Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 958
Cronica Vãii Jiului Marti, 6 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Penalizaþi pentru neplata impozitului
A
nul fiscal 2015 s-a încheiat la începutul lunii octombrie. În Petroºani, procentul de încasare al dãrilor locale, pe cele douã semestre, este unul bun, cel puþin în ceea ce priveºte încasãrile de la persoane fizice pe clãdiri ºi proprietãþi. Restanþierii la plata impozitelor ºi taxelor locale urmeazã a plãti majorãri de întârziere de 2%, pe lunã sau fracþiune de lunã. În schimb, restanþierii la plata taxei de salubritate nu vor fi nevoiþi sã plãteascã, ºi ei,
Grãdiniþã transformatã în capelã mortuarã?
majorãri de întârziere. În ceea ce priveºte taxa pentru ridicarea gunoiului menajer, de când este plãtitã odatã cu impozitul pe clãdire, procentul de încasare este foarte bun. M. GÂNJU
M
ai mulþi copii care veneau la Grãdiniþa nr 2 din Colonia Petroºani stau acum acasã, pentru cã riscã sã se îmbolnãveascã în clase. Unitatea a fost închisã, la finele sãptãmânii trecute, de inspectorii DSP ºi acum pãrinþii copiilor spun cã se tem ca grãdiniþa sã nu se transforme în capelã mortuarã, aºa cum au aflat recent. >>> PAGINA A 6-A
Speriaþi de numãrul mare de îmbolnãviri de hepatitã
V
oluntarii de la fundaþiile de ajutorare au renunþat la a mai merge în cartierele unde sunt focare de hepatitã de tip A. O situaþie de acest gen este la Vulcan. Voluntarii sunt speriaþi de numãrul foarte mare de îmbolnãviri, iar pentru a nu lãsa familiile nevoiaºe fãrã ajutorul periodic pe care-l acordau în urma vizitelor la domiciliu, ei au recurs la a chema câte un
membru la sediul fundaþiei. Acesta primeºte hrana ºi ajutoarele pentru întreaga familie. „Ei primeau masa la cantina noastrã, însã din cauza acestor focare am
oprit temporar activitatea de la cantinã. Hrana preparatã este distribuitã în continuare familiilor pe care le avem în evidenþã ºi le ajutãm. Am evitat ºi noi sã mai mergem în
cartierele unde s-au înregistrat foarte multe cazuri de hepatitã ºi aºteptãm sã ne putem relua activitatea normal, fãrã a fi în pericol atât noi cât ºi cei adãpostiþi în centrul nostru, pentru cã hepatita se transmite foarte uºor”, au spus reprezentanþii Fundaþiei Raza Speranþei din Vulcan. Zeci de cazuri de îmbolnãviri au fost înregistrate în Vulcan, atât în luna august cât ºi septembrie a.c., în cartierele sãrace ale municipiului. În iulieaugust au fost 32 de cazuri de hepatitã, pentru ca în
septembrie alte 18 noi cazuri sã fie înregistrate, în condiþiile în care s-au fãcut dezinfecþii amãnunþite atât pe casa scãrilor, cât ºi în locuinþe, s-a deschis baia comunalã unde oamenii se pot spãla în condiþii decente, iar primãria a venit în sprijinul lor chiar ºi haine curate. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
Legea minelor, tun dat de Guvern
Statul pregãteºte vânzarea unitãþilor miniere
G
uvernul pregãteºte un tun în industria minierã. Statul român vrea sã îºi ia mâna de pe unitãþile miniere ºi sã le înstrãineze. Dupã ce ani la rândul unitãþile miniere din Valea Jiului au fost închise rând pe rând acum statul pregãteºte, prin noua Lege a Minelor, vânzarea acestora pentru a fi redeschise. Ministerul Economiei vrea sã redeschidã minele închise. Noul proiect al Legii Minelor a fost finalizat, iar acesta prevede construirea unui mediu concurenþial corect ºi integru în sectorul exploatãrii resurselor naturale, având un capitol destinat în mod specific asigurãrii concurenþei loiale în acordarea de contracte sau concesiuni pentru prospectare/exploatarea resurselor naturale naþionale. “Prin modificarea legii se reglementeazã ºi redeschiderea exploatãrilor miniere pentru care a fost emisã o hotãrâre a Guvernului privind aprobarea conservãrii, închiderii ºi ecologizãrii ºi monitorizãrii postînchidere. Prin acest act normativ se creeazã ºi premisele valorificãrii deºeurilor din industria minierã cantonate sub formã de depozite de halde de steril sau iazuri de decantare care în trecut aveau conþinuturi considerate neprocesabile ºi care, la ora actualã prin tehnologiile existente, pot fi procesate/
reprocesate. În acest sens un beneficiar important al politicii de redeschidere a minelor cu activitatea în perimetre care iniþial nu mai puteau fi exploatate în condiþii de eficienþã economicã ºi care acum prin tehnologii disponibile, pot integra în activitatea economicã ceea ce în trecut era considerat deºeu/reziduu minier. Aceastã abordare poate elibera statul român de eforturi bugetare majore þinând cont cã ecologizarea perimetrelor miniere în care sunt cantonate astfel de depozite implicã valori foarte mari”, se aratã într-un document al Ministerului Economiei. Reprezentanþii Ministerului Economiei susþin cã prin tehnologiile actuale mineritul poate deveni rentabil. Doar cã aceeaºi reprezentanþi uitã sã spunã cã în cele patru unitãþi miniere considerate a fi viabile în Valea Jiului, minerii lucreazã cu tehnologii de acum 30 de ani, fãrã a se face
vreo investiþie majorã în retehnologizare.“În ansambul sãu, mãsura de redeschidere a unor mine cu activiatea sistatã prin hotãtâri ale Guvernului descarcã parþial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare cu posibil impact transfrontalier, cheltuieli cu protecþia mediului ce au ca scop final redarea unor mari suprafeþe de teren în circuitul economic ºi tot ceea ce înseamnã regenerarea socio-economicã a comunitãþilor învecinate, reintegrarea peisagisticã a zonelor ºi refacerea bio-diversitãþii”, se mai aratã în document. Guvernul vrea atât beneficii directe cât ºi indirecte din punerea în aplicare a noii Legi a Minelor. Cel mai mare beneficiu identificat de lege prevede trecerea obligaþiilor parþiale sau totale la noul concesionar. “Impactul macroeconomic în redeschiderea minelor cu activitate încetatã ºi aprobatã prin hotãrâri ale Guvernului
Asfalt pentru locuitorii din Aninoasa
A
sfalt pentru aninoseni. O strada din oraºul Aninoasa ºi-a schimbat complet înfãþiºarea. Dacã pânã acum conducãtorii auto care tranzitau acest drum erau nevoiþi sã facã slalom printre gropi, acest lucru s-a schimbat odatã cu turnarea stratului de aslfalt. Strada Cãtãneºti din Aninoasa are asfalt, iar edilii promit ºi alte investiþii.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
“În primãvarã continuãm cu celelalte strãzi. Zilele acestea va începe asfaltarea la strada Libertãþii ,inclusiv schimbarea bordurilor ºi amenajarea rigolelor”,
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
se poate cuantifica prin beneficii directe pentru a se desfãºura activitãþi de exploatare minierã investiþiile au valori mari, rentabilitatea activitãþii nu este atinsã imediat, lucrãrile de pregãtire în vederea demarãrii activitãþii de exploatare sunt în medie de 1-2 ani, în funcþie de capacitatea financiarã ºi organizatoricã a noului concesionar, taxe, impozite, contribuþii. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic al forþei de muncã disponibile pe plan local, regional ºi poate naþional – se recomandã coroborarea ºi cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale în jurul activitãþii de exploatare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaþia reabilitãrii mediului care va trece parþial sau total de la statul român la noul concesionar”, se mai aratã în document. Complexul Energetic Hunedoara, societate
spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. La jumãtatea acestui an administraþia localã de la Aninoasa a primit de la Guvern undeva la 600 de mii de lei pentru lucrãrile executate la strada Libertãþii. Suma este însã insuficientã pentru plata în integralitate a constructorului. Programul Naþional de Dezvoltare Localã, coordonat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, stabileºte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanþã naþionalã, care susþin dezvoltarea regionalã prin realizarea unor lucrãri de infrastructurã rutierã, tehnico-edilitarã ºi socio-educativã. (Monika BACIU)
deþinutã integral de stat, are 7.000 de angajaþi, dintre care 5.100 sunt mineri ºi 1.800 de energeticieni. Compania a fost formatã prin alipirea a douã termocentrale pe huilã, Mintia ºi Paroºeni, de fosta Companie Naþionalã a Huilei. Puterea instalatã a celor douã termocentrale este de circa 1.200 MW, iar huila este extrasã din cele patru perimetre din Valea Jiului: Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. În luna mai a acestui an, ministrul Energiei Andrei Gerea a reiterat faptul cã sunt mai mulþi investitori interesaþi sã
preia anumite mine din Valea Jiului. “Noi la Ministerul Energioei trebuie sã venim cu o nouã strategie þinând cont de interesul manifestat pe zona minierã de anumite companii. Exsitã un interes pentru preluarea activitãþii miniere din partea unor investitori. Sunt evoluþii în zona aceasta, fie de brichetare, de gazeificare a cãrbunelui. Evoluþii existã ºi pot exista în aceastã zonã”, spunea ministrul Energiei Andrei Gerea în urma ºedinþei de Guvern din data de 13 mai 2015. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
INSEMEX iese în lume ºi îºi face noi contacte ãri din Europa ºi nu numai au luat contact cu cercetãtorii Þ de la INSEMEX Petroºani ºi ediþia cu numãrul VII a simpozionului denumit generic SESAM, i-a fãcut ºi mai vizibili pe cei din Valea Jiului. A fost o nouã oportunitate ºi cercetãtorii de aici îºi lãrgesc acum spectrul ºi vor lucra mai mult peste hotare.
Sãnãtatea ºi securitatea în muncã a fost tema principalã a simpozionului de la Braºov, iar cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani au reuºit sã þinã pasul cu noile cerinþe din Europa, dar ºi din afara ei. Acum, dupã cea de a VII-a ediþie la care au participat peste 100 de reprezentanþi ai diverselor companii din þarã ºi de peste hotare, cercetãtorii de la noi spun cã vor lucra pe viitor la expertize cu mai toate firmele participante. „Pentru institutul nostru va însemna mai mult de lucru, noi încercãri, noi exper-
tize, noi contracte, pe care sã le derulãm ºi o creºtere semnificativã a vizibilitãþii, atât din punct de vedere al planului naþional, cât ºi internaþional, având în vedere cã am avut invitaþi atât din Turcia, Germania, Serbia ºi alte þãri. Ne vom lãrgi aria de competenþe ºi expertize”, a declarat dr. Ing Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Simpozionul Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã 2015 a reunit reprezentanþii Ministerului Muncii, ai diverselor firme din þarã ºi de peste
hotare, de la Inspecþia Muncii, Ministerul Educaþiei, Ministerul Economiei, dar ºi din mediul academic de la Petroºani, ca ºi de la Societatea de Închideri de Mine de aici. Toþi au urmãrit lucrãri de cercetare elaborate de cei care au participat la simpozion, lucrãri care þin seama de riscurile angajaþilor în diverse domenii ºi cei de la INSEMEX spun cã s-au ales cu o experienþã nouã ºi extrem de utilã pe viitor. „Ne-am întors cu un pas înainte, cu noi contacte ºi am reuºit sã punem faþã în faþã autoritãþi ale
statului în domeniu, mediul universitar, academic, institute de cercetare ºi operori economici. Manifestarea s-a bucurat de un real succes, având în vedere cã au participat 120 de oameni din toate aceste domenii ºi este o creºtere ºi cantitativã ºi valoricã sesizatã de la an la an ºi sperãm ca viitorul sã confirme acest trend”, a mai precizat dr. Ing Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Cei prezenþi au reiterat riscurile profesionale ºi tehnologice ale industriei extractive, pentru industrii cu atmosfere toxice, sau explozive, ori din industria articolelor pirotehnice. În plus, s-a vorbit despre echipamentele destinate celor care intrã în astfel de atmosfere cu potenþial exploziv, dar ºi despre protecþia mediului, toate aceste domenii fiind prioritare în mai toate þãrile participante, care alocã sume importante pentru cercetarea în acest domeniu, dar ºi pentru dotarea celor ce au tangenþe cu acesta.
Ministrul Energiei a anticipat situaþia de la CEH
Diana MITRACHE
B
unurile CEH, valoreazã mai mult decât datoriile. Datele de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã aratã cã la data de 30 iunie datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre bugetul de stat erau cifrate la suma de 176.437.603 lei, din care 1.124.994 reprezintã TVA-ul, 3.265.252. Impozitul pe profit, 58.564 sunt accizele. 78.858.805 lei reprezintã alte impozite ºi taxe, iar suma de 93.128.988 sunt dobânzile ºi penalitãþile. Pe lângã asta, Complexul mai trebuie sã ramburseze ºi ajutor de stat pe care l-a primit anul acesta. Pentru cã lichiditãþile societãþii sunt minime, statul român poate sã punã sechestru pe activele societãþii, iar potrivit ministrului Energiei Andrei Gerea, acest lucru nu poate însemna lichidare. “Odatã cu ridicarea administrãrii speciale se poate pune sechestru pe anumite bunuri, numai cã partea din active negajatã valoareazã mult mai mult decât datopriile care se înregistreazã, deci nu se va ajunge la lichidarea societãþii”, spunea ministrul Andrei Gerea.
Edilii din Aninoasa nu se mai împrumutã hiar dacã nu au foarte mulþi C agenþi economici pe raza localitãþii, autoritãþile din Aninoasa ºi-au drãmuit banii adunaþi la bugetul local ºi reuºesc sã se descurce ºi chiar sã finanþeze investiþii.
Gradul de colectare a impozitelor datorate de populaþie nu este unul impresionat dat fiind faptul cã foarte mulþi localnici din Aninoasa au venituri mici. Totuºi, edilii au gãsit finanþare pentru
o serie de proiecte de investiþii. Este drept cã banii în mare mãsurã au venit de la bugetul statului, de la Ministerul Dezvoltãrii, însã ºi Primãria Aninoasa a avut partea sa de contribuþie. Astfel, mai
multe drumuri din oraº au fost reabilitate, iar edilii ºi-au permis
chiar sã sãrbãtoreascã ieºirea din insolvenþã. În premierã pentru micuþa localitate din vestul Vãii Jiului, în acest an au fost serbate zilele oraºului. „Ne-am chibzuit bine banii, i-am canalizat în special spre asfaltãri unde erau probleme foarte mari. Am reuºit sã ducem o serie de proiecte la bun sfârºit, investiþii aºteptate de locuitorii din Aninoasa de mai bine de 25 de ani. Spre exemplu, acum am terminat de asfaltat mai multe strãzi ºi urmeazã ºi altele. Oamenii sunt foarte mulþumiþi, iar
banii au fost planificaþi în aºa fel încât sã nu mai ajungem în situaþia în care am fost, cea de insolvenþã”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Edilul spune cã atât timp cât va fi la conducerea primãriei nu vor mai fi fãcute
Statul român a fãcut primul pas pentru a-ºi recupera creanþele de la Complexul Energetic Hunedoara. A început executarea silitã. Acest pas a fost posibil imediat de Guvernul a ridicat administrarea specialã de la Complexul Energetic Hunedoara, mãsurã care pânã acum a protejat-o de executarea silitã.
Procedura de administrare specialã ºi de supraveghere financiarã la Complexul Energetic Hunedoara a fost instituitã prin ordinul ministrului Economiei nr. 466/2013, iar prin ordinul ministrului delegat pentru Energie nr. 423/2014 a fost numit administratorul special. Ambele ordine au fost anulate prin documentul emis în luna mai de ministrul Andrei Gerea. Monika BACIU împrumuturi fãrã acoperire, iar oamenii nu vor mai fi nevoiþi sã treacã prin situaþia extrem de grea prin care au trecut în perioada în care localitatea se afla sub administrare specialã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Inedit. Nuntã la palat C
ununie la palat. Un cuplu din municipiul Lupeni a ales sã îºi uneascã destinele la palat, ºi nu orice palat ci la Palatul Cultural din localitate. Edilii susþin cã nu se percepe nicio taxã pentru oficierea cãsãtoriilor în acest loc. “Am avut un cuplu care a vrut sã facã cununia civilã la palat. Nu le cerem oamenilor nicio taxã deoarece pentru cetãþeni am fãcut investiþia”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilul spune cã inaugurarea obiectivului se va face abia când lucrãrile vor fi finalizate în totalitate. “Încã nu facem inaugurarea pentru cã mai trebuie sã montãm mobilierul pentru care trebuie sã organizãm o licitaþie”, a mai subliniat sursa citatã. Palatul Cultural Lupeni încet, dar sigur îºi recapãtã strãlucirea de odinioarã. Bijuteria arhitecturalã ºi-a schimbat total aspectul odatã cu reparaþiile capitale ce au avut loc aici, iar acum mai sunt de pus la punct doar câteva detalii. Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã. Beneficiarii indirecþi
ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc in localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate eveni-
mentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi
reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor
Iluminat stradal modern ºi economic
P
rimãria Petroºani are în vedere modernizarea iluminatului stradal. Dupã ce au fãcut economie prin cumpãrarea energiei electrice pe Bursa Românã de Mãrfuri, acum, municipalitatea vrea sã investeascã în corpuri de iluminat economice. Încã nu se ºtie când va începe acest proces de modernizare a sistemului de iluminat stradal. “Avem în plan o mãsurã de modernizare a iluminatului public. În primã fazã ne dorim înlocuirea corpurilor de ilumant clasice cu copruri de iluminat
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
economice”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru a implementa aceastã investiþie ar fi nevoie de sute de mii
de lei, iar reprezentanþii municipalitãþii nu exclud nici accesarea fondurilor europene. “Încã nu am fãcut o estimare foarte clarã, însã costurile sunt destul de ridicate, e vorba de câteva miliarde de lei vechi pentru a înlocui aceste corpuri de iluminat”, a mai subliniat sursa citatã. Odatã realizat noul sistem de iluminat stradal, municipalitate are în vedere ºi economia de curent. Aproape 142 de lei pe megawatt plãteºte municipalitatea din
bucuria de a savura acustica sãlii. Acest a caracteristicã va fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare si video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Investiþiile care vizeazã reabilitarea centrelor vechi, amenajarea spaþiilor verzi sau a oricãrui efort municipal de reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acest proiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilor ºi aspectului oraºului, dupã intervenþiile investiþionale. Acest proiect poate fi realizat în mod independent ºi îºi va produce efectele imediat ce va fi finalizat. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã
Petroºani, dupã ce a ieºit pe Bursa Românã de Mãrfuri pentru a achiziþiona energie electricã necesarã consumului propriu ºi inclusiv pentru iluminatul stradal. Un preþ foarte bun, mai mic
Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea tãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. Monika BACIU
chiar decât cel plãtit anul trecut, când s-a achiziþionat cu 180 de lei pentru un megawatt ºi mult mai mic decât preþul de livrare perceput de Electrica, de la care, spun oficialii Primãriei Petroºani,
cumpãrau cu 256 de lei megawatt-ul. Economiile sunt importante, de câteva sute de mii de lei numai pentru plata facturii de iluminat public. Monika BACIU
Hoþii de fier vechi atacã grãdiniþele rãdiniþele au nevoie de reparaþii. Sãptãmâna trecutã o grãdiniþã din G municipiul Petroºani a fost închisã de Direcþia de Sãnãtate Publicã pentru cã nu respectã normele. Chiar dacã situaþia nu este la fel de gravã ºi celelalte grãdiniþe din municipiul Petroºani ar avea nevoie de reparaþii. Trei astfel de unitãþi au fost incluse într-un proiect de modernizare. “În ultima ºedinþã de consiliu s-au aprobat indicatorii tehnici pentru cele trei grãdiniþe, vreau sã vã spun cã ei ne pun la dispoziþie toate materialele pentru anvelopare, iar cota noastrã de finanþare o reprezintã manopera, izolarea plafonului ºi spaþiul tehnic din jurul grãdinþei”, a spus Daniel Viºan în ºedinþa de îndatã a Consiliului Local Petroºani. În urmã cu câteva luni, gardul grãdiniþei din cartierul Dimitrov ºi-a schimbat total
aspectul. Acesta a fost vopsit de mai mulþi voluntari, însã consilierii ridicã o altã problemã. “Dacã tot suntem la discuþii despre cele trei grãdiniþe, vreau sã spun cã, o iniþiativã lãudabilã au avut cei care au vopsit acel gard, însã în afarã de faptul cã eu consider cã nu ar avea nevoie de acel gard, mi se pare inacceptabil cã a fost vopsit înainte de a fi reparat. Sunt panouri de sârmã, care sunt rupte, îndoite … dar acum sunt vopsite”, a spus Constantin
Lupu, consilier local. Cei care se ocupã în mod express de grãdiniþe au subliniat necesitatea efectuãrii unor reparaþii la unitãþile destinate preºcolarilor. “Noi de multã vreme am discutat cã trebuie reparate toate gardurile de la grãdiniþe, nu numai în Dimitrov ci ºi la cele din Aeroport unde astãzi pui panourile metalice ºi mâine nu le mai ai. Noi am aºteptat intrarea pe proiect a acestor grãdiniþe ºtiind cã se face
anvelopare ºi va fi ºantier în jurul lor, am spus cã lãsãm la urmã reparaþiile gardurilor. Intre timp cei de la Caritas au trimis voluntari ºi au vopsit aceste garduri însã, trebuie sã menþionez cã gardurile au fost vopsite cu vopsea de la admninistraþia publicã”, a precizat Lucia Muntean, director grãdiniþe Petroºani. Trei grãdiniþe din municipiul Petroºani vor intra într-un program de reabilitare.
Geologi bulgari ºi rangeri islandezi s-au bucurat de frumuseþea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului de profesori universitari, 50 studenþi ºi geologi,
membri ai Societãþii Geologice Bulgare, au vizitat timp de douã zile Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti. Anual, ei fac excursii în teren pentru a pentru a vedea la faþa locului formaþiuni geologice importante din þãrile balcanice, iar anul acesta au ales sã vinã în România, la invitaþia administraþiei Geoparcului. Participanþii reprezintã diverse instituþii de importanþã majorã în Bulgaria printre care se numãrã Universitatea de Mine ºi Geologie „St. Ivan Rilski”, Universitatea „St. Kliment Ohridsky” din Sofia, Institutul Geologic „Strashimir Dimitrov” al Academiei de ªtiinþe din Bulgaria, Muzeul Naþional „Omul ºi
Pãmântul”, Ministerul Energiei din Bulgaria precum ºi diverse companii private. Pe parcursul celor patru zile, ei au vizitat depozitele fosilifere de pe Valea Dinozaurilor de la Sînpetru, Biserica din Densuº, punctele de vizitare ale Geoparcului din localitãþile Haþeg, Sînpetru ºi General Berthelot ºi au parcurs poteca tematicã “Drumul vulcanilor” dintre Densuº ºi Rãchitova. Vizita s-a concretizat ºi într-un schimb de experienþã în ceea ce priveºte structura ºi organizarea unui geoparc, þinând cont de
faptul cã o zonã din Bulgaria aspirã la statutul de membru al Reþelei Europene ºi Globale (UNESCO) a Geoparcurilor. Reprezentanþii bulgari au fost impresionaþi de entuziasmul echipei Geoparcului ºi de modul
în care a reuºit sã implice autoritãþile ºi comunitãþile locale în susþinerea ºi dezvoltarea acestei structuri, dar ºi de punctele de vizitare realizate cu ajutorul voluntarilor. “Vizita în Geoparcul Dinozaurilor din Haþeg a reprezentat o bunã oportunitate de a face un schimb de experienþã cu colegii români în domeniul geoconservãrii ºi în cel al managementului unui geoparc. Aceastã experienþã ne va fi foarte utilã pentru viitorul geoparc Belogradchik, dar ºi pentru iniþiative viitoare ale altor zone din Bulgaria care tind la statutul de geoparc
Prin proiectul Naþiunilor Unite privind “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” se propune reabilitarea termicã a obiectivului grãdiniþa cu program prelungit numãrul 2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 din localitate. “În urma reabilitãrii termice se doreºte îmbunãtãþirea eficienþei energetice a acestei clãdiri prin termoizolarea cu vatã mineralã bazalticã. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a întocmit documentaþia de avizare a lucrãrilor de investiþii. Conform raportului de
audit energetic clãdirea se încadreazã în clasa energeticã D, pierderile de energie fiind mari. Se propune realizarea unui termosistem pe faþada întregii clãdiri, peste finisajele de faþadã existente, termoizolarea plãcii peste ultimul nivel ºi realizarea îãnvelitorii din þiglã metalicã precum ºi reabilitarea trotuarului”, se aratã în nota de fundamentare a rpoiectului. UNDP va cofinanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã realizat cu plãci de vatã mineralã bazalticã. Monika BACIU
membru al Reþelei Europene ºi Globale. Sperãm ca aceastã vizitã sã fie începutul unei viitoare colaborãri între comunitãþile de geologi din Bulgaria ºi România în ceea ce priveºte geologia ºi geoconservarea”, considerã prof. dr. Dimitar Slavchev de la Universitea de Mine ºi Geologie “St. Ivan Rilski”. Oaspeþi în Geoparc au fost ºi 6 rangeri din Islanda. Ei au participat la proiectul ”Convieþuire durabilã om-naturã în Retezat Nord ºi comunitãþile limitrofe”, iniþiat de Asociaþia Rangerilor din România în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat ºi Asociaþia Rangerilor
din Islanda. Cei 6 rangeri islandezi s-au declarat impresionaþi de vizitã ºi au declarat cã atât Retezatul cât ºi Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului se numãrã printre destinaþiile lor preferate din România, unde ºi-au propus sã se întoarcã împreunã cu familiile ºi prietenii. Prezenþa cele douã grupuri de specialiºti din strãinãtate continuã seria schimburilor internaþionale de experienþã care au avut loc în ultimii ani în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi contribuie la promovarea în strãinãtate a unuia dintre cele mai interesante locuri din România. Adina POPA POPA
4 Actualitate
Inedit. Nuntã la palat C
ununie la palat. Un cuplu din municipiul Lupeni a ales sã îºi uneascã destinele la palat, ºi nu orice palat ci la Palatul Cultural din localitate. Edilii susþin cã nu se percepe nicio taxã pentru oficierea cãsãtoriilor în acest loc. “Am avut un cuplu care a vrut sã facã cununia civilã la palat. Nu le cerem oamenilor nicio taxã deoarece pentru cetãþeni am fãcut investiþia”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilul spune cã inaugurarea obiectivului se va face abia când lucrãrile vor fi finalizate în totalitate. “Încã nu facem inaugurarea pentru cã mai trebuie sã montãm mobilierul pentru care trebuie sã organizãm o licitaþie”, a mai subliniat sursa citatã. Palatul Cultural Lupeni încet, dar sigur îºi recapãtã strãlucirea de odinioarã. Bijuteria arhitecturalã ºi-a schimbat total aspectul odatã cu reparaþiile capitale ce au avut loc aici, iar acum mai sunt de pus la punct doar câteva detalii. Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã. Beneficiarii indirecþi
ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc in localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate eveni-
mentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi
reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor
Iluminat stradal modern ºi economic
P
rimãria Petroºani are în vedere modernizarea iluminatului stradal. Dupã ce au fãcut economie prin cumpãrarea energiei electrice pe Bursa Românã de Mãrfuri, acum, municipalitatea vrea sã investeascã în corpuri de iluminat economice. Încã nu se ºtie când va începe acest proces de modernizare a sistemului de iluminat stradal. “Avem în plan o mãsurã de modernizare a iluminatului public. În primã fazã ne dorim înlocuirea corpurilor de ilumant clasice cu copruri de iluminat
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
economice”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru a implementa aceastã investiþie ar fi nevoie de sute de mii
de lei, iar reprezentanþii municipalitãþii nu exclud nici accesarea fondurilor europene. “Încã nu am fãcut o estimare foarte clarã, însã costurile sunt destul de ridicate, e vorba de câteva miliarde de lei vechi pentru a înlocui aceste corpuri de iluminat”, a mai subliniat sursa citatã. Odatã realizat noul sistem de iluminat stradal, municipalitate are în vedere ºi economia de curent. Aproape 142 de lei pe megawatt plãteºte municipalitatea din
bucuria de a savura acustica sãlii. Acest a caracteristicã va fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare si video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Investiþiile care vizeazã reabilitarea centrelor vechi, amenajarea spaþiilor verzi sau a oricãrui efort municipal de reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acest proiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilor ºi aspectului oraºului, dupã intervenþiile investiþionale. Acest proiect poate fi realizat în mod independent ºi îºi va produce efectele imediat ce va fi finalizat. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã
Petroºani, dupã ce a ieºit pe Bursa Românã de Mãrfuri pentru a achiziþiona energie electricã necesarã consumului propriu ºi inclusiv pentru iluminatul stradal. Un preþ foarte bun, mai mic
Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea tãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. Monika BACIU
chiar decât cel plãtit anul trecut, când s-a achiziþionat cu 180 de lei pentru un megawatt ºi mult mai mic decât preþul de livrare perceput de Electrica, de la care, spun oficialii Primãriei Petroºani,
cumpãrau cu 256 de lei megawatt-ul. Economiile sunt importante, de câteva sute de mii de lei numai pentru plata facturii de iluminat public. Monika BACIU
Hoþii de fier vechi atacã grãdiniþele rãdiniþele au nevoie de reparaþii. Sãptãmâna trecutã o grãdiniþã din G municipiul Petroºani a fost închisã de Direcþia de Sãnãtate Publicã pentru cã nu respectã normele. Chiar dacã situaþia nu este la fel de gravã ºi celelalte grãdiniþe din municipiul Petroºani ar avea nevoie de reparaþii. Trei astfel de unitãþi au fost incluse într-un proiect de modernizare. “În ultima ºedinþã de consiliu s-au aprobat indicatorii tehnici pentru cele trei grãdiniþe, vreau sã vã spun cã ei ne pun la dispoziþie toate materialele pentru anvelopare, iar cota noastrã de finanþare o reprezintã manopera, izolarea plafonului ºi spaþiul tehnic din jurul grãdinþei”, a spus Daniel Viºan în ºedinþa de îndatã a Consiliului Local Petroºani. În urmã cu câteva luni, gardul grãdiniþei din cartierul Dimitrov ºi-a schimbat total
aspectul. Acesta a fost vopsit de mai mulþi voluntari, însã consilierii ridicã o altã problemã. “Dacã tot suntem la discuþii despre cele trei grãdiniþe, vreau sã spun cã, o iniþiativã lãudabilã au avut cei care au vopsit acel gard, însã în afarã de faptul cã eu consider cã nu ar avea nevoie de acel gard, mi se pare inacceptabil cã a fost vopsit înainte de a fi reparat. Sunt panouri de sârmã, care sunt rupte, îndoite … dar acum sunt vopsite”, a spus Constantin
Lupu, consilier local. Cei care se ocupã în mod express de grãdiniþe au subliniat necesitatea efectuãrii unor reparaþii la unitãþile destinate preºcolarilor. “Noi de multã vreme am discutat cã trebuie reparate toate gardurile de la grãdiniþe, nu numai în Dimitrov ci ºi la cele din Aeroport unde astãzi pui panourile metalice ºi mâine nu le mai ai. Noi am aºteptat intrarea pe proiect a acestor grãdiniþe ºtiind cã se face
anvelopare ºi va fi ºantier în jurul lor, am spus cã lãsãm la urmã reparaþiile gardurilor. Intre timp cei de la Caritas au trimis voluntari ºi au vopsit aceste garduri însã, trebuie sã menþionez cã gardurile au fost vopsite cu vopsea de la admninistraþia publicã”, a precizat Lucia Muntean, director grãdiniþe Petroºani. Trei grãdiniþe din municipiul Petroºani vor intra într-un program de reabilitare.
Geologi bulgari ºi rangeri islandezi s-au bucurat de frumuseþea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului de profesori universitari, 50 studenþi ºi geologi,
membri ai Societãþii Geologice Bulgare, au vizitat timp de douã zile Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti. Anual, ei fac excursii în teren pentru a pentru a vedea la faþa locului formaþiuni geologice importante din þãrile balcanice, iar anul acesta au ales sã vinã în România, la invitaþia administraþiei Geoparcului. Participanþii reprezintã diverse instituþii de importanþã majorã în Bulgaria printre care se numãrã Universitatea de Mine ºi Geologie „St. Ivan Rilski”, Universitatea „St. Kliment Ohridsky” din Sofia, Institutul Geologic „Strashimir Dimitrov” al Academiei de ªtiinþe din Bulgaria, Muzeul Naþional „Omul ºi
Pãmântul”, Ministerul Energiei din Bulgaria precum ºi diverse companii private. Pe parcursul celor patru zile, ei au vizitat depozitele fosilifere de pe Valea Dinozaurilor de la Sînpetru, Biserica din Densuº, punctele de vizitare ale Geoparcului din localitãþile Haþeg, Sînpetru ºi General Berthelot ºi au parcurs poteca tematicã “Drumul vulcanilor” dintre Densuº ºi Rãchitova. Vizita s-a concretizat ºi într-un schimb de experienþã în ceea ce priveºte structura ºi organizarea unui geoparc, þinând cont de
faptul cã o zonã din Bulgaria aspirã la statutul de membru al Reþelei Europene ºi Globale (UNESCO) a Geoparcurilor. Reprezentanþii bulgari au fost impresionaþi de entuziasmul echipei Geoparcului ºi de modul
în care a reuºit sã implice autoritãþile ºi comunitãþile locale în susþinerea ºi dezvoltarea acestei structuri, dar ºi de punctele de vizitare realizate cu ajutorul voluntarilor. “Vizita în Geoparcul Dinozaurilor din Haþeg a reprezentat o bunã oportunitate de a face un schimb de experienþã cu colegii români în domeniul geoconservãrii ºi în cel al managementului unui geoparc. Aceastã experienþã ne va fi foarte utilã pentru viitorul geoparc Belogradchik, dar ºi pentru iniþiative viitoare ale altor zone din Bulgaria care tind la statutul de geoparc
Prin proiectul Naþiunilor Unite privind “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” se propune reabilitarea termicã a obiectivului grãdiniþa cu program prelungit numãrul 2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 din localitate. “În urma reabilitãrii termice se doreºte îmbunãtãþirea eficienþei energetice a acestei clãdiri prin termoizolarea cu vatã mineralã bazalticã. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a întocmit documentaþia de avizare a lucrãrilor de investiþii. Conform raportului de
audit energetic clãdirea se încadreazã în clasa energeticã D, pierderile de energie fiind mari. Se propune realizarea unui termosistem pe faþada întregii clãdiri, peste finisajele de faþadã existente, termoizolarea plãcii peste ultimul nivel ºi realizarea îãnvelitorii din þiglã metalicã precum ºi reabilitarea trotuarului”, se aratã în nota de fundamentare a rpoiectului. UNDP va cofinanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã realizat cu plãci de vatã mineralã bazalticã. Monika BACIU
membru al Reþelei Europene ºi Globale. Sperãm ca aceastã vizitã sã fie începutul unei viitoare colaborãri între comunitãþile de geologi din Bulgaria ºi România în ceea ce priveºte geologia ºi geoconservarea”, considerã prof. dr. Dimitar Slavchev de la Universitea de Mine ºi Geologie “St. Ivan Rilski”. Oaspeþi în Geoparc au fost ºi 6 rangeri din Islanda. Ei au participat la proiectul ”Convieþuire durabilã om-naturã în Retezat Nord ºi comunitãþile limitrofe”, iniþiat de Asociaþia Rangerilor din România în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat ºi Asociaþia Rangerilor
din Islanda. Cei 6 rangeri islandezi s-au declarat impresionaþi de vizitã ºi au declarat cã atât Retezatul cât ºi Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului se numãrã printre destinaþiile lor preferate din România, unde ºi-au propus sã se întoarcã împreunã cu familiile ºi prietenii. Prezenþa cele douã grupuri de specialiºti din strãinãtate continuã seria schimburilor internaþionale de experienþã care au avut loc în ultimii ani în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi contribuie la promovarea în strãinãtate a unuia dintre cele mai interesante locuri din România. Adina POPA POPA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
Grãdiniþã transformatã în capelã mortuarã?
M
ai mulþi copii care veneau la Grãdiniþa nr 2 din Colonia Petroºani stau acum acasã, pentru cã riscã sã se îmbolnãveascã în clase. Unitatea a fost închisã, la finele sãptãmânii trecute, de inspectorii DSP ºi acum pãrinþii copiilor spun cã se tem ca grãdiniþa sã nu se transforme în capelã mortuarã, aºa cum au aflat recent. Oamenii din Cartierul Colonie, s-au trezit cã nu îºi mai pot duce copiii la grãdiniþã ºi acum se tem cã vor fi nevoiþi sã îi care în braþe, în frig, pânã la clãdirea ºcolii, acolo unde au aflat cã va fi mutatã unitatea de învãþãmânt. Preºcolarii sunt prea mici sã meargã atât de mult pe jos ºi singura grãdiniþã din Colonia Petroºani este deja închisã din cauza mizeriei. Pãrinþii acestor micuþi au
reacþionat ºi cer ca grãdiniþa sã fie deratizatã, pentru cã nu îºi permit sã îi ducã pe cei mici prea departe. „Suntem în alertã toþi. Sunt supãrate mamele cã veneau aici aproape cu copiii ºi erau bine aici, dar acum sã umble cu ei pânã sus în oraº e mai greu. Era aici o grãdiniþã pentru ei, iar acum nu mai avem. Dacã nu ne bagã nimeni în seamã, noi o sã facem o grevã acolo
în faþa primãriei sau aici în stradã, ca sã strigãm, sã spunem cui ne aude”, spune o bunicã revoltatã din Cartierul Colonie. O altã mãmicã ne explicã ºi ea cã nu este de acord. „Sunt nemulþumitã pentru cã aici era o grãdiniþã aproape ºi zice cã este mucegai sau microbi, dar de atâþia ani nu a fost mucegai ºi viruºi?
Nouã ne convenea aici cã suntem aproape ºi ne putem uita de copii, cã acum ca sã mergem la ªcoala nr 2 pe timp de iarnã cu un copil de 3 ani, nu este bine ”, spune femeia. Mai mult, dincolo de mizeria care înconjoarã unitatea de învãþãmânt, oamenii au aflat cã clãdirea va fi transformatã în capelã ºi asta i-a isterizat ºi mai rãu.
„Am aflat cã se face morgã aici în grãdiniþa copiilor. Vã rugãm sã ne ajutaþi, cã nu vrem morþi aici. Sã se întoarcã înapoi copii”, afirmã o altã femeie din Colonie, care are copii mici, în timp ce o altã mãmicã este ºi mai speriatã. „Avem copii mulþi care ºtiu cã aici era grãdiniþã ºi acum sã facã o capelã ºi sã aducã morþi înãuntru, cu microbi. Nu este bine”, spune femeia, care ne-a cerut ajutor. Autoritãþile locale, însã, sunt de altã pãrere. Nu vor fi duºi morþi acolo ºi asta o spune primarul municipiului Petroºani Tiberiu iacob Ridzi, care le-a sugerat mãmicilor sã îºi ducã deocamdatã copiii pânã la sediul ªcolii nr 2, deoarece în clãdirea
Primar ºi formator Dascãli de aur, omagiaþi la Petroºani u stat mereu la catedrã ºi au ghidat generaþii întregi, iar de viitor A timp de aproximativ 4 decenii au fost mereu gata sã ne ajute.
T
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, formeazã nu doar o comunitate ci ºi caractere.
Edilul localitãþii a colaborat ºi cu instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului unde a avut un contract de muncã individual cu timp parþial. Când întreaga lume îi celebra pe dascãli, edilul ne-a spus cum a colaborat cu studenþii. “Eu sunt la o colaborare cu cei de la Universitate, colaborez foarte bine cu ei ºi am rãmas surprins plãcut de faptul cã foarte mulþi studenþi sunt interesaþi de ceea ce urmeazã sã se întâmple în Valea Jiului atât din punct de vedere al turismului, al transportului pe cablu sau deschiderea Vãii Jiului pe rutele Voineasa sau Herculane sau Defileul Jiului care de patru ani e tot în reparaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Meseria de dascãl este una dificlã pentru cã aceºti oameni formeaþã caractere ºi creioneazã viitorul generaþiilor întregi. În acelaºi timp aceastã meserie aduce ºi satisfacþii. La iniþiativa sindicatelor din învãþãmânt, Guvernul României a aderat, în 1994, la ratificarea acestei Convenþii, urmând recunoaºterea Recomandãrii UNESCO-OIM privind Statutul socio-profesional al cadrelor didactice, pentru alinierea României la standardele internaþionale din domeniul educaþiei. Monika BACIU
Sunt dascãlii pe care îi ºtim pe nume, de care ne aducem aminte cu plãcere, iar de Ziua Educatorului, la Petroºani, toþi cei care au ieºit la pensie au fost felicitaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Câþi nu ne aducem aminte cu plãcere de cei care ne-au predat matematica, geografia, sau cu care am lucrat la orele de limba românã? Am ºtiut mereu cã profesorii sunt acolo ca sã ne înveþe, dar câþi oare ne-am gândit cât de greu le-a fost lor? Nu este deloc uºor sã aºezi în bancã niºte copii, sã-i vezi crescând ca adulþi ºi mai apoi sã o iei din nou, an de an, de la capãt. Un numãr de 14 profesori ne-au spus la Petroºani, de Ziua Educatorului, ce a însemnat pentru ei ºcoala. ”Am muncit, ca ºi dumneavoastrã, cu multã dragoste de ºcoalã, de copii ºi mã bucur cã am ajuns ºi în aceastã etapã a vieþii ºi vreau sã mã bucur de ea cât mai mult timp”, a spus Buia Florentina, profesoarã de geografie. Au privit generaþii întregi crescând ºi au uitat sã îºi numere anii,
dar acum, la vârsta pensionãrii ar vrea sã întoarcã timpul înapoi. „Îmi pare cã am ajuns la 60 de ani ºi aº fi vrut sã mai am tot 20 dacã se poate. Sper sã fiu sãnãtoasã ºi sã stau cât mai mult alãturi de familia mea. Vã mulþumesc”, a spus ºi Gabriela Faluºi, cadru auxiliar la una dintre ºcolile din Petroºani. Oare câþi copii au învãþat la matematicã cu gândul la doamna profesoarã Olga Suciu ºi câþi îºi amintesc orele cu dânsa? Sunt mulþi, cu siguranþã, pentru cã doamna profesoarã a predat cea mai grea materie timp de 40 de
ani ºi se teme cã, de anul viitor, nu va ºti cum sã îºi petreacã timpul liber. „Am predat matematicã ºi, se ºtie, matematica este, pentru majoritatea elevilor, cuiul oricãrui examen. Au fost ani frumoºi ºi am satisfacþia cã am mulþi urmaºi la catedra de matematicã, însã, momentul acesta care marcheazã un sfârºit de drum, marcheazã în acelaºi timp ºi un nou început de drum, drum care deocamdatã pare sã fie greu. Anul acesta mai am încã ore, dar eram îngrozitã la gândul ce o sã fac? Sunt obiºnuitã de o viaþã întreagã sã merg la ºcoalã ºi sã predau
veche nu se mai pot continua cursurile. „Grãdiniþa a fost închisã, iar copiii au fost mutaþi la ªcoala nr 2, unde sunt condiþii mai bune. Deocamdatã clãdirea veche va trebui reabilitatã aºa încât sã poatã fi repusã în funcþiune anul viitor. Nu se va face nicio capelã ºi asta este sigur în acest moment, doar lucrãri de igienizare ºi reabilitare totalã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Copiii vor putea fi primiþi de marþi la grãdiniþa ce funcþioneazã în incinta ªcolii Generale nr. 2 ºi, deocamdatã, tot acest an, acolo nu va mai putea sã funcþioneze nicio unitate de învãþãmânt. Diana MITRACHE teorie, formule, teoreme, definiþii ºi apoi sã ascult sã vãd cât au progresat ºi acum mi se pare cã va fi foarte greu”, a mãrturisit Olga Suciu, profesoarã de matematicã. Toþi dascãlii au primit medalii ºi au fost omagiaþi, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a mulþumit pentru efortul pe care l-au fãcut mereu ca, în mintea copiilor noºtri ºi a generaþiilor de copii pe care i-au format, sã facã ordine. „Toþi, la rândul nostru, am fost elevi ºi ne-am uitat cu mare admiraþie cãtre cei care au încercat sã ne transmitã cât mai mult din cunoºtinþele dumnealor. Vreau sã vã felicit pentru modul în care faceþi acest lucru ºi sã vã felicit pentru dãruirea din munca de zi cu zi”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, la momentul festiv. Toþi profesorii care au ieºit la pensie în acest an au avut prilejul de a fi felicitaþi în acest cadru festiv ºi, în ziua lor liberã, au primit atenþia tuturor, pentru cã meritã sã le mulþumim toatã viaþa pentru ceea ce au fãcut pentru noi. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
Infiltraþiile de pe DN 7A - o povarã pentru constructori
I
Actualitate 7 de sute de autoturisme din toate judeþele þãrii. Nu odatã s-a adus în discuþie acest drum, însã pânã acum nu s-a realizat nimic concret pentru a-l reabilita ºi a pune în valoare peisajele. Firma constructoare are la dispoziþie doi ani pentru a finaliza lucrãrile la drumul care a fost afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrile se vor derula pe ruta Jieþ – limitã cu judeþul Vâlcea. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. reabilitarea drumului cuprinde ºi porþiunea spre Petroºani, care stã acum sã se prãbuºeascã, dar ºi tronsonul ce duce spre staþiunea de schi Transalpina, prin Cheile Jieþului.
NR. Oficialii de la Drumuri nu ºtiu însã când vor fi finalizate aceste lucrãri. În ceea ce priveºte tronsonul de drum dintre Petroºani ºi Vidra Judeþul Vâlcea, pe CNADNR se specificã faptul cã au loc “Lucrãri de consoli“Apele ne dau bãtãi se pregãteºte drumul dare ºi protecþie verde cap pe DN 7A. pentru a fi turnat sanþi” cu menþiunea cã Acolo sunt mai multe asfaltul pânã la “se închide circulaþia infilraþii, iar proiectantul Groapa Seacã”, a mai asfalt, iar de la intrarea pietre, stânci care se rutierã în perioada ºi contructorul cautã subliniat Tudor. în chei în sus începe prãbuºesc pe carosabil 19.08.2015 – soluþii. Sunt restricþii de Pânã la intrarea în coºmarul ºoferilor. ºi drum care se surpã. 15.11.2015 pe DN tonaj în zona în care au cheile Jieþului a fost Potrivit CNADNR, pe ªi aici ar trebui sã 7A sectorul cuprins avut loc alunecãrile de turnat un strat de porþiunea Obârºia aibã loc lucrãri, potrivit intre km 90+000 – teren”, a declarat Ion Lotrului – Petroºani au informãrilor de la 101+000 (intersecþie Tudor, ºeful Drumurilor loc lucrãri de “consoliCNADNR. cu DN 67C – Jieþ) , Naþionale Gorj. dare si amenajare “Circulaþia este per- în fiecare zi de luni Potrivit ºefilor de la drum”, perioada de misã în intervalul orar pânã vineri între orele drumuri, urmeazã a fi desfãºurare a acestora 7:00 – 19:00 pentru 08:00 – 12:00 ºi turnat asflatul pânã la fiind de doi ani, adicã categoriile de autove14:00 – 18:00. Groapa Seacã. 19.05.2015 – hicule cu masa totalã În ziua de Sâmbãtã ºi “Sunt lucrãri 19.05.2017 mai micã sau egalã de Duminicã, precum ºi neprevãzute în zonã De la Obârºia 3,5 tone. Pe timpul în afara intervalelor care vor fi rezolvate. Lotrului pânã la Rânca nopþii circulaþia va orare menþionate , cirS-a turnat asfaltul povestea imaginea rãmâne închisã pentru culaþia se va desfãºura acolo unde a fost este mai sumbrã. toate categoriile de în condiþii normale”. alunecarea de teren ºi Asfalt mãturat de autovehicule”, se aratã În zilele de sâmbãtã pânã în Chei, iar acum ploi ºi înlocuit de în informarea CNADºi duminicã acest tronson care leagã Valea incipient al bolii au, în general mamar, luat individual. Jiului de judeþul rate de supravieþuire mai mari Astfel, puþin peste 49 de mii Monika BACIU Vâlcea este tranzitat decât femeile diagnosticate cu de cazuri au fost înregistrate, cancer de sân mai avansate. dintre care cele mai multe au Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire Depistarea precoce poate fost mamare (la femei), pe îmbunãtãþi în mod semnificativ locul urmãtor situându-se cel profesionalã Petroºani cu sediul în ratele de supravietuire cancer pulmonar (la bãrbaþi). Petroºani, la Casa de Culturã a de san, care permite Monika BACIU n doar doi ani, Sindicatelor organizeazã cursuri de medicilor oncologi ºi de timp 200 de cazuri noi de Noþiuni Fundamentale de Igienã. pentru a trata în mod cancer. Luna aceasta corespunzãtor cancerul. RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 este luna Internaþionalã România, potrivit Institutului Oncologic din Bucureºti, de Luptã Împotriva vã oferã zilnic, prin magazinul rãmâne pe lista neagrã a statisCancerului de Sân. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã ticilor sumbre cu privire la rata diagnosticãrii ºi identificãrii În doar doi ani, numãrul CELE MAI IEFTINE acestei forme canceroase, dar ºi cazurilor de cancer de sân a la cea a mortalitãþii din pricina SORTIMENTE crescut cu 57. dacã în anul ei, aproape 6 mii de cazuri noi 2013 în judeþul Hunedoara au DE CARNE DE PORC fiind identificate anual. fost depistate 105 cazuri de Federaþia Asociaþiei Bolnavilor - Pulpã porc cu os - 9.80 lei cancer de sân, în anul 2014 au de Cancer din România a - Fleicã porc - 12.50 lei fost înregistrate 162 de cazuri. prezentat, în 2012, un"tablou" Pulpã porc fãrã os 14.30 lei În ceea ce priveºte numãrul similar ºi reprezentativ pentru - Carne tocatã - 12.80 lei total al cazurilor de cancer situaþia curentã a bolnavilor de - Cotlet porc cu os - 13.80 lei înregistrate în judeþul cancer de orice tip, dar ºi de cel - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei Hunedoara a crescut - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei într-un an cu aproape - Ceafã porc cu os - 13.80 lei 200. astfel, în anul 2013 - Costiþã porc cu os - 9.80 lei în judeþ erau 1568 de - Ciolane porc - 5,00 lei cazuri, iar în 2014 s-au înregistrat 1738 de - Slãninã crudã - 3,90 lei cazuri de cancer de col uterin ºi cancer la sân. NOI SUNTEM MEREU ÎN Depistarea cancerului SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! de sân incipient foarte Telefon util: 0733.960311 mult creºte ºansele de supravieþuire a bolii. SERVIRE PROMPTà Femeile care sunt diag0735.183175 - IREPROªABILÃ! nosticate într-un stadiu
nfiltraþiile de pe DN 7A dau bãtãi de cap constructorilor. Lucrãrile de modernizare a drumului naþional 7A care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea a intrat de ceva timp într-un amplu proces de modernizare. Constructorii se confruntã însã cu o problemã, ºi anume cea a infiltraþiilor.
Aproape 200 de noi cazuri de cancer
Î
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Moment trecut discret ºi uitat... Era în urmã cu 41 de ani. Pe 2 octombrie 1974. Moment profund pentru fotbalul din Valea Jiului, din România. Jiul Petroºani juca în
Cupa Cupelor, a doua competiþie de valoare din Europa, meciul retur cu scoþienii de la Dundee United. Fusese 0-3 în tur, dar era magia momentului,
dorinþa revanºei. Un meci revanºã de neuitat, atunci pe vechiul stadion, din actualul parc „Carol Schreter”, un stadion cu 10.000 de spectatori înghesuiþi printre scândurile bãtrânului stadion. O primã reprizã de vis, 2-0 cu Rozsnyai ºi Tonca marcând rapid, în minutele 15 ºi 23,
Tragedie
A MURIT GICÃ BÃLTÃREÞU -a stins din viaþã la Arad, S la vârsta de 72 de ani fostul mare rugbyst din linia a III-a a ªtiinþei Petroºani, Gheorghe (Gicã) Bãltãreþu.
El a venit de la Steaua în 1971, jucând douã sezoane, pânã în 1973, reuºind un loc 2 cu ªtiinþa în 1972, într-un lot de
mare valoare, cu C. Dinu, Bãrgãunaº, Fl. Constantin, Fãlcuºanu, Emil Neagu, Bucos, Dan Talpã, Michi Martin. Din 1973 Gicã Bãltãreþu devine antrenorul echipei, obþinând un loc 2 în Seria a 2-a a Diviziei „A” ºi un loc 4 în sezonul 1976-77. Pleacã, dar revine la ªtiinþa ca antrenor în
perioada 1980-1982, când echipa ocupã locuri fruntaºe. Cei care au lucrat cu el l-au caracterizat ca un antrenor care a luptat mereu pentru jucãtorii sãi, fiind un bun liant între conducere ºi echipã. De la 1 octombrie, Gicã Bãltãreþu a pãrãsit lumea... ªtiinþei definitiv. Fie-i þãrâna uºoarã!
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
În fiecare zi de marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împorspãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
ACROBAÞII AERIENE Meci echilibrat cu oltenii, cu luptã aerianã pentru balon, între Naidin (Jiul) ºi Ivan (Univ. Craiova) ºi sub privirile lui Kotormany ºi Ion Constantin (2 nov. 1969, Jiul – Universitatea Craiova 1-1).
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
MAMA MIA, CE BÃTAIE! z 500 de spectatori au sperat într-o victorie hunedoreanã, care sã ducã FC-ul pe locul 1 în Seria a 4a – ASU Poli. Timiºoara, liderul, a
stat – dar n-a fost sã fie. z Chiar dacã D. Ursachi (min. 9) ºi R. Drãgoescu (min. 50) au avut douã uriaºe ocazii, în plus hunedorenii reclamând ºi un penalty, la un fault asupra lui Bozian (min. 70). De data asta însã, doar 0-2... z Naþional Sebiº urcã pe primul loc, dupã victoria cu 1-0 împotriva celor de la CSU II Craiova, în schimb Cetate Deva, dupã 0-2 la Ighiu, ajunge pe loc retrogradabil.
fapt ce reaprinde speranþele cã diferenþa ar putea fi cel puþin refãcutã. O echipã cu Puiu Rusu, Stocker, Gabi Stan, Adi Dodu, Mihai Stoichiþã, ªoni Nagy sau Gigi Mulþescu ºi Petre Libardi, în cel mai bun meci al carierei lui, aproape de a face pasul urmãtor în Europa. Era într-o miercuri, zi rece
de 2 octombrie 1974. Au trecut 41 de ani de la cel mai sublim meci al Jiului pe plan internaþional. O viaþã, o generaþie. Mulþi au plecat dintre noi – Naste, ªoni Nagy, Puiu Rus, Libardi, Tonca – dar performanþa rãmâne. Cu respect sã ne aducem aminte de ea mereu. Mãcar dintr-un colþ de paginã.
ªtiinþa Petroºani, vicecampioana României la rugby în 1972, cu Gicã Bãltãreþu (în medalion) în echipã
Fotbal, Liga a II-a
Lideri cu... emoþii z În Seria 1, liderul Dacia Unirea Brãila a egalat, 1-1, la Constanþa în minutul 90+4, menþinându-ºi locul 1 în faþa Bacãului, câºtigãtor la Oþelul Galaþi. z Ca o curiozitate, singura echipã neînvinsã din Seria 1 este Dunãrea Cãlãraºi (3-0 la P. Neamþ, cu un hat-trick reuºit de V. Alexandru). z Primarul Sucevei, Ion Lungu, a oferit o primã de 22.000 euro echipei C.F.R. Suceava pentru victoria cu 3-1 obþinutã la ACS Berceni. z În Seria a 2-a, liderul FCM Baia Mare rãmâne neînvins, 2-2 acasã cu Chindia Târgoviºte, gazdele având la un moment dat 2-0. z Nou promovata UTA BD a revenit la Braºov de la 0-2, cât era scorul în min. 74, reuºind în final un nesperat 2-2. z Puºtii de la „U” Cluj au reuºit un 1-0 (gol min. 80 Ursu) la CS Mioveni, o altã surprizã fiind prima victorie în acest campionat a celor de la FC Bihor Oradea, 3-2 la Caransebeº.
Paginã realizatã de Genu TUÞU