Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 960
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Planeta Petrila o lume vãzutã prin obiectiv de film
Zona industrialã Livezeni rãmâne la Petroºani
R
eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani susþin cã au ajuns la un acord cu cei de la Aninoasa în privinþa zonei industriale de la Livezeni. “Am convenit o înþelegere în proporþie de 95%. Urmazã sã fie depus procesul verbal la instanþã, iar zona va rãmâne la noi aºa cum este vechea graniþã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP. Un nou termen în dosar a fost fixat pentru luna aceasta când, la Tribunalul Hunedoara va trebui depus raportul de contra-expertizã. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura
Tot mai înglodaþi în datorii omânia tara paradoxurilor. Toatã R lumea vorbeºte despre creºterea economicã a þãrii, dar ºi de creºterile salariale care au avut ºi au loc în þara noastrã. Cu toate acestea suntem din ce în ce mai sãraci ºi din ce în ce mai datornici faþã de bãncile la care ne-am împrumutat. De cele mai
Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, n tânãr regizor Andrei Dãscãlescu se încãpãþâneazã sã vinã mereu la administraþia localã de Petrila ºi o face de ani buni, doar pentru cã este fascinat de ceea ce la Aninoasa a deschis gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-au umplut mereu sufletul ºi acum revine un proces pentru din nou cu gândul cã mina mai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a revendicarea terenului.
U
cunoscut pe mineri poate în timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cu Monika BACIU plãcerea de a ne reda nouã viaþa lor. >>> PAGINILE 4-5
multe ori aceste credite care au fost fãcute au avut un rost foarte bine stabilit. Marea majoritate a oamenilor a accesat aceste credite pentru o locuinþã chiar dacã valoarea care trebuia datã înapoi bãncilor este aproape dublã iar perioada de timp este una extrem de mare. Cu toate acestea þara noastrã a atins în august cel mai mare numãr al restanþierilor persoanelor fizice la bãnci
ºi instituþii financiare nebancare din ultimii 2 ani ºi o lunã, în condiþiile în care 719.235 de români aveau datorii mai mari de 30 de zile. Zeci de petroºãneni sunt trimiºi în judecatã lunar, aceºtia fiind executaþi silit pentru neplata datoriilor. Nici pensionarii nu fac excepþie din aceastã categorie. La nivelul judeþului mii de pensionari au popriri pe venituri din cauzã cã nu ºi-au achitat datoriile. Un nivel mai mare decît în august 2015 a fost consemnat în iunie 2013 cînd numãrul datornicilor era de peste 740.000. De la începutul acestui an, numãrul restanþierilor a cres-
cut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restanþe erau în euro, respectiv 4,98 miliarde de lei, restul fiind în lei (peste 4,38 miliarde lei), alte valute (circa 1,93 miliarde lei) ºi dolari (aproximativ 69 milioane lei). Astfel, suma totalã a datoriilor depãºeºte 11,3 miliarde lei, din care peste 7,9 miliarde erau întîrzieri mai mari de 90 de zile. Creditul în lei a crescut cu 2% (2,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valutã exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valutã a scãzut cu 1%). La 31 august 2015, creditul neguvernamental a înregistrat o creºtere de 0,2% (2,1% în termeni reali) faþã de 31
august 2014, pe seama majorãrii cu 15% a componenþei în lei (17,2% în termeni reali) ºi a diminuãrii cu 10,9% a componenþei în valutã exprimatã în lei (exprimat în euro, creditul în valutã s-a redus cu 11,3%). Situaþia nu stã mai bine nici în Valea Jiului unde rata ºomajului este destul de mare iar locurile de muncã sunt limitate. Cei care încearcã din greu sã þinã pasul cu ratele, taxele ºi preþurile la medicamente ºi alimente sînt pensionarii care au cît de cît noroc cu o pensie destul de bunã avînd în vedere cã cei mai mulþi dintre aceºtia au lucrat la minele din zonã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
Paula Iacob a apãrat Valea Jiului C
elebra avocatã Paula Iacob a murit. Aceasta a cunoscut bine zona Vãii Jiului prin prisma minerilor pe care i-a reprezentat în diferite procese. Mai mult decât atât aceasta a tras ºi niºte concluzii referitoare la condiþiile de trai ale ortacilor. Inculapþii au fost de fapt victimele colaterale ale unui sistem de stat subdezvoltat ºi ignorat la nivel guvernamental. “Statul pe final, trebuie sã rãspundã de ceea ce s-a întâmplat, ori statul nu poate rãspunde decât prin Minister. Procesul cam pune probleme pentru cã aceste pierderi, aceste familii ºi-au pierdut oameni dragi, apropiaþi în acest accident, trebuie despãgubite, vor avea nevoie copiii de sume de bani, se pune ºi problema banilor, de aceea statul care este proprietarul acestor mine trebuie sã fie parte din proces ºi sã rãspundã de cei care deocamdatã au cali-
tatea de inculpat. Eu nãdãjduiesc în acest dosar sã se ajungã la o soluþie de achitare care atât din punct de vedere penal, cât ºi moral ºi material, oamenii acestora nu le vor ajunge anii de viaþã pentru a plãti dacã vor fi obligaþi la plata sumelor solicitate cu titlu de despãgubiri morale ºi materiale, dar moral oamenii aceºtia nu trebuie sã ajungã sã fie condamnaþi ºi aceasta este convingerea mea nu în calitatea de avocat care apãr un inculpat, este opinia mea în calitate de om care trãieºte în societatea româneascã. Este o parte a vieþii noastre ºi repet cã nãdãjduiesc cã cei care vor judeca
Vor avea carduri de sãnãtate de la naºtere pânã la 18 ani
demarat un nou proiect privind A asigurarea serviciilor
aceastã cauzã sã vadã ºi altceva decât literã moartã, neagrã, pe paginã albã a dosarului ºi sã vadã cât de curatã este conºtiinþa acestor oameni, dar care au acest ghinion cã în loc sã lucreze într-un birou în care sã-i vinã salariul în liniºte, într-un birou cu aer condiþionat ºi cu soarele intrând pe fereastra biroului coboarã în adâncul
nu s-a încheiat încã, majoritatea românilor adulþi au intrat în posesia cardurilor de sãnãtate, iar sistemul intrã încet-încet în fucþiune, numãrul ”rateurilor” sistemului electronic diminuându-se substaþial. Un alt proiect de gen este în pregãtire, respectiv carduri de sãnãtate pentru categoriile de vârstã cuprinse între 0 ºi 18 ani. Astfel, nou nãscuþilor li se va elibera un card pe viaþã.
medicale prin cardul de sãnãtate. Se lucreazã intens la metodologie pentru ca din primãvara lui 2016 copiii, începând de la naºtere pânã la 18 ani, sã beneficieze de aceste carduri. Dupã aproape ºase luni de promovare ºi alte aproape 12 luni de implementare, care
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
minei punându-ºi viaþa în pericol ºi în egalã mãsurã ºi a celorlalþi care lucreazã în acest mediu atât de dificil. Pentru mine este o problemã de suflet ºi de respect pe care eu socot cã oamenii aceºtia trebuie apãraþi cu curaj, cu preþuire, cu folosirea legii exact aºa cum se cuvine ºi cu nãdejdea cã vom obþine soluþia dreaptã care nu poate fi
Aceastã informaþie a dat-o ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, sãptãmâna trecutã precizând cã se ia serios în calcul extinderea cardului de sãnãtate pentru copii pentru ca mãsura sã poatã fi implementatã cel mai probabil în lunile martie-aprilie anul viitor. "Vreau sã extindem varianta de card, varianta informaticã ºi pentru categoria 0-18 ani. Ne gândim sã facem lucrul acesta de anul viitor, probabil dau orientativ lunile martie-aprilie anul viitor, când ar putea intra în vigoare", a afirmat Bãnicioiu. Ministrul a spus cã, în prezent, se lucreazã la identificarea celei mai uºoare modalitãþi de implementare a acestei mãsuri. "Identificãm în momentul de faþã modalitatea cea mai uºoarã de implementare", a spus ministrul Bãnicioiu. Ileana FIRÞULESC U
altceva decât achitarea”, a spus Paula Iacob la Petroºani în anul 2013 fãcând referire la dosarul Uricani. Potrivit avocatului, statul român ca proprietar de drept al minelor din Valea Jiului este responsabil pentru accidentele de minã ce au avut loc. Acesta ar trebui sã fie singurul vinovat care sã suporte toate sentinetele. ”Eu nu merg pe ideea cã trebuie neapãrat un inculpat, eu spun cã ne aflãm într-un domeniu în care din pãcate, în lumea întreagã, existã chiar sunt þãri care au niºte mijloace atât de moderne în mine încât la noi nici în cele mai frumoase gândiri nu le putem imagina. În cele mai bune condiþii existã din pãcate aceste fenomene ale naturii pe care omul nu le poate stãpâni.
Sã sperãm cã va veni o zi în care vor dispãrea, dar pânã când nu vor dispãrea nu putem vorbi despre o vinovaþie neapãratã. Ceea ce existã pe laturã civilã incontestabil statul care este proprietarul acestor locuri de muncã care prezintã un pericol, statul va trebui sã plãteascã. Codul civil spunea foarte precis cã rãspunde ºi proprietarul unui mijloc de transport periculos, atunci cum sã nu rãspundã statul care este proprietarul unui loc care din cauze naturale se pot produce accidente cu daune materiale, morale ºi chiar de vieþi omeneºti”, a mai precizat Paula Iacob la Petroºani. Paula Iacob a avut 83 de ani ºi în ultima perioadã s-a confruntat cu probleme de sãnãtate. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
CEH – o mare familie A
u avut ghearele înfipte în leºul Complexului Energetic Hunedoara ºi au ajuns, poate circumstanþelor politice, sã îl consilieze pe ministrul de care depinde soarta societãþii. Complexul Energetic Hunedoara este angajatorul familiilor, aici fiind angajaþi soþi – soþii, copii – nepoþi. Doar cã pentru unii poziþiile înalte ocupate i-au propulsat mai sus pe scara ierarhicã, aºa cã dacã se pune lacãtul unii rãmân pe la Bucureºti ocupând alte funcþii strategice pentru interesul personal. Consilierii hunedoreni ai ministrului Gerea, cu funcþii ºi rude adânc înfipte în Complexul Energetic Hunedoara. Doi cintre consilierii ministrului Energiei Andrei Gerea sunt din Hunedoara ºi au legãturi strânse cu Complexul Energetic. Tocmai de aceasta ei
ar fi trebuit ã vinã cu soluþii de redresare pentru entitatea economicã, dar pânã acum aceºtia se pare cã nu au gãsit nicio soluþie salvatoare.
C
u ghearele bine înfipte în leºul CEH
Iulian Offenberg ºi-a fãcut odatã apariþia la Petroºani în calitate de trimis al ministrului. Acesta l-a consiliat însã ºi pe senatorul Vochiþoi alãturi de care a participat la o dezbatere pe tema Complexului Energetic Hunedoara. Multe
Iulian Offenberg ºi Valentin Brânzea sunt cei doi consilieri ai ministrului Energiei Andrei Gerea. Ambii vin din judeþul Hunedoara ºi ambii cunosc îndeaproape situaþia economicofinanciarã a societãþii.
cuvinte, nimic concret. Offenberg cel care îl consiliazã pe ministru a venit în minister de pe funcþia de ºef serviciu la CONVERSMIN, adicã fix societatea care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere. De precizat este cã soþia lui Offenberg este angajatã a Complexului Energetic Hunedoara pe postul de auditor intern/ºef serviciu. Consoarta lui Offenber mai este ºi consilier la Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat ºi Probleme
Speciale. Cel de-al doilea hunedorean care îl consiliazã pe ministrul Gerea este Valentin Brânzea care de pe postul de ºef serviciu în cadrul CEH a ajuns consilier în Ministerul Energiei. Nici soþia lui Brânzea nu este strãinã de societatea energeticã. ªi aceasta îºi are locul de muncã tot la acelaºi angajator adicã la Complexul Energetic Hunedoara unde pânã la data de 29 aprilie a fost ºef serviciu. Niciunul dintre cei
doi consilieri ai ministrului Energiei, plecaþi la Bucureºti din structura de conducere a Complexului Energetic Hunedoara par a nu fi gãsit nicio soluþie pentru salvarea acestui mamut de pe urma cãruia le trãieºte întrega familie, dar încã trãieºte ºi întreaga Vale a Jiului ºi judeþul Hunedoara. Cei doi nu sunt singurii care au rude angajate la Complexul Energetic Hunedoara. Lista este deschisã. Monika BACIU
Deputatul Cristian Resmeriþã vrea Angajãri la sã ºtie care este stadiul Administrarea disponibilizãrilor la SNÎMVJ Domeniului
C
ând vor avea loc disponibilizãri ºi ce numãrul de persoane urmeazã sã plece de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Aceasta este întrebarea la care va trebui sã îi rãspundã ministrul Energiei Andrei Gerea, deputatului Cristian Resmeriþã.
Deputatul vrea sã afle direct de la ministru date legate despre viitoarele disponibilizãri. “Având în vedere cã în urmãtoarea perioadã vor avea loc disponibilizãri la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, vã rog sã îmi puneþi la dispoziþie urmãtoarele informaþii. Care sunt critriile care vor sta la baza programului de disponibilizare, care este numãrul total de persoane care vor fi disponibilizate în anul 2015, în ce luni vor fi efectuate disponibilizãrile ºi numãrul de persoane care vor fi disponibilizate în fiecare lunã în parte, care este numãrul de persoane care vor fi disponibilizate pe
fiecare unitate minierã în parte”, vrea sã afle deputatul Resmeriþã de la ministrul Energiei Andrei Gerea. Directorul societãþii de închideri, Aurel Anghel a declarat în urmã cu aproximativ trei sãptãmâni cã se aºteaptã un aviz de la Bruxelles în ceea ce priveºte viitoarele disponibilizãri. „Noi am pregãtit disponibilizãrile. Ne-am fãcut chiar ºi o reorganizare, dar aºteptãm aceastã notificare de la Bruxelles, ca sã stabilim numãrul exact de disponibilizaþi”, a spus Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Uniunea Europeanã a solicitat cel puþin 600 de disponibilizãri în acest an la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de
Schiabil
unicipalitatea de la Petroºani face angajãri. M Dupã ce unii dintre angajaþii care deserveau inslataþiile pe cablu au ieºit la pensie este nevoie de personal care sã deserveascã aceste investeºtii astfel încât sezonul de iarnã din staþiunea montanã sã nu fie compromis.
Astfel, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat a municipiului Petroºani, organizeazã concurs pentru ocuparea unui numãr de 5 funcþii contractuale vacante, în cadrul Serviciului administrarea domeniului schiabil Parâng, astfel se cautã un ºef Închideri de Mine Valea Jiului iar pânã la de instalaþie, doi mecanici troliºti, un lãcãtuº mecanic ºi un tehnician de mijlocul acestui an au echipamente de calcul ºi reþele. plecat doar 225. Concursul constã în trei etape Din cei 695 de succesive, respectiv muncitori, au plecat în selecþia dosarelor de prima tranºã doar 225, înscriere, proba scrisã ºi dar cei de la societatea interviul pentru postul de de închideri cautã sã ºef instalaþie ºi proba nu trimitã acasã mai practicã ºi interviu pentru mult de 350, lucru ce posturile de muncitor ar însemna mai puþine calificat. De precizat cã disponibilizãri, însã, este nevoie de ocuparea totul depinde de posturilor amintite în decizia Comisiei condiþiile în care din Europene. aceastã iarnã SPADPP Monika BACIU se ocupã de adminis-
trarea domeniului schiabil, inclusiv vechiul ºi noul telescaun. În luna martie a acestui an, Consiliul Local de la Petroºani a aprobat înfiinþarea în cadrul SPADPP a Serviciului de Administrare a Domeniului Schiabil care a preluat în administrare cele douã telescaune telescaunul vechi ºi TS3 ºi celelalte bunuri realizate în cadrul proiectului domeniului schiabil. La momentul respectiv s-a aprobat înfiinþarea acestui serviciu cu un numãr de 16 angajaþi contractuali din care un ºef serviciu ºi 15 angajaþi cu specializare specificã pentru exploatarea instalaþiilor pe cablu a serviciului public de transport pe cablu, trolist, agent peron ºi mai multe pentru care trebuie calificare Monika BACIU
4 Actualitate
Planeta Petrila – o lume vãzutã prin obiectiv de film
U
n tânãr regizor, Andrei Dãscãlescu, se încãpãþâneazã sã vinã mereu la Petrila ºi o face de ani buni, doar pentru cã este fascinat de ceea ce gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-au umplut mereu sufletul ºi acum revine din nou cu gândul cã mina mai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a cunoscut pe mineri poate în timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cu plãcerea de a ne reda nouã viaþa lor. Mutat temporar în Valea Jiului pentru a documenta ultimele zile ale Minei Petrila, Andrei Dãscãlescu posteazã pe pagina de Facebook "Planeta Petrila" fotografii din oraº ºi de la minã. Imaginile au o lungã istorie ºi sunt realizate din mai 2013 încoac, fiind împãrþite în mai multe albume savuroase. Ne-a atras atenþia albumul "Humans of Petrila", în care sunt postate imagini ºi poveºti cu petrileni. I-a gãsit pe drum, i-a fotografiat ºi le-a ascultat poveºtile, fascinat de o lume pe care nu ºi-o închipuia realã în anii studenþiei. De aletfel, el însuºi recunoaºte cã avea o altã impresie despre mineri din faþa televizorului. "Proiectul meu de film documentar ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
pagina de Facebook se numesc "Planeta Petrila" tocmai pentru cã orãºelul e unul deosebit, cu o istorie fabuloasã, cu oameni speciali. Poate aþi auzit de pagina "Humans of New York". Pagina asta, împreunã cu un citat "Nu-i cãrbune ca huila, nici New York-ul ca Petrila" m-au inspirat sa creez albumul "Humans of Petrila", cu fotografii ºi mici poveºti. Voi încerca sã postez câte o imagine nouã, zilnic." ne-a declarat regizorul.
H
umans of Petrila: domnul Constantin Pe planeta asta frumoasã a gãsit un pãstor de capre ºi a aflat povestea lui pe care a redat-o publicului iubitor
de Facebook: "Ele mi-au salvat viaþa!" îmi spune domnul Constantin când vede cã m-apropii cu aparatul de fotografiat, înainte sã apuc sã-i dau bunã ziua sau sã-i cer voie sã-l fotografiez. Fost miner la Mina Petrila, a ieºit la pensie cu o serie de boli pulmonare pe care mi le înºirã cu denumirea medicalã exactã. El crede ca laptele de caprã l-a vindecat, aºa cã de mai bine de 10 ani are grijã de o micuþã turmã, pe care o plimbã prin împrejurimi, uneori ajungând chiar în incinta minei care era sã-l coste viaþa”, scrie Andrei Dãscãlescu o primã poveste.
C
ea mai importantã întrecere a diviziei B la ºah din ultimii 20 de ani a avut loc la Petroºani, iar echipa Timiºoara s-a calificat în A. A fost un regal de ºah la care au venit ºi tineri ºi mai puþini tineri, arbitri de talie naþionalã ºi jucãtori pe mãsurã, mulþi fascinaþi de frumuseþea acestor locuri.
lui în Valea Jiului", i-a povestit minerul. Samir Straja a dus tradiþia familiei mai departe, lucrând ca lãcãtuº, inginer CFL (conducãtor al formaþiei de lucru) ºi ºef de sector la Mina Petrila. Pe 1 septembrie a ieºit la pensie.
"Am petrecut un sfert de veac din viaþã la minã. Situaþia e tragicã. Ne-alungã pe toþi din Vale. Bãiatul meu pleacã sã studieze în Anglia. Toþi tinerii pleacã", a mãrturisit omul recent. Întrebat ce pãrere are despre închiderea ºi
umans of Petrila: H Samir Straja
O altã poveste e a unui miner, care nu a aflat în viaþa lui decât poveºti minereºti de la tata sau bunicul lui. L-a gãsit ºi pe el la Petrila ºi ni-l prezintã aºa cum îl vede prin obiectivul sãu. "Tatãl ºi bunicul au lucrat tot în Mina Petrila, iar strãbunicul a fost adus în Vale odatã cu specialiºtii din Apuseni, de la minele de aur, când se puneau bazele mineritu-
Timiºoara se calificã în liga superioarã la ºah
demolarea minei în care familia lui lucreazã de 3 (sau 4) generaþii, Samir respirã adânc, iar tãcerea lui pare un rãspuns grav, greu de pus în cuvinte. Dupã câteva secunde, mai spune doar "moare o parte importantã de istorie". Astfel de poveºti suntem invitaþi sã le savurãm pe Planeta Petrila ºi ele vor continua pentru cã Andrei Dãscãlescu vrea sã intre adânc în burta pãmântului, ca sã scoatã de acolo viaþa care existã în locul în care nu se gãseºte luminã, ci doar cãrbuni. Diana MITRACHE
Le-au pus ºoseaua-n drum
aºini ce nu mai pot fi M scoase din garaj,
curþi, case ºi beciuri inundate deja ºi multã zarvã. Aºa stau lucrurile pe strada Cloºca în Cartierul Remetea din Petrila, acolo unde mai mulþi oameni nu au reuºit sã se înþeleagã cã constructorii care reabiliteazã strada. Edilii locali, însã, spun cã vor reface planurile, punctual, pentru fiecare nemulþumit. În Petrila, în Cartierul Remetea unde au loc lucrãri de reabilitare, pot fi vãzute garaje fãrã ieºire la stradã ºi maºini blocate de drumul nou-reabilitat, porþi ce nu mai pot fi deschise, curþi, beciuri ºi locuinþe deja inundate de infiltariile dirijate de strada supraînãlþatã. Toate acestea i-au nemulþumit pe oamenii care acum se tem cã vin ploile, vremea
rece ºi cã vor rãmâne cu lucrãrile la acest nivel. „Uitaþi cum e strada în sus ºi aici la noi nu vor decât sã bage beton ºi restu balastru. Nu face nimeni scurgere, nimic. Aºa a spus inginerul ºi noi nu mai putem ieºi din case, nu mai deschidem uºile?”, spune un locatar al strãzii Cloºca. „Apa toatã se duce ºi curge în grãdinã ºi ei asfalteazã numai 50 cm ºi de acolo merge la bucãtãrie ºi în beci am apã. Noi am vorbit frumos, i-am tot întrebat ºi numai cum trebuie nu fac”, ne explicã o altã femeie de pe aceeaºi
stradã. „La mine în beci niciodatã nu a fost apã ºi acum veniþi sã vedeþi cã este apã în beci ºi nu mai pot sã þin cartofii, nimic. Cei care au construit strada sunt de vinã, cã vine apa aici în grãdinã ºi de acolo la mine ºi scurgerea ne-a înfundat-o”, ne-a spus o altã locatarã a strãzii. Lucãrile nu au fost finalizate, dar pentru cã nimeni nu i-a lãmurit pe oameni, aceºtia s-au revoltat ºi cer sã fie construit drumul aºa cum trebuie. Edilii locali nu sunt strãini de ceea ce se întâmplã pe aceste strãzi
Campionatul Naþional de ªah pe echipe s-a desfãºurat la Petroºani, iar întrecerea a fost câºtigatã de favoriþii de la Timiºoara. Cel care conduce aceastã echipã la Petroºani ne-a mãrturisit cã a fost student aici ºi tot aici a desluºit din tainele jocului cu piese alb ºi negru. „M-am legitimat în Petroºani acum foarte mulþi ani când am stat 10 ani la Petroºani ºi am venit jucãtor de categoria a II-a, iar dupã 6 ani eram maestru la ºah. Din pãcate, atunci nu era o echipã a Vãii Jiului ca ºi recunosc cã vor adapta proiectul la problemele din teren. De altfel, viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca chiar le-a promis oamenilor ajutor. „Sã aibã rãbdare, pentru cã lucrãrile vor fi în folosul lor ºi recunosc cã mai sunt probleme de proiectare, dar am mers punctual cu constructorul ºi le-am rezolvat. Categoric nu rãmâne aºa drumul unde sunt probleme. O sã mergem din nou acolo ºi o sã gãsim soluþii tehnice care sã le rezolve problemele”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În Petrila se desfãºoarã un proiect fãrã precedent pe fonduri europene ºi zeci de strãzi au acum rigole de scurgere, au asfalt ºi se reconstruiesc la standarde europene. Totuºi, mai sunt ºi disfuncþionalitãþi, care, spun edilii, vor fi luate în calcul înainte de finalizarea lucrãrilor. Diana MITRACHE
azi, iar, deºi eram mulþi jucãtori de ºah aici ºi aº numi-o pe Cristina Foiºor printre ei, am devenit jucãtor profesionist ºi acum gãsesc Petroºaniul mai frumos decât l-am lãsat eu”, a declarat Mihai Ionescu, maestru internþional la ºah. Echipa Universitãþii de Vest din Timiºoara, coordonatã de Mihai Ionescu a ºi câºtigat acest concurs, însã, cei de la Petroºani, ca ºi cei de la Vulcan s-au atrãtat încântaþi sã concureze cu cei mai buni. „În ultimii 20 de ani este cel mai important campionat naþional ce
are loc în Valea Jiului ºi poate chiar în Hunedoara. Participã echipe din Timiºoara, Târgoviºte, Deva, Mediaº, douã din Petroºani ºi Vulcan dar ºi de la Arad”, a spus Gheorghe Scurhan, antrenor al clubului din Petroºani. Cu rezultate se laudã ºi cei de la Vulcan, care au ºi cel mai mic jucãtor de ºah de doar 8 ani, dar care a activat ºi mai mulþi jucãtori de ºah de prin faþa blocului, dar cu care a reuºit performanþe deja notabile. „Sunt foarte mulþumit de prestaþia echipei CS Vulcan, am fãcut o remizã nesperatã cu puternicul club din
Deva, am câºtigat în faþa echipei de la Ineu ºi pentru o echipã care am legitimat acum 3 dintre componenþi, eu zic cã avem rezultate foarte bune”, a mãrturisit ºi Dorel ªchiopu, antrenor la CS Vulcan. Unul dintre cei mai buni arbitri de ºah din România a venit ºi el la Petroºani ºi a arbitrat meciuri grele, dar s-a arãtat ºi fascinat de frumuseþea acestor locuri. „Sunt plãcut impresionat de oraº dar ºi de organizare. Chiar ºi biblioteca este foarte potrivitã pentru aceastã competiþie de ºah, care îmbinã sportul ºi cultura în aceastã bibliotecã. La nivel cantitativ suntem într-un moment de
Start pentru limba ºi cultura Chinei
L
a Petroºani, acum când se împlinesc 66 de ani de relaþii diplomatice între China ºi România, Song Shaofeng, directorul Institului Confucius a fost prezent la Petroºani la lansarea oficialã a cursurilor în limba chinezã. Este cel de al doilea an consecutiv când avem ºi studenþi ºi elevi care sã fie interesaþi sã intre în tainele acestei culturi, o mare putere a lumii contemporane. Pe profesoara de chinezã o cheamã Dana ºi este numele european al celei care va preda limba ºi cultura chinezã la Petroºani. A venit sã se întâlneascã aici cu cursanþii ºi am aflat cã este gata sã îi sprijine pe toþi cei care sunt interesaþi sã ia parte la lecþiile ei. Va fi aici în fiecare sãptãmânã, iar cei interesaþi pot urma gratuit aceste cursuri. Tot aici a ajuns ºi Song Shaofeng, directorul Institului Confucius, care a sugerat cã aºa cum vorbeºte el româneºte, la fel pot ºi cursanþii sã vorbeascã în chinezã. „Mã bucur cã din nou am venit la Petroºani ca sã mã întâlnesc cu
cursanþii noºtri. Cu voinþã, muncã ºi cu eforturi comune, vor vorbi ºi ei limba chinezã, ca ºi mine, româna. Pot sã vã spun cã aproximativ 3.000 de oameni învaþã limba chinezã în România, pentru cã aici avem 4 institute Confucius, la Sibiu, Cluj, Braºov, cel mai nou e la Bucureºti ºi o clasã de Confucius este la Ovidius ºi la Petroºani sper sã avem peste 200 de cursanþi. Astãzi este o zi deosebitã pentru cã aniversãm 66 de ani de relaþii diplomatice dintre douã þãri ºi noi sãrbãtorim asta la Petroºani ºi cred cã este un lucru deosebit”, a mãrturisit Song Shaofeng, directorul Institului Confucius, care a dat startul lecþiilor de limba ºi cultura chinezã la Petroºani. Elevii ºi studenþii din Valea Jiului vor fi aºteptaþi de sãptãmâna viitoare la cursuri, gratuit, iar orarul va fi stabilit în scurt timp. Diana MITRACHE
boom, de care noi ºahiºtii ne bucurãm. S-a pãtruns mult în ºcoli ºi mulþi copii care aud acolo de ºah se îndreaptã spre cluburi ºi regãsim o creºtere exponenþialã a numãrului de practicanþi, iar marea majoritate sunt copii”, a afirmat Radu Cãtãlin Chirilã, arbitrul internaþional al competiþiei. Toþi aceºti copii
viseazã sã fie primii ºi nu doar ei sunt încurajaþi prin astfel de întreceri, ci chiar ºi cei mai în vârstã, care acum sunt chemaþi sã îºi arate valoarea. Deocamdatã, echipa care a trecut la nivelul superior este cea din Timiºoara, iar cei din judeþul Hunedoara se mulþumesc cu participarea. Diana MITRACHE
HAIDEÞI LA TEATRU! Sâmbãtã 10 octombrie, ora 18:00, PREMIERA spectacolului
"ANIVERSAREA",
regia artisticã Radu Nichifor, scenografia Vioara Bara
Vã aºteptãm!
4 Actualitate
Planeta Petrila – o lume vãzutã prin obiectiv de film
U
n tânãr regizor, Andrei Dãscãlescu, se încãpãþâneazã sã vinã mereu la Petrila ºi o face de ani buni, doar pentru cã este fascinat de ceea ce gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-au umplut mereu sufletul ºi acum revine din nou cu gândul cã mina mai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a cunoscut pe mineri poate în timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cu plãcerea de a ne reda nouã viaþa lor. Mutat temporar în Valea Jiului pentru a documenta ultimele zile ale Minei Petrila, Andrei Dãscãlescu posteazã pe pagina de Facebook "Planeta Petrila" fotografii din oraº ºi de la minã. Imaginile au o lungã istorie ºi sunt realizate din mai 2013 încoac, fiind împãrþite în mai multe albume savuroase. Ne-a atras atenþia albumul "Humans of Petrila", în care sunt postate imagini ºi poveºti cu petrileni. I-a gãsit pe drum, i-a fotografiat ºi le-a ascultat poveºtile, fascinat de o lume pe care nu ºi-o închipuia realã în anii studenþiei. De aletfel, el însuºi recunoaºte cã avea o altã impresie despre mineri din faþa televizorului. "Proiectul meu de film documentar ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
pagina de Facebook se numesc "Planeta Petrila" tocmai pentru cã orãºelul e unul deosebit, cu o istorie fabuloasã, cu oameni speciali. Poate aþi auzit de pagina "Humans of New York". Pagina asta, împreunã cu un citat "Nu-i cãrbune ca huila, nici New York-ul ca Petrila" m-au inspirat sa creez albumul "Humans of Petrila", cu fotografii ºi mici poveºti. Voi încerca sã postez câte o imagine nouã, zilnic." ne-a declarat regizorul.
H
umans of Petrila: domnul Constantin Pe planeta asta frumoasã a gãsit un pãstor de capre ºi a aflat povestea lui pe care a redat-o publicului iubitor
de Facebook: "Ele mi-au salvat viaþa!" îmi spune domnul Constantin când vede cã m-apropii cu aparatul de fotografiat, înainte sã apuc sã-i dau bunã ziua sau sã-i cer voie sã-l fotografiez. Fost miner la Mina Petrila, a ieºit la pensie cu o serie de boli pulmonare pe care mi le înºirã cu denumirea medicalã exactã. El crede ca laptele de caprã l-a vindecat, aºa cã de mai bine de 10 ani are grijã de o micuþã turmã, pe care o plimbã prin împrejurimi, uneori ajungând chiar în incinta minei care era sã-l coste viaþa”, scrie Andrei Dãscãlescu o primã poveste.
C
ea mai importantã întrecere a diviziei B la ºah din ultimii 20 de ani a avut loc la Petroºani, iar echipa Timiºoara s-a calificat în A. A fost un regal de ºah la care au venit ºi tineri ºi mai puþini tineri, arbitri de talie naþionalã ºi jucãtori pe mãsurã, mulþi fascinaþi de frumuseþea acestor locuri.
lui în Valea Jiului", i-a povestit minerul. Samir Straja a dus tradiþia familiei mai departe, lucrând ca lãcãtuº, inginer CFL (conducãtor al formaþiei de lucru) ºi ºef de sector la Mina Petrila. Pe 1 septembrie a ieºit la pensie.
"Am petrecut un sfert de veac din viaþã la minã. Situaþia e tragicã. Ne-alungã pe toþi din Vale. Bãiatul meu pleacã sã studieze în Anglia. Toþi tinerii pleacã", a mãrturisit omul recent. Întrebat ce pãrere are despre închiderea ºi
umans of Petrila: H Samir Straja
O altã poveste e a unui miner, care nu a aflat în viaþa lui decât poveºti minereºti de la tata sau bunicul lui. L-a gãsit ºi pe el la Petrila ºi ni-l prezintã aºa cum îl vede prin obiectivul sãu. "Tatãl ºi bunicul au lucrat tot în Mina Petrila, iar strãbunicul a fost adus în Vale odatã cu specialiºtii din Apuseni, de la minele de aur, când se puneau bazele mineritu-
Timiºoara se calificã în liga superioarã la ºah
demolarea minei în care familia lui lucreazã de 3 (sau 4) generaþii, Samir respirã adânc, iar tãcerea lui pare un rãspuns grav, greu de pus în cuvinte. Dupã câteva secunde, mai spune doar "moare o parte importantã de istorie". Astfel de poveºti suntem invitaþi sã le savurãm pe Planeta Petrila ºi ele vor continua pentru cã Andrei Dãscãlescu vrea sã intre adânc în burta pãmântului, ca sã scoatã de acolo viaþa care existã în locul în care nu se gãseºte luminã, ci doar cãrbuni. Diana MITRACHE
Le-au pus ºoseaua-n drum
aºini ce nu mai pot fi M scoase din garaj,
curþi, case ºi beciuri inundate deja ºi multã zarvã. Aºa stau lucrurile pe strada Cloºca în Cartierul Remetea din Petrila, acolo unde mai mulþi oameni nu au reuºit sã se înþeleagã cã constructorii care reabiliteazã strada. Edilii locali, însã, spun cã vor reface planurile, punctual, pentru fiecare nemulþumit. În Petrila, în Cartierul Remetea unde au loc lucrãri de reabilitare, pot fi vãzute garaje fãrã ieºire la stradã ºi maºini blocate de drumul nou-reabilitat, porþi ce nu mai pot fi deschise, curþi, beciuri ºi locuinþe deja inundate de infiltariile dirijate de strada supraînãlþatã. Toate acestea i-au nemulþumit pe oamenii care acum se tem cã vin ploile, vremea
rece ºi cã vor rãmâne cu lucrãrile la acest nivel. „Uitaþi cum e strada în sus ºi aici la noi nu vor decât sã bage beton ºi restu balastru. Nu face nimeni scurgere, nimic. Aºa a spus inginerul ºi noi nu mai putem ieºi din case, nu mai deschidem uºile?”, spune un locatar al strãzii Cloºca. „Apa toatã se duce ºi curge în grãdinã ºi ei asfalteazã numai 50 cm ºi de acolo merge la bucãtãrie ºi în beci am apã. Noi am vorbit frumos, i-am tot întrebat ºi numai cum trebuie nu fac”, ne explicã o altã femeie de pe aceeaºi
stradã. „La mine în beci niciodatã nu a fost apã ºi acum veniþi sã vedeþi cã este apã în beci ºi nu mai pot sã þin cartofii, nimic. Cei care au construit strada sunt de vinã, cã vine apa aici în grãdinã ºi de acolo la mine ºi scurgerea ne-a înfundat-o”, ne-a spus o altã locatarã a strãzii. Lucãrile nu au fost finalizate, dar pentru cã nimeni nu i-a lãmurit pe oameni, aceºtia s-au revoltat ºi cer sã fie construit drumul aºa cum trebuie. Edilii locali nu sunt strãini de ceea ce se întâmplã pe aceste strãzi
Campionatul Naþional de ªah pe echipe s-a desfãºurat la Petroºani, iar întrecerea a fost câºtigatã de favoriþii de la Timiºoara. Cel care conduce aceastã echipã la Petroºani ne-a mãrturisit cã a fost student aici ºi tot aici a desluºit din tainele jocului cu piese alb ºi negru. „M-am legitimat în Petroºani acum foarte mulþi ani când am stat 10 ani la Petroºani ºi am venit jucãtor de categoria a II-a, iar dupã 6 ani eram maestru la ºah. Din pãcate, atunci nu era o echipã a Vãii Jiului ca ºi recunosc cã vor adapta proiectul la problemele din teren. De altfel, viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca chiar le-a promis oamenilor ajutor. „Sã aibã rãbdare, pentru cã lucrãrile vor fi în folosul lor ºi recunosc cã mai sunt probleme de proiectare, dar am mers punctual cu constructorul ºi le-am rezolvat. Categoric nu rãmâne aºa drumul unde sunt probleme. O sã mergem din nou acolo ºi o sã gãsim soluþii tehnice care sã le rezolve problemele”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În Petrila se desfãºoarã un proiect fãrã precedent pe fonduri europene ºi zeci de strãzi au acum rigole de scurgere, au asfalt ºi se reconstruiesc la standarde europene. Totuºi, mai sunt ºi disfuncþionalitãþi, care, spun edilii, vor fi luate în calcul înainte de finalizarea lucrãrilor. Diana MITRACHE
azi, iar, deºi eram mulþi jucãtori de ºah aici ºi aº numi-o pe Cristina Foiºor printre ei, am devenit jucãtor profesionist ºi acum gãsesc Petroºaniul mai frumos decât l-am lãsat eu”, a declarat Mihai Ionescu, maestru internþional la ºah. Echipa Universitãþii de Vest din Timiºoara, coordonatã de Mihai Ionescu a ºi câºtigat acest concurs, însã, cei de la Petroºani, ca ºi cei de la Vulcan s-au atrãtat încântaþi sã concureze cu cei mai buni. „În ultimii 20 de ani este cel mai important campionat naþional ce
are loc în Valea Jiului ºi poate chiar în Hunedoara. Participã echipe din Timiºoara, Târgoviºte, Deva, Mediaº, douã din Petroºani ºi Vulcan dar ºi de la Arad”, a spus Gheorghe Scurhan, antrenor al clubului din Petroºani. Cu rezultate se laudã ºi cei de la Vulcan, care au ºi cel mai mic jucãtor de ºah de doar 8 ani, dar care a activat ºi mai mulþi jucãtori de ºah de prin faþa blocului, dar cu care a reuºit performanþe deja notabile. „Sunt foarte mulþumit de prestaþia echipei CS Vulcan, am fãcut o remizã nesperatã cu puternicul club din
Deva, am câºtigat în faþa echipei de la Ineu ºi pentru o echipã care am legitimat acum 3 dintre componenþi, eu zic cã avem rezultate foarte bune”, a mãrturisit ºi Dorel ªchiopu, antrenor la CS Vulcan. Unul dintre cei mai buni arbitri de ºah din România a venit ºi el la Petroºani ºi a arbitrat meciuri grele, dar s-a arãtat ºi fascinat de frumuseþea acestor locuri. „Sunt plãcut impresionat de oraº dar ºi de organizare. Chiar ºi biblioteca este foarte potrivitã pentru aceastã competiþie de ºah, care îmbinã sportul ºi cultura în aceastã bibliotecã. La nivel cantitativ suntem într-un moment de
Start pentru limba ºi cultura Chinei
L
a Petroºani, acum când se împlinesc 66 de ani de relaþii diplomatice între China ºi România, Song Shaofeng, directorul Institului Confucius a fost prezent la Petroºani la lansarea oficialã a cursurilor în limba chinezã. Este cel de al doilea an consecutiv când avem ºi studenþi ºi elevi care sã fie interesaþi sã intre în tainele acestei culturi, o mare putere a lumii contemporane. Pe profesoara de chinezã o cheamã Dana ºi este numele european al celei care va preda limba ºi cultura chinezã la Petroºani. A venit sã se întâlneascã aici cu cursanþii ºi am aflat cã este gata sã îi sprijine pe toþi cei care sunt interesaþi sã ia parte la lecþiile ei. Va fi aici în fiecare sãptãmânã, iar cei interesaþi pot urma gratuit aceste cursuri. Tot aici a ajuns ºi Song Shaofeng, directorul Institului Confucius, care a sugerat cã aºa cum vorbeºte el româneºte, la fel pot ºi cursanþii sã vorbeascã în chinezã. „Mã bucur cã din nou am venit la Petroºani ca sã mã întâlnesc cu
cursanþii noºtri. Cu voinþã, muncã ºi cu eforturi comune, vor vorbi ºi ei limba chinezã, ca ºi mine, româna. Pot sã vã spun cã aproximativ 3.000 de oameni învaþã limba chinezã în România, pentru cã aici avem 4 institute Confucius, la Sibiu, Cluj, Braºov, cel mai nou e la Bucureºti ºi o clasã de Confucius este la Ovidius ºi la Petroºani sper sã avem peste 200 de cursanþi. Astãzi este o zi deosebitã pentru cã aniversãm 66 de ani de relaþii diplomatice dintre douã þãri ºi noi sãrbãtorim asta la Petroºani ºi cred cã este un lucru deosebit”, a mãrturisit Song Shaofeng, directorul Institului Confucius, care a dat startul lecþiilor de limba ºi cultura chinezã la Petroºani. Elevii ºi studenþii din Valea Jiului vor fi aºteptaþi de sãptãmâna viitoare la cursuri, gratuit, iar orarul va fi stabilit în scurt timp. Diana MITRACHE
boom, de care noi ºahiºtii ne bucurãm. S-a pãtruns mult în ºcoli ºi mulþi copii care aud acolo de ºah se îndreaptã spre cluburi ºi regãsim o creºtere exponenþialã a numãrului de practicanþi, iar marea majoritate sunt copii”, a afirmat Radu Cãtãlin Chirilã, arbitrul internaþional al competiþiei. Toþi aceºti copii
viseazã sã fie primii ºi nu doar ei sunt încurajaþi prin astfel de întreceri, ci chiar ºi cei mai în vârstã, care acum sunt chemaþi sã îºi arate valoarea. Deocamdatã, echipa care a trecut la nivelul superior este cea din Timiºoara, iar cei din judeþul Hunedoara se mulþumesc cu participarea. Diana MITRACHE
HAIDEÞI LA TEATRU! Sâmbãtã 10 octombrie, ora 18:00, PREMIERA spectacolului
"ANIVERSAREA",
regia artisticã Radu Nichifor, scenografia Vioara Bara
Vã aºteptãm!
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
Fostul manager al Spitalului Vulcan a mers la instanþã ristina Baleia a C fost demisã la finele lunii august
din funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, în urma unui raport prezentat de o comisie de control întrunitã la cererea primarului Gheorghe Ile. Baleia a considerat cã s-au comis mai multe abuzuri ºi a cerut magistraþilor Tribunalului Hunedoara sã anuleze decizia prin care a fost înlãturatã de la conducerea unitãþii medicale. Dosarul prin care fostul manager al Spitalului Municipal Vulcan cere anularea
Ilie Botgros uitat de datorie
actului administrativ în urma cãruia a fost demisã, a fost înregistrat în ultima zi a lunii septembrie a.c., la Tribunalul Hunedoara iar magistraþii urmeazã sã stabileascã ºi primul termen de judecatã. Cristina Baleia a preluat Spitalul Municipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind în pericol de închidere din cauza datoriilor de aproape douã milioane de lei, iar la momentul demiterii unitatea medicalã scãpase de creanþe. Fostul manager a anunþat imediat dupã ce a fost datã afarã cã nu i s-a dat posibilitatea sã vadã procesul verbal pe baza cãruia a
C
fost demisã, document întocmit de comisia de control numitã de primar. Baleia a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului de Administraþie care a semnat decizia de înlocuire din funcþie, toate acestea fiind considerate abuzuri de fostul manager.
Judecãtorii decid liberarea condiþionatã a lui Simulea
I
oan Giany Simulea a ajuns dupã gratii în urma unei rãzbunãri, acesta incendiind una dintre maºinile familiei Ile. Incendiatorul a fost condamnat în 2012, la patru ani ºi jumãtate de închisoare. Giany Simulea a încercat încã de anul trecut sã-i convingã pe magistraþi cã poate fi pus în libertate, mai ales cã a executat o parte însemnatã din pedeapsã, însã fãrã succes. În acest an a mai avut câteva tentative, judecãtorii considerând cã solicitãrile sunt fãcute înainte de termen. Ultima cerere depusã de Simulea, la Judecãtoria Miercurea Ciuc, de care aparþine penitenciarul în care este încarcerat, a avut succes. Magistraþii au decis, la mijlocul lunii septembrie a.c., sã-i admitã solicitarea de liberare condiþionatã. Tânãrul ar fi trebuit sã ajungã în faþa completului la finele lunii trecute pentru a afla soluþia, însã termenul a fost preschimbat. Giany Simulea a fost condamnat pentru distrugere ºi ºantaj, dar ºi la achitarea sumei de
Maximilian GÂNJU
onsilierul liberal (n.r. fost PDL) promitea în urmã cu circa patru luni cã va achita datoria de 600 de lei cãtre furnizorul de electricitate. Botgros n-a mai plãtit ºi a fost acþionat în judecatã.
Fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros a încheiat un contract cu o societate pentru a se folosi de mai mulþi stâlpi de electricitate pe care sã-ºi afiºeze banerele electorale în campania din 2012. Botgros era preºedin-
tele PDL la acea vreme ºi a candidat din partea Uniunii Social Populare, însã a pierdut alegerile. Chiar dacã USP Aninoasa a dispãrut, Botgros a rãmas cu o datorie de peste 600 de lei cãtre Enel, bani ce reprezintã contractul de închiriere opt stâlpi în perioada electoralã. Botgros a recunoscut datoria pe care o are, el fiind rãspunzãtor dat fiind faptul cã era ºeful USP, dar a mai susþinut cã n-a primit factura ºi din acest motiv nu s-a achitat de obligaþie.
Imediat dupã ce a fost dat în judecatã, în urmã cu patru luni, fostul primar al Aninoasei s-a angajat sã achite suma împreunã cu foºtii USP-iºti, însã n-a mai fãcut acest lucru. Prin urmare, debitorul n-a mai renunþat la acþiune ºi dacã va avea câºtig de cauzã în faþa magistraþilor Judecãtoriei Petroºani, fostul edil ºef al Aninoasei ar putea fi obligat sã plãteascã o sumã mult mai mare faþã de datoria de 667 de lei. Maximilian GÂNJU
Zeci de procese pentru o cale de acces
C
er o cale de acces. O familie din municipiul Petroºani se judecã cu autoritãþile locale de ani de zile pentru o strãduþã.
Calea de acces este de fapt o alee în spatele Poliþiei municipiului Petroºani, iar familia cere sã îi fie trecutã în proprietate. “Avem un proces care dureazã de ani de zile. Au cerut ºi au obþinut 210.770 lei cu titlu de strãmutarea procesului la despãgubiri civile cãtre Timiºoara. E vorba de o cale Porsche România, societade acces din spatele clãdirii tea de la care era luat Poliþiei, iar oamenii spun cã autoturismul în leasing de vor sã le fie trecutã în procãtre fiul primarului din Vulcan. Potrivit rechizitoriu- prietate pe baza legii 18”, lui în baza cãruia a fost con- spun reprezentanþii adminisdamnat, Simulea a încercat traþiei locale de la Petroºani. Zeci de dosare ºi sute de sã obþinã de la primarul termene au avut loc la municipiului Vulcan, Gheorghe Ile ºi fiul acestuia, diferite instanþe de judecatã pentru calea de acces. Atât Alecsandru Ile, prin municipalitatea de la ameninþãri, suma de 50.000 de euro. Pentru cã nu a obþinut banii, la adãpostul nopþii, a incendiat maºina de lux a fiului edilului ºef. Prins la scurt timp, Simulea ºi-a recunoscut fapta ºi nu a vrut sã explice nici mãcar în faþa judecãtorilor motivele care l-au determinat sã-ºi ducã la capãt ameninþãrile. Maximilian GÂNJU
Petroºani cât ºi familia care revendicã terenul au fost nevoite sã depunã la dosar diferite expertize ºi acte ale Biroului de Cadastru. Chiar ºi Instituþia Prefectului a fost solicitatã sã intervinã în rezolvarea acestei cauze care pare a fi fãrã ieºire. De precizat este faptul cã aleea în cauzã nu obstrucþioneazã accesul familiei în gospodãria proprie, ba mai mult decât atât aceasta are doar 20 de metri este spaþiu public. Potrivit Legii numãrul 18 privind fondul funciar, aparþin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcþii de interes public, pieþe, cai de comunicaþii, reþele stradale ºi parcuri publice, porturi ºi aeroporturi, terenurile cu destinaþie forestierã, albiile râurilor ºi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare ºi al mãrii teritoriale,
þãrmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaþii naturale ºi parcuri naþionale, monumentele, ansamblurile ºi siturile arheologice ºi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apãrãrii sau pentru alte folosinþe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile ºi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacã, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public. Domeniul privat al statului ºi, respectiv, al comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor este alcãtuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevãzute de lege, precum ºi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziþiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel. Fondul funciar ºi, în mod corespunzãtor, dreptul de proprietate ºi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenta funciarã ºi de publicitate imobiliarã prevãzute de lege. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
Doar Dumnezeu are control financiar la Prislop
D
oar Bunul Dumnezeu are control asupra donaþiilor care se fac la mãnãstirea Prislop. Un parlamentar român a vrut sã afle cine controleazã sumele primite de Mãnãstirea Prislop e pe urma miilor de pelerini care ajung zilnic la mormântul lui Arsenie Boca. Rãspunsul celor de la Departamentul pentru Culte a fost unul evaziv. “Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publicã. Ele se organizeazã ºi funcþioneazã în baza prevederilor constituþionale ºi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice iar cheltuielile pentru întreþinerea cultelor, create ºi administrate în conformitate cu statutele ,lor. Cultele recunoscute, pot beneficia la cerere de sprijin materiale din partea statului, pentru cheltuielile privind funcþionarea unitãþilor de cult, pentru reparaþii ºi construcþii noi, în raport cu numãrul credincioºilor, conform ultimului recensãmânt ºi cu nevoile reale. Secretariatul de Stat pentru Culte are competenþe legale doar în
verificarea sumelor oferite ca sprijin financiar de la bugetul de stat prin bugetul instituþiei noastre”, se aratã în documentul Secretariatului de Stat pentru Culte. În acelaºi timp, aceeaºi oficiali susþin cã informaþii financiare legate de mãnãstirea Prislop poate oferi Episcopia Devei ºi Hunedoarei. “În ceea ce priveºte destinaþia sumelor de
O mie de hectare în plus pentru Petroºani
U
nitatea Administrativ Teritorialã Petroºani ºi-a mãrit suprafaþa cu 1000 de hectare. Administraþia localã de la Petroºani a reuºit sã reintre în posesia unei suprafeþe de teren de 1000 de hectare. Terenul se aflã la limita cu judeþul Gorj în zona Bumbeºti Jiu. “Dupã ani de încercãri am reuºit sã primim terenul de la Bumbeºti Jiu în suprafaþã de 1000 de hectare. Astfel, ne-am mãrit suprafaþa localitãþii cu aceste 1000 de
bani care au titlu de donaþie sau contribuþie din partea credincioºilor vã puteþi adresa Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, forul ierarhic superior mãnãstirii Prislop”, se mai aratã în documente Zilnic, la mãnãstirea Prislop mii de pelerini se calcã în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului. În ultima perioadã, mãnãstirea
hectare pe care le-am pierdut pe vremea austro-ungarilor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Suprafaþa totalã a localitãþii este de 21.081 ha din care 1.824 ha teren intravilan, distribuit astfel, teren arabil 133 ha, pãºuni 3.082 ha, fâneþe 4.989 ha, pãduri 11.721 ha, terenuri cu apã 90 ha, cãi de comunicaþii ºi cãi ferate 140 ha, terenuri ocupate cu construcþii ºi curþi 685 ha. Noul teren obþinut de municipalitatea de la Petroºani cuprinde atât pãduri cât ºi suprafeþe alpine. Monika BACIU
Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Cei care vin zilnic aici lasã aproximativ 18 milioane de euro anual la mãnãstire. Plecând de la datele provenite de la edituri, librãrii ºi specialiºti în vânzãri, piaþa de carte bisericeascã se cifreazã undeva la 18-20 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legãturã (in)directã cu Arsenie Boca reprezintã aproximativ 20-30% din piaþã. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro
din pelerinaje. Raportat la întreaga piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euro reprezintã câºtiguri reale, la vedere, diferenþa ajungând în buzunarele celor care speculeazã fenomenul.
De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. La fiecare sfârºit de sãptãmânã zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca. Monika BACIU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 08.10.2015 în: z Vulcan - între orele 10.00 - 15.00. Zona afectatã: Str. Nicolae Bãlcescu, Decebal - parþial, casele de pe str. Nicolae Titulescu, Teodora Lucaciu, Mãrãºeºti Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Nicolae Bãlcescu zona garã; Mulþumim pentru înþelegere, Biroul de presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Topul care ne doare... De vreo câteva luni, „Gazeta Sporturilor” are sãptãmânal câte o paginã dedicatã celor mai frumoase stadioane din þarã. „Arena Naþionalã” din Bucureºti, „Cluj Arena”, stadioanele
din Ploieºti, Giurgiu, Gruia (Cluj), Ovidiu, Chiajna, Botoºani, Dinamo, „Dan Pãltiniºan” Timiºoara, Craiova, Tg. Mureº sunt primele inventariate. Vedem printre aceste nume denumiri
care acum 10-20 de ani nici mpcar nu existau pe harta fotbalului românesc. ªi ne ducem cu gândul la stadionul „Jiul” din Petroºani, altãdatã fala judeþului ºi dat exemplu în toatã þara. Un stadion construit în 1982, ajuns acum o ruinã naþionalã, ceva între un coteþ imens ºi
un câmp plin de mizerii ºi bãlãrii, cu interioarele la pãmânt, ceva înfiorãtor. Localitãþi precum Chiajna, Ovidiu, Giurgiu, Voluntari sau Nãvodari, au ajuns sã depãºeascã net ceea ce era cândva o mândrie edilitarã, stadionul „Jiul” din Petroºani, acum o jalnicã
fantomã de metal ºi scaune de plastic arse de soare, pierdute în amintirile Diviziei „A”. ª-atunci, cum sã nu te doarã când citeºti despre un top al stadioanelor româneºti, unde nici mãcar pe locul 100 nu cred cã mai e loc pentru „Jiul”?!
Marin Tudorache: „Am ajuns la limitã!”
M
arin Tudorache (47 ani) este de-o viaþã implicat în activitatea echipei Jiul Petroºani. A fost jucãtor, conducãtor, antrenor, de toate. Indiferent de momentele prin care a trecut echipa.
Reporter: Marine, a plecat ºi Cosmin Kanduth. Mai rezistaþi? Marin Tudorache: Din inerþie. Da, a plecat brusc, era bine dacã rãmânea mãcar pânã în iarnã. Am ajuns la limita suportabilitãþii, nu ºtiu cât mai rezistãm ºi noi. Rep.: Adicã? M.T.: Pãi ne ocupãm de echipã rând pe rând, eu, Damian Militaru,
Ticã Ititesc. Am rãmas trei, care suntem ºi manageri ºi antrenori ºi holoangãri ºi ce mai vrei! Pe nimeni nu mai intereseazã nimic.
C.S.M.-ul ne acoperã strict cheltuielile de competiþie ºi atât. Bãieþii aºtia mai au ºi ei nevoie de un stimulent, o mãslinã, ceva, acolo...
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1967-1968
Jiul, final de tur cu 14 echipe Ultimul campionat cu 14 echipe în Divizia „A” (Liga I) s-a disputat în România în 1967-1968. Atunci echipa Jiul Petroºani se afla la al doilea sezon în primul eºalon, dupã revenirea în Divizia „A” în 1966. Ultima etapã a turului, a 13-a, în Divizia „A”, s-a disputat pe 26 noiembrie 1967, deci mult mai târziu decât acum. Însã atunci nu exista sistemul cu play-off ºi play-out. Jiul întâlnea U.T.A., o echipã de mijlocul clasamentului, care va deschide scorul prin Pop
(min. 40). Jiul îºi revine la reluare, reuºind sã marcheze prin Libardi (min. 51) ºi Naidin (min. 74) învingând cu 2-1 ºi terminând turul pe locul 9, înaintea unor echipe ca Rapid Dinamo sau Petrolul! Acum Jiul se aflã pe ultimul
Rep.: Aþi apelat la sponsori? M.T.: Ce sunt ãia?! Sã fim serioºi. Nimeni nu mai dã doi bani pe Jiul, pe la colþuri toþi se dau jiuliºti, concret, nimic. Rep.: Pãi º-atunci, ce e de fãcut? M.T.: Cam nimic. Aºteptãm sã vedem când capotãm cu toþii, când ne lasã nervii ca pe Kanduth, culmea, care era cel mai optimist dintre noi. Doar soarta ºi Sfântul Duh mai salveazã echipa Jiul, care trãieºte în prezent cele mai umilitoare momente ale istoriei sale de aproape 100 de ani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
loc al campionatului judeþean de Liga a IV-a Hunedoara...
26 NOV. 1967, JIUL – U.T.A. 2-1 (0-1)
Jiul Petroºani (antr. ªtefan Coidum): V. Zamfir – Talpai, Georgevici, Stocker, ªt. Mihai – I. Sandu, Achim – Peronescu, F. Kovacs, Libardi, Naidin. U.T.A. (antr. Coco Dumitrescu): Gornea – Birãu, Bacos, Leveter, Meþcaº - Petescu, ªchiopu – Axente, Pop, Chivu, Fl. Dumitrescu (min. 81 Jac). Arbitru: Ilie Drãghici – Bucureºti Au marcat: Achim, Libardi (Jiul), Pop (U.T.A.)
Petescu ºi Libardi, cãpitanii celor douã echipe, la startul meciului
FOTBAL, LIGA I
CU GÂNDUL LA EUROPENE... z Etapã plicticoasã, ultima a turului cu 14 echipe în Liga I, cu un lider inedit, Astra Giurgiu, cu patronul Ioan Niculae aflat la închisoare. z Astra rãmâne revelaþia ºi surpriza turului, 1-0 la Dinamo Bucureºti. z Marea surprizã la final de tur ºi la Ploieºti, Petrolul – ACS Poli. Timiºoara 1-1. z Steaua îºi revine pe final de tur, 2-1 la CSMS Iaºi, în timp ce CFR Cluj clacheazã acasã, 1-2 cu CSU Craiova. z Pandurii Tg. Jiu încheie turul pe poziþie de play-off, în timp ce FC Voluntari nu a reuºit în acest tur nicio victorie. z Returul începe pe data de 16 octombrie a.c.