Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 972

Cronica Vãii Jiului Luni, 26 Octombrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ciupercile ºi Toamna Petrileanã i-a dus la urgenþã eci de oameni au ajuns la spitalul Z din Petroºani, la finele

sãptãmânii trecute, iar salvãrile au fost mereu prezente în stradã. De la bãtuþi, pânã la bolnavi cu afecþiuni grave, toþi au trecut prin mâinile medicilor de gardã. Sâmbãtã, la miezul nopþii, sala de aºteptare era înþesatã de pacienþi. O mamã cu doi copii a ajuns la urgenþã, dupã ce micuþii s-au simþit rãu. Cele douã fetiþe de 4 ºi 6 ani au consumat ciuperci ºi femeia le-a adus la spital imediat ce micuþele au acuzat stãri de rãu. Medicii s-au chinuit sã le aducã în simþiri, dupã mai multe intervenþii, iar cele douã copile au rãmas internate sub supraveghere la secþia de pediatrie a spitalului. Medicii atrag acum atenþia celor care gãtesc ciuperci, sã se asigure cã acestea sunt comestibile. De altfel, acum pentru cã este sezonul acestora,

pieþele sunt pline de vânzãtori-culegãtori ºi zilnic ajung la secþia de primiri urgenþe oameni intoxicaþi. ªi pentru cã fost Toamna Petrileanã, de la urgenþe nu au lipsit nici cei care s-au încãierat. Poliþiºtii au fost nevoiþi sã aducã la Petroºani mai mulþi tineri care s-au luat la bãtaie, dupã ce au bãut prea mult în timpul spectacolului oferit de primãria din Petrila. Nu mai puþin de 6 tineri au fost duºi la secþia de urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unde au primit îngrijiri de specialitate, dupã ce s-au luat la bãtaie în centrul oraºului. Niciunul nu a necesitat, însã, internare. Diana MITRACHE

2018 - MOARTEA MINERITULUI

Cornul ºi laptele, atentat la sãnãtatea elevilor

orn ºi lapte, odatã la douã sãptãmâni.

Elevii din judeþul Hunedoara riscã sã se îmbolnãveascã având în vedere cã aprovizionarea cu lapte ºi corn se face poate de cel mult trei ori pe lunã ºi ajung, spun autoritãþile, într-o stare nu tocmai potrivitã. Problema a ajuns pe masa ministrului Educaþiei.

Acest lucru este semnalat de parlamentarii hunedoreni ºi ministrului Educaþiei. “S-a constatat cã multe din produsele destinate copiilor ajung degradate la ºcoalã ºi din cauza faptului cã licitaþiile publice pentru achiziþionarea lor sunt organizate de cãtre Consiliile Judeþene, iar firmele care sunt desemnate câºtigãtoare ajung sã aprovizioneze localitãþi pe o razã mare de

acþiune. Acest lucru face ca uneori tranºele mari de aprovizionare sã aibã loc chiar ºi odatã la douã sãptãmâni”, spune Laurenþiu Nistor într-o interpelare adresatã minsitrlui Educaþiei. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, recunoaºte cã existã o problemã, lucru pe care l-a ºi semnalat la nivel guvernamental. “Avem probleme de genul acesta, cu

firmele care provin din alte judeþe ºi câºtigã licitaþiile. Existã cazuri când alimentele nu îºi menþin prospeþimea. Problema este cã aceste firme câºtigã licitaþiile având preþul cel mai scãzut, însã eu ma semnalat problema la Guvern. Existã o legislaþie foarte clarã în ceea ce priveºte calitatea produselor ºi nu tolerãm abateri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Adrian David,

preºedintele CJH. Potrivit acestuia, contractul cu firmele în cazuã poate fi reziliat, îsnã pot trece luni de zile pânã când o nouã societate ar putea prelua, prin licitaþie, contractul. Cornul ºi laptele este un program introdus în ºcoli de guvernul României începând cu anul 2002. Beneficiarii programului sunt copiii din grãdiniþe ºi din ºcoli generale. Media beneficiarilor este de peste douã milioane de copii

anual. În anul 2010, guvernul României a creat un program similar, “mere în ºcoli”, prin care elevii din clasele 1-8 din învãþãmântul de stat ºi privat primesc gratuit câte un fruct proaspãt zilnic, timp de 100 zile de ºcolarizare, în intervalul noiembriemartie. Programul de încurajare a consumului de fructe în ºcoli este parte a unui program european, finanþat în proporþie de 75% din fonduri UE. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

Cumul de infracþiuni pentru tânãrul care a fãcut praf patru maºini

A ajuns dupã gratii pentru credite cu acte false

care a fãcut Ifaþandividul praf patru maºini în Primãriei Petroºani ºi a rãnit douã femei, dupã ce s-a urcat la volan rupt de beat ºi fãrã a avea permis, a fost trimis în judecatã pentru cumul de infracþiuni.

hiar dacã a fost condamnat de mai C multe ori pentru cã lua

Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani l-au trimis în judecatã pe inconºtientul care putea provoca un adevãrat carnagiu ºi-l acuzã de vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenþa alcoolului. Primul termen de judecatã în dosar este astãzi, la Judecãtoria Petroºani fiind aºteptat atât individul, Eugen Ciprian

Iedlicicã (25 de ani) dar ºi victimele sale. Individul a scãpat însã de acuzaþia de furt, dat fiind faptul cã în prima fazã a cercetãrii penale s-a bãnuit cã a sustras autovehiculul de teren cu care a produs accidentul. Reamintim cã Iedlicicã a provocat un teribil accident de circulaþie în centrul municipiului Petroºani, în luna martie a acestui an, în urma cãruia douã femei au fost rãnite, una rãmânând încarceratã. Individul s-a îmbãtat criþã ºi i s-a fãcut de o plimbare prin centrul Petroaniului, deºi nu avea permis de conducere. S-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut

de-al sãu ºi din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat un Ford Fiesta, care circula în faþa sa, pe care l-a proiectat într-un copac. Autoturismul condus de tânãrul de 25 de ani s-a oprit dupã ce a mai tamponat douã autoturisme, parcate în zonã. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Raportul legiºtilor a stabilit cã tânãrul avea în sânge o alcoolemie de peste 3 la mie, practic fiind aproape de coma alcoolicã. Maximilian GÂNJU

credite cu acte false, un bãrbat din Valea Jiului nu s-a lãsat de „meserie”. Scãpat din penitenciar, alãturi de un complice, a mai pãgubit douã bãnci. Bãrbatul a fost eliberat din penitenciar în aceastã varã, dupã ce îºi ispãºise o condamnare pentru înºelãciune dar n-a stat prea mult în libertate. Cu buzunarele goale, alãturi de un amic, acesta a reuºit sã mai dea douã „lovituri” ºi a fost arestat preventiv, sâmbãtã, de judecãtorii de la Petroºani. Mihai Sgãroiu a încercat sã-i înduplece pe magistraþi sã-l plaseze în arest la domiciliu ori controlul judiciar, însã n-a avut sorþi de izbândã. Potrivit procurorilor,

Mama criminalã, mereu beatã, la spital

u trece o sãptãmânã, fãrã ca femeia din Uricani a cãrei copilaºi au murit arºi de vii în locuinþa lor, sã nu fie la secþia de urgenþã a Spitalului din Petroºani. Femeia ajunge mereu beatã-moartã, împreunã cu concubinul sãu, care are nevoie de îngrijiri medicale din cauzã cã se ia la bãtaie cu diverºi indivizi, ori pe motiv cã agonizeazã în comã alcoolicã. De altfel, cei doi îºi petrec mai mereu timpul pe holurile spitalului, ori internaþi, câte unul, la diverse secþii, unde primesc un pat ºi mâncare, pe care o împart. Alina Ardeleanu a scãpat recent de puºcãrie, într-un dosar în care a

fost acuzatã cã a abuzat un copilaº, pe care l-a sechestrat ºi, ca sã îi dea o lecþie, i-a introdus în anus un ardei iute. În varã, magistraþii Judecãtoriei Petroºani au soluþionat dosarul care se afla pe rolul instanþei din anul 2013 ºi a aplicat în cazul femeii o pedeapsã rezultantã de 3 ani ºi patru luni de închisoare, însã cu suspendare. În tot acest timp, femeia va avea de îndeplinit mai multe obligaþii. Alina Ardeleanu ar trebui sã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

urmeze ºi un curs de consiliere psihologicã, dar ºi sã presteze muncã în folosul comunitãþii în cadrul Primãriei Uricani sau în cadrul Primãriei Lupeni, pe o perioadã de 100 de zile lucrãtoare. Pentru chinurile la care a fost supus, magistraþii au stabilit cã minorul trebuie sã primeascã de la inculpatã 10.000 lei cu titlu de despãgubiri morale. Alina Ardeleanu este cercetatã ºi pentru uciderea propriilor ei copii, care au murit în

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

urma unui incendiu provocat dintr-o imprudenþã a femeii. Cei trei micuþi aveau vârste cuprinse între 1 an ºi 10 ani. Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, dar tot ea este cea care a asistat pasivã la moartea unui alt copil de al ei, copil ucis de concubinul cu care trãia acum câþiva ani la Uricani. Fãrã nicio remuºcare, aceastã femeie poate fi vãzutã mereu la spital, iar pacienþii internaþi povestesc cum o gãsesc la ora mesei sau prin toalete, acolo unde primeºte câte o þigarã. Femeia este cercetatã în libertate, deºi a privit imasibilã, moartã de beatã, cum copiii ei ard de vii ºi cer ajutorul în casã.

Sgãroiu alãturi de Aurel Stãnescu sunt cercetaþi pentru furt calificat, tentativã ºi complicitate la furt calificat, douã unitãþi bancare fiind vizate de cei doi, respectiv Banca Carpatica ºi PIRAEUS BANK. Mihai Sgãroiu a cutreierat judeþul ºi a reuºit sã pãcãleascã unitãþi bancare din Deva, Haþeg ºi Valea Jiului, de unde lua credite cu acte false. Când i s-a dus vestea, Sgãroiu a trecut ºi la societãþi de credit nebancare atât din judeþ cât ºi din þarã. Niciodatã nu a acþionat singur ci alãturi de complici ºi a fost condamnat la închisoare în repetate rânduri, ultima pedeapsã fiind de patru ani dar ºi la despãgubiri de zeci de mii de lei cãtre bãncile pãgubite. Maximilian GÂNJU

SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,

compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

Reþele noi la Dãrãneºti, pentru Petroºani Nord

na dintre magistralele de aducþiune a apei din Petrila spre Reþeaua magistralã Petroºani este în aceste zile reabilitatã. Lucrãrile au avansat în acest loc trece peste mult ºi, la final, vor fi racordaþi la acestea toþi locuitorii din zona de podul de peste Jiu la Petroºani Nord, inclusiv cei din Dãrãneºti ºi Cartierul Bosnea.

Petrila, în zona tunelului ºi lucrarea a necesitat o atenþie sporitã. Vechea reþea, însã, era veche ºi, din economiile fãcute pe proiectul de reabilitare, ce tocmai s-a finalizat la Apa Serv, s-a fãcut ºi aceastã investiþie vitalã. „Reabilitãm conduc-

ta care alimenteazã rezervoarele de 2.000 mc din Dãrãneºti. Ni s-a permis sã facem acest lucru, mai ales cã aici conducta prezenta un grad de uzurã ridicat ºi pierderi care nu puteau fi eliminate. Aici, unde ne aflãm noi, este chiar punctul cel mai greu al acestei lucrãri, pentru cã a presupus traversarea Jiului de Est, pe o lungime de 57 de m, cu o construcþie metalicã nouã,

susþinutã pe douã culee”, a declarat Viorel Mihãilescu, ºef al biroului Urmãrire Implementare Contracte din cadrul Apa Serv Valea Jiului. Conducta care a fost înlocuitã este cea prin care se realizeazã umplerea bazinelor din Dãrãneºti, bazine ce alimenteazã zona de Nord a municipiului Petroºani din aducþiunea de la Jieþ.

pentru zonã. Noi suntem la prima ediþie”, a spus Erika ªanta, organizatoarea întrecerii. Practic, în acest concurs, participanþii au alergat pe dintanþa 7,6 km, dupã care ºi-au luat bicicletele de pe rastel ºi au parcurs o distanþã de 22,5 km plat, dupã care ºi-au pus iar bicicletele în rastel ºi au continuat alergarea alþi 7,6 km plat. „Nu este foarte greu. Necesitã doar

puþinã condiþie fizicã, dãruire ºi plãcerea de a face miºcare. Anul acesta mizãm pe 150 de sportivi din toatã þara, practic cei mai pasionaþi de sportul în aer liber. Noi am reuºit sã creºtem de la un an la altul, sau de la un eveniment la altul, puþin, câte puþin. La final, avem premii acordate în bani, sau obiecte”, a mai spus Erika ªanta. Cei de la san Montan vor astfel sã promoveze zona turisticã de aici de la noi ºi toþi cei care au vrut sã se simtã bine au putut sã o facã acolo, sâmbãtã de la ora 10,00, când s-a dat startul concursului. Fiecare participant a avut de achitat suma de 60 de lei, ca taxã de participare. Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

Am fost ºaisprezece pe teren, Pedaleazã cu San mulþumim! Dragi cetãþeni ai Vãii Jiului, studenþi, distinse cadre didactice, onorate oficialitãþi, în douã cuvinte: "minunaþi suporteri", în numele clubului C.S. ªtiinþa Petroºani, în calitate de Preºedinte, îmi doresc sã vã mulþumesc pentru suportul acordat prin prezenþa dumneavoastrã la meciul de rugby cu R.C.M. Galaþi. Vreau sã le mulþumesc ºi celor care au fost cu gândul alãturi de noi ºi sunt sigur cã din motive bine întemeiate nu au putut ajunge. A fost un meci frumos, din care nu au lipsit drama, agonia ºi în cele din urma extazul. Un meci în care cu toþii am trecut de la râs, la tristeþe ºi apoi la bucurie, culminând cu o euforie de nedescris la auzul ultimului fluier. Sunt momente unice, momente minunate pe care o echipa le împãrtãºeºte cu cei cãrora le este practic adresat acest spectacol ºi anume suporterilor. Pentru un sportiv, prezenþa spectatorilor în tribune este cea mai mare rãsplata pe care o poate primi, tocmai de aceea vã invit sã-i rãsplãtim pe aceºti bãieþi de câte ori avem ocazia pentru cã meritã din plin. Eu, Dacian Ciodaru, sunt mândru cã mã pot numãra printre toþi aceia care la un loc formeazã cel de-al ºaisprezecelea jucãtor ºi care la acest meci împreuna cu sportivii din teren au reuºit o victorie importantã. Suntem bucuroºi cã ieri am observat o susþinere necondiþionatã a echipei din partea conducerii Universitãþii, prin prezenþa domnului Rector ºi a domnului Preºedinte al Senatului, a municipalitãþii prin prezenþa domnului Primar ºi a con-

Montan

„P

edealeazã cu San Montan” a fost invitaþia la o ieºire în aer liber, sâmbãtã, cu asociaþia silierilor locali ºi judeþeni, a liderilor de cu acelaºi nume, care sindicate ºi a colegilor dumnealor, a au organizat o colegilor din Universitate prin competiþie de succes prezenþa cadrelor didactice ºi a la Baru Mare. administrativului ºi nu în ultimul rând, poate cel mai important, a studenþilor, prin prezenþa liderilor, a membrilor organizaþiilor studenþeºti ºi nu numai. Prezenþa atât de numeroasã la meci a arãtat cã aveþi încredere în proiectul propus de conducerea clubului ºi ne dovediþi cã împreuna reuºim sã facem lucruri minunate. ªi dacã suntem împreunã, de ce sã nu visãm la mai mult? De ce sã nu mergem mai departe? De ce sa nu exploatam la maxim unitatea oamenilor din aceasta zonã? Nu ne împiedicã nimic ºi nimeni sã evoluãm, dar evoluþia þine de noi ºi de scopul nostru comun, aºa cã vã invit sã luptãm împreunã! O frazã care spune totul : "Ubi concordia, ibi victoria" "Unde este armonie, este ºi victorie" ªi cred, dealtfel, cã s-a vãzut încã o datã, cã atât în relaþiile interioare, cât ºi în cele exterioare ale clubului, existã armonie! Aplauzele dumneavoatrã de la sfârºitul meciului ne-au încununat munca, astfel cã la rândul nostru vã aplaudãm pentru cã ne-aþi ajutat sã avem parte de o victorie însemnatã. împreunã suntem mai puternici, continuãm aºa! Mulþumindu-vã încã o datã, tuturor, cã aþi participat la meci, vã doresc sã aveþi parte de momente frumoase, multe bucurii ºi sã ne revedem în numãr la fel de mare la urmãtoarele meciuri. Cu resepect ºi prietenie, Preºedinte, DACIAN CIODARU

Peste 150 de temerari ai muntelui au venit sã se întreacã pe dealurile de la Baru Mare ºi a fost o primã ediþie absolut ineditã. La final, a fost organizatã o masã pentru maratoniºti, un foc de tabãrã, dar participanþii au primit ºi premii în bani ºi obiecte. Nu le-a trebuit decât o bicicletã ºi chef de ieºire în aer liber ºi aºa au ajuns sâmbãtã la Baru Mare, zeci de tineri ca sã petreacã o zi ineditã. Au venit din mai toate oraºele þãrii pânã aici, iar sportul a fost ridicat la rang de distracþie. Acolo, în centrul comunei s-a dat startul unei competiþii organizatã de iubitorii muntelui, sub genericul „Pedaleazã cu San Montan”. „Am organizat un concurs de montan bike pe o distanþã de 25 de km, cu o diferenþã de nivel de 1.000 m, în munþii din zona comunei Baru, ajungând aproape de poalele Munþilor Retezat ºi un duatlon – un sport relativ nou

4 Actualitate

oarta Complexului Energetic Hunedoara a fost pecetluitã. Anul 2018 va însemna moartea mineritului din Valea Jiului. O industrie de sute de ani va dispãrea cu totul de pe harta þãrii ºi asta prin voia guvernelor, directorilor ºi a toþi factorilor din acest mediu. TOATE unitãþile miniere din Valea Jiului vor fi închise peste doi ani, indifferent cã e vorba de cele din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sau cele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Comisia Europeanã a avizat nefavorabil draftul de restructurare al Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit hotãrârii de Guvern în baza cãreia societatea a primit ajutorul de stat, neavizarea faborabilã a planului duce la lichidarea voluntarã a societãþii. Reprezentanþii Sindicatului Muntele cer asumarea politicã. “Neavizarea draftului de restructurare a CEH de cãtre Comisia Europeanã este rezultatul a ceea ce s-a întâmplat ani de zile. Rãspunul era unui previzionat în contextul în care administraþia complexului ºi reprezentanþii ministerului Energiei s-au prezentat cu un program care iasã din normele europene, e o fabulaþie. Trebuie o asumare politicã în acest sens pentru cã independenþa energeticã e un bun naþional. Guvernul a girat conducerile nesãbuite de pânã acum. Cineva trebuie sã îºi asume o decizie politicã”, a

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Nica susþine cã s-au fãcut sute de adrese chiar ºi cãtre primul ministru Victor Ponta prin care se atrãgea atenþia asupra situaþiei în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, însã nimeni nu a miºcat un deget în acest sens pentru a stopa cãpuºarea unei societãþi cu capital integral de stat. “Am fãcut sesizãri în toate direcþiile prin care ceream depolitizarea ºi sesizam declinul economic ºi frauda. Toate s-au fãcut pânã la cel mai înalt nivel, pânã la primul ministru Ponta. Orice faptã trebuie pedepsitã, toþi directorii au contribuit la declinul societãþii. Chiar ºi neimplicarea unora e vinovatã”, a mai subliniat Nica. De cealaltã parte, sindicalistul Adrian Jurca, susþine pe o

2018 - MOARTEA MINERITULUI

postare pe internet cã situaþia nu este atât de tragicã. “Legat de rezultatele delegaþiei din partea ministerului Energiei ºi CEH SA la Bruxelles am avut o discuþie cu domnul ministru Andrei Gerea ºi cu domnul secretar de stat Bogdan Badea. Asistãm la o campanie de dezinformare în Valea Jiului ºi Hunedoara pur politicã. Discuþiile au fost bune, vor mai avea loc ºi altele, nu

mult o decizie în sensul închiderii Vãii Jiului”, scrie Adrian Jurca pe o reþea de socializare. Liderii de sindicat nu exclud nici miºcãrile de protest c ear putea avea loc în urmãtoarea perioadã în Valea Jiului. “Prima datã trebuie sã vedem negru pe alb ce scriu cei de la Bruxelles, dar nu exclud miºcãri de protest cel puþin în minerit pentru cã vorbim de cel puþin 3000 de oameni care îºi vor pierde locurile de muncã”, a mai subliniat Nica.

C peste timp cu oficialii de la Bruxelles. Programul trebuie ajustat ºi sunt soluþii pentru rezolvarea problemelor. Practic nu s-a luat nicio decizie fermã ºi cu atât mai

e înseamnã neavizarea

Neavizarea planului de restructurare înseamnã cã societatea trebuie sã îºi întocmeascã formele pentru a intra în lichidare voluntarã. Adicã minele se vor închide, iar temocentralele au un viitor incert. “Minele se vor închide pânã în anul 2018 prin programul 787 al Comisiei Europene, iar termocentralele nu ºtiu care va fi soarta lor. Spre exemplu la Paroºeni existã acel program de investiþii care e aproape

gata. Dacã în 2018 se vor închide toate minele din Valea Jiului atunci vor trebui sã ardã un alt cãrbune însã trebuie schimbat fluxul tehnologic pentru cã termoncetrala e programatã sã ardã cãrbunele din Valea Jiului, nu poþi sã arzi în cazane un cãrbune de o putere calorificã de 6000 de gigacalorii. Tot Paroºeniul e în situaþia în care valoarea activelor este depãºitã cu mult de valoarea împrumutului”, mai precizeazã liderul de sindicat. Preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Aurelian Ghimpãu, nu cunoaºte situaþia îndeaproape, acesta fiind în concediu. Nu este pentru prima datã când Ghimpãu trateazã oamenii din Valea Jiului de sus în jos. “Eu nu ºtiu exact ce s-a discutat la Bruxelles pentru cã sunt în concendiu. Luni voi afla, însã neavizarea nu este un capãt de þarã. Uniunea Europeanã a aºteptat draftul ºi abia apoi vor începe discuþi-

ile. Pe divizare mãsurile trebuie luate pe douã paliere”, s-a mulþumit sã declare pentru Cronica Vãii Jiului, Aurelian Ghimpãu, preºedintele de Administraþie al CEH. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, nu a putut fi contactat pânã la închiderea ediþiei pentru a lãmuri situaþia în urma vizitei de la Bruxelles. Cu o zi înainte de a pleca la Bruxelles acesta a declarat cã existã ºi un plan de rezervã pentru Complex în cazul în care CE nu avizeazã favorabil draftul de restructurare. “Eu ca manager am un plan B, C ºi D”, a spus Emil Floruþ, fãrã însã a preciza ce conþin planurile de rezervã. Delegaþia românã nu a reuºit sã îi convingã pe oficialii Comisiei Europene cu draftul pe care l-au prezentat, motiv pentru care CE a avizat negativ planul, lucru care duce la lichidarea societãþii.

e spun parlamentarii

În timp ce sindicaliºtii cer asumare ºi implicare politicã, parlamentarii neîndeamnã la liniºte ºi rãbdare. Senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu, susþine cã în primul rând trebuie vãzute obiecþiile Comisiei Europene. “Trebuie sã aºteptãm delegaþia care a fost la Bruxelles. Nu poate fi gata cu absolut totul, e o negociere care poate fi continua-

tã. Trebuie sã ne pãstrãm calmul, dacã zona e agitatã îºi pierde din atractivitate. Trebuie sã înþelegem cã negocierea e un proces ºi nu un moment. Echipa tehnicã din cadrul ministerului ºi din cadrul Complexului Energetic. E nevoie de o abordare raþionalã. Nu trebuie sã cãutãm vinovaþii, ci trebuie sã cãutãm soluþiile acum. Poate cã acum nu au avizat favorabil, dar au niºte obiecþii care pot fi lãmurite ºi situaþia se poate schimba”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, senatorul UNPR, Haralambie Vochiþoiu. Cristian Resmeriþã,

deputat PSD, susþine cã nu cunoaºte în amãnunt problema, acuzând conducerea Complexului de secretizare. “Eu nu cunosc problema pentru cã în ultimul an a fost o mare secretizare la Complexul Energetic Hunedoara. Nu cunosc pentru cã cei de la CEH ºi-au ascuns incompetenþa în secretizarea datelor. Eu nu pot spune cã toate conducerile au fost incompetente,

dar acum vorbim de culmea incompetenþei, de trioul format de GereaFloruþ ºi Ghimpãu. Vina este de la domnul ministru în jos. Soluþia trebuie sã vinã de la cei care conduc Complexul Energetic Hunedoara, ei trebuie sã se ocupe de aceastã problemã. Dacã trebuie o decizie politicã doar Guvernul poate sã o ia”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Niciun parlamentar al opoziþiei nu a putut fi contactat pentru a-ºi exprima punctual de vedere vizavi de decizia luatã la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveºte viitorul Complexului Energetic Hunedoara.

e prevede ordonanþa

Directivele ordonanþei de urgenþã sunt mai mult decât clare. În cazul neplãþii ajutorului de stat, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã intre în lichidare. “În cadrul întâlnirii bilaterale ulterioare misiunii comune, care a avut loc la Bruxelles, în

data de 24.02.2015, între reprezentanþii Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, Consiliului Concurenþei, Ministerului Finanþelor Publice ºi ai Comisiei Europene, având ca temã situaþia actualã a complexelor energetice Oltenia ºi Hunedoara, precum ºi posibilitatea sprijinirii acestora prin mãsuri de ajutor de stat, pentru Complexul Energetic Hunedoara s-a avansat propunerea de acordare unui ajutor de stat pentru salvare, în urmãtoarele condiþii: în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului, compania trebuie sã prezinte un plan de restructurare care sã asigure viabilitatea pe termen lung ºi care sã fie notificat Comisiei Europene în vederea autorizãrii; - conform regulilor de ajutor de stat, în sectorul cãrbunelui pot fi acordate ajutoare doar pentru închiderea de mine ºi, în acest context, divizia minierã trebuie separatã de divizia energeticã, astfel încât sã se poatã demonstra oricând cã ajutorul de stat pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier ºi, imediat dupã aprobarea ajutorului, trebuie demaratã separarea de jure. - Dacã în termen de 6 luni dupã plata primei tranºe din ajutorul de salvare, Societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului, atunci trebuie sã prezinte un plan de lichidare voluntarã”, se aratã în nota de fundamentare a ajutorului de stat. Monika BACIU

Contracte negociate ºi atribuite cu surle ºi trâmbiþe

Aurel Niculescu nu a aprobat semnarea contractului pentru Mintia

urel Niculescu, protejatul lui Laurenþiu Nistor, a omis sã semneze contarctele pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia. AGA de la CEH nu a aprobat demararea lucrãrilor pentru reabilitarea grupurilor de la Mintia, deºi a atribuit contractului chinezilor de la China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Pentru a se alinia directivelor europene, termocentrala Mintia ar fi trebuit sã fie modernizatã, însã acest lucru nu a fost fãcut, deºi încã de prin anii 2012 au început procedurile. “Necesitatea ºi oportunitatea reabilitãrii grupurilor energetice de la Societatea Complexul Energetci Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Deva a fost determinatã atât de situaþia tehnicã a acestora, cât ºi de Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European din data de 23.10.2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã a anumitor poluanþi provenind de la instalaþii de ardere de dimensiuni mari. Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Com,plexul Energetic Hunedoara a aprobat indicatorii economico-financiari pentru acest obiectiv de investiþii iniþial în aprilie 2012 ºi apoi, în iunie

2013, indicatorii economico-financiari recalculaþi”, se aratã în documentele Ministerului Energiei O singurã procedurã de achiziþie publicã a fost demaratã în anul 2013 prin procedura de “negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare”. Criteriul de atribuire al contractului a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. “Trebuie precizat cã raportul procedurii de achiziþie a fost semnat cu observaþii de cãtre reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, unitatea pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice din cadrul DGRFT Timiºoara. De asemenea, obiecþiuni referitoare la desfãºurarea procedurii de achiziþie publicã aferentã investiþiilor menþionate anterior au formulat operatori precum BILFINGER POWER SYSTEM Gmbh Germania, BABCOCK BORSING STEINMULER Gmbh ºi BABCOCK NOEL Gmbh. La procedura de achiziþie a participat un singur candidat, China Naþional Electric Engineering Co Ltd. Ca urmare a derulãrii procedurilor de achiziþie a fost semnat un desemnatã cºtigãtoare oferta companiei CNEEC. Contractul de lucrãri a fost semnat în data de 12.09.2014 de directorul general al CEH. Adunarea Generalã a

Acþionarilor CEH nu a aprobat nici demararea procedurii de achiziþie a lucrãrilor ºi nici semnarea contractului de lucrãri, aceste subiecte nefiind incluse pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe AGA”, se mai aratã în document.

u favorizat chinezii?

Mai multe companii au acuza la momentul respectiv cã documentaþia nu respectã normele. “O serie de companii care au dorit sã participe la procedurile de achiziþie au reclamat modul de întocmire a documentaþiei de atribuire ºi au solicitat suspendarea procedurii pânã la soluþionarea fondului cauzei. Drept consecinþã, Decizia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor nr. 685/S/C4/377 din 05.09.2013 a suspendat procedura de achiziþie, iar Decizia nr. 3642/C4/3777 din 10.10.2013 a admis, în parte contestaþiile formulate de companiile interesate ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire dupã modificarea documentaþiei”, se mai aratã în document. Nenumãrate vizite au fãcut reprezentanþii CEH în frunte cu Victor Ponta, primul minsitru al României, în China pentru a bate palma cu chinezii. Monika BACIU

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

HOTÃRÂREA nr. 104/2015

republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

privind aprobarea încheierii unui contract de prestãri servicii, prin licitaþie publicã, în vederea asigurãrii funcþionãrii Domeniului Schiabil Straja Lupeni

HOTÃRÃªTE:

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 11 voturi „Pentru” ºi 2 „Abþineri” Consiliul Local al municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 108 din 13.10.2015, Expunerea de motive nr. 9.801/ 13.10.2015 a Domnului prof. Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni, prin care, în vederea asigurãrii funcþionãrii în bune condiþiuni a Domeniului Schiabil Straja Lupeni, propune aprobarea încheierii, pe termen de 5 ani, prin licitaþie publicã, a unui contract de prestãri servicii cod CPV 98390000-3 - Alte servicii prevãzute de OUG 34/ 2006 în anexa 2B, nr. 27 în vederea asigurãrii funcþionãrii Domeniului Schiabil Straja Lupeni cu un operator autorizat RSVTI agreat ISCIR;

Þinând cont de Referatul nr. 9774/ 1310.2015 al domnului Ostrowski Andrei din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupen, reprezentant al Serviciului Public de Admnistrare al Domeniului Schiabil Straja Lupeni; Având în vedere avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În conformitate cu prevederile art. 31 lit. „c” ºi art. 6 ale O.U.G. nr. 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „d”, alin. (6) lit. „a” pct. 5 ºi 11 ºi alin.(9) coroborat cu cele ale art. 45 ºi 115, alin.(1), lit. „b” din Legea nr. 215/ 2001 al administraþiei publice locale,

Art. 1 (1) Se aprobã încheierea pe termen de 5 (cinci) ani, prin licitaþie publicã, a unui contract de prestãri servicii (cod CPV 98390000-3 - Alte servicii prevãzute de OUG 34/ 2006 în anexa 2B, nr. 27) în vederea asigurãrii funcþionãrii Domeniului Schiabil Straja Lupeni cu un operator autorizat RSVTI agreat ISCIR. (2) Lista personalului deservent asigurat potrivit prevederilor prezentei hotãrâri este prezentat în anexa nr. 1. (3) Personalul deservent trebuie sã deþinã licenþele, autorizaþiile ºi certificate impuse de legislaþia în domeniu pentru a asigura funcþionarea corespunzãtoare a instalaþiilor. Art. 2 În vederea încheierii contractului de prestãri servicii necesar în vederea asigurãrii funcþionãrii Domeniului Schiabil Straja Lupeni se alocã din Bugetul local – Bugetul instituþiilor publice ºi activitãþilor

finanþate integral sau parþial din venituri proprii, Cap. 87.10.50, alin. 20.30.30 – alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii suma de 720 mii lei/ an, din care, pentru anul 2015 suma de 240 mii lei. Art. 3 Viceprimarul Municipiului Lupeni în calitate de reprezentant al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Schiabil Straja Lupeni împreunã cu Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri Patrimoniu din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni va organiza conform legislaþiei în vigoare procedura de licitaþie. Art. 4 Dupã încheierea contractului de prestãri servicii, acesta va fi prezentat Consiliului Local al Municipiului Lupeni. Art. 5 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 6 Prezenta hotãrâre se comunicã Insituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, Viceprimarului Municipiului Lupeni, Direcþiei Economice ºi Serviciului Achiziþii, Investiþii, Lucrãri Patrimoniu în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

HOTÃRÂREA NR.100/2015 privind aprobarea alocãrii sumei de 1.500 lei din bugetul local, Capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, paragraful 67.02.50 – “Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, alin. 20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” pentru asigurarea cheltuielilor privind primirea delegaþiei austriece conform protocolului de colaborare în cadrul parteneriatului Lupeni – Niederösterreich hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 15 voturi “Pentru” ºi un vot „Împotrivã” Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Expunerea de motive a Primarului Municipiului Lupeni prin care solicitã, la sesizarea domnului Gyorgy Resiga, ªef Serviciu Public Salvamont Lupeni,

alocarea sumei de 1.500 lei, sumã necesarã pentru organizarea primirii delegaþiei din Niederösterreich, Republica Austria; Având în vedere Referatul Nr. 9621/ 08.10.2015 prezentat de domnul Gyorgy Resiga, ªef Serviciu Public Salvamont Lupeni prin care solicitã alocarea sumei de 1.500 lei necesare pentru primirea delegaþiei austriece

conform protocolului de colaborare Lupeni – Niederösterreich; Þinând cont de Raportul nr. 9.666/ 09.10.2015 prezentat de doamna Ec. Paula Dãbãcan, Director Executiv prin care precizeazã cã poate fi alocatã din bugetul local al Municipiului Lupeni suma solicitatã; În temeiul prevederilor Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale; În temeiul art. 36,

alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 6 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE: Art. 1 (1) Se alocã din bugetul local, Capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, paragraful

ANEXA NR. 1 LA HOTÃRÂREA NR. 104/ 2015 LISTA PERSONALULUI DESERVENT Telegondolã 10 persoane din care: - ªef instalaþie 1 - Adjunct ªef instalaþie 1 - Mecanic trolist 2 - Mecanic revizie 1 - Electrician revizie 1 - Supraveghetori îmbarcare 4 Telescaun 9 persoane din care: - ªef instalaþie - 1 - Adjunct ºef instalaþie -1 - Mecanic trolist - 2 - Mecanic revizie - 1 - Electrician revizie - 1 - Supraveghetori îmbarcare - 3 - Staþii de pompe 2 persoane - Deservire ratrac - 2 persoane - Intreþinere pârtii - 2 persoane - Pazã - 4 persoane

67.02.50 – “Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, alin. 20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” suma de 1.500 lei în vederea primirii vizitei delegaþiei austriece programatã în perioada 11-18 octombrie 2015, conform protocolului de colaborare în cadrul parteneriatului Lupeni – Niederösterreich. (2) Suma alocatã potrivit prezentei hotãrâri va fi acordatã domnului Gyorgy Resiga, ªef Serviciu Public Salvamont Lupeni care va asigura, în termen de 3 zile de la finalizarea întâlnirii, pe bazã de acte financiare justificative, decontul legal. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor

Lupeni, 13 octombrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ. Art. 3 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate ºi domnului Gyorgy Resiga fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 9 octombrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Gheorghiþã MANOLACHE Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

Clasicele bijuterii mobile, scoase spre vizionare B ijuteriile pe patru roþi au fost expuse din nou la Petroºani, weekendul trecut, când aici a avut loc cea de-a ºaptea ediþie a paradei de toamnã a Retromobil Club România.

Zeci de maºini au fost expuse spre a fi admirate pe Centrul Civic al municipiului Petroºani, însã una a atras atenþia în mod deosebit. Este vorba de o Skoda Felicia decapotabilã, iar proprietarul ei, Ovidiu Zaharie ne spune ºi care este istoria acestei bijuterii. “Toate sunt cu o poveste mai deosebitã, însã ar putea fi vorba de Skoda Felicia care este o maºinã capotabilã ºi reprezintã aroganþa cehoslovacilor la adresa Kremlinului în anii ’60, s-au fabricat într-un numãr foarte mic, procesul de producþie a durat doar un an, deoarece fratele mai mare de la rãsãrit i-a chemat la ordin ºi le-a spus cã e burghezie ºi au stopat producþia. În anii ’60 au fost importate doar 21 de exemplare dintre care mai sunt doar trei, a mea ºi încã douã în þarã care mai sunt în stare de funcþionare. Restul au dispãrut în accidente sau sunt la REMAT. Nu i-am fãcut o evaluare, are pentru mine valoare sentimentalã. La niciuna nu i-am estimat valoarea în bani, nu sunt de vân-

zare, sunt de colecþie. De toate sunt ataºat, dar jucãria mea de varã ºi de iarnã rãmâne totuºi ARO M460, celebru IMS, sau Zimbrul Carpaþilor cum i se spunea. Este o maºinã robustã, militarã care mã ºi caracterizeazã”, ne spune Ovidiu Zaharie, organizator. ªi la aceastã ediþie a retroparadei toamnei petroºãnenii au putut admira noi exponate. “Avem noutãþi la aceastã ediþie, e Gazul 69, am mai adus de la Târgu Jiu un Audi 80, e un bãiat din Petroºani care are un Moskvich 412 care urmeazã sã îl vopseascã ºi sã îl înscrie în Retromobil. Suntem la a ºaptea ediþie, sperãm ca ºi în primãvara lui 2016 sã ne vedem din nou”, mai spune Zaharie. Participanþi din întreaga Vale a Jiului au fost prezenþi la aceastã ediþie a expoziþiei maºinilor clasice, iar familia Toma din Petrila nu s-a miºcat de lângã bijuterie. “E din 1970, la motor nu am umblat ºi o þin doar pentru mine. O am de 18 ani, se conduce ca ºi celelalte. Sunt foarte mândru de ea, ºi de ea (maºinãn.r.) ºi de navasta mea. Am avut clienþi foarte mulþi, dar nu am dat-o. Se comportã foarte bine în mers indiferent cã e varã sau iarnã. De 18 ani nu a pus nimeni mâna pe volan, am pãstrat-o ºi o pãstrez cât trãiesc”, spune Valer Toma, expozant. “Nu prea vrea sã o dea, eu am vrut sã o

dãm, dar el nu ºi 10 mii de euro ne-au oferit pe ea”, îl completeazã soþia. Alþi expozanþi deja au experinþã în ceea ce priveºte parada maºinilor de epocã. Pe principiul este e originalã în totalitate, Mercedes ºi restul se dar e o caroserie foarte ghideazã ºi proprietarul frumoasã. Am venit de unui autoturism la Târgu Jiu cu ea. fabricaþie nemþeascã. E prima datã când Maºina fabricatã în anii particip. Trebuie încã ’70 circulã falnicã pe sã mai investesc în drumurile patriei maºinã, dar la final va în fiecare zi, iar ieºi ceva frumos. proprietarul ei nici nu Maºinile vechi îmi plac se gândeºte sã o vândã vreodatã. Vrea sã o lase moºtenire copiilor sãi. “Am venit cu un Mercedes 115, bot de cal, fabricaþie 1976, maºina este într-o stare impecabilã, este uºor de întreþinut, cu un consum de 7%. O folosesc în fiecare zi, nu m-a lãsat niciodatã în drum, piese se mai gãsesc la ea. Piesele sunt foarte rezistente. Pe a mea nu existã improvizaþii. Corespunde din orice punct de vedere. Sunt foarte fidel mãrcii ºi pentru mine vã oferã zilnic, prin magazinul Mercedesul rãmâne Mercedes. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Nu mi-aº cumpãra CELE MAI IEFTINE o altã maºinã. Am avut trei SORTIMENTE Mercedesuri. Va DE CARNE DE PORC rãmâne pentru moºtenitori ºi ei sã - Pulpã porc cu os - 9.80 lei facã cu ea ce vor. - Fleicã porc - 12.50 lei Anul acesta am - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei reuºit sã o ºi - Carne tocatã - 12.80 lei înscriu în clubul Cotlet porc cu os 13.80 lei Retromobil ºi sunt Cotlet porc fãrã os -18.50 lei mândru cã am o Ceafã porc fãrã os 18.50 lei maºinã de epocã Ceafã porc cu os 13.80 lei cu acte în regulã”, spune Gyorgy Kis, - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5,00 lei proprietarul unui - Slãninã crudã - 3,90 lei Mercedes 115. La evenimentul din acest sezon a NOI SUNTEM MEREU ÎN venit ºi un tânãr SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! din Târgu Jiu. Telefon util: 0733.960311 “Este un Audi Coupe ’80, are SERVIRE PROMPTÃ peste 30 de ani, e 0735.183175 - IREPROªABILÃ! o maºinã rarã. Nu

pentru cã se conduc altfel, motorul sunã altfel, cutia de viteze sunã altfel”, ne spune Cãtãlin din Târgu Jiu. Maºinile clasice atrag din ce în ce mai mulþi tineri, iar acest lucru s-a vãzut ºi la paradã unde au participat pentru prima datã doi tineri din Vulcan. “În premierã particip ºi eu cu o Dacie 1310 din 1976, este o pasiune mai veche ºi mi-am dorit sã am un model din acesta. Bunicul meu a avut o dacie asemãnãtoare ºi la rândul meu mi-am dorit o Dacie. Am cumpãrat-o de la un domn în vârstã din Vulcan care a vrut sã o dea la fier vechi ºi eu am recondiþionat-o ºi sunt mândru de ea. În comerþ nu se prea mai gãsesc piese pentru

ea”, spune Laurenþiu Istrate. “Este o maºinã fabricaþie 1977, motor diesel, o caroserie recondiþionatã de mine. Maºina funcþioneazã, am investit niºte bãnuþi în ea. Am muncit aproape o lunã de zile ºi pentru plãcerea noastrã a ieºit ceea ce trebuie”, ne spune Valentin Alexa. Organizatorii se bucurã de un an la altul de un numãr din ce în ce mai mare de participanþi. “Este o expoziþie organizatã în cadrul Retromobil Club România pentru judeþul Hunedoara, respectiv filiala Petroºani. Avem 28 de exponate. Avem mult mai mulþi vizitatori faþã de anii trecuþi, drept pentru care aceastã expoziþie prinde la oamenii din Petroºani. Avem ºi exponate noi faþã de anii trecuþi”, a declarat Nicolae Gherghin, organizator. Municipiul Petroºani a intrat în rândul marilor oraºe unde sunt organizate astfel de evenimente dedicate pasionaþilor de maºini clasice. Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Octombrie 2015

Henþ cu mâna

Frumoasele ambiþii locale Rãsfoind cronicile de meci de acum... j`de ani, mi-a atras atenþia un moment de acum exact 30 de ani, în octombrie 1985. Un derby la fotbal, la nivelul Diviziei „B” (Liga a II-a) la nivel de

P O V E ª T I L E

Valea Jiului, Minerul Lupeni – Jiul Petroºani. E un fel de actual derby în Liga a IV-a, Hercules – Jiul, dar evident, pe alte coordonate valorice. O Vale a Jiului cu vreo 50.000 de

S P O R T U L U I

portul în Valea Jiului n-a fost niciodatã mai sãrac ºi mai oropsit ca acum. Un sport a cãrei genezã îºi are începuturile prin anii Primului Rãzboi Mondial... 1985. Exact acum 30 de ani. Toamna. Economia în Valea Jiului duduia, þara murea de foame ºi de frig. Dar una peste alta, sportul era... sport. Cei maturi acum, cei mai vârstnici, îºi aduc aminte cu plãcere momentele bune ale sportului Vãii Jiului. În octombrie 1985 existau multe competiþii sportive. Fotbalul era rege atunci, deºi momentul sezonului 1985-1986 nu era unul cu echipã în Divizia „A”. Jiul tocmai retrogradase în varã (dupã 19 ani neîntrerupþi în Divizia „A”!), dar începuse hotãrât noul sezon în Seria a 3-a a Diviziei „B” sub bagheta lui Gigi Mulþescu. În aceeaºi serie se afla ºi Minerul Lupeni.

mineri, care îºi permitea sã þinã sus ºtacheta unor sporturi de echipã, de performanþã. Privind în urmã, la acel moment 1985 – când exista atunci un cotidian care scrie ºi despre sport, având condeie bune, gen Ion Vulpe, Mircea Bujorescu, I. Al. Tãtar

– aproape cã nu îþi vine sã crezi ochilor în ce ne scãldãm acum. Avem în schimb inflaþie de moderatori TV, care nu trãiesc decât pentru a se vedea pe ecran, sã frece scaunul inutil întrun studio local (sau altul...), avem vreo 100 (ºi ceva) de second-uri, case de pariuri ºi

supermarketuri cu hranã artificialã, plus baºca politicieni care îºi cautã refugiul prin þara huzurului numitã Parlament. Parcã ni-i dor de ambiþiile locale, de la un derby Lupeni – Jiul, fie el ºi ghidonat de pe la „Combinat”. Era un fruct în care sâmburele nu era atât de amar.

Un derby de octombrie, în sportul Vãii Jiului, acum trei decenii

Un buchet de jucãtori, de la stânga la dreapta avandu-i în prim-plan pe P. Popa, V. Popa, Vaidasigan, Szekely ºi Gãman În Divizia „C”, Seria a 8a, Vulcanul evolua cu douã echipe, Minerul ªtiinþa ºi A.S. Paroºeni. În campionatul judeþean (actuala Liga a IV-a), Utilajul Petroºani, Parângul Lonea, Preparatorul Petrila, Minerul Uricani ºi Minerul Bãrbãteni, Minerul Aninoasa formau sextetul de forþã. Rugby-ul avea o puternicã echipã în primul eºalon, ªtiinþa Petroºani, o alta în eºalonul secund, Minerul Lupeni. În fine, handbalul era ºi el binereprezentat în Divizia „B”, prin echipa masculinã Utilajul - ªtiinþa Petroºani.

erby cu scântei la Lupeni

În etapa a 9-a (6 oct. 1985), Jiul ºi Minerul Lupeni s-au întâlnit într-un joc decisiv la Lupeni. Pentru a urca pe

Szekely ºi I. Popa urmãrind atenþi balonul

locul 1 în serie, Jiul avea nevoie neapãrat de victorie. Deºi surse din conducerea C.M.V.J., unitatea patronatoare a celor douã echipe – sugerau ca Lupeniul s-o lase mai „moale”, anumiþi tovarãºi de la Lupeni nu prea au fost de acord. Existau orgolii ale foºtilor jiuliºti Bebe Dina, Pocºan, Stoinescu, Titi Muia, Nichimiº sau Fane Colceag, care voiau sã demonstreze cã au fost îndepãrtaþi pe nemerit de la Jiul. La meci, multã lume, peste 4.000 de oameni (ce vremuri!) din toatã Valea Jiului. Duritãþile au existat din start, arbitrul Emil Munteanu din Deva stãpânindu-i cu greu pe Pocºan, Muia, P. Popa, Buzduga, Buzduga, Bãluþã sau Lasconi, deosebit de nervoºi. A fost o primã reprizã jucatã prudent, totuºi, cu marile ocazii ale lui I. Popa, P. Popa, Stoinescu, Mulþescu sau Ticu Dosan. Gazdele au avut o oarecare superioritate: 2-1 la cornere, 9-4 ºuturi la poartã, 3-2 pe spaþiul porþii. Partea a doua este mult mai animatã, gazdele având o imensã ocazie prin Colceag, dar vine golul... Jiului, când Sorin Gãman (min. 60) înscrie din 10 m din pasa primitã de la... Bebe Dina, 0-1. Egalarea vine rapid (min. 72), Colgeag

reluând în gol din 6 m, centrarea lui Stoinescu, dar în minutul 83 va fi 1-2: portarul Coge scapã în faþã o minge centratã de Lasconi, pe fazã, Gigi Mulþescu înscrie din apropiere. Jiul terminã în forþã, Baia Mare nu bate la Zalãu (0-0), Gloria Bistriþa pierde la Satu Mare (0-1) ºi Jiul trece dupã acest meci pe locul 1. De altfel, la finele acelui sezon 1985-1986, va promova în Divizia „A”, importante fiind ºi acele trei puncte obþinute la Lupeni.

a început a fost blat!

Fundaºul central al Jiului, Marcu Buzduga, îºi aminteºte: „Noi trãgeam la

6 oct. 1985, Minerul Lupeni – Jiul 1-2

Min. Lupeni (antr. Iosif Rus): Coge – Leordean, Pocºan, Dina, Vaidasigan – I. Popa (min. 61 Postelnicu), G. Voicu, P. Popa – Stoinescu, Muia (min. 46 Colceag), Nichimiº Jiul Petroºani (antr. Gigi Mulþescu): Toma – V. Popa (min. 77 M. Rãducanu), Fl. Neagu, Buzduga, Ben. Popescu – Szekely, Mulþescu, Gãman – Bãluþã, Pachiþeariu (min. 53 Lasconi), I. Dosan Arbitru: Emil Munteanu – Deva Au marcat: 0-1 Gãman (min. 60), 1-1 Colceag (min. 72), 1-2 Mulþescu (min. 83)

„V

oiam ºi noi de-o bere...”

Mijlocaºul Lupeniului, Petre Popa, îºi aminteºte ºi el: „Trabuia sã ne predãm, dar nu chiar gratis. Voiam ºi noi de-o bere, de-o mãslinã... Cei de la Jiul n-au vrut, º-atunci directorul Marchiº ne-a dat liber sã-i batem. Eu ºtiu cã am avut clinciuri tot meciul cu Horaþiu Lasconi. Pânã la urmã ne-au bãtut pe bune”.

„E

locul 1, treaba era aranjatã sã câºtigãm. Apoi, nu ºtiu de ce, lucrurile s-au schimbat ºi ne-am trezit în teren cu o rezistenþã dârzã a Lupeniului. De-aici a ieºit un meci mai agresiv”.

ra un meci decisiv”

Horaþiu Lasconi rememoreazã: „Mi-am luat ceva îmbrânceli de la Petre Popa, a fost un meci decisiv pentru promovare. Þin minte cã au centrat spre final, Coge a scãpat mingea ºi Gigi pe fazã, a punctat pentru victorie.”

Paginã realizatã de Genu TUÞU