Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 983
Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Noiembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Bisericile 4 milioane, tineretul nici 100 de mii
B
isericile din judeþul Hunedoara au primit anul trecut peste 4 milioane de la Consiliul Judeþean. Biserica a ocupat mereu prima poziþie în topul încrederii românilor, însã ultimele evenimente au fãcut ca oamenii sã îºi schimbe pãrerea. Bisericile nu sunt impozitate, dar primesc ºi finanþare nerambursabilã. Anul trecut, Consiliul Judeþean a alocat 4.054.926,27 de lei pentru cultele religioase din judeþul Hunedoara. În total, au beneficiat de finanþare de la Consiliul Judeþean Hunedoara 160 de biserici din judeþ. Cei mai mulþi bani i-a primit Episcopia Devei ºi Hunedoarei pentru continuarea lucrãrilor la sediul administrativ. Mai exact douã milioane de lei au fost alocate ca finanþare
Viaþa – marfã de vânzare, moartea – pe ordinea de zi nerambursabilã cãtre episcopie. Urmãtoarele biserici care au primit finanþare de 200.000 de mii de lei sunt Parohia Ortodoxã Românã Deva IV " Naºterea Maicii Domnului" pentru placare pardoseli, scãri ºi soclu bisericã ºi Parohia Ortodoxã Românã Brad III pentru lucrãri de construcþie (tâmplãrie exterioarã, pardoseli, jgheaburi, burlane). În tot acest timp pentru culturã s-au alocat 122.469,33, iar pentru sport 143.785,32 de lei. Domeniul în care activeazã tinerii a fost cel mai slab finanþat, aici alocându-se doar 93.469,82 de lei. Toate ONG-urile au depus dosare cu solicitãri la CJ Hunedoara în care au prezentat diverse initiative în domeniul cultural, social, de mediu, sportive sau de educatie, iar pentru ele au cerut finantare. Monika BACIU
”L
a 16 ani m-au vândut la o familie de þigani pe 400-500 de mii, de atunci. În 1998, m-au mãritat oficial ca sã ia acei 200 de euro de la primãrie. Am nãscut trei fete, iar în 2010 am fugit într-un centru maternal, pentru mame cu copii abuzate ºi de acolo am venit aici, unde l-am cunoscut pe bãiatul ãsta, care ne-a oferit un acoperiº ºi pentru care îi mulþumesc lui Dumnezeu” – Luminiþa Olteanu, 35 de ani, Vulcan. >>> PAGINA A 3-A
Razia din piaþã, urmare a unei spargeri
D
escinderea mascaþilor din cadrul IPJ Hunedoara împreunã cu poliþiºtii de la Petroºani, în târgul de vechituri de la stadion, a venit ca urmare a unei plângeri fãcutã de un petrilean. Omul a fost victima hoþilor, iar o parte din bunurile furate ºi le-a gãsit în târg. Trupele speciale din cadrul IPJ Hunedoara ºi poliþiºtii din Petroºani au luat la puricat toþi comercianþii care vând „vechituri” în târgul sãptãmânal de la stadion. ªi clienþii au fost identificaþi ºi verificaþi dacã au cumpãrat bunuri susceptibile de a fi
furate, iar rezultatul acþiunii este unul spectaculos. Totul a pornit dupã ce un bãrbat din localitatea Petrila a reclamat cã locuinþa i-a fost spartã ºi ºi-ar fi regãsit o parte din bunurile furate chiar în târgul de la stadion. În loc sã afle de la cei care le vindeau
de unde provin, omul a fost pus pe fugã de indivizi ºi a cerut sprijin poliþiºtilor. „S-a dus la târg ºi ºi-a vãzut lucrurile la vânzare. Când a întrebat de unde provin, þiganii s-au pus pe el sã-l batã.
Pãgubitul a sesizat poliþia ºi s-a decis o acþiune mare, extinsã”, susþin surse din rândul anchetatorilor. În urma raziei au fost ridicaþi din piaþã 94 de comercianþi de vechituri, au fost confiscate mãrfuri pentru
care nu existau acte de provenienþã dar ºi care provin sau sunt susceptibile cã provin din furturi. Acþiunea poliþiºtilor este consideratã oportunã ºi de ºefii pieþelor din Petroºani. „Sectorul de vechituri din târgul sãptãmânal de la stadion a fost creat pentru oamenii mai sãrmani care-ºi vând anumite bunuri, la fel ca ºi în alte pieþe din þarã. Tocmai de aceea nu le este perceputã taxã, pentru cã sunt sãraci. Printre ei ºi-au fãcut apariþia ºi unii care au fãcut o afacere din asta, dar ºi persoane care vând
mãrfuri ce ridicã suspiciuni. Vizita poliþiºtilor este bine-venitã, aºa se mai face ºi curãþenie printre ei ”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Nu este pentru prima datã când în târg sunt descoperite de cãtre poliþiºtii din Petroºani diverse bunuri furate. În special telefoane mobile au fost gãsite de cãtre poliþiºti, dupã ce proprietarii lor le-au vãzut pe tarabele unor vânzãtori de la stadion. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Birourile de la CEH sunt supraîncãrcate, iar minele subdimensionate indicaliºtii solicitã S angajãri în minerit, dar acest lucru este destul de greu de realizat având în vedere problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara.
Ar fi nevoie de 500 de mineri în subteranele unitãþilor miniere. Unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au nevoie de personal. Cel puþin 500 de angajãri ar trebui sã se facã la unitãþile miniere pentru cã numãrul de personal sã fie la limita de jos. “Cred cã ne ducem spre aproape 500 de
salariaþi pe care ar trebui sã-i angajãm doar în minerit pentru asigurarea echipelor de la activitatea direct productivã precum ºi în zona de transport dar de mentenata a instalaþilor. Nu putem vorbi de acest numãr însã încercam ºi facem presiunea legalã care ne permite de a face angajãri sau de a determina administraþia sa
facã angajãri la mina Vulcan care are posibilitatea cea mai realã ºi cea mai rapidã de creºtere a producþiei dacã numãrul de salariaþi ar ajunge la cel de care are nevoie mâna aºa cum este prevãzut ºi în venituri ºi cheltuieli. Mina Vulcan ca ºi celelalte exploatãri miniere este sub numãrul minim de personal astãzi ºi noi nu
cerem nimic în plus faþã de ceea ce ne-am propus la sfârºitul anului trecut”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În tot acest timp se vorbeºte de disponibilizãri. Urmeazã sã plece peste 300 de angajaþi ai celor douã termocentrale. “Este vorba despre incoerenta conducãtorilor. Disponibilizãrile au fost reduse de la 540 la 341 la numãr. Cei din termocentrale nu-ºi mai asuma din acest moment numãrul de salariaþi pe care ar putea sã-i disponibilizeze din considerente care nu au cu nimic de a face cu realitatea. Directorii din termocentrale ºi liderii de sindicat cred cã o
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015 viitoare divizare a Complexului Energetic Hunedoara va duce la un nou contract colectiv de muncã pentru termocentrale care va fi unul mult mai facil în ceea ce priveºte valoarea salarilor compensatorii. Din acest motiv nu mai vor sã facã disponibilizãrile. Directorul general spune cã nu mai face disponibilizãrile pentru cã noi cerem angajãri în minerit sau redistribuirea de personal, dar la Bucureºti spune cã le face. Timpul s-a scurs iar calendaristic este aproape imposibl
Drum istoric regândit de autoritãþile vulcãnene
D
rumul lui Mihai Viteazu ar mãri potenþialul turistic al Pasului Vâlcan. Este pãrerea autoritãþilor vulcãnene care au în vedere realizarea drumului care face legãtura cu judeþul Gorj. Drumul încãrcat cu istorie ar putea fi un punct forþe în dezvoltarea staþiunii turistice. “Ajutorul cel mai mare ar fi cei trei kilometri de drum. Este un drum care s-ar putea valorifica din foarte multe puncte de vedere, începând de la daci ºi romani, drumul lui Mihai Viteazu, Primul Rãzboi Mondial. Este un drum plin de
istorie unde s-ar putea creea foarte multe atracþii turistice”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Edilii din Vulcan au încercat sã concesioneze mai multe parcele de teren în vederea realizãrii unor
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
cabane. Au fost investitori care au concesionat, iar apoi s-au rãzgândit din cauza costurilor. “Au fost foarte mulþi care au dori sã concesioneze, toatã lumea a crezut cã dacã va lua teren acolo va construi imediat ºi va curge lapte ºi miere, dar s-a dovedit cã sunt investiþii destul de costisitoare, iar cei care au luat parcele la licitaþie, le-au predta înapoi, dar avem informaþii cã sunt investitori care ºi-au terminat ºi proiectele de cabane ºi sperãm cã din primãvarã sã se apuce de construit”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp în Pasul Vâlcan au loc lucrãri. Se va realiza un apres-ski. “Construim un apres-ski pe lângã pârtia pe care o are primãria Vulcan în zonã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
ºi unde îmi doresc ca la anul sã vorbim de un domeniu schiabil în dezvoltare. Sperãm ca ºi preºedintele Consiliului Judeþean sã ne ajute cu drumul. Este un proiect pe care noi ni-l dorim ºi anume deschiderea drumului de la Gorj spre Vulcan, un drum care sã concureze cu Transalpina ºi un drum care odatã fãcut Pasul Vâlcan va fi mult mai uºor de dezvoltat fiind situat pe acest drum”, a conchis viceprimarul. Ar mai fi nevoie de 11 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor, iar reprezentanþii administraþiei locale îºi pun speranþa în Guvern, iar dacã nu în fondurile euriopene. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dez-
voltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al con-
sã mai duci acest act pânã la sfârºitul anului în aºa fel ca salariaþii sã se bucure de protecþia socialã din veniturile de complectare prevãzute din legislaþie. Nu disponibilizãrile sunt soluþia de redresare a CEH. Un ansamblu de mãsuri care sã ne arate ca aceat complex fie împreunã sau divizat are ºanse de supravieþuire poate sã facã subiectul unor discuþii cu noi. Dacã venim sã tãiem salarii, sã dãm afarã oameni ºi sã venim cu soluþii doar împotriva muncitorilor este un lucru pe care noi nu îl vom accepta”, a mai spus sursa citatã. Ultimele angajãri la unitãþile miniere din Valea Jiului au avut loc anul trecut. Numãrul celor încadraþi pe un post de muncitor necalificat este mult mai mic faþã de necesarul real. Monika BACIU tractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015
Viaþa – marfã de vânzare, moartea – pe ordinea de zi ”L
ocarul de hepatitã a alungat angajatorii
dat ajutor social. Am fost ºi în audienþã la Primãrie, dar mi s-a spus cã nu îndeplinesc condiþiile pentru cã stãm cu el. Dar unde sã mã duc? Apoi, cine mã angajeazã pe mine, cã nu am ºcoli, doar generala, deºi muncesc orice ºi oricât? Am copii buni, fetele sunt foarte cuminþi ºi uneori, au fost chiar zile în ºir când au mâncat doar cornul ºi laptele de la ºcoalã” – declarã cu disperare femeia.
Cât ºi-ar dori cei doi parteneri sã ducã o viaþã normalã – sã-ºi plãteascã facturile ºi sã aibã grijã de copii -, se pare cã nu reuºesc. Firma, unde lucreazã el, nu merge, iar Luminiþa nu mai este cãutatã, focarul de hepatitã alungând ”angajatorii”. ”Doi ani am luat ajutor social, pentru cã nu sunt cãsãtoritã, iar bãiatul ãsta are viaþa lui, eu pe a mea ºi a copiilor ºi trebuie sã fac ceva. Deºi am mutaþie definitivã aici, stau de cinci ani în Vulcan, fetele sunt la ºcoalã, nu ni s-a mai
În acele zile, cât nu a avut mâncare pentru copii, dar nici haine mai groase pentru a putea merge la ºcoalã, Luminiþa Olteanu a lansat un apel pe internet. Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni” i-au sãrit în ajutor, dar nu este suficient. Luminiþa ºi partenerul sãu au nevoie de un loc de muncã pentru a supravieþui, iar fetiþele sã poatã merge la ºcoalã ºi sã aibã ceva în plus de mâncare în afarã de cornul ºi laptele oferit elevilor. Ileana FIRÞULESCU
lucrãrile la zonele de traversare a conductei de gaz ºi se stabilizeazã aceste zone cu fundaþii de beton. A doua fazã este a noastrã a consiliului local de la alimentare pânã la Jitea, acolo avem noi punctul de întâlnire cu CJH ºi sã finalizãm ºi aceastã zonã. La noi va intra anul viitor în execuþie
acest obiectiv. În aceastã zonã sunt niºte terenuri foarte bune sus în Pasul Vulcan, au fost niºte discuþii dar nu s-au concretizat pentru cã au inarziat mult lucrãrile la drum dar dupã ce va fi gata drumul vor circula mai des ºi ochiul atrage acele zone”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
a 16 ani m-au vândut la o familie de þigani pe 400-500 de mii, de atunci. În 1998, m-au mãritat oficial ca sã ia acei 200 de euro de la primãrie. Am nãscut trei fete, iar în 2010 am fugit într-un centru maternal, pentru mame cu copii abuzate ºi de acolo am venit aici, unde l-am cunoscut pe bãiatul ãsta, care ne-a oferit un acoperiº ºi pentru care îi mulþumesc lui Dumnezeu” – Luminiþa Olteanu, 35 de ani, Vulcan. Sus, spre marginea cartierului Dallas, din Vulcan, un apartament foarte curat ºi ordonat ascunde o halucinantã poveste de viaþã. Este apartamentul unui fiu de miner ºi al unei asistente medicale, care are acum 41 de ani ºi lucreazã la o firmã de pazã ce nu-ºi mai poate plãti salariaþii. Omenia lui este consideratã fãrã margini pentru cã gãzduieºte o mamã cu trei copii venitã în urmã cu cinci ani de departe, de prin Vânju Mare, Mehedinþi.
Femeia pare un copil frumos cu copii frumoºi. Fetiþa cea mare, Narcisa Andreea, este o elevã de 10 pe linie, premianta clasei a V-a, de la ªcoala nr. 6, Denisa este în grupa pregãtitoare, iar Ana-Maria are doi ani… ”Covoare, perdele ºi lucruri trebuincioase le-am primit de la familiile unde am lucrat. Fac orice muncã prin gospodãrii, dar acum merge rãu de când cu scandalul hepatitei. Lumea ne ocoleºte din
teamã” – spune mama copiilor, Luminiþa Olteanu-Rotaru.
”U
mblã cu lama în buzunar sã mã taie…” La cei 35 de ani, Luminiþa s-a nãscut ºi a crescut într-o familie care ar dezumaniza orice copil, în care afecþiunea nu existã, viaþa este marfã de vânzare, iar moartea este pe ordinea de zi. Mama ei s-a recãsãtorit cu un þigan, copilãria i-a devenind un iad alãturi de tatãl vitreg. La 16 ani, a fost vândutã pe mai nimic. ”La 16 ani m-au vândut la o familie de þigani pe 400-500 de mii, de atunci. În 1998, m-au mãritat oficial ca sã ia acei 200 de euro de la primãrie. Am nãscut trei fete, iar în 2010 am fugit într-un centru maternal, pentru
mame cu copii abuzate ºi de acolo am venit aici, unde l-am cunoscut pe bãiatul ãsta, care ne-a oferit un acoperiº ºi pentru care îi mulþumesc lui Dumnezeu” – povesteºte Luminiþa Olteanu. Aceasta a divorþat de tatãl fetelor, iar la divorþ i s-au dat douã dintre fete pentru ca tatãl sã nu plãteascã pensia alimentarã. Dupã câþiva ani a reuºit sã obþinã certificatul de naºtere al fetei rãmas la tatã ºi se tot frãmântã cum s-o scape din acel calvar, s-o aducã lângã ea. ”Nu ºtiu cum sã fac. Umblã cu lama în buzunar sã mã taie dacã încerc ceva… Mi-e fricã de ei, de cei din familia lui, pentru cã ºi fratele lui e la fel. Din câte ºtiu ºi pe ea
Proiecte pentru modernizarea municipiului Vulcan
P
roiecte pentru vulcãneni. Deºi mai este puþin pânã la sfârºitul anului, iar calendaristic este iarnã, pe raza municipiului Vulcan au loc mai multe lucrãri de investiþii. Se lucreazã la trotuare, drumuri, parcãri ºi nu numai. „S-au întârziat puþin lucrãrile din motive justificate, din cauza banilor, aºa cã multe din proiectele care au fost concepute pentru acest an au întârziat. Drumul spre Pasul Vulcan este un drum judeþean, el va fi fãcut doar 50% anul acesta pânã la prima curbã. A doua lucrare importantã este drumul spre Cãpriºoara care duce la groapa de gunoi unde s-a ºi intensificat transportul
din mai multe localitãþi pentru cã este singura groapa de gunoi care funcþioneazã în judeþul Hunedoara. Avem trotuarele de pe Nicolae Titulescu, lucrare care este foarte importantã pentru elevii din Vulcan pentru cã aproape toate ºcolile sunt pe partea nordicã a oraºului. Ca sã uºurãm ºi sã avem o siguranþã marita pentru traversarea drumului Nicolae Titulescu unde este un flux
important de maºini am montat semafoare la palma astfel încât elevii sã intre într-o siguranþã totalã atunci când merg la ºcoalã. Pe lângã toate aceste obiective mai avem în licitaþie parcãrile de la Dinca, avem treptele ºi scãrile de ªcoala 6
care fac legãtura dintre Nicolae Titulescu, Traian ºi Dallas”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. De ceva timp edilii de la Vulcan împreunã cu autoritãþile judeþene încearcã sã deschidã calea spre Meriºor pe drumul poºtalioanelor. ªi aici lucrãrile urmeazã a fi realizate, iar investitorii deja par interesaþi de potenþialul zonei. “La drumul spre Dealul Babii avem douã variante. Prima ar fi a CJH care coboarã spre dealul Babii unde ar fi 3 kilometri de rezolvat ºi lucrarea este deja licitatã. Au început
au vândut-o…” – a mai spus Luminiþa, îngrijoratã.
F
4 Actualitate
C
el puþin 4 cabinete medicale stomatologice au rãspuns prezent unei campanii în urma cãreia elevii din clasa pregãtitoare din Petroºani primesc consultaþii gratuite. Cei mici, cu ajutorul voluntarilor de la Crucea Roºie, fac vizite la stomatolog, vãd dacã au probleme, se acomodeazã cu ideea cã la stomatolog nu li se întâmplã nimic rãu ºi primesc periuþe de dinþã, pastã ºi câte un mãr. Primii boboci care au intrat în aceastã campanie sunt copiii de clasã pregãtitoare de la ªcoala Genrealã nr 7 din Petroºani. Ei au ajuns la un cabinet stomatologic din apropiere ºi acolo s-au înghesuit sã se urce pe scaun, ca sã arate cã nu se tem de stomatolog.
„Am vrut sã urc primul cã sunt curajos. Mã spãl pe dinþi de douã ori, dar mi-a zis domnul doctor sã mã spãl de 3 ori”, a spus cel mai curajos copil din aceastã grupã, primul care a urcat pe scaunul dentistului. Alþii s-au temut de o astfel de vizitã, dar au aflat cã nu e aºa rãu. „Nu am
Vizite gratuite la dentist
mai fost la dentist pânã acum, dar nu doare”, a spus o altã fetiþã. Sunt la vârsta la care li se schimbã dinþii, dar acum este ºi mai mare responsabilitatea pãrinþilor. Medicii spun cã la 6 ani este vârsta idealã pentru o primã
vizitã. Asta, pentru a le îndepãrta teama cu care vin cei care ajung prin clasele mai mari ºi pentru a le arãta cã vizita la dentist nu doare. „Râdem, glumim ºi insist sã vinã atunci când vin pãrinþii lor, sã stea un pic pe scaun.
SIDA ºi HIV pe înþelesul liceenilor
De multe ori, numai îi punem pe scaun, povestim un pic ºi apoi îi dãm ajos. Atât, ca sã vadã cã nu doare nimic. Unii sunt curajoºi, alþii nu. De obicei, la clasa a IVa am probleme cu ei, cã s-a întâmplat sã vinã ºi de la uºã le trenmurã picioarele”, a spus dr. Cosmin Iancu, medic stomatolog, care le-a recomandat copiilor sã se spele pe dinþi ºi de 3 ori pe zi. Campania este derulatã în mai multe cabinete stomatologice, care au înþeles importanþa prevenþiei ºi toþi
copiii din clasele pregãtitoare vor ajunge la stomatolog în zilele urmãtoare. „Noi am gândit aceste programe sã se desfîãºoare pe întreaga perioadã a anului 2015 -2016. Vom continua ºi cu restul ºcolilor, cu grupa zero de vârstã, ca sã îi învãþãm sã vinã la dentist”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani, iniþiatoarea proiectului. Cei mici pleacã acasã cu un mãr, o periuþã de dinþi nouã ºi o pastã de dinþi, dar ºi mult mai curajoºi, pentru o viitoare vizitã la dentist. Diana MITRACHE
C
rucea Roºie din Petroºani a demarat o campanie în licee, pentru a le arãta tinerilor ce riscuri sunt în cazul virusului HIV. Numai la Petroºani, peste 200 de persoane urmeazã un tratament pentru cã au SIDA, iar numãrul celor bolnavi poate creºte, dacã tinerii nu aflã cum sã se protejeze. Luni dimineaþã, câþiva elevi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015
primit vizita unor specialiºti de la Crucea Roºie ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
Au aflat cã participã la o lecþie despre cum sã se protejeze de aceast virus, pentru cã nu prea au avut cu cine sã discute despre asta. Nici la clasã, nici acasã nu au aflat prea multe ºi li se pare chiar amuzant subiectul, pentru cã au primit prezervative, însã, tocmai de aceea voluntarii de la Crucea Roºie fac aceste campanii îl liceu. „Nu ºtiu prea multe despre SIDA. Este o boalã care se transmite prin sânge, salivã. Pãrinþii ar trebui sã ne spunã, cred, cã eu tot ce ºtiu, am aflat de pe net”, a spus unul dintre tinerii care a participat la lecþie, dar care nu a fost contrazis de ceilalþi colegii sãi, care au argumentat cã ºtiu doar cã „trebuie sã te protejezi” ºi cam atât. Teoretic nu stau foarte bine ºi nu întotdeauna ºtiu cã prin salivã, spre exemplu, acest virus nu se poate transmite ºi nici de la un colac de wc public nu te poþi infecta. Liceenii au urmãrit câteva filmuleþe propuse de voluntarii de la Crucea Roºie, care au cãutat sã îi conºtientizeze, prin
intermediul imaginilor cu tineri ca ºi ei. „Au aflat cum se transmite acest virus, care sunt modalitãþile de trasmitere, problemele care intervin datoritã infectãrii cu HIV ºi tot ce þine de campania noastrã”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani, cea cu care liceenii au discutat, alãturi de un psiholog. Le-au pus întrebãri ºi poate cã de azi ºtiu ce ar trebui sã facã, atunci când nu au parteneri stabili. Cei care sunt seropozitivi sunt protejaþi în ceea ce priveºte identitatea lor. Se ºtiu, estimativ cifre, sunt sute de oameni care fac tratament pentru cã sunt bolnavi, dar tocmai aceastã confidenþialitate trebuie luatã în calcul atunci când un licean îºi alege partenerul cu care sã aibã contacte sexuale. Crucea Roºie va ajunge în toate liceele de la Petroºani ºi le va împãrþi elevilor prezervative ºi pliante. Diana MITRACHE
Cer autospeciale noi
ª
apte autospeciale noi ar trebui pentru Asociaþia Salvital Hunedoara în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD.
Multe dintre autospeciale au probleme tehnice, iar ar fi necesarã schimbarea lor. Astfel, reprezententanþii Asociaþiei au înaintat o solicitare în acest sens. “În judeþ sunt nouã autospeciale, cinci fabricaþie 2006 ºi restul 2008. ne-ar mai trebui nouã autospeciale. Sperãm ca în anul 2016 sã le putem înlocui”, a declarat Andrei Mihuþ, preºedin-
tele Salvital Hunedoara. Potrivit lui Mihuþ, autospecialele SMURD de la Petrila ºi Petroºani ar trebui înlocuite. “La Vulcan autospeciala e în stare bunã pentru cã a fost întreþinutã de Spitalul de Urgenþã din Petroºani care o are în comodat, iar autospecialele de la Petroºani ºi Petrila ar trebui înlocuite”, a mai spus sursa citatã. Trimestrial, autospecialele SMURD din judeþ sunt trimise la diagnoze auto, iar dacã existã probleme atunci cei care le au în comodat suportã reparaþiile. Monika BACIU
INSEMEX cere modificarea legislaþiei, dupã „Colectiv”
E
venimentul de la Colectiv, care a îndoliat România, ar trebui sã provoace schimbãri în domeniul legislaþiei. Specialiºtii INSEMEX spun cã ar trebui sã fie consultaþi, pentru cã sunt lacune ce au permis astfel de erori. Mai mult, acum se lucreazã la scarã la „experimentul Colectiv” – o simulare a nefericitului eveniment din club, iar rãspunsurile le vor afla procurorii abia peste vreo douã luni. Legile sunt mult prea permisive în România, au lipsuri importante ºi specialiºtii nu sunt întotdeauna consultaþi. Cercetãtorii de la INSEMEX, singurii care fac verificãrile în astfel de situaþii, sunt de pãrere cã legea în acest domeniu ar trebui modificatã ºi adaptatã ºi ºi-au oferit sprijinul pentru elaborarea unor normative în acest sens. „Dupã ce se petrec asemenea evenimente grave, se începe conºtientizarea riscurilor ºi se încearcã remedierea situaþiilor. Eu, personal, aº vrea sã intrãm în normalitate ºi
ne-am oferit sã fim parte, ca institut de cercetare, la elaborarea unor normative specifice domeniului, care sã preîntâmpine producerea accidentelor de asemena amploare”, a declarat dr. ing. Artur George Gãman, directorul general INSEMEX Petroºani. Legislaþia de la noi e, aºa cum spun cercetãtorii, un copy-paste a legislaþiei europene, în care angajatorul îºi asumã tot riscul, dar nu îºi ia mãsuri punctuale de securitate a muncii. „Încercãm sã copiem lumea civilizatã, fãrã sã fim conºtienþi cã la noi
nu existã cultura respectivã de sãnãtate ºi securitate în muncã ºi ceea ce folosesc vesticii, probabil cã nouã nu ni se potriveºte. Trebuie spus la noi cine ce mãsurã trebuie sã ia ºi cum sã o aplice. Sã vã dau un exemplu: înainte erau normele de pro-
mai ale legate de gratuitãþile noastre care au fost sistate ca mai apoi sã se decidã cã ar trebui sã le primim. Ar mai fi ºi faptul cã n-a venit o singurã datã în Valea Jiului, aici unde a fost votat masiv, chiar ºi în proporþie de 70 la sutã. Cu toate astea trebuie sã recunoaºtem cã a fost mai aproape de pensionari decât alþi premieri. Obligat-forþat a majorat ºi alocaþiile, a readus un pic de liniºte în þarã. Eu nu am fost un fan al lui Ponta, dar vã spun ce cred mulþi dintre colegii mei”, declarã Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.
Foºtii ortaci au avut semnat chiar ºi un protocol de colaborare ºi susþinere reciprocã cu coaliþia care pânã sãptãmâna trecutã a format guvernul. „Protocolul este în vigoare cu UNPR, iar în baza lui toate problemele noastre ajungeau mai uºor pe masa miniºtrilor”, mai spun vârstnicii. Pe de altã parte, foºtii ortaci sunt de acord ºi cu miºcarea tinerilor. „Trebuia sã le atragã atenþia cineva, prea mulþi parlamentari au bãgat mâna în sacul cu bani. Prea multã corupþie este la vârf ºi poate aºa se vor mai potoli. Este pãcat de tinerii care au murit, dar nici sã aruncãm þara în haos sau sã vinã Blaga, Udrea, Boc sau Anastase la guvernare nu se poate”, mai spune David. Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului reuneºte circa cinci mii de ortaci care au ieºit la pensie din minerit. Maximilian GÂNJU
Foºtii mineri îi duc dorul lui Ponta
N
u toþi ortacii sunt susþinãtori ai fostului premier, însã cei mai mulþi cred cã a „guvernat bine mai ales pentru cei vulnerabili, respectiv pensionari ºi sãraci”.
Pensionarii minieri din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului susþin cã lui Victor Ponta i se pot reproºa o mulþime de lucruri, mai ales legate de situaþia mineritului, dar este singurul ºef de guvern care le-a majorat pensiile. „Mulþi dintre colegii mei îl plâng pe Ponta, pentru cã el a majorat pensiile ºi nu le-a tãiat cum a fãcut Boc. Reproºuri sunt multe,
tecþie a muncii pe sectoare: cãrbune, sare, minereu ºamd, acum, în cadrul legii generale se specificã doar cã angajatorul are obligaþia de a asigura toate mãsurile pentru prevenirea incidentelor periculoase. Fãrã detalii pe concentraþii, limite”, a mai precizat directorul INSEMEX Petroºani. Conducerea INSEMEX s-a aflat imediat dupã producerea accidentului în Clubul Colectiv ºi acum reface, la scarã, toate detaliile. A luat mostre de burete ºi va lua în calcul la expertizã,
inclusiv ipoteza conform cãreia acel burete ar fi fost îmbibat într-o substanþã volatilã. Cert este cã acel burete s-a topit ºi aºa incandescent a cãzut peste tinerii aflaþi în club, iar fumul a fost unul extrem de toxic. „Facem teste preliminare pe articole pirotehnice, pe materiale similare folosite la capitonarea clubului respectiv ºi suntem la faza în care construim o încãpere care nu va reprodce la scara 1-1, ci la o anumitã scarã, configuraþia din club. Încercãm sã reproducem evenimentul ºi
sã îl monitorizãm cu toate aparatele necesare. S-a vorbit la un moment dat, fãrã a fi o comunicare oficialã, cã s-ar fi spãlat cu nu ºtiu ce solvenþi cu care s-a fãcut curãþenie. Noi o sã luãm în calcul ºi lucrul acesta ºi o sã facem o simulare în urma unor spãlãri cu asemena solvenþi, dar se pare cã buretele respectiv pare sã fie foarte inflamabil”, a mai spus Artur George Gãman, care a fost printre puþinii care au intrat în club dupã tragedie. Experimentele de laborator ar putea fi gata în douã luni, dar abia apoi probele vor ajunge la procurori, datele din anchetã nefiind publice. Cert este cã tragedia din Clubul Colectiv ar putea aduce modificãri, dacã acum se va pune accent pe prevenþie ºi mai mult pe expertizarea unor situaþii grave. Diana MITRACHE
Moloþ ºi Balint rãmân sub controlul procurorilor
C
ercetaþi de DNA pentru fapte de corupþie sau asimilate faptelor de corupþie, fostul preºedinte al CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ cât ºi fostul vicepreºedinte al instituþiei, Tiberiu Balint, nu se vor bucura de libertate deplinã. Procurorii DNA au decis sã le prelungeascã mãsura preventivã a controlului judiciar pentru 60 de zile, iar cei doi au depus o plângere la Tribunalul Hunedoara.
Au sperat ca instanþa de judecatã sã le dea dreptate, însã magistraþii nu au fost de acord cu solicitarea lor de a fi liberi ºi au dat dreptate procurorilor DNA. Astfel, atât plângerea lui Moloþ cât ºi a lui Balint au fost respinse de judecãtorii Tribunalului
Hunedoara, aceiaºi mãsurã fiind luatã ºi împotriva lui Emanoil Milicã Pup ºi a lui Vasile Axinte. M. GÂNJU
4 Actualitate
C
el puþin 4 cabinete medicale stomatologice au rãspuns prezent unei campanii în urma cãreia elevii din clasa pregãtitoare din Petroºani primesc consultaþii gratuite. Cei mici, cu ajutorul voluntarilor de la Crucea Roºie, fac vizite la stomatolog, vãd dacã au probleme, se acomodeazã cu ideea cã la stomatolog nu li se întâmplã nimic rãu ºi primesc periuþe de dinþã, pastã ºi câte un mãr. Primii boboci care au intrat în aceastã campanie sunt copiii de clasã pregãtitoare de la ªcoala Genrealã nr 7 din Petroºani. Ei au ajuns la un cabinet stomatologic din apropiere ºi acolo s-au înghesuit sã se urce pe scaun, ca sã arate cã nu se tem de stomatolog.
„Am vrut sã urc primul cã sunt curajos. Mã spãl pe dinþi de douã ori, dar mi-a zis domnul doctor sã mã spãl de 3 ori”, a spus cel mai curajos copil din aceastã grupã, primul care a urcat pe scaunul dentistului. Alþii s-au temut de o astfel de vizitã, dar au aflat cã nu e aºa rãu. „Nu am
Vizite gratuite la dentist
mai fost la dentist pânã acum, dar nu doare”, a spus o altã fetiþã. Sunt la vârsta la care li se schimbã dinþii, dar acum este ºi mai mare responsabilitatea pãrinþilor. Medicii spun cã la 6 ani este vârsta idealã pentru o primã
vizitã. Asta, pentru a le îndepãrta teama cu care vin cei care ajung prin clasele mai mari ºi pentru a le arãta cã vizita la dentist nu doare. „Râdem, glumim ºi insist sã vinã atunci când vin pãrinþii lor, sã stea un pic pe scaun.
SIDA ºi HIV pe înþelesul liceenilor
De multe ori, numai îi punem pe scaun, povestim un pic ºi apoi îi dãm ajos. Atât, ca sã vadã cã nu doare nimic. Unii sunt curajoºi, alþii nu. De obicei, la clasa a IVa am probleme cu ei, cã s-a întâmplat sã vinã ºi de la uºã le trenmurã picioarele”, a spus dr. Cosmin Iancu, medic stomatolog, care le-a recomandat copiilor sã se spele pe dinþi ºi de 3 ori pe zi. Campania este derulatã în mai multe cabinete stomatologice, care au înþeles importanþa prevenþiei ºi toþi
copiii din clasele pregãtitoare vor ajunge la stomatolog în zilele urmãtoare. „Noi am gândit aceste programe sã se desfîãºoare pe întreaga perioadã a anului 2015 -2016. Vom continua ºi cu restul ºcolilor, cu grupa zero de vârstã, ca sã îi învãþãm sã vinã la dentist”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani, iniþiatoarea proiectului. Cei mici pleacã acasã cu un mãr, o periuþã de dinþi nouã ºi o pastã de dinþi, dar ºi mult mai curajoºi, pentru o viitoare vizitã la dentist. Diana MITRACHE
C
rucea Roºie din Petroºani a demarat o campanie în licee, pentru a le arãta tinerilor ce riscuri sunt în cazul virusului HIV. Numai la Petroºani, peste 200 de persoane urmeazã un tratament pentru cã au SIDA, iar numãrul celor bolnavi poate creºte, dacã tinerii nu aflã cum sã se protejeze. Luni dimineaþã, câþiva elevi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015
primit vizita unor specialiºti de la Crucea Roºie ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
Au aflat cã participã la o lecþie despre cum sã se protejeze de aceast virus, pentru cã nu prea au avut cu cine sã discute despre asta. Nici la clasã, nici acasã nu au aflat prea multe ºi li se pare chiar amuzant subiectul, pentru cã au primit prezervative, însã, tocmai de aceea voluntarii de la Crucea Roºie fac aceste campanii îl liceu. „Nu ºtiu prea multe despre SIDA. Este o boalã care se transmite prin sânge, salivã. Pãrinþii ar trebui sã ne spunã, cred, cã eu tot ce ºtiu, am aflat de pe net”, a spus unul dintre tinerii care a participat la lecþie, dar care nu a fost contrazis de ceilalþi colegii sãi, care au argumentat cã ºtiu doar cã „trebuie sã te protejezi” ºi cam atât. Teoretic nu stau foarte bine ºi nu întotdeauna ºtiu cã prin salivã, spre exemplu, acest virus nu se poate transmite ºi nici de la un colac de wc public nu te poþi infecta. Liceenii au urmãrit câteva filmuleþe propuse de voluntarii de la Crucea Roºie, care au cãutat sã îi conºtientizeze, prin
intermediul imaginilor cu tineri ca ºi ei. „Au aflat cum se transmite acest virus, care sunt modalitãþile de trasmitere, problemele care intervin datoritã infectãrii cu HIV ºi tot ce þine de campania noastrã”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani, cea cu care liceenii au discutat, alãturi de un psiholog. Le-au pus întrebãri ºi poate cã de azi ºtiu ce ar trebui sã facã, atunci când nu au parteneri stabili. Cei care sunt seropozitivi sunt protejaþi în ceea ce priveºte identitatea lor. Se ºtiu, estimativ cifre, sunt sute de oameni care fac tratament pentru cã sunt bolnavi, dar tocmai aceastã confidenþialitate trebuie luatã în calcul atunci când un licean îºi alege partenerul cu care sã aibã contacte sexuale. Crucea Roºie va ajunge în toate liceele de la Petroºani ºi le va împãrþi elevilor prezervative ºi pliante. Diana MITRACHE
Cer autospeciale noi
ª
apte autospeciale noi ar trebui pentru Asociaþia Salvital Hunedoara în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD.
Multe dintre autospeciale au probleme tehnice, iar ar fi necesarã schimbarea lor. Astfel, reprezententanþii Asociaþiei au înaintat o solicitare în acest sens. “În judeþ sunt nouã autospeciale, cinci fabricaþie 2006 ºi restul 2008. ne-ar mai trebui nouã autospeciale. Sperãm ca în anul 2016 sã le putem înlocui”, a declarat Andrei Mihuþ, preºedin-
tele Salvital Hunedoara. Potrivit lui Mihuþ, autospecialele SMURD de la Petrila ºi Petroºani ar trebui înlocuite. “La Vulcan autospeciala e în stare bunã pentru cã a fost întreþinutã de Spitalul de Urgenþã din Petroºani care o are în comodat, iar autospecialele de la Petroºani ºi Petrila ar trebui înlocuite”, a mai spus sursa citatã. Trimestrial, autospecialele SMURD din judeþ sunt trimise la diagnoze auto, iar dacã existã probleme atunci cei care le au în comodat suportã reparaþiile. Monika BACIU
INSEMEX cere modificarea legislaþiei, dupã „Colectiv”
E
venimentul de la Colectiv, care a îndoliat România, ar trebui sã provoace schimbãri în domeniul legislaþiei. Specialiºtii INSEMEX spun cã ar trebui sã fie consultaþi, pentru cã sunt lacune ce au permis astfel de erori. Mai mult, acum se lucreazã la scarã la „experimentul Colectiv” – o simulare a nefericitului eveniment din club, iar rãspunsurile le vor afla procurorii abia peste vreo douã luni. Legile sunt mult prea permisive în România, au lipsuri importante ºi specialiºtii nu sunt întotdeauna consultaþi. Cercetãtorii de la INSEMEX, singurii care fac verificãrile în astfel de situaþii, sunt de pãrere cã legea în acest domeniu ar trebui modificatã ºi adaptatã ºi ºi-au oferit sprijinul pentru elaborarea unor normative în acest sens. „Dupã ce se petrec asemenea evenimente grave, se începe conºtientizarea riscurilor ºi se încearcã remedierea situaþiilor. Eu, personal, aº vrea sã intrãm în normalitate ºi
ne-am oferit sã fim parte, ca institut de cercetare, la elaborarea unor normative specifice domeniului, care sã preîntâmpine producerea accidentelor de asemena amploare”, a declarat dr. ing. Artur George Gãman, directorul general INSEMEX Petroºani. Legislaþia de la noi e, aºa cum spun cercetãtorii, un copy-paste a legislaþiei europene, în care angajatorul îºi asumã tot riscul, dar nu îºi ia mãsuri punctuale de securitate a muncii. „Încercãm sã copiem lumea civilizatã, fãrã sã fim conºtienþi cã la noi
nu existã cultura respectivã de sãnãtate ºi securitate în muncã ºi ceea ce folosesc vesticii, probabil cã nouã nu ni se potriveºte. Trebuie spus la noi cine ce mãsurã trebuie sã ia ºi cum sã o aplice. Sã vã dau un exemplu: înainte erau normele de pro-
mai ale legate de gratuitãþile noastre care au fost sistate ca mai apoi sã se decidã cã ar trebui sã le primim. Ar mai fi ºi faptul cã n-a venit o singurã datã în Valea Jiului, aici unde a fost votat masiv, chiar ºi în proporþie de 70 la sutã. Cu toate astea trebuie sã recunoaºtem cã a fost mai aproape de pensionari decât alþi premieri. Obligat-forþat a majorat ºi alocaþiile, a readus un pic de liniºte în þarã. Eu nu am fost un fan al lui Ponta, dar vã spun ce cred mulþi dintre colegii mei”, declarã Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.
Foºtii ortaci au avut semnat chiar ºi un protocol de colaborare ºi susþinere reciprocã cu coaliþia care pânã sãptãmâna trecutã a format guvernul. „Protocolul este în vigoare cu UNPR, iar în baza lui toate problemele noastre ajungeau mai uºor pe masa miniºtrilor”, mai spun vârstnicii. Pe de altã parte, foºtii ortaci sunt de acord ºi cu miºcarea tinerilor. „Trebuia sã le atragã atenþia cineva, prea mulþi parlamentari au bãgat mâna în sacul cu bani. Prea multã corupþie este la vârf ºi poate aºa se vor mai potoli. Este pãcat de tinerii care au murit, dar nici sã aruncãm þara în haos sau sã vinã Blaga, Udrea, Boc sau Anastase la guvernare nu se poate”, mai spune David. Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului reuneºte circa cinci mii de ortaci care au ieºit la pensie din minerit. Maximilian GÂNJU
Foºtii mineri îi duc dorul lui Ponta
N
u toþi ortacii sunt susþinãtori ai fostului premier, însã cei mai mulþi cred cã a „guvernat bine mai ales pentru cei vulnerabili, respectiv pensionari ºi sãraci”.
Pensionarii minieri din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului susþin cã lui Victor Ponta i se pot reproºa o mulþime de lucruri, mai ales legate de situaþia mineritului, dar este singurul ºef de guvern care le-a majorat pensiile. „Mulþi dintre colegii mei îl plâng pe Ponta, pentru cã el a majorat pensiile ºi nu le-a tãiat cum a fãcut Boc. Reproºuri sunt multe,
tecþie a muncii pe sectoare: cãrbune, sare, minereu ºamd, acum, în cadrul legii generale se specificã doar cã angajatorul are obligaþia de a asigura toate mãsurile pentru prevenirea incidentelor periculoase. Fãrã detalii pe concentraþii, limite”, a mai precizat directorul INSEMEX Petroºani. Conducerea INSEMEX s-a aflat imediat dupã producerea accidentului în Clubul Colectiv ºi acum reface, la scarã, toate detaliile. A luat mostre de burete ºi va lua în calcul la expertizã,
inclusiv ipoteza conform cãreia acel burete ar fi fost îmbibat într-o substanþã volatilã. Cert este cã acel burete s-a topit ºi aºa incandescent a cãzut peste tinerii aflaþi în club, iar fumul a fost unul extrem de toxic. „Facem teste preliminare pe articole pirotehnice, pe materiale similare folosite la capitonarea clubului respectiv ºi suntem la faza în care construim o încãpere care nu va reprodce la scara 1-1, ci la o anumitã scarã, configuraþia din club. Încercãm sã reproducem evenimentul ºi
sã îl monitorizãm cu toate aparatele necesare. S-a vorbit la un moment dat, fãrã a fi o comunicare oficialã, cã s-ar fi spãlat cu nu ºtiu ce solvenþi cu care s-a fãcut curãþenie. Noi o sã luãm în calcul ºi lucrul acesta ºi o sã facem o simulare în urma unor spãlãri cu asemena solvenþi, dar se pare cã buretele respectiv pare sã fie foarte inflamabil”, a mai spus Artur George Gãman, care a fost printre puþinii care au intrat în club dupã tragedie. Experimentele de laborator ar putea fi gata în douã luni, dar abia apoi probele vor ajunge la procurori, datele din anchetã nefiind publice. Cert este cã tragedia din Clubul Colectiv ar putea aduce modificãri, dacã acum se va pune accent pe prevenþie ºi mai mult pe expertizarea unor situaþii grave. Diana MITRACHE
Moloþ ºi Balint rãmân sub controlul procurorilor
C
ercetaþi de DNA pentru fapte de corupþie sau asimilate faptelor de corupþie, fostul preºedinte al CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ cât ºi fostul vicepreºedinte al instituþiei, Tiberiu Balint, nu se vor bucura de libertate deplinã. Procurorii DNA au decis sã le prelungeascã mãsura preventivã a controlului judiciar pentru 60 de zile, iar cei doi au depus o plângere la Tribunalul Hunedoara.
Au sperat ca instanþa de judecatã sã le dea dreptate, însã magistraþii nu au fost de acord cu solicitarea lor de a fi liberi ºi au dat dreptate procurorilor DNA. Astfel, atât plângerea lui Moloþ cât ºi a lui Balint au fost respinse de judecãtorii Tribunalului
Hunedoara, aceiaºi mãsurã fiind luatã ºi împotriva lui Emanoil Milicã Pup ºi a lui Vasile Axinte. M. GÂNJU
6 Actualitate
Municipiul Petroºani se îmbracã Plaje exotice sau în lumini de sãrbãtoare unicipiul Petroºani îmbracã haine de pârtii pline sãrbãtoare. Deja au fost montate primele M ghirlande de sãrbãtoare pe Bulevardul 1 Decembrie de zãpadã 1918, iar autoritãþile locale de la Petroºani promit cã anul acesta iluminatul ornamental va fi mult mai amplu faþã de ce era pânã acum. “S-a început pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 de la Centrul Civic ºi se continuã lucrãrile pânã în capãtul Aeroporului pe strada Aviatorilor dupã care o sã înceapã lucrãrile de amplasare a ghirlandelor în plus faþã de anul trecut pe strada Independenþei ºi tot centrul Civic, tot ceea ce înseamnã stâlpii de iluminat public vor fi montate ghirlande pe aceºtia, sunt un numãr de aproximativ 100 de stâlpi. Urmeazã sã fie montate ghirlande pe DN66 de la intrarea în Petroºani, mai exact de la Liceul Teoretic ºi pânã la sensul giratoriu de la Biserica Catolicã. Vor fi montate ghirlande pe stâlpii care delimiteazã benzile de transport înspre Târgu Jiu ºi Haþeg ºi totodatã intrarea spre Petroºani va fi marcatã cu o siglã foarte mare “La mulþi ani 2016”, au declarat autoritãþile locale. ªi zonele mãrginaºe ale localitãþii vor fi împodobite astfel încât toþi cetãþenii sã simtã cã e sãrbãtoare. “O sã amplasãm ºi în anumite intersecþii din Colonie, mai exact la strada Cuza Vodã, intersecþie cu Timiºoarei, strada Dacia unde sunt ºi blocurile de locuinþe ºi în principalele intersecþii din cartierele mãrginaºe. Pe lângã ghirlan-
dele de pe arterele principale sunt amenajateºi parcurile, sensurile giratorii. O sã fie un iluminat ornamental mult mai amplu faþã de anii precedenþi”, a mai spus sursa citatã. Îmbrãcarea oraºului în lumini de sãrbãtoare costã în jur de 200 de mii de lei. “A fost licitaþie ºi ne costã undeva la 200 de mii de lei fiind inclusã manopera, ceea ce înseamnã montaj, demontaj ºi închirierea ghrilandelor”, mai spun reprezentanþii municipalitãþii. Încã nu a fost stabilitã datã în care va fi pornit iluminatul ornamental. Anii trecuþi, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani apãsa butonul de pornire în seara lui Moº Crãciun. Monika BACIU
INFORMARE SC APA SERV SA S.C Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã utilizatorii din oraºul PETROªANI cã pentru punerea în funcþiune a reþelei de alimentare cu apã potabilã realizatã prin proiectul “ Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) – Economii”, distribuþia apei potabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program: - în data de 12.11.2015, între orele 8.00 – 20.00, zonele afectate - str. 9 Mai, aleea Florilor, str. Carpaþi, aleea. Crângului, aleea. Pinului, aleea. Liliacului, str. 13 Septembrie, str. Vilelor, str. Petru Maior, Hotelul Petroºani ºi Cartierul Aeroport; Menþionãm cã programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie în funcþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale ale oraºului respectiv. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere. Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Se dã startul la distracþie! Nu mai este foarte mult timp ºi sãrbãtorile de iarnã ne bat la uºã. Tot mai multã lume preferã sã le petreacã într-un loc exotic, departe de frig ºi zãpadã, unde sã poatã sã stea de dimineaþã ºi pânã seara la plajã fãrã se se gândeascã la pregãtirea bucatelor pentru Crãciun sau pentru anul nou. Chiar dacã preþurile nu sunt accesibile tuturor existã mulþi oameni care deja ºi-au cumpãrat astfel de sejururi. Tariful unui sejur la plajã în destinaþii precum Republica Dominicanã sau Cuba începe de la 2.250 de euro/persoanã ºi poate ajunge pânã la 2.930 euro/persoanã. Cele mai numeroase cereri s-au înregistrat pentru excursii în þãri precum Cuba, Maldive, Republica Dominicanã, Thailanda, Mexic sau Statele Unite ale Americii. În cazul circuitelor cum sunt cele în Argentina, Vietnam, SUA sau Mexic, tarifele încep de la 2.270
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015 euro/persoanã ºi pot ajunge la 5.000 euro/ persoanã, în funcþie de complexitatea sejurului ºi numãrul de zile. Pentru cei ce preferã sã dea ºi un aer de aventurã vacanþei, un safari de Revelion în Kenya ajunge la 2.590 euro/persoanã. O altã destinaþie preferatã de români este Africa de Sud datoritã experienþei culturale ºi a mozaicului rasial ce a dat zonei numele de 'Þara Curcubeului'. Cape Town, Capul Bunei Speranþe, Johannesburg ºi Kruger Park sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute atracþii turistice pentru un Revelion în Africa de Sud. Preþul pentru o astfel de vacanþã începe de la 1.995 euro/persoanã. Mai mult decât atât costul unui Revelion în Singapore ºi Bali începe de la 1.895 euro/persoanã. Pentru un Revelion în care sã se bucure de priveliºtea deosebitã a insulelor tropicale ºi
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 10.11.2015 în oraºul: - Petroºani - între orele 09:00 - 14.00. Zona afectatã: str. Aviatorilor, zona cuprinsã între bl. 8- 28. Motivul restricþiei: remediere pierdere la reþeaua de alimentare cu apã a blocurilor 12,14,16,18, str. Aviatorilor; - între orele 08:00 - 20.00. Zona afectatã: Cartier Bosnia. Motivul restricþiei: cuplarea noului tronson tunel Petrila - Dãrãneºti al aducþiunii Taia - Petroºani; Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
facilitãþile unei staþiuni moderne, românii plãtesc începând de la 2.590 euro/persoanã. Revelioanele în Dubai sunt printre favoritele românilor iar cei care au optat pentru pachete de lux au vârste cuprinse între 30 ºi 45 ani, au venituri peste medie, cãlãtoresc în cuplu, de obicei, ºi îºi rezervã mai multe vacanþe pe an. Preferã hotelurile de lanþ, unele situate pe plajã, care în Emirate depãºesc standardele internaþionale de lux ºi servesc la hotel doar micul dejun, pentru a se bucura de tot ce poate oferi Dubaiul în materie de gastronomie. Aproape toate agenþiile de turism au înregistrat în acest an câºtiguri semnificative pentru cã numãrul persoanelor care au achiziþionat pachete pentru vacanþe a fost în creºtere. Acest lucru în ciuda faptului cã românii sunt din ce în ce mai sãraci. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015
Preºedintele CJH, întâlnire cu guvernatorul Rotary District
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, întâlnire la nivel înalt.
O delegaþie condusã de guvernatorul Rotary District 2241, Daniel Tãnase, s-a întâlnit cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. Scopul vizitei a fost legat de iniþiativele filantropice. „Facem un periplu prin þarã, bifând întâlniri cu reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale. Ideea este de a reitera necesitatea unei colaborãri strânse între noi ºi entitãþile statului ºi obþinerea unui sprijin direct din partea acestora pentru a ridica anvergura acþiunilor de susþinere pe care Rotary le deruleazã în
folosul comunitãþii”, a precizat Daniel Tãnase. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara susþine “iniþiativele în care banul public sprijinã excelenþa, fie cã e vorba de sport, de culturã, sau de performanþã ºcolarã” „Suntem un colaborator tradiþional al Clubului Rotary, am avut proiecte împreunã, pentru cã susþinem iniþiativele viabile în care banul public sprijinã exce-
lenþa, fie cã e vorba de sport, de culturã, sau de performanþã ºcolarã”, a declarat Adrian David. alvital a acþionat în instanþã Primãria Rotary este o Lupeni. Pentru cã la începutul acestui organizaþie a oamenilor an consilierii locali de la Lupeni au decis sã de afaceri ºi reprezenrezilieze contractul cu Asociaþia Salvital, cei tanþilor diferitelor profedin urmã s-au decis sã apeleze la instanþã. sii din întreaga lume care considerã importantã asigurarea de hotãrârii Consiliului “I-am acþionat în servicii umanitare, Local al municipiului instanþã pentru cã au care încurajeazã înalte Lupeni nr. 34/2008 abrogat prin hotãtâre standarde etice în toate de consiliu contractul privind aprobarea domeniile de activitate contribuþiei la Asociaþia dintre noi ºi actul de ºi ajutã la menþinerea Salvital Hunedoara, susþinere a parapãcii, precum ºi la în vederea susþinerii medicilor. Acordul nu stabilirea de relaþii de financiare a salariaþilor poate fi încetat unilatebunã înþelegere între ºi echipãrii personalului ral”, a declarat Andrei popoare. paramedical precum ºi Mihuþ, preºedintele toate hotãrârile de Monika BACIU Salvital Hunedoara. modificare (…)”, se Consilierii locali aratã în nota de de la Lupeni au aprofundamentare a bat încetarea acordului proiectului de hotãrâre. de parteneriat dintre Edilii locali îºi municipalitate ºi asomotiveazã aceastã ciaþia Salvital, în baza decizie. cãreia funcþioneazã “Precizez faptul cã la modului SMURD la nivel judeþean. Totul s-a înfiinþarea Asociaþiei Salvital Hunedoara ºi a întâmplat în cadrul formaþiunilor parameºedinþei de la sfârºitul dicale de tip SMURD, lunii februarie. paramedicii erau anga“S-a considerat jaþii autoritãþilor locale, necesarã ºi abrogarea
Primãria Lupeni chematã în instanþã pentru SMURD
S
Amenzile, plãtite înaintea impozitelor
N
u le plãtim când vrem noi. Este vorba despre impozitele ºi taxele care se plãtesc anual cãtre fisc. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, o persoanã care are amenzi neplãtite nu va putea sã-ºi achite impozitele ºi taxele locale pânã ce nu achitã înaite amenda. Mai exista ºi situaþia în care mulþi dintre cetãþeni ºi-au plãtit amenzile, dar nu au trimis dovada platii la poliþie, sau ºi mai rãu, poliþia nu a þinut cont de dovada platii ºi a trimis cãtre organ fiscal local amenzile pentru punerea în executare. Organul fiscal local de cele mai multe ori nu are cunoºtinþã de platã amenzilor pe care poliþia le trimite spre executare pentru cã plata se poate efectua oriunde pe teritoriul
fiind incluºi în aparatul de specialitate al primarilor localitãþilor membre. Ulterior, asociaþia a solicitat transferarea acestor paramedici ºi asumarea plãþii salariilor ºi a echipamentelor necesare intervenþiei de cãtre autoritãþile locale”, se mai aratã în proiect. Administraþia localã de la Lupeni a decis sã încheie parteneriatul cu Asociaþia Salvital în luna ianuarie a acestui an. În tot acest timp, procesul dintre cele douã pãrþi continuã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Monika BACIU
României pânã la începerea executãrii. Din momentul comunicãrii/ înmânãrii procesului-verbal de contravenþie pânã la data comunicãrii somaþiei de platã contravenientului, amenda încasatã se face venit la bugetul local la care s-a efectuat plata de cãtre contravenient, indiferent de faptul cã suma datoratã a fost achitatã în termenul de 48 de ore/douã zile lucrãtoare, dupã caz, sau dupã acest termen, ori de faptul cã în aceastã perioadã amenda a fost plãtitã integral sau parþial. În situaþia în care, deºi persoana fizicã sau juridicã a achitat amenda contravenþionalã la bugetul local al unei unitãþi administrativ-teritoriale, alta decât cea de domiciliu, iar organul din care face parte agentul constatator a comunicat, din oficiu, procesul-verbal de constatare a contravenþiei organelor de specialitate ale unitãþilor administrativ-teritoriale în a cãror razã teritorialã domiciliazã contravenientul persoanã fizicã sau, dupã caz, îºi are domiciliul fiscal contravenientul persoanã juridicã, contravaloarea amenzii încasate constituie venit la bugetul local al unitãþii administrativ-teritoriale unde s-a efectuat plata acesteia. Toate aceste noi reglementari sunt fãcute pentru cã oamenii cu foarte multe amenzi sã înceapã sã le plãteascã. Cele mai multe amenzi pe care oamenii le au cãtre fisc sunt cele de circulaþie. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015
Henþ cu mâna
La mulþi ani, Pinti!
Mihai Pintilii a împlinit 31 de ani. Ce repede au trecut anii! Titularul echipei Naþionale, în prezent la Hapoel Tel Aviv (Israel) a fãcut cunoºtiinþã cu fotbalul mare la Jiul Petroºani, unde a jucat în perioada 20062009, atât în Divizia „A”, cât ºi în „B”. O coincidenþã fericitã face ca fostul jiulist
Fotbal, Liga I
Fotbal, Liga a II-a
STEAUA... CLUJ!
Derby de campioane în „B”
z Haoticul fotbal românesc îºi continuã epopeea spre nicãieri: Steaua Bucureºti a jucat pe teren propriu la Cluj, 5-3 cu FC Botoºani, agãþându-se de locul 3. z Fostul jiulist Nicandro Breeveld a deschis scorul în minutul 1 pentru Steaua, fiind cel mai rapid gol al sezonului. z Dinamo ia o gurã de oxigen dupã victoria cu 1-0 cu ACS (Recaº) Poli Timiºoara. z Echipa lui Gigi Mulþescu, FC Voluntari, îºi pãstreazã locul 13, dupã un 2-2 cu CFR Cluj, ardelenii revenind de la 2-0 pentru gazde! z Astra Giurgiu pare extrem de hotãrâtã sã câºtige acest campionat.
z Foste campioane ale României, Rapid Bucureºti ºi Oþelul Galaþi s-au întâlnit acum în derby-ul Seriei 1 pe Giuleºti, scor 0-0. z O altã
sã-ºi celebreze ziua de nume ºi cea de naºtere, una dupã alta: 8 noiembrie (Sf. Mihail ºi Gavriil), 9 noiembrie, ziua de naºtere. El a sosit în þarã în vederea amicalului de pe 17 noiembrie, România – Italia, fiind foarte afectat de tragedia de la clubul „Colectiv” din Capitalã, despre care ºi-a ºi exprimat o fostã prim-divizionarã, Ceahlãul P. Neamþ, reuºeºte a doua victorie în campionat, 1-0 cu A.C.S. Berceni, dar rãmâne pe ultimul loc în clasament. z Cu o singurã înfrângere, Dunãrea Cãlãraºi este revelaþia seriei, fiind ocupanta locului 2. z În Seria a 2a, U.T.A. profitã de lipsa de formã a bãimãrenilor ºi se detaºeazã ca lider, dupã 2-0 cu ªoimii Pâncota (antrenor Ionuþ Popa). z „U” Cluj bate cu 1-0 la Metalul Reºiþa, obligându-l pe Eugen Tricã sã-ºi dea demisia de la conducerea tehnicã a reºiþenilor. z F.C. Caransebeº, umilitã pe teren propriu cu 3-0 de C.S. Mioveni.
Ionuþ Popa (ªoimii Pâncota) a antrenat în urmã cu zece ani la Jiul
pãrere: „E obligatoriu sã se schimbe ceva în societate ca sã putem rãmâne în România”. Mihai Pintilii s-a fãcut mereu remarcat prin poziþia sa de luptãtor ºi sportiv corect ºi îi transmitem din acest colþ de paginã toate cele bune ºi încã mulþi ani de viaþã ºi în sport.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Deva, eterna remizã
z În cea de-a 11-a etapã a Seriei a 4-a, Cetate Deva a remizat a patra oarã la rând, 0-0 la Mãgura Cisnãdie, la fel ºi hunedorenii 0-0 la Lugoj. z Liderul ASU Poli Timiºoara a învins la limitã pe CS Ineu. z Surprizã la Becicherecu Mic, unde echipa oaspete CSU II Craiova a învins cu 2-0. z Recent promovata Performanþa Ighiu a învins cu scor de neprezentare, 3-0 la Giarmata.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
AU TRECUT ZECE ANI... Actualul antrenor al ªoimilor Pâncota, Ionuþ Popa (stânga) pe vremurile bune ale Jiului, alãturi de directorul executiv Marian Spiru ºi patronul jiulist Alin Simota.