Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 976
Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
SÃ SPUNEM ADIO MINEI PETRILA!
Insolvenþa CEH, tranºatã în anul electoral
I
nsolvenþa CEH a fost amânatã pentru anul electoral 2016, când Magistraþii de la Tribunalul Hundeoara vor decide într-un an încãrcat politic dacã trimit sau nu Complexul Energetic Hunedoara în insolvenþã. Tribunalul Hunedoara a amânat cererile creditorilor de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara pentru data de 7 ianuarie 2016. De Sfântul Ioan se va decide dacã CEH scapã sau nu de insolvenþã. “A fost amânat termenul pentru data de 7 ianuarie 2016 pentru comunicarea ºi studierea actelor. Au mai fost depuse douã cereri de intrare în insolvenþã”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Cele 15 firme care cer insolvenþa CEH sunt: SC
Romlink Invest srl, SC Instal Comimpex 2006 SRL, SC Arteca Jilava SA, Boºtinã ºi Asociaþii SPRL, SC Delta Plus Trading SRL, SC Meridian Electro Construct SRL, SC Brenntag SRL, Ureserv SA cu sediu ales Luwicz, Crîngureanu & Partners, Camera de Comerþ ºi Industrie a României, tronson 3e, SC Upsrom Industry SRL Tg Jiu, SC Grupul Industrial Electrocontact SA Botoºani, SC Fortex Food Distribution SRL (fostã SC GTS Company SRL), SC Telecerna SRL, SC Upsrom SA Petroºani prin lichidator jud. art. insolv SPRL, SC Artego SA Tg. Jiu ºi SC DevaTrans SRL Deva. Patru milioane de lei au de recuperat cele 15 societãþi de la Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
A
stãzi (vineri, 30 octombrie 2015), la ora 10,00 va fi scos ultimul vagonet de huilã de la mina Petrila. Va fi o ceremonie la care sunt aºteptaþi sã participe cei care au lucrat cândva la aceastã unitate minierã, minerii de acum, dar ºi arhitecþii care au gândit o altã soluþie pentru Petrila. Minerii de aici au început deja dezafectarea fronturilor de lucru. >>> PAGINA A 3-A
Nu vor mai sta la stânã din cauza apei
Z
eci de oameni care locuiesc în cãtunul Moliviº de la poalele munþilor Parâng, între Petroºani ºi Petrila, nu vor mai sta la munte doar pentru cã nu au apã potabilã. Cei de aici erau nevoiþi sã care apa din Jieþ pentru animale, iar pentru ei era o problemã fiecare picãturã de apã. Acum, din
economiile celor de la Apa Serv, s-au alocat bani ºi lucãrile sunt aproape de final. Din Moliviº au venit mai mulþi localnici sã cearã apã ºi canalizare. Nu mai fãceau faþã ºi, dupã mai multe runde de audieri, la care au fost primiþi la sediul Apa Serv a început lucrararea. Acolo sunt mai multe case, iar oamenii recunosc cã stãteau mai mult la munte, unde aveau izvor, pentru cã acasã era foarte greu sã
adape vitele. „Acum e bine. Cei de pe aici nu aveau apã pe varã, cã a fost secetã ºi scoteam cu bidoanele de pe Jieþ. Nu a fost uºor ºi unii nu se mai întorceau de la
pãdure, cã nu aveau apã”, spune o localnicã mulþumitã cã va avea apã la robinet ºi cã ea va curge cu presiunea necesarã. Investiþia a început acum mai bine de
douã luni, dar va fi gata în cel mai scurt timp ºi asigurãrile sunt date de cei de la Apa Serv, care verificã periodic lucrarea, pentru cã au fost probleme ce au trebuit rezolvate punctual. „ Contractul este sã se finalizeze aici în 22 decembrie, dar eu cred ºi am concursul dat de constructor, cã, cel târziu la 1 decembrie, toþi locuitorii din Moloviº vor avea apã la robinet, lucru care nu l-au visat niciodatã”, a declarat ºi Costel Avram, director general SC
APA Serv. Aici sunt 30 de familii, care de Ziua Naþionalã a României pot sãrbãtori cu apã de la robinet, aºa cum nu li s-a întâmplat niciodatã în viaþa lor, pentru cã o astfel de zi îi gãsea la munte cu vitele. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
Luna decembrie aduce bani mai mulþi
Din spectator, statul vrea sã fie actor
E
fortul ºi dãruirea de zi cu zi au dat roade. Chiar dacã în urmã cu cîþiva ani au pierdut o parte din drepturile salariale personalul didactic ºi didactic auxiliar din învãþãmînt poate sã fie bucuros pentru cã a primit o mãrire de 15% la salariu. Cuantumul brut al salariilor de bazã de care beneficiazã personalul nedidactic din unitãþile de învãþãmînt preuniversitar de stat, unitãþile conexe ale învãþãmîntului preuniversitar de stat, instituþiile de învãþãmînt superior de stat ºi din bibliotecile centrale universitare creºte tot cu 15% în raport cu luna noiembrie. Mai mult decît atît acasta
creºtere salarialã vine sã complecteze majorarea care a fost deja fãcutã în acest an astfel încît mãrirea salarialã este de fapt în cuantum de 26,7%. De aceasta mãrire salarialã vor beneficia 221.000 personal didactic ºi didactic auxiliar, la care se adaugã 53.000 personal nedidactic în învãþãmîntul preuniversitar, la care se adaugã 30.000 de
C
persoane din învãþãmîntul universitar, 23.000 de persoane personal didactic ºi 7.000 de persoane angajate ca nedidactic. În total, 304.000 de persoane vor beneficia de aceste creºteri salariale de 15%, peste cele deja acordate de 10%, respectiv 12% în anul 2015. Practic, din acordul semnat anul
ªomerii, cu banii daþi înapoi
omerii, somaþi sã returneze ª banii statului. Este
vorba despre cei care au încasat atât indemnizaþie de ºomaj cât ºi sume din alte surse, iar acum se vãd puºi în postura de a returna ºomajul. La Petroºani numãrul acestora este destul de mic, undeva
la douã-trei persoane pe lunã. “Noi avem un control destul de sever privind indemnizaþiile de ºomaj pe care le oferim, lunar avem 2-3 persoane care se încadreazã ºi creazã un debit pe care noi îl recuperãm în cel mai
scurt timp. În schimb, am avut în luna septembrie în jur de 22 persoane care au refuzat un loc de muncã ºi atunci nu au mai beneficiat de ajutorul social. Au refuzat locul de muncã pe motiv cã nu au fost mulþumiþi de salariul
trecut cu Guvernul României de cãtre sindicate s-au acordat în 2015 creºterile salariale de 10% prevãzute iniþial pentru 2016, la care s-au adãugat încã 5% peste cele 10%. Pentru creºterea lefurilor efortul bugetar este de aproape douã miliarde de lei. Monika BACIU oferit de angajator”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. ªomerii care au reuºit sã îºi gãseascã un loc de muncã ºi nu au anunþat Agenþia pentru Ocuparea Forþei de Muncã în trei zile de la încheierea contractului de muncã dau indemnizaþia de ºomaj înapoi. În aceeaºi situaþie se încadreazã ºi tinerii care au reuºit sã fie admiºi la o facultate ºi nu au anunþat agenþia. Monika BACIU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
ompaniile de stat au jucat ani la rândul o piesã de teatru desprinsã dintr-o tragedie greacã. Spectator a fost chiar statul român care în loc sã îºi ia în serios rolul de regizor ºi a corecta greºelile nu a fãcut altceva decât sã asiste pasiv. Acum, acelaºi stat vrea sã se implice activ în cadrul companiilor de stat. Statul român vrea sã se implice în companiile de stat. Dupã ce a asistat pasiv la jaful de la Complexul Energetic Hunedoara, societate cu capital integral de stat, acum reprezen-
tanþii ministerului de resort susþin cã e nevoie de implicare în acest sector. "Pânã acum, statul român a fost mai mult spectator în relaþia cu partenerii sãi acolo unde era acþionar. Vrem sã sprijinim companiile româneºti cu capital încã majoritar de stat sã facã faþã competiþiei cu ceilalþi jucãtori pe piaþã în mod transparent", a afirmat ministrul Andrei Gerea la Fondul Proprietatea Analyst and Investor Days. Faptul cã statul român a asistat precum un spectator la ceea ce se întâmplã în companiile de stat este un adevãr dureros care are repercursiuni astãzi când Complexul Energetic Hunedoara se aflã în pragul falimentului cu datorii ce ajung la un miliard de lei. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.
Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2013 ºi 2014, urmare facturilor Enel ºi Termoficare depuse, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã la data de 30.11.2015. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
Sã spunem adio minei Petrila! stãzi (vineri, 30 octombrie 2015), la ora 10,00 va fi scos A ultimul vagonet de huilã de la mina Petrila. Va fi o ceremonie la care sunt aºteptaþi sã participe cei care au lucrat
Au stat în greva foamei, dar au plecat sã discute cu Gerea viitorul
C
cândva la aceastã unitate minierã, minerii de acum, dar ºi arhitecþii care au gândit o altã soluþie pentru Petrila. Minerii de aici au început deja dezafectarea fronturilor de lucru.
ei doi mineri, lideri de sindicat care au stat în greva foamei timp de douã zile, la Petroºani, au plecat la Bucureºti. Miercuri seara, Vasile Pãduraru ºi Ion Ciubotaru au fost anunþaþi cã la Ministerul Economiei se vor întâlni cu ministrul Andrei Gerea ºi joi s-au deplasat spre Capitalã.
Zeci de oameni sunt aºteptaþi în aceastã dimineaþã la Mina Petrila, acolo unde va fi o ceremonie prin care va fi marcat evenimentul. Aºa cum s-a întâmplat ºi la Aninoasa, acum câþiva ani, ºi la Petrila va fi scos la suprafaþã ultimul vagonet, pe care minerii îl vor pune la conservare. Acum vin la mina Petrila toþi cei care cândva au dat acolo cãrbuni. „Vom marca evenimentul în ultima zi de lucru. Vom invita foºti conducãtori ai minei, actuali con-
Cei doi, care însoþesc o delegaþie din care face parte ºi directorul general al CEH, Emil Floruþ, sperã sã obþinã prelungirea ºi dupã 2018 pentru activitatea de exploatare a huilei. Ei ºtiu cel mai bine dacã mai sunt zãcãminte în subsol ºi vor ca activitatea de exploatare a huilei sã nu se opreascã în 2018, aºa cum stau lucrurile acum. Vasile Pãduraru a stat douã zile în greva foamei ºi colegul sãu Ciubotaru i s-a alãturat în cea de a doua zi de protest extrem, dar miercuri seara au decis sã întrerupã protestul. Nu a venit Gerea în Valea Jiului, aºa cum au cerut ei, dar au mers ei la Bucureºti ºi sperã sã poarte discuþii care sã salveze mineritul ºi poate întreaga
ducãtori, mineri, care lucreazã în subteran. Chiar dacã este un moment trist, el trebuie marcat în consecinþã, pentru cã a fost o
activitate destul de intensã ºi de foarte mulþi ani la aceastã exploatare minierã”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Mina Petrila este prima care se închide dupã ce mineritul de huilã a fost împãrþit în exploatãri viabile ºi neviabile, cea de la Petrila fiind din ultima categorie. La final, aici ar putea sã rãmânã doar câteva clãdiri, dacã Ministerul Culturii îºi va da avizul favorabil. Diana MITRACHE
economie a judeþului Hunedoara. „Deocamdatã protestul meu este suspendat. Nu am renunþat definitiv la el. M-am hotãrât sã merg ºi eu, cu colegii mei, sã aud cu urechile mele ce are de gând domnul ministru ºi sper sã fie de bine pentru Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara”, a declarat Vasile Pãduraru, liderul de la Sindicatul Muntele de la mina Lonea. Dacã Gerea nu le dã o veste bunã, liderul de la mina Lonea, Vasile Pãduraru revine în curtea CEH ca sã protesteze. „Sunt
Petiþie pentru salvarea Parcului Naþional Defileul Jiului
O
petiþie care a strâns sute de semnãturi în mediul on line va ajunge la Procurorul General al României ºi vizeazã salvarea arieri protejate din Defileul Jiului, arie care va fi afectatã odatã cu darea în exploatarea a hidrocentralelor de pe Jiu. „Defileul Jiului pãstrezã încã pãduri virgine, dispãrute în restul Europei, cu o diversitatea ºi abundenþã biologicã specificã. De asemenea, este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migaþie
a pãsãrilor. În Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române ºi comunitare. ªtim cã astfel de argumente ecologice nu rezoneazã cu interesele administratorului juridic al Hidroelectrica
S.A., domnul Remus Adrian Borza, însã ºtim ºi de condamnarea definitivã la un an închisoare cu suspendare pentru sãvârºirea infracþiunii de conflict de interese. Nu suntem de acord ca astfel de persoane sã aibã puterea decizionalã asupra mediului înconjurãtor, mediu care aparþine
comunitãþii, nu intereselor unei companii. Experienþa a demonstrat cã actualele sisteme de sancþionare nu au fost suficiente pentru a garanta respectarea în totalitate a legislaþiei privind protecþia mediului. O astfel de respectare poate ºi ar trebui sã fie consolidatã prin prevederea ºi aplicarea de sancþiuni penale, care demonstreazã o dezaprobare socialã de naturã diferitã din punct de vedere calitativ în comparaþie cu sancþiunile administrative sau cu un mecanism de compensare întemeiat pe dreptul civil”, aratã iniþiatorii petiþiei. Aceºtia cer Parchetului ÎCCJ sã ancheteze infracþiunile
comise în Defileul Jiului. „Verificarea corectitudinii aplicãrii prevederilor art. 28 alin. (1) din OUG 57/2007 (prin care se interzice poluarea sau distrugerea habitatelor). Investigarea abuzului în serviciu comis de Remus Adrian Borza, administrator judiciar al
hotãrât sã continui protestul, dacã tot ce îmni spune ministrul acum nu poate fi dovedit ºi nu este palpabil ºi nu ne poate convinge cã mineritul continuã ºi dupã 2018 în Valea Jiului”, a mai spus Pãduraru. Vasile Pãduraru a stat douã zile în greva foamei ºi a ajuns în spital, dupã ce a fost luat cu salvarea din faþa CEH, din cauza stãrii sale de sãnãtate. Alãturi i-a stat ºi liderul de la Vulcan, Ion Ciubotaru, iar dupã întâlnirea de la Bucureºti vor lua o decizie în consecinþã. Diana MITRACHE
Hidroelectica S.A. Societatea civilã este preocupatã de creºterea numãrului de infracþiuni împotriva mediului ºi de efectele acestora. Astfel de infracþiuni reprezintã o ameninþare ºi necesitã prin urmare un rãspuns adecvat”, se aratã în soclitarea cãtre Parchetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Toma Coconea ºi Ciprian Bãlãnescu se întrec în Parâng
D
oi dintre cei mai titraþi sprotivi ai momentului în România acestor zile se întrec sâmbãtã în Parâng, într-o competiþie, din care, de câºtigat vor avea copiii. Este vorba despre copiii de la ªcoala Gnerealã nr 7 din Petroºani, care vor pleca mai apoi într-o excursie cu cei doi sportivi în Parâng. În plus, cei mici, care învaþã la ºcoala pe care Toma Coconea a absolvit-o acum mulþi ani, vor primi echipamente performante de la cei doi sportivi. Toma Coconea, cel mai bun parapantist al României ºi singurul participant la competiþiile de anduranþã din Alpi, se întrece, sâmbãtã la prânz în Parâng, cu Ciprian Bãlãnescu – campion balcanic ºi campion absolut al României la triatlon ºi duatlon. Cei doi fac asta pentru copii, ca sã îi încurajeze sã facã ºi sport ºi sã le arate cã poþi fi foarte bun, dacã ai ambiþie. Au ales ªcoala nr 7 din Petroºani, pentru cã acolo a învãþat Toma Coconea, iar copiii îi
vor însoþi sâmbãtã în Parâng. Ciprian are o poveste absolut uluitoare, pentru cã a fãcut ºcoala la o casã de copii, dar tocmai de aceea vrea sã le arate celor mici cã se poate sã ajungi cineva, dacã asta îþi doreºti. „Dacã în urmã cu 13 ani, când m-am apucat eu, erau douãtrei competiþii de alegrare în România, azi avem multe competiþii de acest fel ºi sunt bucuros sã remarc cã numãrul copiilor a crescut ºi vreau sã
vãd cã cresc ca performanþã. Pentru asta, eu ºi Tomi, ne-am gândit cã ar fi o idee sã promovãm ºi sã transmitem mesajul cã este foarte simplu sã reuºeºti sã faci performanþã,
dar, sigur, cu muncã multã, dãruire”, a spus Ciprian Bãlãnescu, atlet, unul dintre cei mai performanþi sportivi ai momentului. Cei doi vor sã îi scoatã pe copii la munte, iar sâmbãtã, ambii sportivi pleacã de la staþia de îmbarcare a telescaunului din Parâng, urcã pe traseul pe care copiii îi pot urmãri de jos ºi trebuie sã ajungã pânã la vârful din Parângul Mic. De acolo, Toma coboarã
Se luptã pentru a nu fi uitat
S
ãrbãtoare din import cu marfa româneascã. Este vorba despre celebra sãrbãtoare a Halloween-ului care stã sã batã la uºa care dupã cum bine ºtie toatã lumea este împrumutata ca multe alte sãrbãtori de la americani. În aceastã sãrbãtoare lucrul care a mai rãmas autohton este bostanul, care a rãmas inclus în tradiþie doar pentru cã mulþi dintre pãrinþii care vor sã facã ceva pentru copiii lor de aceastã sãrbãtoare îºi amintesc ºi ei la rîndul lor de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
copilãrie ºi de aceastã sãrbãtoare care era mult mai simplã ºi mai frumoasã atunci pentru cã singurul lucru care se fãcea era sculptarea acelui bostan în care se punea o lumînare aprinsã. Pentru aceastã sãrbãtoare ºi magazinele
din Petroºani s-au pregãtit cu munþi de dovleci care parcã au fost desprinºi din bine cunoscutã poveste Jack ºi vrejul de fasole. Unii dintre aceºtia au o dimensiune cu adevãrat impresionantã. Mulþi dintre pãrinþi au cumpãrat deja
bostani pentru cã le-a fost fricã sã nu rãmînã fãrã pentru cã cei mici sã se bucure la fel de mult ca ºi ei de procedeu de sculptare. Mai mult decît atît ºi alegerea dovlecilor pentru ornat este un lucru foarte important. Astfel dovleacul trebuie sã aibã coaja fermã, cît mai netedã ºi lucioasã. Dacã prezintã zone moi, aflã cã bostanul este stricat ºi chiar mucegãit pe interior. Iar dacã încã nu a apucat sã se strice, acestea vor fi primele zone care se vor altera. Este important sã nu se facã confuzie între
cu parapanta ºi Ciprian în alergare. Rãmâne de vãzut cine câºtigã. „Cred cã pe primul loc vor fi copiii, ei o sã câºtige. Dacã vor, ºi sunt doritori, ne pot aºtepta ºi la cota 2075, unde eu mã voi întoarce în alergare, sper sã fiu primul ºi Tomi al doilea”, a glumit Ciprian Bãlãnescu. La o astfel de provocare, Tomi vine cu un atuu, cã tot îºi petrece timpul în munte, în Parâng. „Am aranjat sã am vânt de spate.
dovlecii de decor ºi cei pentru plãcintã. Recomandat este cumpãrarea de bostani de culoare portocalie. Dacã doriþi sã þineþi bostanul afarã, pe prispa casei, sau vei decora aleile din grãdinã, atunci acesta trebuie sã fie cît mai mare. Dacã, dimpotrivã, îl veþi þine în casã, va trebui sã alegi mãrimi medii. Dar e bine de ºtiut cã cu cît dovleacul este mai mic, cu atît se va tãia, curãþa ºi sculpta mai bine. În hipermarket-urile de la noi preþurile diferã pentru cã dovlecii se vînd ori la kilogram, de cele mai multe ori, fie la bucatã dar pentru cei care nu au dimensiuni foarte impresionante care pot înfrumuseþa un pervaz sau o masã. Monika BACIU
Suntem, pe lângã competitori ºi prieteni foarte buni ºi ºtiu cã iubeºte ºi el sportul ºi îi promoveazã ºi, dacã tot suntem promotorii acestor proiecte mergem mai departe. Nu ne oprim aici ºi baza sportivã din Parâng a luat amploare ºi sper sã facem cât mai multe proiecte împreunã”, a spus Toma Coconea. Sâmbãtã, la ora 14, suntem aºteptaþi sã îi încurajãm pe cei doi sportivi, care, sãptãmâna viitoare îi duc gratuit pe copiii de la ªcoala nr 7 din Petroºani într-o excursie la baza din Parâng. Acolo vor fi instruiþi ºi, dacã va fi vreme bunã, vor putea sã zboare cu parapanta. Competiþia se desfãºoarã sub egida „Nimic nu este uºor, nimic nu este greu, totul este posibil”, care este ºi lozinca elevilor de la ªcoala nr 7 din Petroºani. Diana MITRACH E
Lupenenii au transport local
P
roblema transportului local în municipiul Lupeni a fost rezolvatã. De ieri, locuitorii acestui municipiu beneficiazã de transport local, iar deputatul Cristian Resmeriþã susþine cã preþul unui bilet de cãlãtorie, dar ºi condiþiile sunt demne de secolul XXI. “Împreunã cu angajaþii Primãriei Lupeni am cãutat ºi am gãsit soluþii pentru rezolvarea problemei transportului local în municipiul nostru. În urma demersurilor fãcute cãtre Primãria Lupeni, ca urmare a numeroaselor solicitãri primite la biroul meu parlamentar din partea cetãþenilor din Lupeni, s-au depus toate eforturile ca aceastã problemã sã fie rezlovatã ºi nu oricum, ci în favoarea acestora. Astfel criteriile prevãzute la stabilirea firmei câºtigãtoare, au fost foarte exigente ºi au avut în
7 ani de la momentul Petrila - 15 noiembrie 2008
M
ina Petrila se închide, iar astãzi, minerii aduc la suprafaþã ultima tonã de cãrbune. Vor pãstra un moment de reculegere la troiþa din curtea minei, dar câþi dintre ei au putut sã uite momentul noiembrie 2008? Era o zi de sâmbãtã, într-un ceas rãu, o întâmplare nefastã, când douã explozii consecutive au luat viaþa a 13 mineri. Întreaga suflare a Vãii Jiului a fost zguduitã ºi, ca ºi acum, politicienii au profitat de „oportunitate”, venind la gura minei, la spital, ori la înmormântare, ca sã le dea bine în campanie. Inclusiv traian Bãsescu, pe atunci preºedintele României a venit în miez de noapte la Spitalul din Petroºani.
Ambulanþele au fãcut lanþ pe drumul spre Spitalul de Arºi din Bucureºti ºi întreaga þarã privea salvãrile care îi duceau pe salvatorii arºi spre Bucureºti. Acum, probabil cã se vor aduna ºi acest leº, ca sã marcheze cum se cuvine finalul, pentru cã ceea ce se întâmplã acum la mina Petrila are o directã legãturã cã acea ultimã ºi extrem de durã
vedere ca aceasta sã asigure cele mai bune condiþii pentru cetãþeni, atât din punct de vedere al stãrii tehnice ºi condiþiilor oferite de mijloacele de transport, personal angajat, cât ºi al tarifelor practicate”, declarã Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Cãlãtorii din municipiul Lupeni vor plãti pentru o cãlãtorie doar un leu ºi nu 1,5 lei aºa cum era pânã acum. “Putem spune astfel cã începând de joi, cetãþenii municipiului Lupeni beneficiazã de transport local în condiþii optime, firma care asigurã transportul dispune de mijloace de transport moderne ºi practicã un tarif redus de la 1,5 lei/bilet cât era anterior acestei licitaþii, la 1 leu /bilet, venind astfel în sprijinul cetãþenilor atât din punct de vedere al confortului cât ºi al tarifelor practicate”, mai spune Resmeriþã. Pânã acum în municipiul Lupeni nu a existat un transportator local. Cetãþenii cãlãtoreau cu mijloacele de transport în comun care tranzitau întreaga Vale a Jiului. Monika BACIU
explozie. De douã ori au încercat cei de la mina Petrila sã deschidã abatajul în care s-a produs tragedia, dar de fiecare datã mina nu i-a lãsat. Au rãmas într-un singur abataj ºi acesta a fost finalul: astãzi, 30 octombrie, cu douã sãptãmâni înainte ca aici sã comemorãm 7 ani de la explozie, mina nu mai dã cãrbune. „În Valea Jiului s-au deschis porþile iadului”,
titrau atunci buletinele de ºtiri la Breaking News ºi au transformat din nou Valea Jiului în Valea Plângerii. Nimic mai adevãrat ºi parcã acest sentiment revine ºi acum, doar cã nu mai are loc la Breaking News.
P
etrila Breaking News
În prima explozie au murit pe loc opt mineri ºi patru membri ai echipelor de salvare .
Alþi 12 ortaci au fost rãniþi, dintre care ºase erau în stare foarte gravã. Echipele de salvatori au reuºit sã aducã la suprafaþã trupurile a patru mineri morþi. Sute de rude ale celor decedaþi s-au strâns la poarta minei ºi la spitalul din Petroºani, cãutând veºti despre rudele lor. O a doua explozie a avut loc, sâmbatã searã, iar replica a surprins atunci o echipã de 7 angajaþi. Ulterior, alþi cinci oameni au intrat în minã ºi au fost afectaþi de gaze. La 950 de metri sub pãmânt, aºa cum declara directorul de atunci al CNH, Daniel Surulescu, moartea venise din nou ºi a luat cu ea pânã în final 14 mineri ºi salvatori mineri. Tãriceanu, pe atunci premier îi trimitea pe Varujan Vosganian, pe atunci
Vochiþoiu a câºtigat o bãtãlie.
TVA la apa potabilã scade de la 24 la 9%
R
omânii vor plãti TVA de 9% la apa potabilã. Totul a plecat de la iniþiativa senatorului Haralambie Vochiþoiu, care iniþial a depus acest proiect de lege în mod special pentru cei din Valea Jiului. Legea a trecut, iar acum toþi românii vor beneficia de aceastã scãdere a taxei pe valoarea adãugatã la apa potabilã de la 24 la 9 procente. Totul se va întâmpla începând cu data de 1 ianuarie 2016. “Plecând din Valea Jiului la preþul acesta exagerat la apa potabilã, am fãcut un lucru bun pentru întreaga Românie. Am cerut premierului ºi Guvernului ºi acets amendament pe care
l-am depus la codul fiscal a fost susþinut de întreaga echipã a UNPR ºi în sfârºit ieri vestea cea bunã este cã Guvernul României a aprobat ordonanþa prin care TVA la apa pozabilã scade la 9%. Am fãcut aceastã promisiune locuitorilor din Valea Jiului, ea s-a îndeplinit, cu o micã diferenþã cã nu se aplicã doar în Valea Jiului, ci în întreaga þarã ceea ce e o treabã bunã. De la începutul anului viitor”, a declarat senatorul UNPR
Haralambie Vochiþoiu. Mai mult decât atât, Vochiþoiu susþine cã existã posibilitatea ca de anul viitor, cei care îºi achitã facturile la apã sã nu fie debranºaþi de la sistemul de alimentare cu apã din cauza rãu-platnicilor. “Mai am un proiect de lege prin care vrem completarea legii 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apã ºi canalizare în sensul cã românilor care îºi plãtesc factura la
apã sã nu li se poatã tãia apa. E o chestie de normalitate. Ieri a ajuns legea la Camera Deputaþilor la votul final. Într-o lunã de zile acest proiect va deveni lege”, a mai subliniat senatorul. Vochiþoiu precizeazã cã va gãsi ºi alte metode pentru a reduce preþul apei în Valea Jiului. Acesta susþine cã încearcã schimbarea angajamentului de la contractul de finanþare încheiat de ApaServ
ministru al Economiei ºi Finanþelor, dar ºi pe Mariana Câmpeanu în Valea Jiului, iar Traian Bãsescu a venit personal la minã, iar mai apoi la Spitalul de Urgenþã, de unde au plecat rãniþii.
3
condamnaþi definitiv
Trei persoane au fost condamnate definitiv pentru ucidere din culpã în dosarul exploziei din mina Petrila din 2008, incident în care au murit 13 oameni ºi alþi 15 au fost rãniþi. Procesul a durat pânã în decembrie 2013, când de Crãciun Aurelian Necula, director general la vremea exploziei, a primit 6 ani ºi 6 luni de închisoare cu executare, iar adjuncþii sãi, Gheorghe Rosu ºi Dan ªtefan Ungur, cate patru ani fiecare. Diana MITRACHE Valea Jiului. “Domnul preºedinte Adrian David a luat în serios promisiunea mea ºi îmi va crea condiþiile ca sã schimbãm ºi acele angajamente de platã a datoriei ºi vom gãsi ºi alte soluþii pentru scãderea preþului apei”, a conchis Haralambie Vochiþoiu. Parlamentarul vrea în continuare schimbarea din funcþie al lui Costel Avram, directorul general al SC ApaServ cât ºi a întregului Consiliu de Administraþie. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
Pensionarul care a câºtigat lupta cu sistemul A
narii vor beneficia de aceste drepturi”, mai spune bãrbatul.
ni de procese, pentru drepturile pensionarilor. Sabin Codarcea este pensionarul care a câºtigat lupta cu sistemul în ceea ce priveºte recunoaºterea uceniciei ca stagiu de cotizare. Omul a fãcut zeci de demersuri, iar dupã ani de procese acesta a câºtigat rãzboiul. ªcoala profesionalã va fi recunoscutã ca vechime în muncã “Începând din 1960 odatã cu primul cod al muncii din România s-au înfiinþat ºi ºcolile profesionale de ucenici. Dupã 1972 au apãrut ºcolile de ucenici în producþie, numai cã înainte de 1972 au fost dupã o anumitã lege. Înainte nu era necesar ca aceastã vechime sã fie calculatã la pensie pentru cã se calculau 5 din 10 ani. Odatã cu modificarea calcului pensiei, dupã 2001 s-a luat la calculul pensiei întreaga activitate, ori aceastã perioadã de ucenicie pentru unii a fost luatã în calculul pensiei, iar la alþii nu a
fost luatã în considerare. M-am documentat ºi am gãsit într-o hotãrâre a Consiliului de Miniºtri din 1963 specifica clar cã perioada cât elevii ºcolilor profesionale fac practicã în producþie pentru aceastã perioadã se considerã vechime în muncã. În acest sens m-am adresat Casei de Pensii Petroºani, Casei Judeþene de Pensii ºi mi s-a rãspuns cã nu am dreptate cã nu mi s-a plãtit CAS. Am adus toate argumentele care le-am avut, am fãcut o acþiune în instanþã. Am pierdut la Deva, am fãcut recurs la Alba unde am câºtigat, iar
dupã mine cei care au venit nu au mai câºtigat acest proces”, a declarat Sabin Codarcea, pensionar Bãrbatul nu s-a dat bãtut ºi a apelat la Avocatul Poporului, iar Curtea Supremã a dat o sentinþã definitivã ºi irevocabilã. “Am fãcut demersuri la Avocatul Poporului ºi s-a fãcut un recurs în demersul legii ca instanþele sã fie obligate sã punã în aplicare drepturile noastre. În data de 5 octombrie Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a
Dai casa înapoi bãncii ºi scapi de datorii
D
ai casa în contul datoriilor. Aceasta este o nouã lege care prevede ca persoanele care au girat cu diferite bunuri ºi nu ºi-au mai plãtit datoriile sã aibã psoibilitatea de a-ºi da casa bãncii în contul debitelor restante. Senatorul Haralambie Vochiþoiu susþine cã aceastã lege este una beneficã. “Încã o lege bunã care a trecut de Senat este o lege foarte importantã. Este vorba de oamenii care au luat credite de la bancã ºi nu au mai reuºit datoritã crizei econimice, nu au mai reuºit sã plãteascã acel credit, au garantat cu casa sau cu un imobil sau un teren ºi au plãtit jumãtate din credit, banca le ia casa ºi tot ei sunt datori cãtre bancã. În urma acestor plângeri am reuºit sã trecem o lege privind
judecat recursul unde pentru perioada cât s-a fãcut ºcoala profesionalã s-a dat câºtig de cauzã ºi toþi pensio-
“Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului ºi în consecinþã, în interpretarea ºi aplicarea art. 3 alin 1, lit. p ºi art 19, alin 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare stabileºte cã: perioada în care o persoanã a fost ucenic cu platã ºi
darea în paltã a unor bunuri imobile privind stingerii obligaþiilor asumate prin credite. Adicã cine a garantat cu garsoniera, apartamentul sau un teren ºi banca a dat creditul pentru acel bun în acest moment ºi banca trebuie sã îºi asume riscuri alãturi de cel creditat. Cine îi dã bãncii gajul, banca nu mai are voie sã îl urmãreascã”, a declarat senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Camera Deputaþilor este for decizional, astfel cã dacã va trece ºi aici, românii care nu-ºi mai pot achita ratele la creditele ipotecare vor scãpa de orice datorie înapoind casa bãncii. Monika BACIU
a urmat cursurile unei ºcoli profesionale: 1. anterior datei de 1 ianuarie 1949 va fi consideratã stagiu de cotizare dacã ucenicii au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurãri sociale. Între 1 ianuarie 1949 ºi 1 ianuarie 1954 va fi consideratã vechime în muncã, indiferent dacã în privinþa ucenicilor a existat obligaþia virãrii contribuþiilor la fostele case de asigurãri sociale, dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în mãsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurãri sociale. Dupã 1 ianuarie 1954 ºi pânã la 1 aprilie 2001 va fi consideratã stagiu de cotizare ºi vechime în muncã perioada practicii în producþie”, se aratã în soluþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU
Pensionarii pot redistribui impozitul pe profit
P
ensionarii pot sã redirecþioneze 2% din pensii cãtre ONG-uri sau alte unitãþi. Vestea a fost datã de senatorul Haralambie Vochiþoiu, care susþine cã aceastã nouã mãsurã din codul fiscal este una beneficã. “De la 1 ianuarie 2016 conform art 79 din noul cod fiscal scrie aºa cã contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei sume reprezentând pânã la 2% pentru susþinerea entitãþilor non-profit care se înfiinþeazã ºi funcþioneazã în condiþiile legii, unitãþilor de cult precum ºi pentru acordarea de burse private conform legii. Persoanele fizice care obþin venituri asimilate salariilor beneficiazã de aceleaºi prevederi. De la 1 ianuarie 2016 ºi pensionarii pot dispune ca ºi salariaþii de acei 2% din impozitul pe pensia lor, ceea ce mi se pare un lucru foarte corect”, a declarat
senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Astfel, noul cod fiscal prevede ca ºi pensionarii sã redirec-
þioneze cei 2% din impozitul pe profit unor organizaþii non-profit sau culte. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
Ginerele lui Moloþ - nouã Braconaj în Parcul Naþional Retezat aflã suspecþii. În persoane suspectate de încercare de a scãpa de D ouã apropierea drumului braconaj au fost reþinute de forestier Câmpuºel – autoritãþi, iar o a treia este datã în controlul judiciar Izvoarele Cernei, dar umãrire dupã ce, la o percheziþie au fost
R
obertto Patrick Venter a fãcut o nouã plângere împotriva controlului judiciar, dosarul sãu fiind înregistrat pe data de 28 octombrie a.c., la Tribunalul Hunedoara iar termenul de judecatã a fost fixat pentru începutul sãptãmânii viitoare.
Ginerele fostului preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara a încercat în mai multe rânduri sã scape de controlul judiciar, solicitãrile sale fiind respinse de magistraþi, însã mãsura preventivã i-a fost „îndulcitã” la ultima solicitare. Astfel, magistraþii au decis ca afaceristul Robertto Patrick Venter sã se prezinte la organul de poliþie o datã la douã sãptãmâni ºi i-au ridicat interdicþia de a lua
legãtura cu Mircea Moloþ. Fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, fostul vicepreºedinte Tiberiu Balint, Vasile Axinte, Milicã Pup ºi Roberto Venter sunt cercetaþi într-un dosar care vizeazã infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, dosar instrumentat de DNA. Maximilian GÂNJU
descoperite douã arme de vânãtoare ºi rucsaci voluminoºi, iar în unul dintre aceºtia pãrea a fi o caprã neagrã. Totul sa întâmplat în Parcul Naþional Retezat În data de 25 octombrie, la orele 14:20, doi turiºti aflaþi pe traseul din zona Piatra Iorgovanului din Masivul Retezat, au semnalat telefonic responsabilului cu activitatea de pazã din cadrul Administraþiei Parcului Naþional Retezat (A.P.N.R.) din structura Regiei Naþionale a Pãdurilor - Romsilva, prezenþa în zonã a trei persoane suspecte, care deþineau douã arme de vânãtoare ºi rucsaci voluminoºi, iar în unul dintre aceºtia pãrea a fi o caprã neagrã. Dupã primirea informaþiilor, responsabilul cu paza a anunþat directorul parcului despre
situaþie, a apelat numãrul de urgenþã 112, apoi s-a procedat la organizarea acþiunii de verificare a informaþiei ºi, eventual, de identificare a suspecþilor. Rangerul A.P.N.R. din zonã - tehnician Cristian Manulesc, împreunã cu ºeful Ocolului Silvic Lupeni (di cadrul Direcþiei Silvice Hunedoara) - inginer Adrian Pãtruþoiu ºi doi jandarmi montani s-au deplasat în zona în care a fost semnalat evenimentul. În punctul numit Câmpuºel, s-au întâlnit cu cei doi turiºti care au furnizat informaþiile iniþiale, apoi au plecat cãtre locul în care bãnuiau cã se
Calificat în spargeri de maºini, reþinut de poliþiºti
U
n bãrbat de 26 ani, din municipiul Petroºani a ajuns în atenþia poliþiºtilor, dupã ce ar fi comis în aceastã lunã trei infracþiuni de furt calificat. Potrivit poliþiºtilor, suspectul a deschis un autoturism în noaptea de 18/19.10.2015, cu ajutorul unor chei potrivite, de unde a sustras un radio-CD, un aparat GPS ºi alte bunuri, cauzând un prejudiciu în sumã de 800 lei. De asemenea, în aceeaºi noapte, bãrbatul a sustras un
autoturism, pe care, ulterior, l-a abandonat pe strada Transilvaniei, din municipiul Petroºani, prejudiciul fiind recuperat. Tot în noaptea de 18/19.10.2015, prin acelaºi mod de operare, respectiv cu ajutorul unor chei potrivite, bãrbatul a pãtruns într-un alt autoturism, de unde a sustras un radio-
CD, cauzând un prejudiciu în valoare de 350 de lei. Bãrbatul este cercetat în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi furt în scop de folosinþã, poliþiºtii continuând cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celui în cauzã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
în afara acestuia, pe teritoriul Parcului Naþional Domogled (de asemenea din structura Romsilva), au constatat prezenþa unui autoturism de teren de culoare albã, înmatriculatã în Bulgaria, cu trei persoane. Douã dintre persoanele suspecte au sãrit din autoturism ºi au fugit cu armele în pãdure, pierzându-li-se urma. Conducãtorul autoutilitarei a forþat blocajul, a accidentat un jandarm ºi a fugit cu maºina în direcþia localitãþii Cerna Sat, din judeþul Gorj.
Imediat, au fost alertate organelor abilitate (Poliþie ºi Jandarmerie) din judeþul Gorj, iar în jurul orei 1.00, pe 26.10.2015, au fost reþinuþi doi dintre suspecþi dintre care unul este ºoferul care a forþat blocajul. Al treilea suspect nu a fost gãsit încã. Ancheta este în desfãºurare, fiind efectuatã de cãtre organele de poliþie din judeþul Gorj. Sursa amosnews.ro
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Pãi º-atunci, de unde performanþã? Statisticile sunt seci, dar adevãrate: din 343 de jucãtori care au jucat pânã acum în Liga I, 119 sunt din alte þãri, adicã 35% dintre fotbaliºtii primei divizii. Cei mai mulþi îi gãsim la C.F.R. Cluj ºi
A.S.A. Tg. Mureº (câte 15 la fiecare), Dinamo ºi Petrolul (câte 13), Astra Giurgiu (11) ºi Steaua (10). Cei mai mulþi sunt din Portugalia, 14 jucãtori, urmând apoi francezii, bulgarii,
croaþii ºi brazilienii, câte 9 de fiecare naþiune. La polul opus se aflã echipe ceva mai pline de patriotism, Concordia Chiajna (1 jucãtor), Viitorul Constanþa (2) ºi FC Voluntari (4). E adevãrat, existã printre cei 119 strãini câteva valori certe, precum Varela, Golanski, Junior Morais,
Week-end sportiv
Derby lângã... daci! z În Liga a V-a la fotbal, o confruntare-derby în drumul ce duce la Cetatea Costeºti, între ocupantele locurilor 1 ºi 2, Berianul Beriu ºi Mureºul Pricaz: „Dorim ºi cred cã vom rãmâne neînvinºi ºi dupã etapa a
echipa noastrã este hotãrâtã sã învingã”. z În Liga a IV-a, gazdele par net favorite în toate cele ºapte partide, interesant de urmãrit un derby de Valea Jiului, Inter Petrila – Jiul Petroºani.
Brandan, Hamrom sau Bawab, dar aici se cam terminã treaba... Din pãcate fenomenul nu prea ajutã fotbalul românesc în plan internaþional. Nici mãcar pe echipele de club aflate – aºa, câte-un pic... – în competiþiile europene. Despre cele Naþionale, ce sã mai vorbim? Când 35% din fotbalul românesc
este vorbit într-o altã limbã, lucrurile primesc o altã dimensiune. Avem un campionat plin de comunitari amatori, º-atunci, de unde performanþã la exterior? Sã vedem cum va arãta lotul României la Europene! Apropo, ºi la Jiul, în Liga a IV-a, joacã acum doi flãcãi din Spania.
2000) ºi III (gr. 20012002), echipa fetelor de la junioare IIIevoluând pe teren propriu cu CSS Mediaº. Este penultima etapã a turului, echipele lui Daniel Brânzãu fiind decise sã treacã de perioada mai puþin fastã din ultimele jocuri...
FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA
FOTBAL, LIGA A V-A HUNEDOARA
Antrenorii Avram Moldovan (Inter Petrila) ºi Sorin Ghiþan (Jiul) vor fi faþã în faþã în meciul de la Lonea 10-a, la Beriu. Avem o echipã bunã, am demonstrat-o pânã acum” spunea antrenorul de la Mureºul Pricaz, Ioan Dobroaia. z Pe de altã parte, preºedintele echipei din Beriu, Gheorghe Drãgotel, a declarat: „Va fi un meci dificil, dar
Antrenorul Ioan Dobroaia este convins cã echipa sa Mureºul Pricaz, nu va pierde la Beriu
z „Nu subestimãm echipa Jiul, vom aborda meciul cu toatã seriozitatea. Avem nevoie de cele trei puncte pentru a ne menþine în plasa liderului” a spus antrenorul petrilean Avram Moldovan. z În liga secundã la rugby, ªtiinþa Petroºani, revelaþia toamnei merge la C.S. Nãvodari cu gândul de a câºtiga. „Dacã învingem ºi la Nãvodari, atunci putem spune cã suntem favoriþi la locul 1. Eu cred cã avem moralul necesar unei victorii la malul mãrii”, a declarat Emil Drumea, directorul tehnic al ªtiinþei Petroºani. z În fine, dupã o pauzã de trei sãptãmâni, se reia Campionatul Naþional de handbal junioare II (gr. 1999-
GOLGETERI LIGA A IV-A HUNEDOARA 9 goluri: Pisoiu (ªoimul Bãiþa) 8 goluri: Caia (Ret. Haþeg) 7 goluri: I. Filip (Hercules Lupeni) *** GOLGETERI LIGA A V-A HUNEDOARA 14 goluri: S. Nicolescu (Berianul Beriu) 11 goluri: R. Stoica (CS Comunal Ilia), Bobby Buna (Mureºul Pricaz) 9 goluri: Al. Dãmãcuº (Mureºul Pricaz) ***
RUGBY D.N.S. – PLAY-OFF
Etapa a 4-a, 31 oct. 2015 CS Nãvodari - ªtiinþa Petroºani Polit. Iaºi – RC Bârlad *** HANDBAL CAMP. NAÞIONAL JUNIOARE II, SERIA E (15-16 ANI) Etapa a 6-a, 31 oct. 2015 LPS Tg. Jiu – LPS Slatina CSS Craiova – CSS D.T. Severin CSS Caracal – CSS Petroºani HCM Craiova stã *** HANDBAL CAMP. NAÞIONAL JUNIOARE III, SERIA G (13-14 ANI) Etapa a 6-a, 1 nov. 2015 LPS Sebeº - Unirea Sânnic. Mare CSS Sibiu - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSO Cugir – LPS Banatul Tm. CSS Petroºani – CSS Mediaº
Dupã incidentele de la meciul Hercules Lupeni – Metalul Criºcior,
A.J.F., verdict final M
iercuri, 28 octombrie, „federalii” de la A.J.F. Hunedoara s-au întâlnit la ceas de searã ºi au analizat întâmplãrile de la meciul cu pricina. S-a ajuns la concluzia cã Alex. Harangozo (I) trebuie suspendat 3 etape, Mugurel Ciorâia 2 etape, iar Rere Moldovan, 8 etape! Plus plata unor sume de bani, dupã cum urmeazã: Mugurel Ciorâia a fost Harangozo I – eliminat pe nedrept în 100 lei, meciul de la Lupeni Ciorâia – 100 lei, Rere Moldovan – 200 lei. Dar sancþiunile pentru lupeneni nu sau oprit aici. Au mai primit suspendãri Daniel Cichi (om de ordine) – 3 luni ºi 200 lei ºi Claudiu Rus (conducãtor auto) – 2 luni ºi 100 lei, pentru atitudine nesportivã la final de meci. „Mi se par exagerate deciziile A.J.F.-ului, cu excepþia lui Rere Moldovan. Ciorâia a primit absolut gratuit suspendare, nu a fãcut nimic! Asta e, suntem prea departe de Deva, ne ducem crucea...” a declarat vãdit afectat Dan Voicu, antrenorul Dan VOICU Lupeniului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU