Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 986
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Elevii din Lupeni primesc la ºcoalã
Mineritul moare, Valea ar putea trãi dacã ar fi voinþã
I
deea privind înfiinþarea unui singur municipiu în Valea Jiului n-a fost abandonatã, chiar dacã nu toþi primarii o îmbrãþiºeazã. Unificarea ar fi o soluþie pentru dezvoltarea regiunii în contextul în care principala industrie este pe cale de dispariþie. Dacã s-ar concretiza, municipiul Valea Jiului ar urma sã aibã „capitala” în Petroºani, celelalte localitãþi urmând a deveni simple „cartiere”. Ideea este de multã vreme ºi chiar comuniºtii au lansat-o. La ultimul congres al PCR s-a „trasat sarcina” ca în anul 2000 populaþia Vãii Jiului sã ajungã la 200.000 de locuitori. Între timp, însã,
regimul comunist a cãzut iar populaþia zonei, în loc sã creascã, a scãzut simþitor. Potrivit datelor preliminarii ale ultimului recensãmânt, în Valea Jiului, mai trãiesc, astãzi, doar 119.484 de locuitori. Adicã, mai puþin cu aproape jumãtate decât ar fi dorit comuniºtii. Dacã unificarea s-ar produce, ºansele de a atrage fonduri pentru diferite proiecte sunt mai mari, în condiþiile în care acestea ar deservi o comunitate mare. Pânã când ºi conducãtorii localitãþilor vor ajunge la un numitor comun ºi vor fi de acord sã renunþe la actualele funcþii pentru unele mai mici cum ar putea fi cele de viceprimar sau primar de „sector” cum este organizatã Capitala, mai este cale lungã. M. GÂNJU
CORNURI EXPIRATE
P
rimesc la ºcoala cornuri expirate, iar mai apoi ajung la spital. Vorbim despre elevii ªcolii Gimnaziale numãrul 3 din Lupeni, care acum sunt în pericol dupã ce au primit la ºcoalã cornurile distribuite gratuit din partea statului, expirate. >>> PAGINA A 3-A
Pieþele din Valea Jiului - în vizorul inspectorilor
M
ai multe acþiuni de control vor avea loc în pieþele din localitãþile hunedorene, scopul fiind acela de a-i exclude pe speculanþii care n-au o singurã palmã de pãmânt dar pozeazã în producãtori veritabili. Controlul este efectuat de Direcþia Generalã de Control Antifraudã ºi Inspecþii din cadrul Ministerului Agriculturii, iar verificãrile nu vor viza doar certificatele ºi
atestatele de producãtor ci vor fi fãcute ºi în teren, la domiciliul producãtorului care-ºi vinde producþia în pieþele agroalimentare. Astfel vor fi depistaþi toþi falºii producãtori care ºi-au obþinut
certificatele eludând legea ºi care de cele mai multe ori dicteazã regulile în pieþe. „Controalele vor fi efectuate repetat ºi vizeazã documentele producãtorilor. Dacã deþin atestate ºi dacã
sunt conforme cu realitatea, iar astfel vor fi descoperiþi ºi speculanþii care au dat mitã pentru a obþine un certificat fals. Vor fi verificate ºi cantitãþile pe care le au producãtorii sau dacã au alte produse care nu sunt cuprinse pe atestat”, a explicat reprezentantul unei pieþe agroalimentare din Valea Jiului, cãruia i s-a solicitat de cãtre inspectori sã participe la acþiunile de control. Deja au fost efectuate mai multe asemenea acþiuni, iar inspectorii au
descoperit ºi situaþii care i-au lãsat miraþi. „Într-o piaþã am gãsit un rrom care vindea legume la o tarabã ºi era ferm convinºi cã este speculant. Era vorba de o femeie, iar când am trecut la verificãri am constatat cã avea certificat de producãtor agricol. Am mers ºi la domiciliu sã vedem ce suprafeþe agricole are ºi dacã sunt cultivate iar ceea ce am gãsit acasã la ea ne-a lãsat cu gura cãscatã. Avea niºte solarii foarte bine puse la punct, îngrijite, cu legume frumoase ce ar fi fãcut invidios orice
agricultor. De cealaltã parte am gãsit ºi o persoanã care era foarte revoltatã cã o controlãm. Ne tot arãta mâinile, cã el munceºte pãmântul, cã se zbate sã trãiascã. La verificarea din teren am constatat cã nu avea un metru de teren agricol, stãtea la bloc ºi era un speculant”, a povestit unul dintre inspectori. Acþiunile de control nu se rezumã doar la pieþele din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara ori la producãtorii din zonã. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015
Groapa din drumul nou asfaltat, cireaºa de pe tort
A
u turnat covor asfaltic pe o distanþã de cinci kilometri din Drumul Naþionat 66 ce traverseazã oraºul Aninoasa, însã au omis sã facã acest lucru ºi pe o porþiune de doar un metru ºi jumãtate, aflatã în faþa podului de trecere peste Jiu. Astfel, ºoferii îºi distrug maºinile de fiecare datã când trec pe aici, deoarece sunt luaþi prin suprindere, de groapa care nu ar avea ce cauta în drumul proaspãt asfaltat. Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa, dã perfectã dreptate ºoferilor, însã
nu poate face nimic pentru cã ºi aceastã porþiune de drum urmeazã sã fie asfaltatã. “Din pãcate aºa este în proiect, zona de dinaintea podului ºi cea de dupã pod, nu trebuie asfaltatã, pentru cã ea aparþine de un alt proiect care vizeazã reabilitarea
podului. Deci zona de care vorbiþi nu face parte din proiectul actual ºi din aceastã cauzã nu poate fi asfaltatã. Am primit ºi noi sesizãri de la ºoferi legate de aceastã pro-
blemã, motiv pentru care am contactat firmã care se ocupã pentru a-i ruga sã asfalteze ºi acest metru jumãtate de drum, însã nu o pot face deoarece sunt nevoiþi sã
respecte proiectul”. O altã nemulþumire a ºoferilor este legatã de refugiile pietonale, care fãrã vreun rost util, au fost montate în mijlocul drumului, doar pentru cã aºa cere Uniunea Europeanã. “Nici mie nu mi-a plãcut ideea acestor refugii, dar sunt anumite norme europene care prevãd cã pe drumurile naþionale unde sunt traversãri pietonale sã fie aceaste scuaruri înainte ºi dupã trecerea de pietoni, pentru ai proteja într-un fel pe cei care trec în zona respectivã. Deci ei nu au fãcut decât sã
Poduri ºi podeþe reabilitate Drum ca în palmã pe Defileul Jiului
L
ucrãrile continuã pe Defileul Jiului, iar încã nu au fost stabilite noile restricþii de circulaþie cerute de constructor. De circa douã sãptãmâni, pe Defileul Jiului circulaþia rutierã a fost realutã, dar cu restricþiile de “drum în lucru”.
T
oate podurile ºi podeþele de pe DN 7A au fost reabilitate, iar acum se lucreazã la lãrgirea carosabilului ºi zidurile de sprijin. A fost nevoie de puhoaie de apã care sã rupã drumul pentru ca drumarii sã intervinã ºi pe sectorul de drum care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea. “Pe Jieþ se lucreazã au fost terminate toate podurile ºi podeþele, 11 la numãr. S-a lucrat la stratul de nivelare ºi s-a cilindrat zona, iar acum se lucreazã la zidurile de sprijin ºi se lãrgeºte drumul de la Chei în sus”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ioan Tudor, ºeful CNADNR Gorj. Potrivit celor de la drumuri pe acest tronson, mai exact de la
Cheile Jieþului înspre Vâlcea nu se va turna anul acesta stratul de uzurã pentru cã vremea nu mai permite acest lucru. Firma constructoare are la dispoziþie doi ani pentru a finaliza lucrãrile la drumul care a fost afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrile se vor derula pe ruta Jieþ – limitã cu judeþul Vâlcea. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. reabilitarea drumului cuprinde ºi porþiunea spre Petroºani, care stã acum sã se prãbuºeascã, dar ºi tronsonul ce duce spre staþiunea de schi Transalpina, prin Cheile Jieþului.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
“Încã nu s-a stabilit dacã se mai impun noi restricþii. Trebuie analizate toate problemele ºi abia apoi se va lua o decizie. Circulaþia se desfãºoarã cu restricþii acolo unde sunt semafoarele sau piloþi”, a declarat pentru Cronica Vãii JiuluiI, Ioan Tudor, ºeful CNADNR Gorj. Cei de la Drumurile Naþionale au precizat cã stratul de asfalt va fi adus
pânã la Petroºani, dar cu mici întreruperi. “E obligatoriu sã se toarne primul strat de asflat pânã la Petroºani pentru cã altfel constructorul va fi amendat. Singura porþiune care va rãmâne neasflaltatã este cea de la Polatiºte acolo unde sunt dalele de beton ºi trebuie efectuate lucrãri complexe, iar timpul nu permite acest lucru”, a mai
spus sursa citatã. DN 66 Bumbeºti Jiu- Petroºani este
respecte niºte norme europene fãrã de care proiectanul nu aviza proiectul de execuþie”, a mai spus Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Astfel, cauza pentru care acel metru ºi jumãtate de drum nu a fost asfaltat þine de proiectele care au fost fãcute în aºa fel încât sã se batã cap în cap, iar drumul sã fie asfaltat urgent, indiferent de condiþii, cã doar vin alegerile locale ºi avem nevoie de voturile ºoferilor. Adina PÃDURARU cea mai importantã arterã care asigurã legãtura dintre Oltenia ºi Ardeal iar contractul de execuþie este evaluat la aproximativ 30 milioane de euro. Monika BACIU
Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015
Elevii din Lupeni primesc la ºcoalã cornuri expirate
P
rimesc la ºcoalã cornuri expirate, iar mai apoi ajung la spital. Vorbim despre elevii ªcolii Gimnaziale numãrul 3 din Lupeni, care acum sunt în pericol dupã ce au primit la ºcoalã cornurile distribuite gratuit din partea statului, expirate. Sute de elevi de la ªcoala Numãrul 3 din Lupeni sunt acum în pericol dupã ce au primit la ºcoalã cornul zilnic, oferit de stat, expirat ºi chiar mucegãit. Lucrul cel mai grav este cã cei mici, neobiºnuiþi sã verifice termenul de valabilitate au consumat cornurile dupã care au ajuns de urgenþã la spital cu dureri de burtã ºi indigestie. Asta a pãþit ºi Ionuþ, elev în clasa a II-a, la aceastã ºcoalã. “Am venit eu seara de la service, iar soþia mi-a arãtat un corn mucegãit. Dupã câteva ore, pe la ora 23 copilul meu a început sã se simtã foarte rãu, îl durea
burta rãu de tot, moment în care l-am luat ºi l-am dus de urgenþã la spital, unde medicii i-au fãcut spãlãturi. A doua zi dimineaþa am fost la ºcoalã pentru a cere lãmuriri de ce copilul a primit acel corn, iar toatã lumea m-a trimis dintr-o parte în alta pentru a evita sã vorbeascã cu mine. Doamna învãþãtoare Chiroºca a spus cã nu are timp de vorbã cã începe ora, la fel a evitat ºi domnul director, a spus tatãl lui Ionuþ” Cornurile primite de copii au urme de mucegai. Mai mult decât atât, data de expirare de pe ambalaj este modificatã cu pixul.
La auzul celor întâmplate, patronul firmei care se ocupã de distribuirea cornurilor în aceastã unitate de învãþãmânt a încercat sã acopere toatã situaþia, dorind chiar sã ofere ºi o sumã de bani doar pentru ca acest incident extrem de grav sã nu ajungã în presã. “Dupã ce am plecat de la ºcoalã, m-a sunat patronul de la Ted, firma care aduce cornuri la ºcoalã, Dani Ted, ºi mi-a
spus cã: “Hai sã vorbim sã facem sã fie bine sã nu cumva sã ajungã în presã acest incident. La o orã de la discuþie acest domn a revenit cu telefonul, am apelul salvat, ºi a încercat sã mã mituiascã, spunând cã îmi dã o sumã de bani doar ca sã nu spun nimic, a mai spus Adrian Gonciulea, tatãl lui Ionuþ ” Mai mult vãzând cã tatãl lui Ionuþ pune mai presus sãnãtatea fiului sãu decât o sumã de
bani, patronul firmei a început cu ameniþãri. “Vãzând cã eu nu accept a început sã mã ºantajeze, cã el a depus o plângere la poliþie cum cã eu i-aº fi cerut bani. Mie nu îmi trebuie banii lui, sãnãtatea copiilor e mai presus de orice sumã de bani” Contactat telefonic, de mai multe ori, ºeful firmei ce distribuie cornuri la ºcoala numãrul 3 din Lupeni, nu a rãspuns. Dacã mai mulþi elevi din aceastã scoalã au consumat cornurile este foarte grav, pentru cã cei mici se pot îmbolnãvi. “Dacã au consumat aceste cornuri este grav, deoarece existã riscul de a se înmulþi niºte microorganisme
Firmele încep sã înþeleagã: salariatul alege foamea în locul umilinþei
Î
n acestã sãptãmânã a fost pentru a cincea oarã în Petrila ºi a venit pregãtitã pentru a dãrâma rezistenþa oamenilor cu privire la mobilitate în ce priveºte locul de muncã. Era nerentabil pentru viitorii angajaþi, pe lângã disconfortul major de a sta departe de casã. Ca urmare, Kromberg & Schubert Mediaº colaboreazã cu primãria Petrila, iar condiþiile de angajare, plata muncii ºi posibilitãþile de accedere le-au schimbat pentru a atrage ºi a stabiliza forþa de muncã. La Primãria Petrila, ºapte din 10 persoane care vin în audienþã, cer locuri de muncã. Dacã pânã acum, firme de cablaje auto, care au venit în oraº pentru a recruta forþã de muncã, nu au prea avut succes, lucrurile par sã se schimbe datoritã adaptãrii la realitate a politicilor în resurse umane ale respectivelor societãþi. Una dintre aceste firme este perseverentã
în a poposi în Valea Jiului, conºtientã fiind cã în zonã, unde disponibilizãrile din minerit sunt massive, existã forþã de muncã înalt calificatã, iar reconversia este mult mai uºoarã ºi eficientã. Este vorba de Kromberg & Schubert Mediaº, care face parte din concernul cu acelaºi nume ºi are 27 de fabrici pe patru continente, companie ce se axeazã preponderent pe
producerea de cablaje auto, având în portofoliu companii renumite din industria auto: Volkswagen prin mãrcile Audi ºi Skoda, BMW ºi DC. În acestã sãptãmânã a fost pentru a cincea oarã în Petrila ºi a venit pregãtitã pentru a dãrâma rezistenþa oamenilor cu privire la mobilitate în ce priveºte locul de muncã. În general, cei care cãutau un loc de muncã îºi calculau banii câºtigaþi: cât cheltuie cu cazarea în alt oraº, cu hrana ºi cât rãmâne pentru familie ºi restul necesitãþilor. Era nerentabil, pe lângã disconfortul major de a sta departe de casã. Ca urmare, Kromberg & Schubert Mediaº colaboreazã cu primãria Petrila, iar condiþiile de angajare, plata muncii ºi posibi-
litãþile de accedere le-au schimbat funcþie de nevoile viitorilor angajaþi. ”S-au angajat 30-35 de persoane, dar urmezã ca respectiva firmã sã ne remitã o situaþie, nominal. A fost ceva mai greu pânã s-au angajat câþiva, care apoi au povestit cum este acolo, care sunt condiþiile de muncã ºi salarizarea, ºi aºa au început oamenii sã accepte sã se angajeje mai departe de casã. Dar ºi firma a venit cu condiþii avantajoase tocmai pentru a atenua rezistenþa la angajarea într-un loc de muncã în alt oraº, dar ºi pentru a o stabiliza. Adicã: salariul brut 1500 ron, bonuri de masã, prime ºi bonuri de sãrbãtori, cazare plus utilitãþile gratuit, asistenþã pentru relocare, transport gratuit la locul de muncã, douã transporturi gratuite acasã când au libere, primã de productivitate, ore suplimentare plãtite, spor
de noapte. Limita de vârstã exitã doar în partea de jos – 18 ani, pentru cã sunt persoane care sunt viguroase ºi la 50 ºi la 55 de ani. Existã un control medical minim pentru cã locul de muncã presupune sã lucrezi mai mult timp în picioare. Am stat de vorbã cu oameni care sunt angajaþi acolo de 23 luni ºi erau mulþumiþi. Au spus cã au ajuns la un câºtig ºi de 20 de milioane net, dar condiþia este sã fii serios” – a declarat Maria Urmãrea,
Actualitate 3 care pot pune în pericol sãnãtatea persoanelor ce au consumat aceste produse, a spus purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara Cecilia Birãu” Cu siguranþã cazul prezentat nu este singular, motiv pentru care tragem un semnal de alarmã organelor abilitate sã efectueze verificãri în toate instituþiile de învãþãmânt. Adina PÃDURARU
consilier personal al primarului Ilie Pãducel. ªi totuºi, sunt mulþi care nu vor sã stea departe de familie, drept pentru care reprezentanþii Kromberg & Schubert Mediaº au început sã construiascã un campus cu apartamente pentru familiºti, lucru ce va uºura viaþa ºi a angajaþilor ºi a angajatorilor. Toate aceste schimbãri fãcute pentru a atrage forþã de muncã se petrec de ceva vreme pentru cã românului, în general, nu-i este suficient salariul, ci conteazã mult condiþiile de muncã ºi de felul cum este tratat la locul de muncã. Mai precis, preferã sã facã foame decât sã accepte umilinþa. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Marian Popescu trebuie sã returneze sporurile încasate ilegal
M
arian Popescu va trebui sã returneze banii încasaþi ilegal de la angajator - Primãria Municipiului Petroºani, au decis judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia. Administratorul public al municipiului Petroºani, Marian Popescu, trebuie
sã restituie municipalitãþii peste 50 de mii de lei, sumã stabilitã de magistraþii Tribunalului Hunedoara printr-o sentinþã dictatã la mijlocul anului. Banii reprezintã sporuri încasate ilegal de Popescu, dupã cum au stabilit inspectorii Curþii de Conturi în urma unei verificãri. Administratorul public încasat un spor de
Fluturaºi la facturi ºi restricþii prin SMS
D
e vineri, toate facturile emise pentru consumul de apã de Apa Serv Valea Jiului vor avea un fluturaº din care populaþia va afla cât costã apa ºi de ce s-a ajuns la acest preþ. Costel Avram, directorul general al firmei, spune cã toate acestea fac parte din programul de îmbunãtãþire al relaþiei cu clienþii ºi cã pe viitor, restricþiile vor fi anunþate prin sms sau e-mail, dacã beneficiarii îºi dau datele la sediul firmei. De ce apa costã 4,22 lei metrul cub? Cât creºte preþul cu canalizarea ºi TVA-ul, ce investiþii s-au fãcut ºi câte se vor mai face. Toate acestea sunt informaþii pe care populaþia
din Valea Jiului le va afla de vineri, atunci când vor ajunge în posesia facturilor la apã. Decizia a cvenit din partea directorului general Costel Avram, pentru a lãmuri scandalul iscat politic pe tema preþului apei în acestã zonã. „Facturile din luna aceasta, care de vineri încep sã fie împãrþite, vor avea, pe lângã factura propriuzisã, ºi acele date concrete pe care noi vrem sã le arãtãm oamenilor, ca sã afle care este politica tarifar, cine o face, cât este mc de apã în Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. În plus, pe lângã aceste date, aflãm din fluturaºii informativi cum s-au investit banii luaþi de la Uniunea Europeanã ºi câþi se vor mai investi, iar lucrãrile ce se realizeazã cât vor dura. Mai mult, pentru cã nu se poate lucra fãrã
restricþii cãtre populaþie, oamenii vor putea fi informaþi prin sms, sau prin e-mail, dacã îºi dau datele personale, atunci când se ia apa în zona în care locuiesc. „Am luat decizia, împreunã cu colegul Florin Donisã de la Biroul de Exploatare, sã-i inventariem pe cei care au contract cu noi, sã le cerem, dacã vort sã ne dea, numerele de telefon, pentru a le folosi în interesul lor ºi adresele de mail. De exemplu, se ia apa pe Aleea Poporului ºi cei care sunt în baza noastrã de date, pot primi un sms informativ în care aflã cã se sisteazã apa ”, a mai adãugat directorul
general al SC Apa Serv. În plus, conducerea SC Apa Serv promite cã va îmbunãtãþi ºi relaþia cu publicul care ajunge la ghiºeele la care achitã facturile. Angajaþii au fost informaþi sã se poarte civilizat ºi sã discute cu fiecare client în parte, indiferent de problemele pe care ei le ridicã. Diana MITRACHE
Investiþii pentru pacienþi
I
nvestiþii în sãnãtate. În ultimii ani, la unitatea medicalã din Vulcan au fost realizate mai multe investiþii care sã îmbunãtãþeascã calitatea serviciilor oferite pacienþilor.
Fie cã e vorba de secþia de primiri-urgenþe a unitãþii sau alte secþii toate au trecut prin modernizãri care se vãd cu ochiul liber. Acum a venit rândul secþiei de Fizioterapie care este total schimbatã cu echipamende medicale moderne. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, ne aratã virtual cum aratã noua secþie. “Vã invit la Laboratorul Integrat de Recuperare medicalã, sau mai pe înþelesul tuturor, la FizioTerapia de la Ambulatoriul Spitalului. Cred cã foarte mulþi dintre prietenii mei au avut nevoie de serviciile acestui laborator ºi cred cã foarte mulþi ºi-au putut recãpãta starea de sãnãtate dupã ºedinþele de fizioterapie oferite aici”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În ultimii ani, unitatea medicalã din Vulcan a cunoscut o ascensiune spre calitatea serviciilor medicale. (Monika BACIU)
vechime la care nu ar fi avut dreptul. Suma totalã stabilitã de Curtea de Conturi era de 60 de mii de lei, însã Marian Popescu a contestat raportul bazându-se pe faptul cã doar primarul ºi viceprimarul nu pot beneficia de sporul de vechime, el fiind un angajat ca oricare altul. Nu a avut câºtig de cauzã la Tribunalul Hunedoara, iar Popescu a susþinut cã i s-a lãsat impresia cã argumentele sale nu au fost luate în seamã de magistraþi. Acesta a mers mai departe ºi a atacat sentinþa iar apelul s-a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015 judecat ieri-joi, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar n-a avut câºtig de cauzã. „Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul pârât reconvenþional Popescu Marian împotriva sentinþei nr. 1027/03.06.2015 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 6499/97/2014”, se aratã în comunicarea magistraþilor. Marian Popescu a sperat ca magistraþii instanþei din Alba Iulia sã-i dea dreptate în condiþiile în care au fost mai multe situaþii similare în þarã ºi administratorii publici au avut câºtig de cauzã. Maximilian GÂNJU
Se toarnã asfalt la ieºirea din Lupeni D
acã porþiunea de la intrarea în muncipiul Lupeni a fost reabilitatã recent, acum a venit rândul parcelei de un km de la ieºirea din localitate. Vremea este numai bunã ºi acum se lucreazã în acest loc, în care se toarnã covor asfaltic. Urmeazã apoi ºi alte strãzi, dar ºi câteva trotuare. Lucrãrile se desfãºoarã la ieºirea din Lupeni, înainte de legãtura cu oraºul Uricani, pe o porþiune de drum care nu a mai fost reabilitatã de ani buni. Cornel Resmeriþã s-a aflat joi dimineaþã la faþa locului ºi a urmãrit stadiul lucrãrilor. „Îmi pare foarte bine cã am ajuns sã reparãm ºi aceastã porþiune de drum ºi nu numai. Se mai asfalteazã acum ºi drumul lãturalnic bulevadrului. În acest moment, în reabilitare au intrat în total 16 drumuri”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În aceastã etapã, vor mai fi cuprinse ºi strãzile din mai multe cartiere, dar ºi trotuarele. „Þinând cont cã de ani de zile, partea de vest a oraºului nu a fost reabilitatã, a fost necesar ºi obligatoriu sã facem aceastã legãturã între Lupeni ºi Uricani, care se întinde 1 km ºi acum se toarnã asfalt de grosimea corespunzãtoare. Dacã vremea ne va ajuta, sperãm ca ºi partea drepatã a trotuarelor sã le putem reabilita din Bãrbãteni, pânã la intrarea pe Calea Brãii”, a adãugat ºi Iacob Mesaroº, consilier local la Lupeni. Asfalt se va turna ºi în curtea spitalului din Lupeni, acolo unde lucrãrile sunt programate sã înceapã de vineri dimineaþã. Asta dupã ce aici s-a reuºit reabilitarea arterei ce face legãtura între unitatea medicalã ºi bulevardul principal. Diana MITRACHE
Minerii – plin de griji ºi tot mai bolnavi
S
tresul este principala cauzã a îmbolnãvirii minerilor, iar aceastã categorie de munictori se teme, mai mult ca oricând, cã îºi va pierde locul de muncã. Cei mai mulþi sunt unici întreþinãtori de familie, au copii ce au nevoie de sprijinul lor ºi foarte mulþi se tem sã nu greºeascã ceva. Acum, când au loc ºi disponibilizãri de personal, minerii sunt ºi mai afectaþi ºi specialiºtii cautã soluþii. Se tem cã mâine nu mai au unde lucra, cã rãmân fãrã servici ºi, pentru cã sunt singuri întreþinãtori de familii, situaþia devine gravã, comparativ cu cea de la nivel european. Mai mulþi specialiºti în psihologia muncii, dar ºi inspectori ITM au elaborat un studiu ºi rezultatele sunt grãitoare. „Principala sursã de stres a lor este cã nu au siguranþa locului de muncã. Dacã în UE, 72% dintre europeni percep ca fiind principala sursã de stres, nesiguranþa locului de muncã, la noi în minerit, perscep 86%, iar factorii de decizie 96%, ei fiind îngrijoraþi pentru locul de muncã. Lipsa materialelor este pe locul II, cu 65%, apoi sarcinile multiple, faptul cã trebuie sã facã de toate ºi
sã se descurce, mai ales din cauzã cã sunt din ce în ce mai puþini cei care lucreazã ºi dintre ei specialiºtii su plecat”, a precizat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. În minerit, siguranþa locului de muncã este datã ºi de respectarea legilor ºi a normelor de protecþie a muncii, dar doar jumãtate dintre mineri cred cã regulile trebuiesc respectate cu stricteþe ºi fãrã abateri.
Asta în ciuda faptului cã legile în minerit s-au scris mereu cu sânge. „53% considerã cã sub nicio formã nu trebuie încãlcate legile. Pe aceºtia ne putem baza, dar pe de altã parte, aproape un sfert dintre ei, cred cã nu trebuie sã respecte normele de protecþie a muncii ºi nici nu pot fi ele respectate, iar 25% nici nu sunt interesaþi dacã se respectã legislaþia”, mai spune ºefa
SSM, Ileana Bodea. Mai mult de jumãtate dintre cei care lucreazã în minerit sunt unici întreþinãtori de familii ºi au copii de care trebuie sã aibã grijã, iar 25% sunt necãsãtoriþi ºi siguranþa locului de muncã este prioritarã. Banii sunt puþini ºi le este teamã cã mina se va închide. De aici stresul ºi bolile de inimã tot mai dese. Inspectorii ITM mai spun cã pânã în anii disponibilizãrilor minerii mureau pentru cã nu se respectau normele de protecþie a muncii ºi din diverse erori, dar acum sunt probleme grave generate de sters. „Pânã în momentul în care s-a început restrcturarea, în 1996, noi nu am avut nicio cercetare la locul de muncã, cercetare care sã nu fie accident de muncã propriu-zis. Dupã 1997,
Opt femei pe scena Teatrului ID Sîrbu
accidentele au scãzut ºi a crescut numãrul evenimentelor de acest fel. Am avut de-aface cu cercetãri care au presupus cauze de naturã cardio-vasculare, decese
cauzate de intoxicaþiile cu alcool etilic, bãutura având legãturã cu stresul. Am avut suicid la locul de muncã ºi este clar cã în timp aceste afecþiuni legate de sters solicitã la maxim minerii”, a mai adãugat Ileana Bodea. Minerii nu mai au încredre în cei care îi conduc, iar acest lucru a fost scos în evidenþã de specialiºtii care au cerut celor din conducerea unitãþilor miniere sã ia mãsuri. Diana MITRACHE
CJH are contract pentru deszãpezire
Judeþul Hunedoara are contract pentru deszãpezire. Premierul interimar, Sorin Câmpeanu, a anunþat zilele trecute cã 26 de judeþe din þarã nu au încã un contract încheiat cu firmele de deszãpezire. La noi în judeþ nu existã aceastã problemã, Consiliul Judeþean având un contract încheiat în acest sens. “Avem contract pentru deszãpezirea drumurilor judeþene”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. Mai mult decât atât, maºinile care vor asigura în iarna acestui an activitãþi de deszãpezire a drumurilor judeþene vor avea montate sisteme de supraveghere GPS, care vor monitoriza activitãþile desfãºurate ºi în baza cãrora vor fi fãcute deconturile cãtre firmele de deszãpezire. Monika BACIU
Sâmbãtã 14 noiembrie avem PREMIERÃ! Spectacolul „OPT FEMEI”, regia Gelu Badea, scenografia Alexandru Radu. Vã aºteptãm!
„O
pt femei” – o piesã de teatru „poliþistã” se joacã sâmbãtã, într-o atmosferã de Crãciun, pe scena de la Petroºani. Va fi o poveste frumoasã despre care actorii nu au vrut sã facã multe dezvãluiri, dar regizorul Gelu Badea a promis cã ne va încânta. Opt femei, un Crãciun ºi o poveste interesantã ne aºteaptã sâmbãtã pe scena Teatrului din Petroºani, acolo unde se va juca piesa scrisã de Robert Tomas. Izabela Badovics, Oana Liciu-
Gogu, Oana Criºan, Amelia Toaxen, Bianca Holobuþ, Corina Viºinescu, Irina Bodea Radu ºi Nicoleta Niculescu ne aºteaptã sã le fim alãturi, pentru cã fiecare dintre ele are propria-i poveste pe care sã o trãim la maxim. „Pot sã vã spun cã publicul va vedea o poveste de Crãciun, o poveste interesantã, care le va da de gândit ºi ne va da de gândit tuturor. Vor vedea 8 femei, 8 caractere ºi ce se poate întânpla într-o familie, într-o noapte de Crãciun”, a afirmat Oana Liciu-Gogu, una dintre actriþele pe care am regãsit-o pe scenã, la repetiþii.
Unul dintre personaje este interpretat de Oana Criºan Niculescu, iar în noaptea de Crãciun o regãsim ºi pe ea alãturi de bradul împodobit. „Eu sunt sora stãpânei casei, un personaj plin de farmec ºi una dintre femeile nebune din casa aceasta, spectacolul fiind despre ceea ce se poate întâmpla într-o casã în care nu mai este niciun bãrbat, ci doar 8 femei”, a adãugat Oana Criºan Niculescu. Opt femei, Crãciunul ºi un mort în casã, face din piesa de teatru o acþiune de-a dreptul poliþistã, iar regizorul spune cã nu trebuie sã ne aºteptãm la o piesã
clasicã. „E, ceea ce numeºte orice specialist, o piesã poliþistã, o întâmplare care are loc în preajma Crãciunului, cu 8 femei, cãrora li se întâmplã ceva. Nu e ca „Hamlet”, nici ca „Dama cu camelii”, sau alte spectacole. Este o altã formulã de spectacol, pe care am încercat sã o aducem la un nivel artistic cât mai ridicat”, a adãugat Gelu Badea, regizorul piesei. Aºadar, sâmbãtã, începând cu ora 18,00, pe scena de la Petroºani are loc premiera piesei „Opt femei” ºi suntem aºteptaþi în sala de spectacol, alãturi de actorii de aici. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Marian Popescu trebuie sã returneze sporurile încasate ilegal
M
arian Popescu va trebui sã returneze banii încasaþi ilegal de la angajator - Primãria Municipiului Petroºani, au decis judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia. Administratorul public al municipiului Petroºani, Marian Popescu, trebuie
sã restituie municipalitãþii peste 50 de mii de lei, sumã stabilitã de magistraþii Tribunalului Hunedoara printr-o sentinþã dictatã la mijlocul anului. Banii reprezintã sporuri încasate ilegal de Popescu, dupã cum au stabilit inspectorii Curþii de Conturi în urma unei verificãri. Administratorul public încasat un spor de
Fluturaºi la facturi ºi restricþii prin SMS
D
e vineri, toate facturile emise pentru consumul de apã de Apa Serv Valea Jiului vor avea un fluturaº din care populaþia va afla cât costã apa ºi de ce s-a ajuns la acest preþ. Costel Avram, directorul general al firmei, spune cã toate acestea fac parte din programul de îmbunãtãþire al relaþiei cu clienþii ºi cã pe viitor, restricþiile vor fi anunþate prin sms sau e-mail, dacã beneficiarii îºi dau datele la sediul firmei. De ce apa costã 4,22 lei metrul cub? Cât creºte preþul cu canalizarea ºi TVA-ul, ce investiþii s-au fãcut ºi câte se vor mai face. Toate acestea sunt informaþii pe care populaþia
din Valea Jiului le va afla de vineri, atunci când vor ajunge în posesia facturilor la apã. Decizia a cvenit din partea directorului general Costel Avram, pentru a lãmuri scandalul iscat politic pe tema preþului apei în acestã zonã. „Facturile din luna aceasta, care de vineri încep sã fie împãrþite, vor avea, pe lângã factura propriuzisã, ºi acele date concrete pe care noi vrem sã le arãtãm oamenilor, ca sã afle care este politica tarifar, cine o face, cât este mc de apã în Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. În plus, pe lângã aceste date, aflãm din fluturaºii informativi cum s-au investit banii luaþi de la Uniunea Europeanã ºi câþi se vor mai investi, iar lucrãrile ce se realizeazã cât vor dura. Mai mult, pentru cã nu se poate lucra fãrã
restricþii cãtre populaþie, oamenii vor putea fi informaþi prin sms, sau prin e-mail, dacã îºi dau datele personale, atunci când se ia apa în zona în care locuiesc. „Am luat decizia, împreunã cu colegul Florin Donisã de la Biroul de Exploatare, sã-i inventariem pe cei care au contract cu noi, sã le cerem, dacã vort sã ne dea, numerele de telefon, pentru a le folosi în interesul lor ºi adresele de mail. De exemplu, se ia apa pe Aleea Poporului ºi cei care sunt în baza noastrã de date, pot primi un sms informativ în care aflã cã se sisteazã apa ”, a mai adãugat directorul
general al SC Apa Serv. În plus, conducerea SC Apa Serv promite cã va îmbunãtãþi ºi relaþia cu publicul care ajunge la ghiºeele la care achitã facturile. Angajaþii au fost informaþi sã se poarte civilizat ºi sã discute cu fiecare client în parte, indiferent de problemele pe care ei le ridicã. Diana MITRACHE
Investiþii pentru pacienþi
I
nvestiþii în sãnãtate. În ultimii ani, la unitatea medicalã din Vulcan au fost realizate mai multe investiþii care sã îmbunãtãþeascã calitatea serviciilor oferite pacienþilor.
Fie cã e vorba de secþia de primiri-urgenþe a unitãþii sau alte secþii toate au trecut prin modernizãri care se vãd cu ochiul liber. Acum a venit rândul secþiei de Fizioterapie care este total schimbatã cu echipamende medicale moderne. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, ne aratã virtual cum aratã noua secþie. “Vã invit la Laboratorul Integrat de Recuperare medicalã, sau mai pe înþelesul tuturor, la FizioTerapia de la Ambulatoriul Spitalului. Cred cã foarte mulþi dintre prietenii mei au avut nevoie de serviciile acestui laborator ºi cred cã foarte mulþi ºi-au putut recãpãta starea de sãnãtate dupã ºedinþele de fizioterapie oferite aici”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În ultimii ani, unitatea medicalã din Vulcan a cunoscut o ascensiune spre calitatea serviciilor medicale. (Monika BACIU)
vechime la care nu ar fi avut dreptul. Suma totalã stabilitã de Curtea de Conturi era de 60 de mii de lei, însã Marian Popescu a contestat raportul bazându-se pe faptul cã doar primarul ºi viceprimarul nu pot beneficia de sporul de vechime, el fiind un angajat ca oricare altul. Nu a avut câºtig de cauzã la Tribunalul Hunedoara, iar Popescu a susþinut cã i s-a lãsat impresia cã argumentele sale nu au fost luate în seamã de magistraþi. Acesta a mers mai departe ºi a atacat sentinþa iar apelul s-a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015 judecat ieri-joi, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar n-a avut câºtig de cauzã. „Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul pârât reconvenþional Popescu Marian împotriva sentinþei nr. 1027/03.06.2015 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 6499/97/2014”, se aratã în comunicarea magistraþilor. Marian Popescu a sperat ca magistraþii instanþei din Alba Iulia sã-i dea dreptate în condiþiile în care au fost mai multe situaþii similare în þarã ºi administratorii publici au avut câºtig de cauzã. Maximilian GÂNJU
Se toarnã asfalt la ieºirea din Lupeni D
acã porþiunea de la intrarea în muncipiul Lupeni a fost reabilitatã recent, acum a venit rândul parcelei de un km de la ieºirea din localitate. Vremea este numai bunã ºi acum se lucreazã în acest loc, în care se toarnã covor asfaltic. Urmeazã apoi ºi alte strãzi, dar ºi câteva trotuare. Lucrãrile se desfãºoarã la ieºirea din Lupeni, înainte de legãtura cu oraºul Uricani, pe o porþiune de drum care nu a mai fost reabilitatã de ani buni. Cornel Resmeriþã s-a aflat joi dimineaþã la faþa locului ºi a urmãrit stadiul lucrãrilor. „Îmi pare foarte bine cã am ajuns sã reparãm ºi aceastã porþiune de drum ºi nu numai. Se mai asfalteazã acum ºi drumul lãturalnic bulevadrului. În acest moment, în reabilitare au intrat în total 16 drumuri”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În aceastã etapã, vor mai fi cuprinse ºi strãzile din mai multe cartiere, dar ºi trotuarele. „Þinând cont cã de ani de zile, partea de vest a oraºului nu a fost reabilitatã, a fost necesar ºi obligatoriu sã facem aceastã legãturã între Lupeni ºi Uricani, care se întinde 1 km ºi acum se toarnã asfalt de grosimea corespunzãtoare. Dacã vremea ne va ajuta, sperãm ca ºi partea drepatã a trotuarelor sã le putem reabilita din Bãrbãteni, pânã la intrarea pe Calea Brãii”, a adãugat ºi Iacob Mesaroº, consilier local la Lupeni. Asfalt se va turna ºi în curtea spitalului din Lupeni, acolo unde lucrãrile sunt programate sã înceapã de vineri dimineaþã. Asta dupã ce aici s-a reuºit reabilitarea arterei ce face legãtura între unitatea medicalã ºi bulevardul principal. Diana MITRACHE
Minerii – plin de griji ºi tot mai bolnavi
S
tresul este principala cauzã a îmbolnãvirii minerilor, iar aceastã categorie de munictori se teme, mai mult ca oricând, cã îºi va pierde locul de muncã. Cei mai mulþi sunt unici întreþinãtori de familie, au copii ce au nevoie de sprijinul lor ºi foarte mulþi se tem sã nu greºeascã ceva. Acum, când au loc ºi disponibilizãri de personal, minerii sunt ºi mai afectaþi ºi specialiºtii cautã soluþii. Se tem cã mâine nu mai au unde lucra, cã rãmân fãrã servici ºi, pentru cã sunt singuri întreþinãtori de familii, situaþia devine gravã, comparativ cu cea de la nivel european. Mai mulþi specialiºti în psihologia muncii, dar ºi inspectori ITM au elaborat un studiu ºi rezultatele sunt grãitoare. „Principala sursã de stres a lor este cã nu au siguranþa locului de muncã. Dacã în UE, 72% dintre europeni percep ca fiind principala sursã de stres, nesiguranþa locului de muncã, la noi în minerit, perscep 86%, iar factorii de decizie 96%, ei fiind îngrijoraþi pentru locul de muncã. Lipsa materialelor este pe locul II, cu 65%, apoi sarcinile multiple, faptul cã trebuie sã facã de toate ºi
sã se descurce, mai ales din cauzã cã sunt din ce în ce mai puþini cei care lucreazã ºi dintre ei specialiºtii su plecat”, a precizat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. În minerit, siguranþa locului de muncã este datã ºi de respectarea legilor ºi a normelor de protecþie a muncii, dar doar jumãtate dintre mineri cred cã regulile trebuiesc respectate cu stricteþe ºi fãrã abateri.
Asta în ciuda faptului cã legile în minerit s-au scris mereu cu sânge. „53% considerã cã sub nicio formã nu trebuie încãlcate legile. Pe aceºtia ne putem baza, dar pe de altã parte, aproape un sfert dintre ei, cred cã nu trebuie sã respecte normele de protecþie a muncii ºi nici nu pot fi ele respectate, iar 25% nici nu sunt interesaþi dacã se respectã legislaþia”, mai spune ºefa
SSM, Ileana Bodea. Mai mult de jumãtate dintre cei care lucreazã în minerit sunt unici întreþinãtori de familii ºi au copii de care trebuie sã aibã grijã, iar 25% sunt necãsãtoriþi ºi siguranþa locului de muncã este prioritarã. Banii sunt puþini ºi le este teamã cã mina se va închide. De aici stresul ºi bolile de inimã tot mai dese. Inspectorii ITM mai spun cã pânã în anii disponibilizãrilor minerii mureau pentru cã nu se respectau normele de protecþie a muncii ºi din diverse erori, dar acum sunt probleme grave generate de sters. „Pânã în momentul în care s-a început restrcturarea, în 1996, noi nu am avut nicio cercetare la locul de muncã, cercetare care sã nu fie accident de muncã propriu-zis. Dupã 1997,
Opt femei pe scena Teatrului ID Sîrbu
accidentele au scãzut ºi a crescut numãrul evenimentelor de acest fel. Am avut de-aface cu cercetãri care au presupus cauze de naturã cardio-vasculare, decese
cauzate de intoxicaþiile cu alcool etilic, bãutura având legãturã cu stresul. Am avut suicid la locul de muncã ºi este clar cã în timp aceste afecþiuni legate de sters solicitã la maxim minerii”, a mai adãugat Ileana Bodea. Minerii nu mai au încredre în cei care îi conduc, iar acest lucru a fost scos în evidenþã de specialiºtii care au cerut celor din conducerea unitãþilor miniere sã ia mãsuri. Diana MITRACHE
CJH are contract pentru deszãpezire
Judeþul Hunedoara are contract pentru deszãpezire. Premierul interimar, Sorin Câmpeanu, a anunþat zilele trecute cã 26 de judeþe din þarã nu au încã un contract încheiat cu firmele de deszãpezire. La noi în judeþ nu existã aceastã problemã, Consiliul Judeþean având un contract încheiat în acest sens. “Avem contract pentru deszãpezirea drumurilor judeþene”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. Mai mult decât atât, maºinile care vor asigura în iarna acestui an activitãþi de deszãpezire a drumurilor judeþene vor avea montate sisteme de supraveghere GPS, care vor monitoriza activitãþile desfãºurate ºi în baza cãrora vor fi fãcute deconturile cãtre firmele de deszãpezire. Monika BACIU
Sâmbãtã 14 noiembrie avem PREMIERÃ! Spectacolul „OPT FEMEI”, regia Gelu Badea, scenografia Alexandru Radu. Vã aºteptãm!
„O
pt femei” – o piesã de teatru „poliþistã” se joacã sâmbãtã, într-o atmosferã de Crãciun, pe scena de la Petroºani. Va fi o poveste frumoasã despre care actorii nu au vrut sã facã multe dezvãluiri, dar regizorul Gelu Badea a promis cã ne va încânta. Opt femei, un Crãciun ºi o poveste interesantã ne aºteaptã sâmbãtã pe scena Teatrului din Petroºani, acolo unde se va juca piesa scrisã de Robert Tomas. Izabela Badovics, Oana Liciu-
Gogu, Oana Criºan, Amelia Toaxen, Bianca Holobuþ, Corina Viºinescu, Irina Bodea Radu ºi Nicoleta Niculescu ne aºteaptã sã le fim alãturi, pentru cã fiecare dintre ele are propria-i poveste pe care sã o trãim la maxim. „Pot sã vã spun cã publicul va vedea o poveste de Crãciun, o poveste interesantã, care le va da de gândit ºi ne va da de gândit tuturor. Vor vedea 8 femei, 8 caractere ºi ce se poate întânpla într-o familie, într-o noapte de Crãciun”, a afirmat Oana Liciu-Gogu, una dintre actriþele pe care am regãsit-o pe scenã, la repetiþii.
Unul dintre personaje este interpretat de Oana Criºan Niculescu, iar în noaptea de Crãciun o regãsim ºi pe ea alãturi de bradul împodobit. „Eu sunt sora stãpânei casei, un personaj plin de farmec ºi una dintre femeile nebune din casa aceasta, spectacolul fiind despre ceea ce se poate întâmpla într-o casã în care nu mai este niciun bãrbat, ci doar 8 femei”, a adãugat Oana Criºan Niculescu. Opt femei, Crãciunul ºi un mort în casã, face din piesa de teatru o acþiune de-a dreptul poliþistã, iar regizorul spune cã nu trebuie sã ne aºteptãm la o piesã
clasicã. „E, ceea ce numeºte orice specialist, o piesã poliþistã, o întâmplare care are loc în preajma Crãciunului, cu 8 femei, cãrora li se întâmplã ceva. Nu e ca „Hamlet”, nici ca „Dama cu camelii”, sau alte spectacole. Este o altã formulã de spectacol, pe care am încercat sã o aducem la un nivel artistic cât mai ridicat”, a adãugat Gelu Badea, regizorul piesei. Aºadar, sâmbãtã, începând cu ora 18,00, pe scena de la Petroºani are loc premiera piesei „Opt femei” ºi suntem aºteptaþi în sala de spectacol, alãturi de actorii de aici. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015
Valea Jiului la Târgul de Turism de la Bucureºti ferte care mai O de care mai atractive. În aceste noi credem cã sunt foarte atractive la care mai adãugãm ºi multe promoþii la cei care sunt pasionaþi de schi ºi în general de sporturile de iarnã. Astfel ofertele încep de Crãciun cu sejururi de trei nopþi de cazare în regim de demipensiune, pomana porcului, ºi masa festivã de Crãciun la preþuri de doar 450 de lei de persoana unde copii sub ºapte ani beneficiazã de o reducere de 50%. ªi schiorii au avantaje pentru cã la skipassnelimitat unde se include instalaþia de nocturnã pentru toate pîrtiile preþurile sunt de la 160 de lei pentru douã zile ºi pînã la 210 lei pentru trei zile. Oferta continuã ºi pentru revelion dar ºi dupã sãrbãtori. Pe lîngã toate acestea mai oferim ºi cursuri de schi ºi închirieri de echipamente pentru sporturile de iarnã. Am venit cu toate cele 3 locaþii Cabana Montana, Pensiunea Retezat ºi
Pensiunea Gruia”, au declarat de la Tîrgul de Turism reprezentanþii SC Comexim R de la Lupeni. Tîrgul de Turism al României este organizat ºi gãzduit de Romexpo, bianual, primãvara ºi toamna, cu sprijinul Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor
Accident stupid în Gorj cu un medic din Uricani
La nivelul judeþului Hunedoara sunt dispobile, potrivit Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã, 789 de locuri de muncã în diferite domenii. Se cautã paznici, tâmplari, agenþi comerciali sau muncitor necalificat la demolarea clãdirilor, cãptuºeli
zile la Bucureºti toatã lumea este invitatã la Tîrgul de Turism al României care în acest an poartã denumirea de „Ocolul lumii” în patru zile. Anul acesta peste 200 de companii sînt prezente la acest tîrg ºi toate îºi expun ofertele foarte bine ºi foarte frumos pentru o atrage o gamã cît mai mare de turiºti. Gradul de internaþionalizare a celei de a 34-a ediþie a Tîrgului de Turism al României este de 27%, un numãr de 16 þãri promovându-ºi zonele ºi obiectivele turistice atractive. Albania, Austria, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia, India, Iordania, Israel, Italia, Marea Britanie, Palestina, Polonia,
România, Tanzania, Ungaria sînt statele prin care "vor cãlãtori" vizitatorii tîrgului. Suprafaþa de expunere la aceastã ediþie este de peste 7500 de metri pãtraþi. Evenimentul promoveazã atracþii turistice care includ turismul cultural, rural sau de business, cel de tratament, destinaþiile exotice, croazierele ºi turismul de aventurã. Mai mult decît atît pe parcursul celor patru zile de tîrg, ROMEXPO devine pentru vizitatorii specialiºti locul ideal pentru stabilirea ºi desfãºurarea întîlnirilor
M
edicul Costin Dobrescu din Uricani a trãit joi dimineaþã coºmarul vieþii sale, dupã ce a ucis, fãrã mãcar sã realizeze ce a fãcut, un bãrbat, tot din Uricani, dar care s-a stabilit în Gorj. Accidentul s-a petrecut pe raza localitãþii gorjene Bengeºti-Ciocadia, iar poliþia îl cerceteazã acum pentru ucidere din culpã. Diana MITRACHE Medicul din Uricani se întorcea din vacanþã ºi, la un moment dat, se pare cã a adormit la volan. A fost momentul fatidic, pentru cã într-un canal de pe marginea strãzii intrase cu puþin timp înainte un bãrbat de 55 de ani, pentru a-ºi face necesitãþile. Maºina condusã de medicul din Uricani, pierdutã de sub control, l-a lovit în cap, dar ºoferul nu a realizat ce a fãcut ºi a plecat mai departe. Dupã câþiva km a realizat cã maºina are probleme ºi singur a sunat la poliþie. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Novaci au fost sesizaþi despre faptul cã pe D.N. 67, localitatea Bengeºti
de afaceri în turism, în scopul reînnoirii ºi fidelizãrii relaþiilor existente cu partenerii tradiþionali. Ca în fiecare an de la acest tîrg nu pot lipsi ºi reprezentanþi din Valea Jiului care de fiecare datã sunt prezenþi la aceste manifestaþii. Printre aceºtia prezenþi la Bucureºti sînt reprezentanþii SC Comexim R din Lupeni care în fiecare an promoveazã staþiunea Straja ºi unde anual au parte de foarte mulþi turiºti.„Ca în fiecare an venim cu o gamã foarte bogatã de oferte care
Ciocadia, s-a produs un accident rutier soldat cu victime. Din cercetãrile efectuate de poliþiºti la faþa locului a reieºit faptul cã un bãrbat, de 61 de ani, din oraºul Uricani, judeþul Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe D.N. 67, localitatea Bengeºti Ciocadia, a pãrãsit partea carosabilã ºi a accident mortal un alt bãrbat, de 55 de ani, din comuna Albeni, iar ulterior acesta a pãrãsit locul accidentului. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de ucidere din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviinþarea poliþiºtilor”, se aratã pe site-ul Poliþiei Gorj, în comunicatul remis presei. Medicul din Uricani se întorcea din Grecia cu maºina personalã, iar în momentul impactului se pare cã a adormit la volan. Atunci
l-a spulberat pe bãrbatul din Uricani, care se stabilise, dupã ce a ieºit la pensie de la minã, în localitatea Albeni.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
de Turism din România, în calitate de partener strategic, al Organizaþiei Patronale a Turismului Balnear din România, Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc, Asociaþiei Naþionale de Turism Rural, Ecologic ºi Cultural, precum ºi al Camerelor de Comerþ ºi Industrie din România. Monika BACIU
Iarna aduce ºi angajãri în turism
S
ezonul rece bate la uºã, iar unii dintre cei care deþin unitãþi de alimentaþie ºi cazare în judeþ se pregãtesc pentru primirea turiºtilor. Astfel, mulþi proprietari de restaurante sau cabane oferã locuri de muncã în acest sector. Se cautã ospãtari, chelneri, lucrãtori pensiune turisticã sau chiar cameristã.
A
proape 800 de locuri de muncã
zidãrie, placi mozaic, faianþã, gresie, parchet. La nivelul judeþului sunt disponibile locuri de muncã ºi în domeniul IT, pentru cei cu studii medii, dar ºi locuri de muncã pentru cei cu studii superioare. Astfel se cautã ºi medic stomatolog sau inginer.
ª
omaj ridicat
Numãrul locurilor de muncã vacante este insuficient având în vedere cererea de pe piaþã. La nivelul judeþului ºomajul este în creºtere, mai ales în perioada rece când se opresc lucrãrile de construcþii. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015
Cer implicare în cercetare
U
Amenzile „ard” locaþiile dupã tragedia de la Colectiv
ministru, dacã intenþionaþi sã modificaþi cadrul legislativ în domeniul relaþiilor de muncã în sistemul de cercetare-dezvoltare, care sunt mãsurile concrete pe care le veþi lua pentru a stimula reþinerea ºi promovarea tinerilor cercetãtori în România, precum ºi pentru a facilita atragerea ºi integrarea cercetãtorilor din strãinãtate, indiferent de naþionalitate având în vedere faptul cã Legea nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetaredezvoltare constituie cadrul prin care se reglementeazã activi-
În fiecare zi sunt identificate spaþii care nu corespund. A venit din nou rândul ca unitãþile de alimentaþie publicã din Petroºani sã fie luate la puricat de inspectorii ISU, iar controlalele nu s-au lãsat fãrã sancþiuni. Astfel, douã unitãþi una de alimentaþie publicã ºi un hotel au fost sacþionate. Amenzi de 70 de mii de lei s-au aplicat în cele douã cazuri. “Un alt agent economic cu specific de alimentaþie publicã din Petroºani, situat pe strada 1 Decembrie 1918, care funcþiona fãrã autorizaþie de securitate la incendiu, iar personalul tehnic,
n deputat hunedorean doreºte ca tinerii cercetãtori sã fie integraþi pe piaþa muncii din România. Sute de tineri au ales sã plece în strãinãtate, acolo unde îºi gãsesc locuri de menzile ard muncã pe mãsura pregãtirii, iar salariile sunt decente. România locaþiile din îmbãtrâneºte pe zi ce trece tot mai mult, iar un deputat Petroºani. Dupã hunedorean vrea ca ministerul Educaþiei sã gãseascã pârghiile tragedia din clubul necesare pentru atragerea tinerilor în domeniul cercetãrii. Colectiv, inspectorii de la ISU au luat “Vã rog sã îmi la verificat toate comunicaþi, domnule locaþiile din judeþ.
A
tatea de cercetare-dezvoltare din România nu a mai suferit nicio modificare”, spune Carmen Hãrãu în interpelarea adresatã ministrului educaþiei. INSEMEX Petroºani este cel mai de renume institut de cercetare din þarã. Institutul efectueazã cercetãri în scopul dezvoltãrii cunoºtinþelor, a
soluþiilor tehnice de prevenire, protecþie ºi limitare a exploziilor (reacþii de ardere rapidã), generate de amestecuri aer-substanþe inflamabile (gaze, vapori, ceþuri ºi prafuri combustibile) sau de substanþe periculoase cu proprietãþi explozive intrinseci (explozivi de uz civil, articole pirotehnice). Monika BACIU
Proiectele din municipiul Lupeni îºi continuã cursul
B
ucurându-se de sprijinul deputatului Cristian Resmeriþã unul din proiectele importante pentru cetãþenii Lupeniului ºi anume cel care are ca obiect asfaltarea unor strãzi ºi trotuare degradate din localitate, va fi dus la îndeplinire. Deputatul Cristian Resmeriþã spune cã va sprijini toate proiectele care vizeazã punerea în practicã a tuturor solicitãrilor cetãþenilor care se prezintã la biroul sãu parlamentar. “Întrucât am primit numeroase solicitãri la biroul meu parlamentar cu privire la starea drumurilor ºi trotuarelor puternic degradate în anumite zone ale municipiului Lupeni, împreunã cu autoritãþile locale am cãutat ºi am gãsit soluþiile pentru remedierea acestor probleme. Astfel, început cu puþin timp în urmã,
proiectul care vizeazã asfaltarea unor porþiuni de drumuri ºi trotuare din oraº, derularea acestuia a început cu zona Spitalului Municipal Lupeni, întrucât calea de acces la acesta ridica probleme
deosebite salvãrilor care urcau la spital. Proiectul continuã cu asfaltarea în aceste zile a drumului de ieºire din Lupeni spre Uricani, lucrãri care se deruleazã chiar în acest moment, urmând ca sãptãmâna viitoare sã înceapã asfaltarea trotuarelor degradate, astfel încât mãmicile sã îºi poatã plimba liniºtite copilaºii cu cãruciorul, copiii sã meargã în siguranþã la ºcoalã, persoanele cu dizabilitãþi ºi de altfel toþi cetãþenii sã nu se mai confrunte cu neplãceri provocate de apariþia unor gropi ºi denivelãri în trotuarele care nu au mai fost reabilitate în ultimii ani”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Deputatul Cristian Resmeriþã este probabil singurul parlamentar hunedorean care nu ºi-a uitat promisiunile pe care le-a fãcut cetãþenilor care l-au ales.
din cadrul acestuia, cu atribuþii în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor nu era instruit în domeniul situaþiilor de urgenþã a fost sancþionat cu o amendã contravenþionalã în valoare de 50.000 RON”, se aratã în comunicatul ISU. Proprietarul unui hotel din localitate a fost ºi el sancþionat pentru cã nu avea autorizaþie de incendiu. “Un alt hotel din Petroºani, situat pe strada Livezeni, a fost sancþionat cu 20.000 RON, acesta nefiind autorizat din punct de vedere al securitãþii la
incendiu”, mai spun cei de la ISU Hunedoara. Începând cu data de 5 noiembrie, în urma celor 22 controale, efectuate de inspectorii de prevenire din cadrul I.S.U., au fost constatate un numãr de 62 deficienþe în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, fiind aplicate 30 avertismente ºi 19 amenzi contravenþionale, în cuantum de 234.000 lei, iar în cazul a patru operatori economici a fost dispusã mãsura complementarã de oprire a funcþionãrii. Monika BACIU
Premierul solicitat sã lãmureascã problema ºcolilor
S
enatorul Haralambie Vochiþoiu vrea sã ºtie care este situaþia unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara ºi dacã au autorizaþie PSI. În urma tragediei de la Clubul Colectiv autoritãþile au intrat în forþã. Se fac verificãri la cluburi, restaurante, ºcoli ºi alte unitãþi pentru a preveni astfel de catastrofe. Senatorul Haralambie Vochiþoiu vrea sã ºtie de la primministru care e situaþia unitãþilor de învãþãmânt ºi dacã elevii sunt instruiþi în cazul unor incendii. “În urma suspiciunilor ridicate recent asupra instituþilor cu responsabilitãþi în domeniul avizãrii ºi funcþionãrii, în special cu privire la protecþia muncii ºi PSI, se impune o evaluare a dotãrilor ºi procedurilor de care dispun instituþiile de învãþãmânt în cazul producerii unor calamitãþi sau a izbucnirii unor incendii. Din aceste considerente, vã solicitãm sã ne comunicaþi
dacã existã pe raza judeþului Hunedoara, cât ºi în întreaga þarã, unitãþi de învãþãmânt care nu sunt avizate PSI, cât ºi dacã s-au desfãºurat periodic exerciþiile de evacuare în caz de incendiu”, spune senatorul Haralambie Vochiþoiu. La Petroºani singura unitate de învãþãmânt cu astfel de probleme este ªcoala Gimnazialã Avram Stanca. Adminstraþia localã de la Petroºani a alocat bani pentru întocmirea documentaþiei cu privire la avizarea ISU a unitãþilor de învãþãmânt, iar la Petroºani singura unitate care nu are aceste documentaþii este ªcoala Gimnazialã Avram Stanca. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
Prostii inventate sã omoare sportul Performanþele sportive de acum 30, 40, 50 de ani, sau chiar pânã prin anul 2000, nu aveau nevoie sã fie pregãtite
cu „chimicale” sau „conservanþi”. Acum totul a devenit o industrie, cu gust fad, precum aperitivele de la restaurantele cu
ºtaif, unde þelina înlocuieºte porcul, iar sosul de portocale, garnitura de cartofi. Aflãm acum despre caiete de sarcini ºi alte alea, dupã ce tu sportiv, reuºeºti pe teren performanþa calificãrii. Auzim pe la colþuri - ºtim cã nu iese fum fãrã foc... – cã arbitrajele la rugby
în Superliga costã vreo 30.000 de euro pe an, baºca mai trebuie ºi nocturnã în „Dealul Institutului”!? Parcã îi ºi vãd pe cei de la Timiºoara, Baia Mare sau Steaua jucând „sus la cotã”, pe ceaþa din toamna viitoare, la vreo -5,10 grade! Chiar avem nevoie
de toate alea pentru a juca rugby? De ce orice se raporteazã la standardele europene? Cred cã mai marii federali ar putea fi mai toleranþi cu astfel de decizii. Mai uºor cu nocturna, cã ne orbesc lucºii potenþialul.
Nu lãsaþi ªtiinþa sã moarã! O
spunem din capul locului, e doar un demers jurnalistic. Nu facem judecãþi de valoare. Dar un demers, dincolo de birocraþie ºi nepãsare, se poate, nu? Generaþii întregi de suporteri au crescut cu echipa „florii de colþ” a rugby-ului românesc, ªtiinþa Petroºani. O echipã cu rezultate remarcabile, de douã ori câºtigãtoare a Cupei României, o echipã care la un moment dat dãdea 5-6 jucãtori echipei Naþionale! Desigur, se întâmpla în anii `70-`80… Alte vremuri, alte reguli. Acum, ªtiinþa Petroºani, învingând o serie de dificultãþi, câºtigã Divizia Naþionalã de Seniori (DNS, un fel de liga a doua), la fel ca în 2012 ºi 2013, dar se ridicã, la fel ca ºi atunci, problema promovãrii în Superliga. Tot din cauze financiare, nimeni nefiind interesat de situaþia echipei studenþeºti. Evident, justificãri au existat. Dacian Ciodaru, directorul administrativ al Universitãþii din Petroºani, spunea cã: „Noi suntem alãturi de
rugbyºti, sperãm sã gãsim surse de finanþare, dar singuri nu putem face faþã. ªtiinþa poate primi un sprijin de la Ministerul Educaþiei ºi de la Universitate, dar în
niºte limite, insuficiente sã acopere cheltuielile din Superliga”, a precizat Ciodaru. Autoritãþile locale cunosc aceastã situaþie, dar Primãria ºi Consiliul Local
HANDBAL
Unii au stat, alþii au pierdut... Echipa de junioare II (15-16 ani) a CSS Petroºani a avut pauzã în etapa a 7-a, dar echipele din faþa ei în clasament au obþinut rezultate care au mãrit distanþa dintre ele ºi CSSP, aflatã acum pe locul 4.
Petroºani nu pot acorda sprijin, în baza legilor actuale. „Ar fi o posibilitate, în baza Legii nr. 350/2005, privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit, dar este necesar ca cei de la club sã întocmeascã anumite proiecte pentru a se putea acorda finanþare. Noi dorim sã ajutãm echipa ªtiinþa, dar în condiþiile legii” a precizat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroºaniului.
La rândul sãu, Consiliul Judeþean Hunedoara nu poate oferi ajutor ªtiinþei din cauza unei datorii din 2012, în valoare de 50.000 lei, pe care clubul petroºenean o are cãtre forul judeþean. Despre finanþãri private, nici nu poate fi vorba, nimeni din Petroºani nefiind interesat de sponsorizarea echipei, deºi sponsori plini de
La junioare III (13-14 ani), CSS Petroºani a avut destule momente bune la Sânnicolau Mare, cedând în final la patru goluri, 28-24 pentru gazde, ajungând astfel la a treia înfrângere în actualul campionat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
bani preferã sã sponsorizeze spectacole ºi evenimente de prost gust, de care, har Domnului, Valea Jiului nu duce lipsã... Concluzia este aceea cã tot din bani publici s-ar putea rezolva problema, dacã se va gãsi soluþia cu Primãria Petroºani, iar Ministrul Educaþiei ar achita modesta sumã de 50.000 lei, pentru a stinge datoria ºi de a da cale liberã Consiliului Judeþean spre a finanþa singura echipã din judeþ în primul eºalon al þãrii, ªtiinþa Petroºani.