Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 961
Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Va fi validatã notificarea SNIM
S
ocietatea de Închideri de Mine din Valea Jiului aflã, în scurt timp, dacã notificarea depusã la Bruxelles a trecut. Termenul limitã este pânã la finele acestei luni, iar pensionarii, cei care vor sã se disponibilizeze, dar ºi angajaþii mai multor unitãþi aflã cum vor sta lucrurile pânã în 2018. Pânã în 31 octombrie vine rãspunsul de la Bruxelles, acolo unde notificarea a trecut de mai multe etape în care prevederile au fost agreate de europeni, cu condiþia ca ministerul român sã îºi asume responsabilitatea pentru ele. Acum, mai sunt doar câteva zile ºi aflãm rãspunsul ce îi vizeazã pe cei ce depind de aceastã notificare. „S-a discutat cu Bruxellesul cu privire la modificarea acelei scheme de ajutor de stat. Chiar au cerut clarificãri de la Bruxelles la minis-
terul de resort, iar ministerul ºi-a asumat aceastã notificare ºi este doar o problemã ca pânã la finele lunii octombrie sã primim acceptul pentru a stabili numãrul de disponibilizaþi pentru anul viitor, gratuitãþile pentru pensionari, fondurile pentru demolãri ºi ecologizãri ºi pentru reconversia profesionalã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Reprezentanþii minelor neviabile au depus aceastã notificare pentru a modifica numãrul disponibilizaþilor care pleacã, ºi care era unul mult prea mare, pentru a le putea da înapoi pensionarilor gratuitãþile, dar ºi pentru a stabili o serie de planuri de închidere la cele trei mine:Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Diana MITRACHE
Senatorul Vochiþoiu – lipsã de tact ºi sfidarea minerilor schingiuþi de securitate dupã greva din 77
P
entru completarea Legii recunoaºterii meritelor luptãtorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, gestul senatorului Haralambie Vochiþoiu de a-l plimba cu sine prin Parlametul României ºi Guvern pe Constatin Dobre, liderul minerilor în timpul grevei din 1977, fãrã a-i sta alãturi mãcar un miner mutilat de comuniºti dupã acel eveniment, a produs supãrãri majore. Fapta a fost consideratã ca una lipsitã de respect ºi consideraþie faþã de cei care au simþit efectele grevei pe pielea lor ºi a familiilor lor, în timp ce liderul Constatin Dobre ºi-a pus propria piele la adãpost… >>> PAGINILE 4-5
Unitãþile miniere devin atractive
O
parte din cãrbunele scos cu trudã de mineri ajunge la clanurile de hoþi care jefuiesc garniturile de tren ce se îndreaptã cãtre termocentrale. Furturi sunt ºi de la subunitãþile miniere atât ale CEH cât ºi ale SNÎMVJ. Autoritãþile îi prind pe mulþi dintre „haiduci” însã aceºtia nu ajung dupã gratii. Furturile de huilã, lemn sau fier din trenurile care tranziteazã Valea Jiului se înteþesc în sezonul rece, iar autoritãþile le catalogheazã ca „furturi ale foamei” ce
pot fi reduse dar nu ºi stopate în condiþiile actuale de sãrãcie. O mare parte a infracþiunilor de acest gen sunt înregistrate în municipiul Vulcan. Totuºi, se furã, de cum
dã frigul, de la mai toate minele, iar în unele cazuri cu complicitatea unor ºefi sau a celor care pãzesc. Un alt punct critic este zona Coloniei Iscroni din Aninoasa. Majoritatea celor care trãiesc în aceste zone nu au nici o sursã de venit ºi îºi asigurã traiul din „strângerea” huilei ce cade din vagoane sau din furtul acesteia direct din garniturile aflate în mers. Poliþiºtii se aºteaptã la
o creºtere în perioada imediat urmãtoare dat fiind faptul cã frigul a venit iar cererea de huilã pe piaþa neagrã este în creºtere. Un sac de cãrbune se vinde cu preþuri
cuprinse între 7 ºi 10 lei, iar hoþii pot fura într-o singurã zi ºi 100 de saci de la om singurã subunitate. „Afacerea” merge bine ºi meritã riscul îºi spun cei mai mulþi dintre hoþi, mai ales cã dacã sunt prinºi nu
ajung la rãcoare. Abia dupã ce primesc una sau douã condamnãri cu suspendare, pentru aceiaºi faptã, magistraþii îi trimit dupã gratii. Maximilian GÂNJU