „turnat” Elenei Ceauºescu sub forma cã

de la Mina Petrila, unde director era Bujor Bogdan.

A fost primit cu un entuziasm de nedescris în sala de apel (alãturi de el a

MINA PETRILA, MINA CU V.I.P.-URI Mina Petrila a funcþionat 156 de ani, între 1859-2015.

Dincolo de menirea sa economicã, Mina Petrila a avut parte de o serie de evenimente ºi vizite ale unor personalitãþi. În 1935 aici a fost Marele Voievod Mihai, viitorul rege al României, liderii comuniºti Gh. Gheorghiu-Dej ºi Nicolae Ceauºescu au vizitat ºi mina în anii `50-`70, Corul Madrigal (1984), cãpitanul cosmonaut Dumitru Prunariu (1988), oameni politici ºi miniºtri dupã anul 2000 – Mugur Isãrescu, Adrian Nãstase etc. – aspecte consemnate în documentele vremii.

ULTIMA OARÃ ÎN VALEA JIULUI...

...Cristian Þopescu a fost în anul 2009.

Iatã-l în aceastã imagine la stadionul „Jiul”, în cabina de transmisie a crainicului gazdã.