Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 960
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Planeta Petrila o lume vãzutã prin obiectiv de film
Zona industrialã Livezeni rãmâne la Petroºani
R
eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani susþin cã au ajuns la un acord cu cei de la Aninoasa în privinþa zonei industriale de la Livezeni. “Am convenit o înþelegere în proporþie de 95%. Urmazã sã fie depus procesul verbal la instanþã, iar zona va rãmâne la noi aºa cum este vechea graniþã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP. Un nou termen în dosar a fost fixat pentru luna aceasta când, la Tribunalul Hunedoara va trebui depus raportul de contra-expertizã. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura
Tot mai înglodaþi în datorii omânia tara paradoxurilor. Toatã R lumea vorbeºte despre creºterea economicã a þãrii, dar ºi de creºterile salariale care au avut ºi au loc în þara noastrã. Cu toate acestea suntem din ce în ce mai sãraci ºi din ce în ce mai datornici faþã de bãncile la care ne-am împrumutat. De cele mai
Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, n tânãr regizor Andrei Dãscãlescu se încãpãþâneazã sã vinã mereu la administraþia localã de Petrila ºi o face de ani buni, doar pentru cã este fascinat de ceea ce la Aninoasa a deschis gãseºte el eici. Oameni frumoºi i-au umplut mereu sufletul ºi acum revine un proces pentru din nou cu gândul cã mina mai are puþin de trãit, cu regretul cã i-a revendicarea terenului.
U
cunoscut pe mineri poate în timpul ultimelor lor ºuturi sub pãmânt ºi cu Monika BACIU plãcerea de a ne reda nouã viaþa lor. >>> PAGINILE 4-5
multe ori aceste credite care au fost fãcute au avut un rost foarte bine stabilit. Marea majoritate a oamenilor a accesat aceste credite pentru o locuinþã chiar dacã valoarea care trebuia datã înapoi bãncilor este aproape dublã iar perioada de timp este una extrem de mare. Cu toate acestea þara noastrã a atins în august cel mai mare numãr al restanþierilor persoanelor fizice la bãnci
ºi instituþii financiare nebancare din ultimii 2 ani ºi o lunã, în condiþiile în care 719.235 de români aveau datorii mai mari de 30 de zile. Zeci de petroºãneni sunt trimiºi în judecatã lunar, aceºtia fiind executaþi silit pentru neplata datoriilor. Nici pensionarii nu fac excepþie din aceastã categorie. La nivelul judeþului mii de pensionari au popriri pe venituri din cauzã cã nu ºi-au achitat datoriile. Un nivel mai mare decît în august 2015 a fost consemnat în iunie 2013 cînd numãrul datornicilor era de peste 740.000. De la începutul acestui an, numãrul restanþierilor a cres-
cut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restanþe erau în euro, respectiv 4,98 miliarde de lei, restul fiind în lei (peste 4,38 miliarde lei), alte valute (circa 1,93 miliarde lei) ºi dolari (aproximativ 69 milioane lei). Astfel, suma totalã a datoriilor depãºeºte 11,3 miliarde lei, din care peste 7,9 miliarde erau întîrzieri mai mari de 90 de zile. Creditul în lei a crescut cu 2% (2,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valutã exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valutã a scãzut cu 1%). La 31 august 2015, creditul neguvernamental a înregistrat o creºtere de 0,2% (2,1% în termeni reali) faþã de 31
august 2014, pe seama majorãrii cu 15% a componenþei în lei (17,2% în termeni reali) ºi a diminuãrii cu 10,9% a componenþei în valutã exprimatã în lei (exprimat în euro, creditul în valutã s-a redus cu 11,3%). Situaþia nu stã mai bine nici în Valea Jiului unde rata ºomajului este destul de mare iar locurile de muncã sunt limitate. Cei care încearcã din greu sã þinã pasul cu ratele, taxele ºi preþurile la medicamente ºi alimente sînt pensionarii care au cît de cît noroc cu o pensie destul de bunã avînd în vedere cã cei mai mulþi dintre aceºtia au lucrat la minele din zonã. Monika BACIU