Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 985
Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CRISTIAN RESMERIÞÃ:
“M-am þinut de cuvânt. Au crescut salariile!”
z 25%
salariile din sãnãtate z 25 % salariile din educaþie z 10 % salariile bugetarilor
”Maimuþãreala care schimbã orânduiala” - mimetism sau solidaritate?
”E
ste vorba de mimetism, exact ca maimuþa care imitã. Important este scopul, ºi cum scopul este comun, adicã o asanare a micii corupþii, care a creat marea corupþie, ºi a unui sistem care ne umileºte zi de zi, pentru cã acei oameni care-l formeazã sunt numiþi pe criterii politice, nu pe calitate ºi performanþã, e bunã ºi imitaþia, maimuþãreala, dacã are efect” – Momo Jurj, 23 de ani, Petrila. >>> PAGINILE 4-5
Audieri de martori în procesul fostului manager, Mariana Mateescu
M
artori audiaþi în dosarul Marianei Mateescu. Cu aceste etape va continua procesul fostului manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu. Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis ca la urmãtorul termen, de sãptãmâna viitoare, sã fie prezentat raportul de expertizã în vederea audierii martorilor. Dupã ce a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, Mariana Mateescu a fãcut contestaþie la decizia judecãtorilor de la Petroºani. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de ºedinþã, ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost
gãsitã vinovatã de magistratul care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Judecãtorul a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu
contra intereselor publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magis-
trat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii.
Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat.
Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
Mânã de la mânã pentru a asfalta centura Petroºaniului or pune mâna de la mâna V pentru a asfalta
centura ocolitoare a municipiului Petroºani. Vorbim despre administraþia publicã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care vor face front comun pentru a salva aceasta arterã rutierã. S-au sãturat sã cheltuiascã zeci de mii de lei pentru a petici iarnã de iarnã gropile din ºoseaua de centurã, vorbim despre administraþia publicã petroºeneanã care în sfârºit a pus piciorul în prag în privinþa ºoselei de centurã a oraºului. Astfel, alãturi de sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara artera rutierã va fi
asfaltatã. “Avem de gând sã alocãm bani pentru reparaþia centurii ºi chiar suntem într-un demers cu cei de la Consiliul Judeþean, sã ne asociem pentru a putea sã reparãm cu covor asfaltic, porþiunea de centurã cuprinsã între staþia de benzinã OMW ºi intersecþia unde este sensul giratoriu cu avionul. Asta vrem sã facem anul acesta, asta dacã reuºim ºi timpul ne permite, dacã nu anul
viitor, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi” Preºedintele Consiliului Judeþean Adrian David susþine cã în ºedinþã ordinarã de consiliu de sãptãmâna viitoare, va fi pe ordinea de zi alocarea sumei necesare pentru asfaltarea acestei porþiuni de drum. “E un proiect aºteptat de mulþi oameni de multã vreme,cred cã este cel mai tranzitat drum din judeþul
Hunedoara având în vedere cã cel puþin o datã pe sãptãmânã locuitorii Vãii Jiului, traziteaza acest traseu, plus cei care sunt în trecere prin judeþul nostru dinstre Gorj sau dinspre Haþeg. Noi toþi meritãm un drum la nivelul anului 2015. Iniþial vorbim cu primarul Iacob Ridzi de preluarea în administrare de cãtre Consiliul Judeþean a acestei porþiuni de drum, însã avem posibilitatea de a aloca resurse financia-
re pentru ca primãria sã fie cea care asfalteazã drumul. În ºedinþa de marþi, voi propune consilierilor sã alocãm suma necesarã Primãriei Municipiului Petroºani ºi Consiliului Local pentru a putea începe asfaltarea” Astfel cele douã administraþi vor aloca fiecare câte jumãtate din suma necesarã. “Vom împãrþi suma la jumãtate, asta înseamnã undeva la 10 miliarde de lei vechi pentru fiecare parte”, a mai spus Primarul Tiberiu Iacob Ridzi. ªoseaua de centurã a fost dintotdeauna o problemã, iar administraþia localã nu a putut-o asfalta deoarece porþiunea de drum era a Companiei Naþionale de Autostrari ºi Drumuri, Petroºaniul
Lucrãri de anvelopare ºi montare de Semnale centrale la grãdiniþele din Petroºani
A
început reabilitarea termicã a grãdiniþelor din municipiul Petroºani. Mai multegrãdiniþe din municipiul Petroºani sunt cuprinse într-un program de reabilitare. Prin proiectul Naþiunilor Unite privind “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” se propune reabilitarea termicã a obiectivului grãdiniþa cu program prelungit numãrul 2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 din localitate, iar la obiectivele de investiþii deja
au început lucrãrile. “Grãdiniþa din Dimitrov, grãdiniþa din Aeroport sunt în proces de reabilitare pe programul pe care îl avem cu UNDP, cel cu Naþiunile Unite pentru anveloparea clãdirilor. Noi suntem în program cu grãdiniþele ºi ºcolile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani UNDP va cofinanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã realizat cu plãci de vatã mineralã bazalticã. Mai mult decât atât, la grãdiniþe se monteazã ºi centrale pe gaz astfel încât în cazul unei
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
avarii la sistemul de termoficare, preºcolarii sã nu îngheþe în clase. “Suntem la final cu montarea centralelor pe gaz la cele trei grãdiniþe ºi cred cã anul acesta vom reuºi sã mai montãm încã douã centrale”, a mai spus sursa citatã. Pentru dotarea tuturor unitãþilor de învãþãmânt cu centrale pe gaz, lemne sau peleþi ar fi nevoie de peste 1,7 milioane de lei, bani de care municipalitatea nu dispune. În acest sens, edilii au fãcut adresã ºi la Consiliul Judeþean prin care solicitã fonduri din bugetul de rezervã.
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
P
rimãria municipiului Petroºani a primit semnale pozitive din partea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe în ceea ce priveºte realizarea unor blocuri de tip ANL.
Astfel, aºteptarea sutelor de tineri care vor sã se mute în casã nouã ar putea lua sfârºit, dacã Agenþia va aloca bani pentru realizarea investiþiei. Municipalitatea trebuie sã reactualizeze situaþia, iar apoi în funcþie de fondurile Agenþiei pot începe Monika BACIU lucrãrile.
Director:
z
pozitive de la ANL
“Noi am fãcut aceste solicitãri încã de acum patru ani de zile, am primit o cerere de reactualizare a situaþiei, am trimis-o la Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe ºi aºteptãm
având artera rutierã doar în administrare. Mai mult s-au încercat ºi atragerea de fonduri europene însã fãrã vreun succes. “A cãzut aceastã variantã, am avut o discuþie cu cei de la Agenþia de Dezvoltare Regionalã Vest, ºi ne-au spus cã nu existã axã, pentru a finanþa o astfel de lucrare. Singurul care poate interveni este Ministerul Transpoturilor, însã toate rãspunsurile pe care le-am primit de la CNADNR au fost negative” Astfel, încã din acest an, coºmarul ºoferilor provocat de ºoseaua de centurã s-au putea sfârºi, odatã cu asfaltarea ei. Artera rutierã este parte din drumul naþional 66, una dintre rutele intens circulate. Adina PÃDURARU anul viitor sã vedem dacã vor fi alocaþi bani. Locaþia este tot acolo, pe strada Pãcii pentru douã blocuri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În momentul acesta sute de tineri din localitate aºteaptã sã primeascã o locuinþã de la primãrie, iar cei de la fondul locativ nu pot onora nicio cerere ºi asta pentru cã nu au nicio locuinþã disponibilã. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
CE FACI CA FETIÞA TA SÃ FACÃ VREODATÃ CANCER?
Vaccinarea copiilor - o problemã cu douã feþe C
ancerul este o problemã a zilelor noastre ºi mii de oameni ajung sã fie diagnosticaþi, în condiþiile în care prevenþia ar fi salvarea. Dar ce faci dacã îþi este diagnosticat copilul? Despre vaccinãri în cazul fetelor care ar putea sã scape de cancerul de col uterin s-a vorbit, campaniile au fost sau nu eficiente, iar acum se pune din nou problema, pentru cã a crescut alarmant numãrul îmbolnãvirilor. În condiþiile în care tinerele mame refuzã sã îºi vaccineze bebeluºii, de teama de a nu pãþi altceva, vaccinarea împotriva cancerului de col uterin este un subiect tabuu. Zeci de femei au refuzat acest vaccin, pentru cã nu s-au informat detul de bine, pentru cã nu cred în reuºita lui ºi pentru cã se tem de reacþiile adverse. „Nu ºtiu prea multe. Nu am idee ce ar
trebui sã fac, când ºi de ce. Am auzit fel de fel de poveºti ºi nu ºtiu ce sã zic. Mã mai gândesc, deºi ºtiu cã timpul trece ºi nu prea am idee. Înclin sã nu îmi vaccinez fata, cã mã tem de reacþii adverse ºi cine mi-ar garanta cã nu va mai face cancer? Nici nu pot sã mã gândesc la o asemenea variantã”, a fost reacþia unei mame, care nu prea înclinã sã îºi vaccineze fetiþa.
Puþine mame sunt de o altã pãrere. Gabriela Socaci este mamã de fatã ºi, dupã ce a trecut ea însãºi printr-un episod dramatic, acum are altã opinie. „Pãrerile sunt controversate, dar din punct de vedere medical e bine sã facem acest vaccin. Aº fi de acord sã îmi vaccinez ºi eu fetiþa, pentru a preveni cancerul de col uterin, mai ales cã am avut ºi eu
Dezvoltarea haoticã din Straja poate duce oricând la o tragedie
M
ai mulþi cabanierii din staþiunea Straja s-au interesat de cum îºi pot remedia problemele cu privire la normele PSI, astfel ca la controale sã îndeplineascã toate cerinþele pentru a funcþiona în siguranþã. Problema cea mai mare este reprezentatã de cei care fac turism „la negru”. Lucrurile nu stau mai bine nici în Parâng. Problemele din cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului, frecventate în sezon de mii de turiºti, sunt readuse în actualitate de tragedia care a avut loc în urma incendiului din Colectiv. În Staþiunea Straja, în cazul unui incendiu, din cauzã cã multe dintre cabane sunt construite una lângã alta, probabilitatea ca focul sã se extindã extrem de rapid este foarte mare. „Pânã acum ne-a ferit Dumnezeu de incendii cu victime în cele douã staþiuni. În Straja, în caz de foc scapã cine poate”, este concluzia unui pompier. Afirmaþia este perfect adevãratã în condiþiile în care la ultimul dezastru produs în staþiunea din Lupeni, patru cabane s-au fãcut scrum. Se întâmpla în
urmã cu trei ani, iar focul a izbucnit, pe timp de noapte, la una dintre cabane din cauza unui coº de fum defect. Norocul a fost cã a fost observat de turiºti ºi cabanieri, dar în staþiune nu existã nici un hidrant ºi focul s-a extins ºi alte trei cabane fiind favorizat de vântul puternic, douã dintre ele fiind lipite de cea de la care a pornit dezastrul. Pompierii sau folosit de motopompe ºi au intervenit cum au putut pentru a localiza focul, pentru cã autospecialele au rãzbit cu greu pe drumul înzãpezit. În ajutor au sãrit salvamontiºti, cabanieri, jandarmi ºi turiºti, iar dupã ore de muncã flãcãrile au fost stinse. La vremea respectivã s-a cerut o anchetã de cãtre Prefectura Hunedoara ºi s-a constatat cã multe cabane nu au putut fi inspec-
probleme legate de acest subiect urât. Pe vremea copilãriei mele nu se punea problema vaccinãrii, iar acum aº fi de acord sã îmi previn copilul ca sã nu facã cancer cum am fãcut eu”, a spus Gabriela Socaci, profesoarã, care este gata sã îºi ducã fetiþa la vaccin. Medicii de familie spun cã vor începe o campanie de informare. Fetele ºi mamele lor ar trebui sã ºtie cã acest vaccin ar putea fi o barcã de salvare, cã ar trebui sã se docu-
menteze ºi sã se decidã, înainte ca fetele sã îºi înceapã viaþa sexualã. „Din pãcate, acum câþiva ani, aceastã campanie a fost un fiasco la nivel naþional ºi a fost o mare, mare greºealã ºi din partea celor care au fãcut o campanie antivaccinare ºi din partea pãrinþilor ºi din partea Minsiterului Sãnãtãþii, care nu a ºtiut sã explice beneficiile acestei vaccinãri”, a menþionat dr. Constantin Gheorghiu, medic de familie. S-a vorbit despre cazuri de tinere ucise de
acest vaccin, dar medicii neagã cã ar fi posibil aºa ceva. Pacientele care au murit, s-a demonstrat cã au decedat din alte cauze, conexe, dar acum se încearcã o nouã campanie la nivelul þãrii noastre, date fiind cifrele îngrijorãtoare ale femeilor bolnave. „Eu, ca medic, recomand aceastã vaccinare, mai ales fetiþelor, care nu au început viaþa sexualã. Avem o statisticã ce aratã cã 3.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin pe an ºi este foarte mult ºi suntem printre primii în Europa ºi în lume”, a mai menþionat medicul Gheorghiu. Medicii fac apel acum cãtre pãrinþii copiilor sã se documenteze ºi sã ia în calcul o posibilã vaccinare a fetiþelor lor. Campania va începe de anul viitor ºi pânã atunci lumea ar trebui sã se informeze corect ºi sã ia decizii în consecinþã. Diana MITRACHE
Nouã metodã de înºelãciune. Patronii de firme sunt vizaþi tate de cãtre specialiºtii ISU. Proprietarii lor au declarat cã sunt case de vacanþã ºi nu sunt înregistrate ºi clasificate pentru activitãþi turistice iar legea nu le permite inspectorilor sã le verifice. Nici actuala reglementare nu le dã dreptul celor de la ISU sã intre în cabanele private a explicat, ieri, Anemona DODA, purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara. Tocmai de aceast lucru profitã ºi cabanierii care opereazã la “negru” iar pânã nu sunt aduºi în legalitate de cãtre autoritãþi, lucrurile rãmân neschimbate. Pe de altã parte, pompierii militari au derulat aplicaþii ºi i-au instruit pe diriguitorii din staþiunile de schi din Valea Jiului cum sã acþioneze în caz de incendiu, pânã când militarii ajung la intervenþie, însã pericolul rãmâne unul major. Maximilian GÂNJU
n investitor din Valea U Jiului a fost înºelat
de o persoanã din zona Vaslui, aceasta recomandându-se de la ANAF. Angajaþii, abia dupã ce au virat banii, ºi-au pus întrebãri ºi au realizat cã au fost înºelaþi. Escrocii inventeazã noi ºi noi metode de a face bani de pe urma celor creduli, iar dupã metoda „accidentul” ori a „câºtigãrii unui premiu”, þeparii se folosesc de spaima multor patroni ºi se dau inspectori de la ANAF. Aºa s-a întâmplat ºi la începutul acestei sãptãmâni când o societate privatã din Petroºani a fost pãgubitã cu 3000 de lei. Angajaþii firmei au primit un telefon de la o persoanã care le-a cerut o „sponsorizare” ºi s-a recomandat ca inspector ANAF. „Contabilul firmei a mers la director ºi a cerut aprobare pentru a
vira banii, probabil cã fiind vorba de o sumã micã nu ºi-au dat seama despre ce este vorba ºi au fãcut transferul. Ulterior au realizat cã este ceva putred la mijloc, cum sã cearã ANAF sponsorizãri. Au sunat la persoana care a cerut sponsorizarea dar nu le-a mai rãspuns nimeni. S-au interesat la Fisc în Petroºani ºi li s-a spus cã inspectorii fiscali nu pot cere sponsorizãri, legea le interzice aºa ceva ºi au fost victima unei înºelãciuni”, ne-a declarat un apropiat al firmei înºelate. Banii au fost retraºi din cont ime-
diat dupã ce au fost viraþi de firma din Petroºani, iar posesorul contului este o persoanã din Vaslui. Aceasta figureazã ca reprezentantul unei fundaþii ºi a mai avut probleme cu legea. Reprezentanþii societãþii înºelate au depus, ieri, o plângere la Poliþia Municipiului Petroºani pentru înºelãciune. M. GÂNJU
4 Actualitate
”E
ste vorba de mimetism, exact ca maimuþa care imitã. Important este scopul, ºi cum scopul este comun, adicã o asanare a micii corupþii, care a creat marea corupþie, ºi a unui sistem care ne umileºte zi de zi, pentru cã acei oameni care-l formeazã sunt numiþi pe criterii politice, nu pe calitate ºi performanþã, e bunã ºi imitaþia, maimuþãreala, dacã are efect” – Momo Jurj, 23 de ani, Petrila. Protestele de stradã ale tinerilor bucureºteni împotriva sistemului corupt, care s-au declanºat o datã cu carnagiul de la Clubul Colectiv, s-au propagat ºi în provincie. Pe un puternic fond emoþional s-a cerut, din nou, schimbarea clasei politice, lucru care de data aceasta pare cã a mers: a cãzut guvernul ºi politicenii au dat un pas înapoi fãrã sã parã prea afectaþi pentru cã ºtiau, cunoaºteau faptul cã românul nu prea are reacþie la înfomentare, iar relaxarea financiarã, puþinã câtã este, l-a fãcut sã priveascã fondul problemelor. Deºi în provincie au existat de-a lungul anilor astfel de manifestãri de protest invocându-se politizarea excesivã, delãsarea, abuzul, lipsa reponsabilitãþii autoritãþilor, hoþia, mica ºi marea corupþie etc., solidarizarea restului þãrii, dar mai ales a Bucureºtiului ”de unde
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
”Maimuþãreala care schimbã orânduiala” -
MIMETISM SAU SOLIDARITATE?
rãsare soarele”, cu provincialii, nu a existat. Dimpotrivã, s-au arucat cuvinte grele de genul:” ce mai vor ºi ãºtia?, coate goale, niºte împuþiþi etc.” Mulþi au spus cã acum este altceva, cã au ieºit în stradã tinerii… În aceste zile de proteste, s-au invocat, comparativ, ºi morþile minerilor arºi de vii în subteranele Vãii Jiului, din cauza aceleiaºi corupþii de care vorbeºte astãzi strada. Utilaje ºi piese de schimb vechi achiziþionate ca noi, apoi sutele de firme de casã ºi de partid care au înghiþit bani grei, cu care, probabil, mineritul ar fi mers ºi astãzi, pot fi considerate crime ca în cazul Clubului din Bucureºti. Pe aceastã temã s-au declanºat ºi ultimele mineriade, pentru cã Bucureºtiul politic nici mãcar nu i-a ascultat. Comparaþia minerilor arºi de vii cu cea de la Colectiv Bucureºti a
creat dezbateri halucinante. Unii tineri spun cã erau prea mici pentru a se solidariza cu minerii omorâþi de corupþie, iar alþii au înfierat cu o cruzime cutremurãtoare pentru o vârstã tânãrã, probabil, ca rezultat al educaþiei pãrinþii lor…
moarã. Cã remuºcãri sigur n-au, îþi trebuie creier pentru asta". Pleava societãþii, da! Cine s-a dus în minã? Cei care nu au fost în stare sã aducã o altã contribuþie în societate! Mã mirã sã
reflectat, cu una-douã excepþii, realitãþile din Valea Jiului. Singurul care a fãcut-o, în noiembrie 2008, temeinic ºi nepartinic, a fost realizatorul tv Mihai Tatulici, dar emisiunea lui nu existã ca înregistrare, ºi nici vestita
ºi nor animale de au a re ºi su În . 1 u de a MIMETÍSM s.n. l înconjurãtor sa iu ed m ã p u d ea ta schimba culoar imale din imedia an u sa e ct ie b o r lua forma uno alã. itare; maimuþãre Im . 2 . re Galã ie p ro ap ”Tragedia din Bucureºti a pus în umbrã tragedia închiderii Minei Petrila.... Am postat pe un grup din UK unele din fotografiile cu ultima tonã de cãrbune ºi am generat (fãrã sã vreau) discuþie…”a spus Ramona Biro, din Petrila. ”Da, minerii sunt pleava societãþii, n-aº avea nimic cu ei, dar ãia care au fost în Bucureºti în chinuri sã
vãd cã sunt alþi idioþi care îi apãrã! … Vreau ca cei vinovaþi sã moarã în chinuri!” etc. Astfel de ”dezbateri” au avut loc în grupuri de tineri, de oameni cu pretenþii, constituite on line, din þarã ºi strãinãtate. O minimã informare despre acele perioade din istoria noastrã recentã, nu existã. Este adevãrat cã nici nu prea aveau de unde se informa pentru cã presa centralã nu a
”Zece pentru România”, în care salvatorii minieri au dat o lecþie de umanitate ºi moralitate întregii þãri, nu existã. Noroc cu emisiune tv Punctul pe I, a lui Ionuþ Drãgotesc, https://www.youtube.co m/watch?v=xMPUX9X ePKE . Atunci, în exploziile de la mina Petrila, au murit 13 mineri, arºi ºi 12 au fost nenorociþi pe viaþã, iar 13 copii au rãmas orfani. ”Nu se putea sã nu atragem atenþia cã aici este o bãtaie de joc
la adresa minerilor, care dureazã de vreo 20 de ani” – a declarat Mihai Tatulici, realizator tv, în noiembrie 2008. ªi totuºi tinerii Vãii Jiului au ieºit în stradã, în aprilie 2013, la Petroºani, cerând acelaºi lucru ca acum, cei din capitalã – locuri de muncã pentru tineri, eradicarea corupþiei pe fiecare tronson de activitate, viitor pentru minerit pentru a menþine ºi dezvolta economia pe orizontalã ºi verticalã etc. S-a fãcut mobilizarea pe canale media ºi internet, dar la miting au participat 20-30 de tineri. Acum, sub pretextul solidaritãþii cu tinerii din Bucureºti, la Petroºani, au ieºit în stradã circa 400-500 de tineri. Unii spun cã e cam târziu, alþii cã e mimetism, imitaþie a celor bãgaþi în seamã de întrega presã, iar transmisiile directe ale televiziunilor i-au
însufleþit. Alþii spun cã e vorba de solidaritate… ”Trebuie sã ne solidarizãm, pentru cã noi nu suntem ca bucureºtenii, sã înjurãm sau sã dorim rãul unei pãrþi a românilor, indiferent de cum au acþionat cândva, aºa
cum au fãcut ei cu minerii, fãrã sã ºie despre ce este vorba” – Bogdan Stoin, 26 de ani Petroºani. ”Este vorba de mimetism, exact ca maimuþa care imitã. Important este scopul, ºi cum scopul este comun, adicã o asanare a micii corupþii, care a creat marea corupþie, ºi a unui sistem care ne umileºte zi de zi, pentru cã acei oameni care-l formeazã sunt numiþi pe criterii politice, nu pe calitate ºi performanþã, e bunã ºi imitaþia, maimuþãreala, dacã are efect” – Momo Jurj, 23 de ani, Petrila. ”N-are importanþã ce
cred ei, bucureºtenii, despre mineri ºi mineriade. Important este cã a fi miner înseamnã a te înfrãþi cu moartea ºi pentru asta trebuie sã ai curaj, trebuie sã fii bine pregãtit ºi mai ales trebuie sã fii Om, cu O mare. Dar îndreptarea
lucrurilor trebuie sã înceapã cu noi, adicã pe fiecare sector de activitate, pe strada noastrã sã reacþionãm ºi sã nu mai admitem corupþia, abuzul ºi umilinþa chiar dacã vom avea, trecãtor, probleme. Dacã fiecare ar face asta, toþi vom avea de câºtigat, pentru cã sunt mulþi cei care vor încerca sã ne manipuleze în folosul propriu. Aºa e peste tot în lume, dar ãia nu tac ºi nu se denigreazã unul pe altul, ci se susþin. Asta e diferenþa” – a declarat Adrian Miosa, profesor, 32 se ani, de loc din Vulcan. Ileana FIRÞULESCU
Alocãrile pentru domeniul schiabil Parâng, o bãtaie de joc a Ministerului Dezvoltãrii
20
de mii de lei. Atât a primit anul acesta municipalitatea de la Petroºani pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil. Suma alocatã de ministerul de resort ar putea fi consideratã un mãrunþiº având în vedere necesarul pentru finalizarea acestor lucrãri.
Aproape 40 de milioane de euro ar mai fi nevoie pentru a duce proiectul la final, iar ministerul a alocat anul acesta nici mãcar 5000 de euro. Chiar ºi aºa, municipalitatea de la Petroºani a continuat lucrãrile. “Am primit 20 de mii de lei pentru Parâng, banii au fost cheltuiþi pentru lucrãrile de amenjare la bazinele de apã. E o sumã foarte micã, dar e o sumã care a fost primitã pe acest program ºi am cheltuit ºi din bugetul local ºi ceea ce am primit din rambursãrile de TVA aferente investiþiei. Banii investiþi în domeniul schiabil anul acesta se ridicã la peste 10 miliarde de lei vechi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Edilii locali de la Petroºani au planuri mari. Aceºtia vor ca anul viitor sã înceapã lucrãrile la noul telescaun TS4 care ar urma sã facã legãtura cu pârtia Slima. “Pentru anul viitor vrem sã continuãm lucrãrile cu construcþia TS4 dacã vom obþine avizul de la Romsilva ºi cu partea de pompe pentru bazinul mare”, a subliniat edilul. Meteorologii au anunþat cã în urmãtoarele douã sãptãmâni la munte va ninge, iar spre fericirea cabanierilor asta înseamnã
turiºti. Pentru a nu fi probleme cu locurile de parcare, se doreºte dirijarea traficului în zilele cu aflux numeros de turiºti. “Din punct de vedere al parcãrilor, în zona Rusu sunt parcãri suficiente, însã ele nu sunt toate ale noastre, sunt ºi pe terenuri proprietate privatã. Acolo se ocupã cei care au teren. Am discutat cu ei, vom încerca sã dirijãm circulaþia astfel încât sã fie cât mai direcþionatã într-un sens în care sã nu încurce circulaþia”, a mai spus sursa citatã. De anul trecut, în staþiunea montanã Parâng funcþioneazã douã telescaune, astfel încât în zilele aglomerate turiºtii sã poatã urca în voie la munte. Pentru a nu if probleme, municipalitatea de la Petroºani a fãcut ºi angajãri la Serviciul de Administrare a domeniului schiabil. “Telescaunele sunt pregãtite, am angajat în perioada aceasta oameni care sã deserveascã telescaunul nou, deci din acest punct de vedere suntem în regulã, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi
douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare,
exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
Sâmbãtã 14 noiembrie avem PREMIERÃ! Spectacolul „OPT FEMEI”, regia Gelu Badea, scenografia Alexandru Radu. Vã aºteptãm!
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
Cabanierii din Parâng, scutiþi de taxe
D
in anul 2016, nicio pensiune turisticã din Parâng nu va mai plãti taxe la bugetul local din Petroºani.
Este o pierdere financiarã pentru primãrie, dar acest fapt ar putea sã încurajeze turismul în zona de munte. Asta în condiþiile în care aceastã taxã era pânã acum plãtitã de maxim 12 cabanieri, care o percepeau de la turiºtii pe care îi declarau. Anul trecut au achitat taxe 7 cabanieri din Parâng, pentru cã doar ei au declarat activitãþi de turism. Anul acesta cifra a mai crescut, însã, de anul viitor, niciun proprietar de pensiune din Parâng nu va mai achita aceastã sumã. Cum stau lucrurile acum, însã, ne spun cei care încaseazã
banii. „Avem un numãr de 12 persoane juridice care plãtesc taxa hotelierã, iar suma plãtitã este de peste 11.000 de lei. De anul viitor nu mai sunt reglementate în Noul Cod Fiscal aceastã taxã”, a declarat Alin Gal, ºef Biroul de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Practic, cei care aveau activitate de turism ºi o ºi declarau, pentru cã nu toþi cabanierii au fãcut asta de-a lungul timpului, trebuiau sã achite o parte din sumele încasate de la fiecare client care s-a cazat la el. „Se completeazã un formular, prin care declarã câte persoane au fost cazate ºi ce tarif este perceput pentru cazare, iar din acea sumã se achitã un procent de 3%”, explicã Gal. Situaþia va fi reglementatã ºi, din inauarie 2016, nu va mai fi
Senatorul Haralambie Vochiþoiu reprezintã România la Chiºinãu ntre 11 ºi 13 noiembrie a.c. se desfãºoarã, la ÎChiºinãu în Republica
Moldova, al 90-lea Seminar Rose-Roth, organizat de Adunarea Parlamentarã a Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord în cooperare cu Parlamentul Republicii Moldova.
Contextul regional ºi provocãri interne”. Discuþiile vor aborda, printre altele, relaþiile Republicii Moldova cu Federaþia Rusã, „rãzboiul informaþional” din Europa de Est ºi situaþia din Transnistria. Seminariile Rose-Roth vizau iniþial cooperarea cu þãrile din Europa Centralã ºi de Est
La acest important seminar a AP NATO, România este reprezentatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi deputatul Mihai Tararache. Evenimentul este dedicat relaþiilor Republicii Moldova cu NATO ºi Uniunea Europeanã, având ca temã centralã: „Viitorul european al Moldovei -
INFORMARE SC APA SERV SA S.C Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã utilizatorii din oraºul PETROªANI cã pentru punerea în funcþiune a reþelei de alimentare cu apã potabilã realizatã prin proiectul “ Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) – Economii”, distribuþia apei potabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program: - în data de 12.11.2015, între orele 8.00 – 20.00, zonele afectate - str. 9 Mai, aleea Florilor, str. Carpaþi, aleea. Crângului, aleea. Pinului, aleea. Liliacului, str. 13 Septembrie, str. Vilelor, str. Petru Maior, Hotelul Petroºani ºi Cartierul Aeroport; Menþionãm cã programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie în funcþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale ale oraºului respectiv. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere. Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Primãria suportã costurile de deplasare ale elevilor
L
a ºcoalã, pe banii primãriei. Elevii din mai multe zone ale municipiului Petroºani vor putea ajunge la ºcolile din localitate fãrã a plãti niciun leu ºi asta datoritã municipalitãþii care suportã integral costurile deplasãrilor. “Aprobã suportarea Local Petroºani. integralã din bugetul Pentru a le fi decontat local a costului biletelor transportul elevilor, pãrinþii acestora trebuie obligatorie aceastã taxã. Lipsa ei de transport lunare pe mijloacele de transport sã depunã la primãrie va afecta bugetul local, dar va public local, pentru elevii anumite documente încuraja turismul ºi cabanierii de din zona Peºtera Bolii, ºi anume actul de la munte au fãcut în repetate rânduri demersuri ca sã fie scuTriaj, Saºa, Livezeni, identitate, adeverinþã tiþi de aceste taxe. Asta, în Maleia, str. Progresului, eliberatã de la unitatea condiþiile în care cei care oferã Funicularului, de învãþãmânt din care cazare în Delta Dunãrii, spre sã rezulte cã elevul Poligonului ºi str. Tudor exemplu, erau scutiþi de ani buni Vladimirescu nr. 16, bl. frecventeazã unitatea de de aceastã taxã. învãþãmânt respectivã ºi D3, în funcþie de Diana MITRACHE numãrul de zile în care nu are absenþe în luna anterioarã eliberãrii se desfãºoarã orele de (asocierea ºi integrarea biletelor de transport. curs”, se aratã în parlamentarilor la activitãþile AP documentele Consiliului “În situaþia în care se NATO, dezvoltarea parteneriatuconstatã cã elevul a lui ºi cooperãrii la nivel legislativ, înregistrat absenþe în familiarizarea parlamentarilor cu luna în curs pentru care problemele de securitate ºi se solicitã biletele, preþul apãrare, º.a.). În prezent, acesplãtit operatorului de tor preocupãri li s-au adãugat ºi transport se va diminua chestiunile de securitate cu numãrul zilelor în regionalã din zona Balcanilor care elevul nu a frecvenºi Caucazului de Sud, iar tat orele de curs”, se participarea s-a extins ºi la þãrile mai aratã în document. partenere NATO. O atenþie Monika BACIU deosebitã se acordã controlului democratic al forþelor armate ºi Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire monitorizãrii, de cãtre profesionalã Petroºani cu sediul în parlamente, a sectorului militar.
Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
Cãrbunele a intrat în malaxorul ecologiºtilor cologiºtii nu þin cont de industrie. E Complexul Energetic Hunedoara, prin producþia de cãrbune a intrat în malaxorul ecologiºtilor care vor diminuarea alocãrilor financiare pentru acest sector care încã þine în viaþã Valea Jiului. Stop poluãrii, alimente bio, stop investiþiilor, stop mineritului, stop, stop, stop. Cam asta înseamnã activitatea unor ecologiºti care nu fac altceva decât sã conteste dezvoltarea unor investiþii prin procese. Acum a venit rândul sistemului minier sã intre în malaxorul ecologiºtilor care se împotrivesc cu desãvârºire acestei industrii. Potrivit unui raport al Greenpeace, aceºtia acuzã costul ridicat al
cãrbunelui în România ºi pericolul pe care acesta îl reprezintã pentru populaþie. “Pornind de la statistici oficiale ale Ministerului Economiei, calculele aratã cã subvenþiile în 20052013 pentru industria cãrbunelui se ridicã la 3.76 mld. de lei comparativ cu doar 0.81 pentru regenerabile. Comparând scenarii alternative pentru producþia de energie electricã, ajungem la concluzia cã ar fi suficient sã transferãm subvenþiile de la cãrbune la
regenerabile pentru a acoperi nevoia de investiþii publice în tehnologie modernã, ceea ce ar însemna un sistem energetic mai stabil ºi mai sigur. În total, studiul estimeazã cã din 1990 industria de cãrbune a primit subvenþii în valoare de 15 mld. de lei, ceea ce reprezintã 2.3% din PIB-ul unui an. Aceastã valoare nu include
Adolescentul care a tâlhãrit o pensionarã a fost arestat
T
ânãrul de 17 ani, din municipiul Vulcan, care a tâlhãrit o pensionarã ce a retras 150 de lei de la un bancomat, ziua în amiaza mare, a ajuns dupã gratii. Individul cu un cazier bogat a cerut sã fie liber, dar de aceastã datã judecãtorii n-au mai fost îngãduitori. Magistraþii de la Petroºani au fost indulgenþi cu adolescentul, în douã rânduri, ba chiar l-au obligat sã meargã la ºcoalã în speranþa cã se va îndrepta. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis cã tânãrul care încã n-a fãcut vârsta majoratului este un pericol major ºi au decis arestarea sa preventivã pentru 30 de zile, iar decizia lor este întemeiatã þinând cont de istoricul infracþional al adolescentului. Individul, Wilmuº A., în vârstã de 17 ani, abia scãpase de închisoare dupã ce a mai tâlhãrit ºi alte persoane în acest an. În luna octombrie a. c., tânãrul a fost judecat atât pentru tâlhãrie calificatã cât ºi pentru furt calificat, dar ºi în 2014 a ajuns în faþa magistraþilor pentru infracþiuni asemãnãtoare. Astfel, în urmã cu circa o lunã de zile, Judecãtoria Petroºani a decis în cazul adolescentului o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni, pentru cã a tâlhãrit
patru persoane sau a fost complice. Magistraþii au fost îngãduitori dupã ce tâlharul s-a împãcat cu victimele ºi au hotãrât ca pãrinþii sãi sã-l trimitã la un curs de pregãtire ºcolarã ºi sã-l supravegheze atent. Anul trecut, Wilmuº A. a fãcut alte ºapte victime, însã atunci a fost vorba doar de furt ºi furt calificat. Unele dintre victime au fost furate de individ ºi complicii sãi ºi de patru ori la rând pânã sã ajungã pe mâna poliþiºtilor. ªi atunci magistraþii petroºãneni au hotãrât sã dicteze
„mãsuri educative” ºi au încredinþat supravegherea pãrinþilor sãi, dar sentinþa se vede cã a rãmas fãrã efect. Iertat de prea multe ori, adolescentul a jefuit, marþi, o femeie în vârstã de 66 de ani, din municipiul Vulcan. Femeia a scos de la un A.T.M. suma de 150 de lei, tânãrul a pândit-o ºi înainte ca pensionara sã apuce sã-ºi bage banii în portofel, a tãbãrât pe ea ºi i-a smuls din mânã. „În urma verificãrilor, poliþiºtii din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan au identificat, la scurt timp de la primirea sesizãrii, un minor în vârstã de 17 ani, din Vulcan, care este suspectat de sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
costul externalitãþilor precum costul crescut asupra sistemului naþional de sãnãtate ca rezultat al bolilor
cauzate de poluarea aerului”, se aratã într-un raport al Greenpeace. Mai mult decât atât, raportul Greenpeace aratã cã producþia de energie pe bazã de cãrbune nu este viabilã. “Conform analizei, producþia de energie din cãrbune ºi lignit în condiþiile actuale, în România nu este viabilã economic, întrucât preþurile pe piaþã ale energiei depãºesc costul marginal al lignitului ºi al huilei ale CE Oltenia
Actualitate 7 ºi Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, aceºti producãtori, þin în funcþiune maximum o treime din capacitatea nominalã ºi au nevoie de subvenþii operaþionale pentru a rãmâne pe piaþã”, se mai aratã în raportul Greenepeace. La finalul raportului, cei de la Greenpeace aratã cã sprijinul pentru cãrbune ºi dependenþa de resurse nucleare ar trebui sã scadã, în timp ce ar trebui sã creascã ponderea regenerabilelor. Monika BACIU
Poliþia îl cautã pe Marius din Petroºani
C
ine nu îl ºtie de pe strãzi pe Marius? Este vorba despre un tânãr cu probleme psihice, care mai mereu a terorizat angajatele din diverse instituþii, care cântã pe strãzi ºi care devine uneori agresiv. Nu o datã, oamenii legii au fost chemaþi sã îl calmeze, dar acum poliþia îl cautã cã a fost dat dispãrut de rudele sale. Dacã l-aþi mai vãzut în aceste zile, puteþi suna la 112. Este cunoscut de pe strãzi, unde zilnic fãcea demonstraþii capabile sã atragã atenþia cetãþenilor din Petroºani. Are chiar ºi videoclipuri postate pe internet, a terorizat pe toatã lumea cu acþiunile sale iresponsabile ºi chiar a pus acum câþiva ani poliþia pe jar, dupã ce a anunþat o moarte suspectã pe Jiu. Marius Bârcea, însã, a dispãrut de câteva sãptãmâni bune ºi nimeni nu l-a mai vãzut. Era prezent în Piaþa Dacia ºi în Cartierul Aeroport, însã, nimeni nu l-a mai vãzut. Poliþia îl cautã acum la solicitarea rudelor. „Este vorba despre Bârcea Marius, un bãrbat de 34 de ani, care a dispãrut de la domiciliu din data de 18 octombrie 2015, iar pânã în prezent nu a mai revenit. Are o înãlþime de aproximativ 1,75 m, pãrul negru, tuns scurt, faþa ovalã, ochii cãprui, iar greutatea lui este în jur de 55 kg. Purta o geacã de culoare verde, pe cap un fes roºu cu alb, iar în picioare avea pantofi sport albi”, spune agentul de poliþie Laura Bradu, purtãtor
de cuvânt IPJ Hunedoara. Oamenii din piaþã i-au observat ºi ei lipsa, dar au crezut cã a fost internat în spital, pentru cã avea proble-
me. Nimeni nu ºtie unde a plecat ºi cei care au date despre Marius sunt rugaþi sã sune de urgenþã la 112. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
MÂNDRI DE BALONUL OVAL Parcã altfel se respirã aerul în „Dealul Institutului”. Ei bine, dupã un sezon de toamnã excelent, rugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani realizeazã o
performanþã cu repetiþie, aºa cum s-a mai întâmplat în ultimii 5-6 ani: încheierea campionatului diviziei a doua – DNS – pe
primul loc! O altã generaþie de rugbyºti readuce ªtiinþa Petroºani în postura de campioanã naþionalã la acest nivel, performanþa sportivã dându-i dreptul de a juca în Superliga. Din pãcate, doar la nivel competitiv, în rest, greu de crezut cã se vor gãsi resurse financiare pentru a susþine rugby-ul petroºenean
la acest nivel. Se vehiculeazã sume de sute de mii de euro, poate chiar milionul, pentru un an competiþional. ªtiinþa Petroºani a mai fost în aceastã posturã în douã rânduri, dar problemele financiare au þinut echipa „la sol”. Nu vrem sã anticipãm nimic, noul sezon va începe abia
în toamna lui 2016, pentru cã se va reveni la vechiul sistem, toamnãprimãvarã. Indiferent însã de ce se va întâmpla, un lucru e cert: putem fi mândri de ce au realizat sportivii cu balonul oval, în anul Mondialului englez, rugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani.
Rugby, D.N.S.
ªTIINÞA PETROªANI a câºtigat Divizia Naþionalã de Seniori! Loviturã finalã în „Dealul Institutului”: la ultima etapã din liga a doua (DNS), cu douã eseuri (Nastasiei, Zaharescu), o transformare ºi douã lovituri de pedeapsã, ªtiinþa Petroºani învinge cu 18-12 Politehnica Iaºi, gãlãþenii bat Nãvodari-ul cu 20-15 ºi astfel locul 1 revine echipei din Valea Jiului. „Suntem extrem de fericiþi! Am avut un retur în forþã, am avut ºi noroc, am fost cei mai buni. Acum aºteptãm medaliile ºi cupa, dar mai ales caietul de sarcini, sã vedem care sunt costurile pentru Superliga. Universitatea din Petroºani nu poate suporta toate costurile, sperãm cã performanþa noastrã va sensibiliza autoritãþile locale ºi judeþene care ne pot ajuta pentru a
menþine singura echipã din judeþ la nivel de Superligã, acolo unde nu mai e nici fotbalul, nici handbalul, voleiul sau baschetul” a precizat Emil Drumea, directorul tehnic al ªtiinþei Petroºani. Ultima oarã când ªtiinþa Petroºani a activat în Superliga a fost în sezonul 2009-2010, atunci când a promovat dupã un meci de baraj, cu Sportul Studenþesc
Bucureºti la Braºov, scor 17-13. Era generaþia lui E. Nagy, Deak, D. Ivan, Hanzi, C. Sabãu, Skverne, M. Toader sau Calo. ªi atunci, ca ºi acum, Emil Drumea împãrtãºea aceeaºi bucurie, aceleaºi speranþe: „Aºteptãm cu încredere sezonul de toamnã, sã pãºim pe stadioanele Diviziei Naþionale”. Sperãm la fel sã fie ºi în toamna lui 2016!
Fotbal juniori
Între zero ºi 14 goluri pe meci
Rotea ºi Gheocea (ACS Sc. Jiul) au marcat la juniori D golurile în jocul cu Univ. Petroºani
Dacã la juniori C (14 ani) un joc a fost echilibrat, (Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul 2-2) în schimb al doilea, ACS ªc. Jiu – Dynamic Lupeni s-a încheiat cu un clar 5-0 (goluri M. Matei 2, Ad. Maier 2, A. Miron). Juniori D (12 ani) au avut parte de jocuri echilibrate, cu scoruri strânse. ACS ªc. Jiul a dispus cu 2-0 de Univ. Petroºani, prin golurile lui Rotea ºi Gheorcea. La juniori E (10 ani),
Paginã realizatã de Genu TUÞU Antrenorul Iosif Izsak (Fair Play Vulcan) a reuºit un 2-2 cu ACS Fotbal Jiul
festival de goluri: Univ. Petroºani – Fotbal Jiul 1-9 (pentru gazde, M. Popa a marcat unicul gol, pentru oaspeþi Badea ºi E. Stoica au reuºit câte o dublã). Scorul etapei, ACS ªc. Jiul – Inter Petrila 12-2, pentru învingãtori marcând Cepoi (4), Bickling (3) ºi Al. Filip (3).
CAMP. JUDEÞEAN HUNEDOARA ETAPA A 8-A, 7-8 NOV. 2015 Juniori C (gr. 2001) Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul 2-2 ACS ªc. Jiul – Dynamic Lupeni 5-0 Juniori D (gr. 2003) ªc. Jiul II – Sorii Junior`s Lupeni 0-2 ACS ªc. Jiul – Univ. Petroºani 2-0 Min. Uricani – Fair Play Vulcan 0-0 Juniori E (gr. 2005) Univ. Petroºani – Fotbal Jiul 1-9 ACS ªc. Jiul – Inter Petrila 12-2