Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 975
Cronica Vãii Jiului Joi, 29 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ministrul Gerea vede progrese palpabile la CEH.
Vor avea bisericuþã
MINERII VÃD DOAR SFÂRªITUL!
P
rimãria Petroºani a primit mai multe solicitãri pentru a ridica alãturi de Episcopia Devei ºi Hunedoarei, o bisericuþã ºi în cartierul Colonie.
Lãcaºul urmeazã sã fie ridicat pe fosta fundaþie a bãii comunale, dupã ce s-a reuºit scoaterea obiectivului de pe lista de monumente. „S-a întârziat foarte mult fiindcã era pe listele monumentelor acea baie. Am reuºit acum sã scoatem de pe listã, se poate face construcþia. Posibil sã fie la stadiul de proiect de construire ºi avize”, a declarat Daniel Viºan, director DADDP. Încã de la începutul secolului trecut în „inima” Petroºaniului, minerii aveau teatru, cazinou, baie comunalã ºi magazin central care le aducea cumpãrãturile direct la poarta casei. De
ceea ce au dus lipsã însã tot timpul a fost un loc în care sã se poatã ruga. O bisericuþã doar a lor, a celor care trãiesc în Colonie. Înainte de regimul comunist era în plan sã se construiascã un lãcaº de cult, însã odatã cu venirea regimului totalitar s-a abandonat proiectul. Astfel, cele câteva mii de suflete au fost nevoite sã meargã la slujba de duminicã la bisericile din afara cartierului. Oamenii n-au renunþat însã niciodatã la planul lor de a avea o bisericuþã, iar dorinþa lor va deveni realitate. Maximilian GÂNJU
M
inistrul Andrei Gerea nu vine în Valea Jiului. Nu, deocamdatã, pentru cã are proiecte foarte importante pentru România. Doi lideri de sindicat se aflã în continuare în greva foamei ºi cer sã vinã ministrul Gerea aici pentru a clarifica situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. Dupã douã ore de discuþii cu Emil Floruþ, liderii ortacilor au ajuns la o singurã concluzie: MINERITUL SE VA ÎNCHIDE ÎN ANUL 2018! >>> PAGINA A 5-A
La muncã nu, la pomanã da
M
ai mulþi la pomanã, mai puþini la muncã. Aºa se traduce ceea ce s-a întâmplat miercuri la ora 9,00 la Petroºani, când agenþia localã de ocupare a forþei de muncã a organizat o bursã pentru ºomeri. Mai mulþi au fost cei care aºteptau poºtãriþa la sediul Poºtei, ca sã le dea ajutoarele financiare, decât cei care au intrat în sala agenþiei. Nu au de gând sã munceascã, pentru cã primesc tot felul de
ajutoare, dacã stau acasã. ªi dacã ar avea un loc de muncã,
atunci de unde ar mai lua ajutor de încãlzire, alocaþii de sprijin, cantinã socialã, ori altele? Miercuri dimineaþã, numãrul celor aºezaþi la coadã la Poºtã, unde se dãdeau ajutoarele financiare, era net mai mare decât cel al ºomerilor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã ºi asta au constat ºi cei de la agenþia localã. „Pentru azi au fost 54 de locuri de muncã vacante ºi 5 angajatori prezenþi. Prezenþa persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã este foarte redusã din pãcate ºi am sesizat
cã sunt oameni, care au intrat în salã, aveau calificarea pe care angajatorii o oferã ºi nu au discutat cu angajatorii”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Angajatorii au cãutat muncitori necalificaþi, ori calificaþi. Aveau oferte în turism, pentru cei care au calificãri ca electricieni, ori muncitori, iar prea puþini au
gãsit ceva care sã îi mulþumeascã. ” Cãutam o ofertã pentru lucrãtor comercial. Este, dar mai mult pe Straja, Petrila, Petroºani prea puþin. Nu prea am gãsit ce voiam eu”, ne-a lãmurit o femeie care a venit la bursa de miercuri. „Caut un post de inginer, dar nu sunt. O sã încerc altceva, bucãtar sau altceva”, ne-a lãmurit ºi un
tânãr absolvent de facultate, care încerca sã se reorienteze. “Eu sunt dulgher ºi nu este nimic Am un an de când stau în ºomaj. De 4 ori m-am reorientat, am fãcut cursuri de calificare ºi tot degeaba, acum unde sã mã mai duc? Am trei copii... Nu am unde”, a menþionat un alt bãrbat venit la bursã. Bursa de miercuri s-a organizat doar la Petroºani, Deva ºi în municipiul Hunedoara, ºi vine imediat dupã cea care le-a fost destinatã absolvenþilor, la fel de slabã ca rezultate. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
ªi ei mai trebuie sã înveþe
Vor sã fie inspectori, dar nu existã locuri de muncã
tiu de anul acesta ca sã ª poatã sã înceapã sã
C
ursuri de calificare pentru ºomeri. Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani organizeazã nu mai puþin de ºase cursuri de calificare în diferite domenii. Paleta este destul de largã, însã ºomerii vor altceva, asta deºi nu se gãsesc în Valea Jiului locuri de muncã în acele domenii.
înveþe. Este vorba despre examenul de definitivat care a fost stabilit ºi publicat în Monitorul Oficial. Data limitã pentru încheierea inspecþiilor la clasã este 17 iunie 2016, urmînd ca pe 4 august, candidaþii sã susþinã proba scrisã. Proba scrisã conþine subiecte de specialitate, metodica predãrii, pedagogie ºi elemente de psihologia educaþiei, iar nota obþinutã la proba scrisã este consideratã nota de la examen. Nota minimã de promovare a examenului este 8. Cadrele didactice care promoveazã examenul dobîndesc dreptul de practicã în învãþãmîntul preuniversitar.
E
xamen definitivat 2016
Înscrierea candidaþilor la unitãþile de învãþãmînt, transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul ºcolar, verificarea ºi avizarea acestora au loc pînã pe 20 noiembrie. În perioada 23 noiembrie – 18
decembrie au loc înregistrarea candidaþilor în aplicaþie ºi înºtiinþarea acestora cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere. Candidaþii trebuie sã facã, pînã pe 17 iunie, inspecþiile la clasã. Proba scrisã are loc pe 4 august. Candidaþii vor afla rezultatele parþiale pe 11 august, iar cele finale, dupã contestaþii, pe 18 august. Candidaþii care au început activitatea didacticã în sistemul de învãþãmînt preuniversitar anterior ºcolar 2012-2013 se pot prezenta la examen în trei sesiuni, în cel mult cinci ani de la finalizarea stagiului, fãrã a depãºi ºapte ani de predare efectivã la catedrã, cu statut de cadru didactic calificat. Anul acesta în judeþul Hunedoara cadrele didactice care au susþinut definitivatul
au demonstrat cã nu au tratat cu seriozitate examenul ºi cã nu sunt cu nimic mai presus faþã de elevi. Din pãcate, la nivelul judeþului Hunedoara mai puþin de jumãtate dintre candidaþi nu au obþinut dreptul de practicã în învãþãmîntul preuniversitar, deoarece nu au obþinut o notã de trecere la testare, mai precis nota opt. Astfel, dupã corectarea lucrãrilor, dar înainte de rezolvarea contestaþiilor, au promovat doar 54 de dascãli dintre cei 121 care s-au prezentat la examen, ceea ce reprezintã un procent de promovabilitate de 44,62 la sutã. Procentajul notelor dascãlilor hunedoreni la examenul de definitivat este cu mult mai mic decît cel obþinut de elevi la Bacalaureat. Monika BACIU
“În luna octombrie am demarat ºase cursuri de calificare ºi suntem pregãtiþi va la începutul lunii noiembrie sã mai demarãm douã ºi cred cã pentru anul acesta vor fi ultimele cursuri pe care noi le organizãm. Sunt cursuri de manichiurã, coafurã, barman, confecþioner”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. ªomerii vor sã devinã inspectori de resurse umane sau operatori calculatori, numai cã problema este cã locurile de muncã în aceste domenii sunt aproape inexistente în Valea Jiului. “Nu pot sã vorbesc de cel mai atractiv, depinde de persoanã în ce domeniu a lucrat sau în ce domeniu i-ar plãcea sã lucreze. Sunt destul de solicitate cursurile de inspector resurse umane, dar din
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
pãcate locurile de muncã în acest domeniu sunt destul de reduse. Mai avem cereri de cursuri de operator calculator”, a mai spus sursa
citatã. ªi în luna noiembrie, ºomerii din Valea Jiului vor avea posibilitatea de a participa la cursuri de calificare, acestea fiind ultimele care se organizezaã în acest an. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.
Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2013 ºi 2014, urmare facturilor Enel ºi Termoficare depuse, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã la data de 30.11.2015. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Minerii, masã de manevrã
Sãgeþile otrãvite intoxicã Valea Jiului odatã la 4 ani P
oliticienii aruncã cu sãgeþi otrãvite. O demonstreazã în fiecare zi politicienii români care nu fac altceva decât sã lanseze idei futuriste ºi fel ºi fel de strategii prin care sã îºi atragã capitalul electoral. Locuitorii din Valea Jiului au fost, de la Revoluþie încoace, masã de manevrã pentru fiecare partid. Politicienii i-au tratat pe locuitorii acestei zone ca pe niºte marionete, iar acum oamenii rãbufnesc. Primul care i-a acuzat pe policieni a fost Vasile Pãduraru, iar acesta are ºi pe ce se baza când face afirmaþiile. Documente lansate în diferite campanii electorale ºi nerespectate stau mãrturie celor afirmate de Pãduraru. “Cînd domnul premier a candidat, din Valea Jiului au plecat saci plini cu voturi, acum ºi el ar trebui sã îºi îndrepte atenþia cãtre noi”, a spus Vasile Pãduraru. Pentru toate partidele politice din România, Valea Jiului devine interesantã doar în pragul campaniilor electorale. Toþi politicienii au încercat sã îºi construiascã imaginea pe cocoaºa celor ce trudesc aici în fiecare zi. Mãrturie stau programele politice care nu
au fost respectate, ci doar aruncate în spaþiul public în momentele cheie.
U
SL promitea marea cu
sarea Marele USL care s-a destrãmat între timp promitea în anul 2012 marea cu sarea. Urmau sã fie ºterse datoriile fostuluI CNH, sã se inveasteascã în minerit, sã curgã doar lapte ºi miere. Au trecut trei ani ºi niciuna dintre promisiuni nu au fost respectate. Resursele de huilã din România cunoscute sunt de 755 milioane tone, din care exploatabile 105 milioane tone. Investiþiile în eficienþa energeticã vor ajuta România sã îndeplineascã simultan ºi cu cel mai mic cost trei obiective
esenþiale: creºterea economicã durabilã, asigurarea securitãþii energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã. Programul energetic al USL îºi asumã rezolvarea vechilor ºi gravelor probleme ale sectorului energetic românesc: soluþionarea problemei arieratelor companiilor de stat din domeniul energetic (cu deosebire Compania Naþionalã a Huilei (CNH) ºi Termoelectrica); aplicarea unui program ferm de închidere treptatã a capacitãþilor învechite ºi ineficiente”, se aratã în viziunea defunctului USL din anul 2012. Mai mult decât atât, în ceea ce priveºte strategia energeticã, fostul USL a avut planuri mari, neconcretizate. “Necesarul de investiþii este estimat la
circa 30-35 mld EUR, din care menþionãm cu titlu de exemplu: în subsectorul minier - aproximativ 2.2 mld euro, pentru corelarea capacitatii de producþie cu cererea de cãrbune ºi uraniu. Atragerea de capital pentru investiþii de mediu ºi retehnologizãri, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara si Oltenia”, se mai arãta în viziunea USL. Nicio investiþie majorã nu a fost realizatã în sectorul minier din Valea Jiului. Minerilor le cad tavanele în cap, iar marile proiecte de retehnologizare au eºuat cu succes.
P
rogramul Guvernului Ponta
Guvernul Ponta a fost instalat la guvernare cu mare tamtam, iar ºi de aceastã datã planurile au fost mãreþe la nivel declarativ. În ceea ce priveºte încurajarea investiþiilor
Bãieþii deºtepþi, în vizorul Ministerului Energiei
C
ãpuºele trebuie sã disparã din sectorul energetic. Aceasta este pãrerea secretarul de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea, care susþine cã în elaborarea strategiei energetice se va þine cont ºi de eliminarea bãieþilor deºtepþi care s-au îmbogãþit din afacerile derulate cu societãþile de stat. “La Ministerul Energiei se lucreazã la acest document de luni bune. Toatã lumea se aºtepta ca noua strategie energetica sã aparã foarte rapid. Au fost deja prezentate public douã capitole introductive, însã mai avem de lucru pânã la finalizarea componentei de substanþã a strategiei energetice. Ne dorim o strategie cât mai realistã, care sã analizeze în
profunzime sistemul energetic ºi care trebuie sã plece obligatoriu de la o analizã a cadrului legislativ. Constatãm anumite disfuncþionalitãþi în ce priveºte funcþionarea pieþei de energie, s-a încercat sã scãpãm de bãieþii deºtepþi prin masuri restrictive care au creat probleme majore de competitivitate in zona energetica”, declarã Bogdan Badea, secre-
tarul de stat în Ministerul Energiei. Companiile din subordinea ministerului Energiei funcþioneazã greoi în lipsa unei strategii energetice. Dacã pot sau nu
companiile sã lucreze în absenþa unei strategii energetice, secretarul de stat susþine cã e dificil. “Din perspectiva ministerului de resort, da – este nevoie de strategie energeticã nationala. În acest moment, la nivel internaþional, mai sunt evenimente care vor influenþa decisiv politicile europene în domeniul energiei ºi nu cred cã este oportun ca pânã la sfãrºitul anului în curs sã luãm decizii angajante privind strategia energeticã. Mã refer la COP 21 Paris France Sustainable Innovation Forum 2015, unde se vor trasa liniile generale pe
“este imperios necesar cã România sã recâºtige încrederea investitorilor prin promovarea tehnologiilor noi ºi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zãcãmintelor de huilã, lignit ºi uraniu; promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zãcãmintele de huilã”, se aratã pe site-ul Guvernului. Nici programul de guvernare al PNL are în atenþie, scripticã, Valea Jiului. “Avem în vedere eficientizarea industriei extractive, cât ºi o mai bunã racordare a sa la sectorul economic, vom încuraja cercetarea în vederea implementãrii tehnologiilor de captare ºi stocare a CO2 (CSC) din gazele de ardere a cãrbunelui, de extracþie ºi utilizare a gazului natural (CH4) cantonat în zãcãmintele de huilã din Valea Jiului, a extinderii utilizãrii cãrbunelui în produse energetice ecoeficiente ºi a valorificãrii cea ce înseamnã þintele de reducere a emisiilor, lucru care impacteazã extrem de mult în sectorul energetic românesc, mai ales pe zona de cãrbune. Sã zicem cã am fi terminat strategia în iunie într-un anumit sens ºi la anul trebuia sã o actualizãm, conform deciziilor la nivel internaþional. Cred cã este mai bine
cenuºilor de termocentralã în industria materialelor de construcþii”, se aratã în programul de guvernare al PNLului. Proiectele prioritare ale Guvernului actual fac referire ºi la Complexul Energetic Hunedoara. “Consolidarea poziþiei pe piaþa de energie electricã a Complexelor Energetice Oltenia ºi Hunedoara. Atragerea de capital pentru investiþii de mediu ºi retehnologizãri, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara ºi Oltenia”, se mai aratã în actualul program de guvernare. Vorbele mãreþe ºi cuvintele scrise stau mãrturie cã politicienii nu fac altceva decât sã arunce cu vorbe în vânt în campaniile electorale. Avioanele de hârtie au rãmas ºi politicienii pot fi taxaþi la urmãtoarele alegere. Monika BACIU sã ai toate datele de input corecte de la început, atunci când ceri ceva unui consultant ºi când vrei sã implementezi politici si mãsuri. Toate deciziile importante europene se vor lua în acest an. Cumva, tot rãul e spre bine” , mai subliniazã Badea. Monika BACIU
4 Actualitate
Þevile vechi plesnesc una dupã alta
N
u este zi în care reþelele de aducþiune a apei sã nu plesneascã. Cei care asigurã reparaþiile defecþiunilor din reþea lucreazã pânã în miezul nopþii ºi, aºa cum a fost cazul la Aninoasa, unde marþi a apãrut o spãrturã în magistralã, în momentul când au remediat o defecþiune, þeava a puºcat în altã parte. De altfel, chiar în timp ce aceasta a doua a fost reparatã, o altã spãrturã a fost raportatã, iar singura soluþie este înlocuirea reþelelor în totalitate. Luni a fost anunþatã o defecþiune pe una dintre strãzile din Aninoasa, iar oamenii au lucrat pânã târziu în noapte la remedierea þevii. A fost doar o cârpealã, pentru cã nu sunt bani pentru remedierea defecþiunii, dar imediat ce a fost reparatã spãrtura, o alta s-a produs, în momentul în care apa a ajuns din nou pe þeava respectivã, iar muncitorii au luat-o de la capãt. Sunt vechi reþelele, spun cei care ajung sã lucreze la defecþiunile acestea. „Vulnerabilitatea instalaþiilor de apã, ºi aici vorbim despre magistrala, care aduce apã de la Valea de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Peºti ºi alimenteazã municipiul Petroºani, îºi aratã efectele. Aici au lucrat oamenii de la Apa Serv pânã noaptea la ora 12,00 ºi la ora 2 dimineaþa s-a spart la 10 cm de prima spãrturã. Aici se peticeºte.
Nu ºtim cât va þine, alaltãieri s-a aflatat, acum noi va trebui ºi sã asfaltãm”, a spus Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Apa Serv va investi în reþelele principale, dupã
0800.070.040 - linie telefonicã gratuitã pentru copiii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate linie telefonicã gratuitã ºi o platformã online, dedicate O copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, au fost lansate de Organizaþia Salvaþi Copiii.
Astfel, copiii care au pãrinþii plecaþi în strãinãtate ºi care au nevoie de consiliere pot apela gratuit, de pe teritoriul României, numãrul telefonic 0800.070.040, unde pot primi informaþii ºi consiliere gratuitã, de luni pânã vineri, în intervalul orar 9,30-17,30. Numãrul poate fi apelat ºi de cãtre persoanele în grija cãrora au rãmas copiii, precum ºi de specialiºtii în domeniul protecþiei copilului ºi educaþiei. Platforma www.copiisinguriacasa.ro va include
articole dedicate pãrinþilor ºi persoanelor în grija cãrora au rãmas copiii, dar ºi specialiºtilor. De asemenea va cuprinde ºi o secþiune prin care se pot adresa întrebãri specialiºtilor, care vor rãspunde pe e-mail. Salvaþi Copiii a lansat ºi o campanie de informare destinatã pãrinþilor, cu privire la obligaþiile care le revin atunci când pãrãsesc
accesarea grantului de 80 de milioane de euro. Cei de la societatea de distribuþie a apei vãd asta ca o necesitate, pentru cã altfel nu vor mai prididi cu cârpelile zi ºi noapte. „Asta ne aratã cã trebuie investiþii urgente, pentru ca cetãþenii Vãii Jiului sã nu aibã probleme referitor la alimentarea cu apã. Este obligatorie înlocuirea acestor reþele, fiindcã, aºa cum spunea ºi primarul Gheorghe Ile, tot aceastã magistralã, pe o distanþã de 600 de metri, am schimbat-o ºi în centrul Vulcanului. Pe un metru avea 6 gãuri”, a mai adãugat Costel Avram. Zeci de defecþiuni sunt reclamate sãptãmânal la Apa Serv ºi majoritatea sunt legate de magistralele de aducþiune care cedeazã din cauza vechimii þevilor. Cea care trece prin Aninoasa a fost montatã în 1971, iar de atunci a fost cârpitã la fiecare defecþiune. Diana MITRACHE
þara, în vederea desemnãrii unui reprezentant legal al copilului, dar ºi cu privire la riscurile pe care le implicã pentru copii plecarea pãrinþilor la muncã în strãinãtate. Peste 80.000 de copii din România au unul sau ambii pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, conform statisticilor furnizate de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie. Cu toate acestea, se estimeazã cã numãrul real este mult mai mare, fiind cuprins între 170.000 350.000 de copii. Pe de altã parte, datele culese de Organizaþia Salvaþi Copiii de la Inspectoratele ªcolare judeþene, în perioada septembrie — octombrie 2015, relevã un numãr de 119.200 de copii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, dintre care 35.85 lipsiþi total de grijã pãrinteascã, în 23 de judeþe.
Sacrificii pentru Ministrul Gerea vede progrese palpabile la CEH. salvarea locurilor MINERII VÃD DOAR SFÂRªITUL! inistrul Andrei Gerea nu vine în de muncã M Valea Jiului. Nu, deocamdatã, pentru
S
acrificiu pe altarul cãrbunelui. Vasile Pãduraru, liderul de sindicat, aflat de douã zile în greva foamei a ajuns la Spital.
De douã ori a fost solicitatã intervenþia medicilor de la Serviciul de Ambulanþã pentru a-i acorda îngrijiri medicale celui care vrea sã afle adevãrul cu privire la viitorul mineritului ºi a Vãii Jiului. Pãduraru a fost transportat la spital pentru a i se acorda îngrijiri medicale. Chiar ºi aceste condiþii Pãduraru este decis sã se întoarcã la sediul CEH ºi sã facã greva foamei pânã ce ministrul va aveni sã discute cu el.
“Nu renunþ, mã voi întoarce sã protestez”, a spus Vasile Pãduraru. Liderii de sindicat nu exclud nici declanºarea grevei în Valea Jiului, însã totul depinde de decizia ortacilor. “Eu sper cã va avea demnitatea ºi va veni în Valea Jiului, dacã nu vom continua protestul. Suntem trataþi cu spatele de 25 de ani. Ministrul ne-a invitat sã mergem la Bucureºti, dacã nu continuãm pânã nu vom mai putea. Este un sacrificiu”, a mai spus Ciubotaru. Monika BACIU
Peste 40 de milioane are de recuperat SNÎMVJ de la CEH
S
NÎMVJ nu ºi-a primit banii de la CEH. Societatea de închideri aºteaptã sã încaseze banii de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. Suma pe care o au de încasat cei de la închideri este de peste 40 de milioane. “Nu am primit încã
banii, avem promisiuni cã ne vor intra banii astãzi (ieri-n.r.). Am înþeles cã au semnat ordinul de platã ºi acum aºteptãm transferul bancar. Nu am blocat conturile CEH”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. 41 de milioane de lei au de încasat cei de la SNÎMVJ de la Complexul Energetic
Hunedoara, sumã la care nu sunt calculate penalitãþile de întârziere. Monika BACIU
cã are proiecte foarte importante pentru România. Doi lideri de sindicat se aflã în continuare în greva foamei ºi cer sã vinã ministrul Gerea aici pentru a clarifica situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. Dupã douã ore de discuþii cu Emil Floruþ, liderii ortacilor au ajuns la o singurã concluzie: MINERITUL SE VA ÎNCHIDE ÎN ANUL 2018! “Dupã douã ore de negocieri cu directorul general, soluþiile sunt zero. Soluþiile pe care ni le dã nouã sunt ºi duc spre închiderea mineritului în 2018. Încearcã sã ne dea explicaþii, dar nu au nicio acoperire pentru cã eu zic cã soluþia realã este în mâna premierului ºi a guvernului. Aici la CEH nu mai sunt soluþii,
degeaba încearcã sã vinã sã ne explice sã ne mai târâm pînã în 2018 ca sã finalizeze în 2018 mineritul din Valea Jiului. Eu în continuare cer sã vinã reprezentantul Guvernului, ministrul Gerea sã vinã în Vale sã ne dea soluþia de salvare a Vãii Jiului ºi a mineritului”, a declarat Vasile Pãduraru, lider de sindi-
cat. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, are treburi mai importante pentru România, nu vine zilele acestea în Valea Jiului. “Cred cã domnul Floruþ le-a explicat deja (faptul cã mineritul nu se închide în anul 2018-
n.r.). Dacã va mai fi nevoie le voi mai spune ºi eu, deocamdatã nu pot veni în Vale, am niºte acþiuni extrem de importante pentru România, dar intenþionez. Aºa cum am promis, periodic voi veni sã discut cu oamenii”, declarã pentru Cronica Vãii Jiului, Andrei Gerea, ministrul Energiei. Liderii de sindicat susþin cã Emil Floruþ, actualul director al CEH confundã Complexul Energetic Hunedoara cu propria sa societate. Mai mult protestatarii cer ca opoziþia sã facã front comun pentru a salva Valea Jiului. “Actualul director general nu are soluþii pentru CEH, el este venit din Bihor, nu cunoaºte judeþul Hunedoara, nu cunoaºte sistemul de exploatare, el a venit, e pus de actualul ministru Gerea pe scaunul de director general, vine ºi confundã mineritul cu o societate privatã a dumnealui. Probabil nu este conºtient cã CEH susþine o întreagã activitate a întregului judeþ Hunedoara ºi probabil
dânsul îºi va bate joc cum ºi-au bãtut joc ºi ceilalþi directori generali. Am ajuns la sfârºit de ani care vine în faþa noastrã ºi ne spune cã problemele sunt rezolvabile prin societãþi europene, nu sunt soluþii de viabilizare a Complexului. Ceea ce au discutat la Bruxelles ºi nu vrea sã spunã nimeni este cã în 31 decembrie 2018 este termen final pentru ceea ce înseamnã huilã energeticã ºi complex energetic din întreg judeþul. Fac apel la întregii factori de decizie sã facã front comun pentru cã încã se mai poate salva acest complex energetic chiar dacã nu se poate prin desprindere. Se poate prin unirea forþelor tuturor. Directorul general ne minte ca pe niºte copii proºti ºi crede cã ne dã bombonica ºi mai amânãm pe încã o perioadã de doi ani ºi jumãtate”, a declarat Ioan Ciubotaru, lider de sindicat Mina Vulcan. Sindicaliºtii îi cer ministrului Gerea sã aibã demnitate pentru a veni în Valea Jiului. “Sunt plãtiþi pentru a
ne minþi ºi a ne duce în eroare. Noi nu avem buget ºi dumnealui susþine cã avem buget. Ministrul Gerea trebuie sã vinã de urgenþã în Valea Jiului pentru cã în luna mai a promis în aceastã curte cã CEH va avea viitor pânã în anul 20242030 cu finalitate. Sper cã va avea bãrbãþia necesarã ºi va fi factorul uman ºi cã prin acel protocol îl va face cu punct de finalizare anul 2024. Eu sper cã va avea demnitatea ºi va veni în Valea Jiului, dacã nu vom continua protestul. Suntem trataþi cu spatele de 25 de ani”, a mai spus Ciubotaru.
M
inistrul vede destabilizare
Ministrul Energiei Andrei Gerea susþine cã prin aceste miºcãri de protest se încearcã destabilizarea Complexului Energetic Hunedoara. “S-a dat un comunicat foarte clar. Am vorbit cu unul dintre greviºti ºi i-am explicat încã odatã, i-am rugat pe toþi sã renunþe la a mai face politicã în detrimentul celor cãrora dupã cum clameazã le reprezintã interesele. La nivelul CEH s-au înregistrat progrese palpabile, ne þinem de plan, în perioada imediat urmãtoare vor mai fi ºi alte mãsuri pozitive, deci nu înþeleg de ce se doreºte destabilizarea CEH ºi ruperea unui echilibru fragil într-un moment în care suntem pe calea cea bunã. Sã înþelegem cã existã supãrarea ca în urma prezentãrii planului la Bruxelles vom transmite notificarea pentru transformarea ajutorului de stat în ajutor de restructurare ºi care va duce la continuarea activitaþii”, a mai declarat pentru Cronica Vãii Jiului, ministrul Andrei Gerea Minsitrul vede stabilitate în condiþiile în care datoriile Complexului Energetic Hunedoara cresc galopant. Acestea au ajuns la fabuloasa sumã de 900 de milioane de lei, iar tocmai astãzi la Tribunalul Hunedoara se judecã cererile de intrare în insolvenþã a societãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Þevile vechi plesnesc una dupã alta
N
u este zi în care reþelele de aducþiune a apei sã nu plesneascã. Cei care asigurã reparaþiile defecþiunilor din reþea lucreazã pânã în miezul nopþii ºi, aºa cum a fost cazul la Aninoasa, unde marþi a apãrut o spãrturã în magistralã, în momentul când au remediat o defecþiune, þeava a puºcat în altã parte. De altfel, chiar în timp ce aceasta a doua a fost reparatã, o altã spãrturã a fost raportatã, iar singura soluþie este înlocuirea reþelelor în totalitate. Luni a fost anunþatã o defecþiune pe una dintre strãzile din Aninoasa, iar oamenii au lucrat pânã târziu în noapte la remedierea þevii. A fost doar o cârpealã, pentru cã nu sunt bani pentru remedierea defecþiunii, dar imediat ce a fost reparatã spãrtura, o alta s-a produs, în momentul în care apa a ajuns din nou pe þeava respectivã, iar muncitorii au luat-o de la capãt. Sunt vechi reþelele, spun cei care ajung sã lucreze la defecþiunile acestea. „Vulnerabilitatea instalaþiilor de apã, ºi aici vorbim despre magistrala, care aduce apã de la Valea de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Peºti ºi alimenteazã municipiul Petroºani, îºi aratã efectele. Aici au lucrat oamenii de la Apa Serv pânã noaptea la ora 12,00 ºi la ora 2 dimineaþa s-a spart la 10 cm de prima spãrturã. Aici se peticeºte.
Nu ºtim cât va þine, alaltãieri s-a aflatat, acum noi va trebui ºi sã asfaltãm”, a spus Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Apa Serv va investi în reþelele principale, dupã
0800.070.040 - linie telefonicã gratuitã pentru copiii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate linie telefonicã gratuitã ºi o platformã online, dedicate O copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, au fost lansate de Organizaþia Salvaþi Copiii.
Astfel, copiii care au pãrinþii plecaþi în strãinãtate ºi care au nevoie de consiliere pot apela gratuit, de pe teritoriul României, numãrul telefonic 0800.070.040, unde pot primi informaþii ºi consiliere gratuitã, de luni pânã vineri, în intervalul orar 9,30-17,30. Numãrul poate fi apelat ºi de cãtre persoanele în grija cãrora au rãmas copiii, precum ºi de specialiºtii în domeniul protecþiei copilului ºi educaþiei. Platforma www.copiisinguriacasa.ro va include
articole dedicate pãrinþilor ºi persoanelor în grija cãrora au rãmas copiii, dar ºi specialiºtilor. De asemenea va cuprinde ºi o secþiune prin care se pot adresa întrebãri specialiºtilor, care vor rãspunde pe e-mail. Salvaþi Copiii a lansat ºi o campanie de informare destinatã pãrinþilor, cu privire la obligaþiile care le revin atunci când pãrãsesc
accesarea grantului de 80 de milioane de euro. Cei de la societatea de distribuþie a apei vãd asta ca o necesitate, pentru cã altfel nu vor mai prididi cu cârpelile zi ºi noapte. „Asta ne aratã cã trebuie investiþii urgente, pentru ca cetãþenii Vãii Jiului sã nu aibã probleme referitor la alimentarea cu apã. Este obligatorie înlocuirea acestor reþele, fiindcã, aºa cum spunea ºi primarul Gheorghe Ile, tot aceastã magistralã, pe o distanþã de 600 de metri, am schimbat-o ºi în centrul Vulcanului. Pe un metru avea 6 gãuri”, a mai adãugat Costel Avram. Zeci de defecþiuni sunt reclamate sãptãmânal la Apa Serv ºi majoritatea sunt legate de magistralele de aducþiune care cedeazã din cauza vechimii þevilor. Cea care trece prin Aninoasa a fost montatã în 1971, iar de atunci a fost cârpitã la fiecare defecþiune. Diana MITRACHE
þara, în vederea desemnãrii unui reprezentant legal al copilului, dar ºi cu privire la riscurile pe care le implicã pentru copii plecarea pãrinþilor la muncã în strãinãtate. Peste 80.000 de copii din România au unul sau ambii pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, conform statisticilor furnizate de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie. Cu toate acestea, se estimeazã cã numãrul real este mult mai mare, fiind cuprins între 170.000 350.000 de copii. Pe de altã parte, datele culese de Organizaþia Salvaþi Copiii de la Inspectoratele ªcolare judeþene, în perioada septembrie — octombrie 2015, relevã un numãr de 119.200 de copii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, dintre care 35.85 lipsiþi total de grijã pãrinteascã, în 23 de judeþe.
Sacrificii pentru Ministrul Gerea vede progrese palpabile la CEH. salvarea locurilor MINERII VÃD DOAR SFÂRªITUL! inistrul Andrei Gerea nu vine în de muncã M Valea Jiului. Nu, deocamdatã, pentru
S
acrificiu pe altarul cãrbunelui. Vasile Pãduraru, liderul de sindicat, aflat de douã zile în greva foamei a ajuns la Spital.
De douã ori a fost solicitatã intervenþia medicilor de la Serviciul de Ambulanþã pentru a-i acorda îngrijiri medicale celui care vrea sã afle adevãrul cu privire la viitorul mineritului ºi a Vãii Jiului. Pãduraru a fost transportat la spital pentru a i se acorda îngrijiri medicale. Chiar ºi aceste condiþii Pãduraru este decis sã se întoarcã la sediul CEH ºi sã facã greva foamei pânã ce ministrul va aveni sã discute cu el.
“Nu renunþ, mã voi întoarce sã protestez”, a spus Vasile Pãduraru. Liderii de sindicat nu exclud nici declanºarea grevei în Valea Jiului, însã totul depinde de decizia ortacilor. “Eu sper cã va avea demnitatea ºi va veni în Valea Jiului, dacã nu vom continua protestul. Suntem trataþi cu spatele de 25 de ani. Ministrul ne-a invitat sã mergem la Bucureºti, dacã nu continuãm pânã nu vom mai putea. Este un sacrificiu”, a mai spus Ciubotaru. Monika BACIU
Peste 40 de milioane are de recuperat SNÎMVJ de la CEH
S
NÎMVJ nu ºi-a primit banii de la CEH. Societatea de închideri aºteaptã sã încaseze banii de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. Suma pe care o au de încasat cei de la închideri este de peste 40 de milioane. “Nu am primit încã
banii, avem promisiuni cã ne vor intra banii astãzi (ieri-n.r.). Am înþeles cã au semnat ordinul de platã ºi acum aºteptãm transferul bancar. Nu am blocat conturile CEH”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. 41 de milioane de lei au de încasat cei de la SNÎMVJ de la Complexul Energetic
Hunedoara, sumã la care nu sunt calculate penalitãþile de întârziere. Monika BACIU
cã are proiecte foarte importante pentru România. Doi lideri de sindicat se aflã în continuare în greva foamei ºi cer sã vinã ministrul Gerea aici pentru a clarifica situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. Dupã douã ore de discuþii cu Emil Floruþ, liderii ortacilor au ajuns la o singurã concluzie: MINERITUL SE VA ÎNCHIDE ÎN ANUL 2018! “Dupã douã ore de negocieri cu directorul general, soluþiile sunt zero. Soluþiile pe care ni le dã nouã sunt ºi duc spre închiderea mineritului în 2018. Încearcã sã ne dea explicaþii, dar nu au nicio acoperire pentru cã eu zic cã soluþia realã este în mâna premierului ºi a guvernului. Aici la CEH nu mai sunt soluþii,
degeaba încearcã sã vinã sã ne explice sã ne mai târâm pînã în 2018 ca sã finalizeze în 2018 mineritul din Valea Jiului. Eu în continuare cer sã vinã reprezentantul Guvernului, ministrul Gerea sã vinã în Vale sã ne dea soluþia de salvare a Vãii Jiului ºi a mineritului”, a declarat Vasile Pãduraru, lider de sindi-
cat. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, are treburi mai importante pentru România, nu vine zilele acestea în Valea Jiului. “Cred cã domnul Floruþ le-a explicat deja (faptul cã mineritul nu se închide în anul 2018-
n.r.). Dacã va mai fi nevoie le voi mai spune ºi eu, deocamdatã nu pot veni în Vale, am niºte acþiuni extrem de importante pentru România, dar intenþionez. Aºa cum am promis, periodic voi veni sã discut cu oamenii”, declarã pentru Cronica Vãii Jiului, Andrei Gerea, ministrul Energiei. Liderii de sindicat susþin cã Emil Floruþ, actualul director al CEH confundã Complexul Energetic Hunedoara cu propria sa societate. Mai mult protestatarii cer ca opoziþia sã facã front comun pentru a salva Valea Jiului. “Actualul director general nu are soluþii pentru CEH, el este venit din Bihor, nu cunoaºte judeþul Hunedoara, nu cunoaºte sistemul de exploatare, el a venit, e pus de actualul ministru Gerea pe scaunul de director general, vine ºi confundã mineritul cu o societate privatã a dumnealui. Probabil nu este conºtient cã CEH susþine o întreagã activitate a întregului judeþ Hunedoara ºi probabil
dânsul îºi va bate joc cum ºi-au bãtut joc ºi ceilalþi directori generali. Am ajuns la sfârºit de ani care vine în faþa noastrã ºi ne spune cã problemele sunt rezolvabile prin societãþi europene, nu sunt soluþii de viabilizare a Complexului. Ceea ce au discutat la Bruxelles ºi nu vrea sã spunã nimeni este cã în 31 decembrie 2018 este termen final pentru ceea ce înseamnã huilã energeticã ºi complex energetic din întreg judeþul. Fac apel la întregii factori de decizie sã facã front comun pentru cã încã se mai poate salva acest complex energetic chiar dacã nu se poate prin desprindere. Se poate prin unirea forþelor tuturor. Directorul general ne minte ca pe niºte copii proºti ºi crede cã ne dã bombonica ºi mai amânãm pe încã o perioadã de doi ani ºi jumãtate”, a declarat Ioan Ciubotaru, lider de sindicat Mina Vulcan. Sindicaliºtii îi cer ministrului Gerea sã aibã demnitate pentru a veni în Valea Jiului. “Sunt plãtiþi pentru a
ne minþi ºi a ne duce în eroare. Noi nu avem buget ºi dumnealui susþine cã avem buget. Ministrul Gerea trebuie sã vinã de urgenþã în Valea Jiului pentru cã în luna mai a promis în aceastã curte cã CEH va avea viitor pânã în anul 20242030 cu finalitate. Sper cã va avea bãrbãþia necesarã ºi va fi factorul uman ºi cã prin acel protocol îl va face cu punct de finalizare anul 2024. Eu sper cã va avea demnitatea ºi va veni în Valea Jiului, dacã nu vom continua protestul. Suntem trataþi cu spatele de 25 de ani”, a mai spus Ciubotaru.
M
inistrul vede destabilizare
Ministrul Energiei Andrei Gerea susþine cã prin aceste miºcãri de protest se încearcã destabilizarea Complexului Energetic Hunedoara. “S-a dat un comunicat foarte clar. Am vorbit cu unul dintre greviºti ºi i-am explicat încã odatã, i-am rugat pe toþi sã renunþe la a mai face politicã în detrimentul celor cãrora dupã cum clameazã le reprezintã interesele. La nivelul CEH s-au înregistrat progrese palpabile, ne þinem de plan, în perioada imediat urmãtoare vor mai fi ºi alte mãsuri pozitive, deci nu înþeleg de ce se doreºte destabilizarea CEH ºi ruperea unui echilibru fragil într-un moment în care suntem pe calea cea bunã. Sã înþelegem cã existã supãrarea ca în urma prezentãrii planului la Bruxelles vom transmite notificarea pentru transformarea ajutorului de stat în ajutor de restructurare ºi care va duce la continuarea activitaþii”, a mai declarat pentru Cronica Vãii Jiului, ministrul Andrei Gerea Minsitrul vede stabilitate în condiþiile în care datoriile Complexului Energetic Hunedoara cresc galopant. Acestea au ajuns la fabuloasa sumã de 900 de milioane de lei, iar tocmai astãzi la Tribunalul Hunedoara se judecã cererile de intrare în insolvenþã a societãþii. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Preºedintele CJ Hunedoara, audiat, ca martor, la DNA într-un dosar în care este cercetat Mircea Moloþ
P
reºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, Adrian David, a fost audiat miercuri, în calitate de martor, la Direcþia Naþionalã Anticorupþie - Serviciul Teritorial Alba Iulia, într-un dosar în care este cercetat fostul preºedinte al CJ, Mircea Ioan Moloþ. “Am fost citat în calitate de martor pentru a da declaraþii în legãturã cu dosarul 173/2013 privind ancheta asupra infracþiunilor care cad în sarcina domnilor (Mircea—n.r.) Moloþ, (Tiberiu—n.r.) Balint ºi
ceilalþi inculpaþi în acest dosar. Am rãspuns la toate întrebãrile formulate de organul de anchetã, mi-am exercitat astãzi îndatorirea de cetãþean al României ºi sper ca declaraþia mea va servi aflãrii adevãrului în
acest dosar”, a declarat presei, la ieºirea din sediul DNA, unde a stat peste douã ore, preºedintele CJ Hunedoara.
Accident în lanþ la Petroºani rafic blocat ºi ambuscadã pe T DN 66, în aproprierea
minei Livezeni, miercuri, la ora prânzului. Patru maºini au fost implicate într-un carambol, fãrã ca ºoferii sau pasagerii sã fie rãniþi. Maºinile au blocat o vreme circulaþia, iar poliþiºtii i-au chemat la secþie pe ºoferi pentru declaraþii ºi testarea cu alcooltestul. Nu au pãstrat distanþa regulamentarã, iar în momentul în care ºoferul din maºina din faþa coloanei, formatã din 4 autovehicule, a frânat la o trecere de pietoni, ceilalþi s-au izbit unul dupã altul. Mai grav sunt cei prinºi la mijloc. Unul a frânat, iar ceilalþi s-au lovit unul dupã celãlalt cu repeziciune. „Pur ºi simplu am simþit un ºoc ºi am simþit mai multe maºini cã se tamponeazã în spatele meu. Atât, nimic mai mult. Patru maºini ne-am ciocnit. Eu am oprit la trecerea de pietoni. Nu sunt victime”, a precizat ºoferul din maºina din faþã. Celãlat, care era în faþa autoutilitarei care venea cu vitezã,
Adrian David a menþionat cã au fost întrebãri legate atât de activitatea sa de consilier judeþean, cât ºi de cea de vicepreºedinte sau de preºedinte al CJ. “Atât pot sã vã spun. Am fost instruit de doamna procuror ºi
de domnul comisar ºef cã e o anchetã în curs. Sunt convins cã toate întrebãrile ºi rãspunsurile pe care eu le-am formulat vor fi prezentate cu ocazia încheierii urmãririi penale în acest dosar”, a conchis preºedintele CJ Hunedoara. Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Vetuþa Stãnescu, ºi opt consilieri judeþeni au fost chemaþi la audieri, miercuri ºi joi, în calitate de martori, la sediul DNA Alba Iulia. Fostul preºedinte al CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, este cercetat penal într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenþã, luare de mitã, spãlare
de bani, în forma instigãrii, conflict de interese ºi deþinerea fãrã drept a unui document ce conþine informaþii secret de stat. În acelaºi dosar mai este anchetat fostul vicepreºedinte al CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, acuzat de procurorii anticorupþie de sãvârºirea infracþiunilor concurente de luare de mitã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi spãlare de bani. Cercetãrile din dosar îi vizeazã ºi pe oamenii de afaceri Emanoil Milicã Pup, Vasile Axinte ºi Roberto Venterginerele lui Mircea Moloþ. AGERPRES
Operaþiunea Cristal derulatã de antifraudã face prãpãd printre engrosiºti
I
spune cã a oprit regulamentar, dar a fost prins pur ºi simplu la mijloc. „Eu am oprit cam la 2 metri de maºina din faþã. Dubiþa s-a proptit în mine ºi normal cã, dupã ce am oprit, el venind cu vitezã mare, l-am lovit pe cel din faþã. Aveam distanþã, dar avea ºi el vitezã ”, a spus ºoferul din cea de a treia maºinã implicatã în accident. Carambolul s-a lãsat cu pagube materiale, iar poliþiºtii i-au chemat pe ºoferi la secþie, ca sã îºi susþinã declaraþiile ºi sã le facã testarea cu alcooltestul. Cum stau lucrurile, ne explicã chiar cei care cerceteazã evenimentul: „O autoutilitarã care se deplasa dinspre Vulcan, spre Petroºani, nu a pãstrat distanþa faþã de autoturismele care erau oprite în faþa trecerii de pietoni, care erau oprite pentru a acorda prioritate ºi a intrat în coloanã. În urma coliziunii, a rezultat avarierea tuturor autovehiculelor implicate. În continuare urmeazã sã facem cercetãri ºi sã stabilim vinovãþia”, a declarat agent de poliþie Cãtãlina Buhan, de la Poliþia Rutierã Petroºani. Nu au fost victime, ci doar pagube materiale, dar traficul rutier a fost câteva minute oprit ºi restricþionat pe un singur sens de mers, pânã ce au fost definitivate cercetãrile la faþa locului. Diana MITRACHE
nspectorii antifraudã au aplicat amenzi ºi au confiscat bunuri ºi sume în valoare totalã de aproximativ douã milioane de euro în prima sãptãmânã de la declanºarea Operaþiunii 'Cristal' în cadrul cãreia sunt controlate ºi monitorizate 60 de centre engros din þarã. Potrivit unui comunicat al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF), în sãptãmâna 19 — 25 octombrie au fost verificaþi 1.237 de contribuabili iar valoarea amenzilor aplicate a depãºit 7 milioane de lei. Pentru 123 de contribuabili activitatea a fost interzisã iar pentru 13, care ofereau servicii de catering/restaurant în interiorul centrelor engros, a fost decisã suspendarea activitãþii din cauza lipsei casei de marcat. Bunurile ºi sumele confiscate în cadrul controalelor se ridicã la 2,09 milioane de lei. Un numãr de 170 de contribuabili au fost invitaþi la sediul Direcþiei Antifraudã pentru continuarea verificãrilor. Direcþia Antifraudã Fiscalã a demarat, în 19 octombrie, prima etapã a operaþiunii de
control ºi monitorizare a firmelor care îºi desfãºoarã activitatea în toate centrele engros din România, denumitã Operaþiunea "Cristal", ce vizeazã 60 de astfel de locaþii, prin descinderi simultane în 15 centre din
întreaga þarã. Pe parcursul controalelor operative, inspectorii antifraudã vor beneficia de suportul Brigãzii de intervenþie rapidã din cadrul Jandarmeriei Române.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Hoþii au atacat investiþiile din Pârâng Avem ºi poliþiºti talentaþi la muzicã!
A
U
na sau mai multe persoane au vandalizat un punct de transformare care deserveºte pompele de apã construite în cadrul proiectului e dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Paguba este foarte mare chiar dacã magneþii nu s-au ales cu o pradã consistentã. Edilii au fãcut o plângere la Poliþia Petroºani iar anchetatorii încearcã sã dea de urma autorilor. Totul s-a întâmplat ziua în amiaza mare cred reprezenetanþii Primãriei Petroºani, pentru cã investiþiile au pazã permanentã pe timp de noapte. ªi ziua sunt verificate, însã din cauza personalului insuficient, este o patrulã mobilã ºi edilii cred cã hoþii au urmãrit momentul când paznicul a plecat de la obiectiv. „Magneþii” au secþionat pe o distanþã
gentul de poliþie Emil Furdui, din cadrul Poliþiei Municipiului Lupeni, ºi subofiþerului jandarm Filipoiu Cãtãlin au reprezentat cu brio judeþul Hunedoara la cea de-a V-a ediþie a „Festivalului Naþional al Artiºtilor Amatori din Ministerul de Interne”.
de circa 2-3 metri conductorii de cupru care alimentau cu energie electricã pompele de apã. „Au vandalizat ºi ne-au furat de la Staþia ST 300 de Parâng, care alimenteazã cu apã bazinul de la Cãsuþa din Poveºti. Au intrat în punctul trafo ºi au distrus cablurile, leau tãiat ºi le-au furat. Tot punctul trafo a fost vandalizat, cel de joasã tensiune, iar astãzimiercuri am depus plângere la poliþie. Avem ºi pagube, distrugerile sunt mari ºi trebuie sã vedem acum cu firma care a realizat investiþia, sã vinã ºi sã ne facã reparaþiile”, a declarat, Daniel Viºan,
Atenþie, la “ºobolani”!
M
etoda “deratizarea”, un nou stil de a înºela practicat de infractori, dupã metoda “accidentul”. O femeie în vârstã de 79 de ani din Hunedoara a rãmas fãrã 260 de lei, dupã ce s-a trezit la uºã cu o persoanã care i s-a recomandat cã „este de la deratizare”, ºi dupã ce a început sã disperseze un lichid în interiorul locuinþei i-a solici-
directorul DPADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Hoþii au ºtiut unde sã acþioneze ºi au intrat într-un punct unde riscurile de a se electrocuta sunt considerabil mai mici faþã de un punct de înaltã transformare. „Cei de la Ocolul Silvic au o exploatare în zonã ºi este posibil ca un muncitor sã fi vãzut ceva ºi sã ne ajute la prinderea autorilor”, a mai declarat Viºan. Nu este pentru prima datã când edilii au probleme cu hoþii în staþiune ºi tocmai acesta a fost motivul pentru care s-a recurs la pazã. Maximilian GÂNJU
tat banii. Femeia i-a înmânat de bunã voie suma solicitatã, dupã care bãrbatul a pãrãsit locuinþa, fãrã a-i da o chitanþã pentru suma achitatã. Dându-ºi seama cã a fost înºelatã femeia a sesizat poliþia. “În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune ºi se efectueazã investigaþii pentru identificarea autorului ºi recuperarea prejudiciului”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii atrag atenþia, dacã sunteþi abordaþi de diferite persoane care vã solicitã diferite sume de bani ori bunuri, ca platã pentru presupuse servicii (deratizare, colectarea gunoiului menajer etc.), nu daþi curs unor astfel de solicitãri, dacã nu aveþi garanþia cã cei care efectueazã aceste activitãþi sunt autorizaþi în acest sens. În caz contrar, puteþi deveni victime ale unor infracþiuni de înºelãciune sau furt.Pentru orice infracþiune la care sunteþi victimã sau martor, apelaþi numãrul unic de urgenþã 112! Reþineþi cât mai multe detalii despre autor: înfãþiºare, particularitãþi, direcþia în care a fugit, numãrul de înmatriculare
Manifestarea a avut loc în perioada 20-23.10.2014, Centrul Cultural al M.A.I. a organizat la Casa de Culturã “Mihai Eminescu” din municipiul Târgu-Mureº, ºi s-a desfãºurat pe mai multe secþiuni (muzicã uºoarã, muzicã, popularã, folk ºi muzicã instrumentalã). Potrivit organizatorilor, festivalul s-a adresat exclusiv personalului Ministerului Afacerilor Interne. Obiectivul manifestãrii a fost acela de a prova tradiþiile culturale româneºti ºi de a descoperi tineri talentaþi în cadrul structurilor ministerului. În urma deliberãrii, juriul alcãtuit din personal cali-
al autoturismului folosit de acesta, posibili complici etc. ºi comunicaþi toate amãnuntele poliþiei. Marius MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
ficat din cadrul M.A.I. ºi foºti laureaþi ai festivalului, au acordat locul 4 agentului de poliþie Emil Furdui, din cadrul Poliþiei Municipiului Lupeni, ºi locul 3 subofiþerului jandarm Filipoiu Cãtãlin, acompaniamentul pieselor fiind realizat împreunã, de cei doi. În concurs, poliþistul a interpretat piesele „Dragã Otee” - Zdob ºi Zdub ºi „Tu” - Conexiuni, iar jandarmul a interpretat piesele „Cum voi trãi”
- compoziþie proprie ºi „Tristeþi provinciale” Mircea Baniciu. La ediþia de anul trecut, locul I la secþiunea instrumentalã (taragot) a fost obþinut de agentul ºef principal de poliþie Alin Cristian Bîrna , din cadrul Serviciului de Ordine Publicã, la ediþia de anul acesta judeþul Hunedoara a fost reprezentat de poliþist ºi un jandarm , care au interpretat mai multe piese, la secþiunea folk.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
BALANS ÎNTRE „DEAL” ªI „LUNCÔ Am fãcut sâmbãta trecutã un maraton (vorba vine...) între „Dealul Institutului” la rugby (ªtiinþa – R.C.M. Galaþi) ºi „Lunca Jiului” la fotbal
(Jiul – Retezatul Haþeg), dorind sã prind pe viu ambele partide. Am rãmas, oarecum, surprins sã constat cã la meciul de rugby (de Divizia „B”)
s-au adunat peste 300 de spectatori (în frunte cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi!), iar rugbyºtii parcã au simþit într-un fel anume ataºamentul publicului, rãsplãtindu-i în final cu o victorie smulsã în ultimele minute, dar aplaudatã cu cãldurã ºi dragoste de cãtre asistenþã.
Fotbal juniori
ACS ªc. Jiul a „încãrcat” Uricaniul cu 15-0! A fost o etapã a gazdelor, doar un singur joc, la juniori E
(10 ani) fiind câºtigat de oaspeþi, victoria Pro Fotbalului la
Fotbal Jiul cu 8-2. La juniori C (14 ani), Dynamic Lupeni
Fazã din meciul ACS Sc. Jiul-Vulcan (jun. C) 4-2
Din etape adunate ºi în Cronica redate...
Deschizi scorul, iei bãtaie! În etapa a 9-a a Ligii a IV-a Hunedoara, douã echipe din Valea Jiului au deschis scorul ºi apoi au fost învinse. Inter Petrila a condus la Bãiþa prin golul lui Adi Dolha, pierzând apoi cu 1-2 (petrilenii acuzã anularea a douã goluri valabile), iar C.S. Vulcan a condus cu 1-0 la Geoagiu (gol I. Roºian) fiind
înþelegând situaþia deplorabilã prin care trece echipa, acordând prin gestul sãu toleranþa respectivã. Bravo publicului, atâta cât a fost el. Mai mult în „Deal”, mai puþin în „Luncã”. Balanþa, ca ºi în viaþã, înclinã deseori dintr-o parte în alta.
s-a impus cu 1-0 în faþa ACS Fotbal Jiul, iar ACS ªc. Jiul cu 4-2, într-un joc spectaculos, cu Fair Play Vulcan (pentru Jiul au marcat Marcu 2 ºi M. Matei 2). La juniori D (12 ani), cele trei meciuri au fost câºtigate de gazde cu 3-0: Univ. Petroºani - ªc. Mihai Matei, un jucãtor Jiul II 3-0 (autori de un real talent R. ªchiopu 2 ºi (jun. C, ACS Sc. Jiul) ªerban Stelescu în vârstã de 9 ani!), Minerul Uricani 12-0 Sorii Junior`s Lupeni – (Al. Filip 5, Lovas 4), Fair Play Vulcan 3-0 astfel cã echipa lui (Goga 2 ºi Ov. Iepure), Militaru a reuºit la ACS ªc. Jiul – Minerul general (jun. D, jun. E) Uricani 3-0 (autori 15-0 cu cei de la Vamoº, Rotea, Uricani! În fine, Rahotã). în singura victorie în La juniori E (10 deplasare, Fotbal Jiul – ani), ACS ªc. Jiul – Pro Fotbal 2-8, pentru
învingãtori, Flavius Bulboacã a marcat 4 goluri. CAMP. JUDEÞEAN, SERIA VALEA JIULUI Juniori C (gr. 2001) Dynamic Lupeni – ACS Fotbal Jiul 1-0 ACS ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 4-2 Juniori D (gr. 2003) Univ. Petroºani ªc. Jiul II 3-0 Sorii Junior`s Lupeni – Fair Play Vulcan 3-0 ACS ªc. Jiul – Min. Uricani 3-0 Juniori E (gr. 2005) Inter Petrila – Univ. Petroºani 5-2 Fotbal Jiul – Pro Fotbal Petroºani 2-8 ACS ªc. Jiul – Min. Uricani 12-0
Fotbal juniori. Remember.
9 juniori de la Jiul în Divizia „A”!
Sângele apã nu se face La meciul de juniori C dintre ACS ªc. Jiul ºi Fair Play Vulcan (4-2) disputat duminicã, a fost prezent ºi Cosmin Kanduth, cel care pânã recent a condus echipa de seniori a Jiului Petroºani. El „a dat o fugã” la teren (se afla la cumpãrãturi cu familia în târgul de la stadion) sã-ºi vadã foºtii colegi (Militaru, Tudorache, Ghiþan), schimbând minute bune impresii despre fotbal.
În schimb, deziluzie la fotbal. Cu greu am putut numãra vreo 50 de oameni, cred, cei mai fideli suporteri ai Jiului. Atâþia au mai rãmas?! Remarcabil este cã la finalul partidei, echipa Jiului a fost aplaudatã îndelung, în ciuda înfrângerii cu 1-5, acest public
Î
n urmã cu 30 de ani, în toamna lui 1985, Jiul Petroºani avea o puternicã echipã de juniori republicani.
Cosmin KANDUTH apoi învinsã cu 3-1. Doar Universitatea Petroºani ºi-a menþinut avantajul creat, învingând în final cu 2-1 la Criºcior.
Spaniolii Jiului La meciul Jiul – Retezatul Haþeg (1-5), dupã mulþi ani, în echipa petroºeneanã au reapãrut strãinii. La meciul respectiv au fost prezenþi în teren doi jucãtori spanioli, ambii în vârstã de 22 de ani, Ramos Jurado ºi Higuiero Piera, legitimaþi ca debutanþi la Jiul Petroºani. Statutul lor civil este de studenþi la Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Echipa antrenatã de Romulus Leca fãcea spectacol în Seria a 8-a a campionatului naþional, reuºind sã devinã un lider autoritar. Iatã ce garniturã avea Jiul la acea orã: Ghiþan – Cãmãrãºan, C. Botezatu,
Codescu, Ov. Dodu – Axente, D. Timofte, Popoviciu – Ceacusta (Oaidã), M. Tudorache, Krautil. Dintre cei enumeraþi mai sus, doar Costel Botezatu, Oaidã ºi Axente nu au ajuns sã joace în prima divizie, în rest, toþi ceilalþi au cunoscut aerul Diviziei „A”. Când se va mai naºte oare vreodatã o astfel de generaþie talentatã?