CVJ Nr 971, vineri 23 octombrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 971

Cronica Vãii Jiului Vineri, 23 Octombrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Micul geniu al pianului cântã cu sufletul

Minele pe închidere au scãpat de insolvenþã ocietatea Naþionalã de S Închideri de Mine din

Valea Jiului a scãpat de insolvenþã. Toate firmele care cereau acest lucru minerilor, pentru diverse servicii, au primit o parte sau chiar toþi banii restanþi ºi astfel ºi-au retras cererile din instanþã.

Toate firmele care au cerut insolvenþa Societãþii de Închideri de Mine sunt acum aproape la zi cu plãþile restante, aºa încât minele neviabile nu mai sunt în pragul insolvenþei.

Asta, deºi, miercuri era unul dintre termenele la care juriºtiii urmau sã se întâlneascã în instanþã. „Au fost douã luni foarte intense cu privire la aceste insolvenþe, cu întâlniri foarte multe legate de cei 3 agenþi comerciali care cereau insolvenþa.

Am reuºit sã facem câteva reeºalonãri aºa încât sã renunþe la aceastã insolvenþã, iar la una dintre cele 3 firme am reuºit sã achitãm integral suma de bani pentru care

era deschisã procedura de insolvenþã. La aceastã orã putem spune cã respectãm aceste grafice de eºalonare ºi suntem la un pas de a achita aceaste sume restante”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Societatea de Închideri de Mine a avut mai multe cereri de insolvenþã, dar, la rândul sãu avea de primit sume foarte mari de la CEH pentru cãrbunii livraþi. Blocajul financiar a fost generat pânã în momentul în care la CEH a intrat acel ajutor de stat, iar conducerea de la minele viabile a reuºit sã achite restanþele.

Pânã în octombrie, la SNIM erau depuse trei cereri de insolvenþã, însumând 2,2 milioane de lei, bani care trebuiau achitaþi pentru paza unitãþilor miniere, pentru plata hranei ortacilor, iar Insolvenþa SNIMVJ a mai fost cerutã ºi de lichidatorul judiciar al Companiei Naþionale a Huilei, societate din care s-au desprins minele neviabile.

F

abiani a avut tãria de a trece peste încercãri care ar fi doborât ºi un om matur, iar astãzi strãluceºte pe scenele din þarã ºi strãinãtate.

La 12 ani, Fabiani Prcsina a trãit emoþii ºi evenimente pe care alþii le adunã într-o viaþã. A ajuns ºi pe culmile gloriei, când a fost aplaudat în picioare de un public uimit de talentul cu care stãpâneºte pianul sau când a primit recunoaºterea acestei vocaþii, la concursuri locale sau internaþionale. S-a prãbuºit ºi în abisul durerii, anul trecut, când ºi-a Diana MITRACHE pierdut singurul pãrinte, mama. >>> PAGINA A 3-A

Floruþ vrea sã retehnologizeze minele cu investitori din vest ºi de peste ocean

R

etehnologizarea minelor, din nou în discuþie. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, susþine cã vrea sã implementeze un program de retehnologizare a unitãþilor miniere. Mai mult decât atât, Floruþ spune cã îi va aduce pe investitori la Petroºani chiar sãptãmâna viitoare.

“Vor veni niºte investitori adevãraþi care vor sã ne susþinã. Vrem sã retehnologizãm absolut tot, unitãþi miniere ºi termocentrale. E vorba de un credit furnizor, dar

sã vedem ce se va întâmpla dupã întâlnirea cu ei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Floruþ susþine cã prin retehnologizare

se încearcã scãderea preþului de producþie a energiei electrice.

“Soluþia e retehnologizarea. Nu putem sã cârpim tehnologii vechi de 50 de ani. Mã gândesc ºi la ceva investiþii pe fonduri europene”, a mai subliniat managerul CEH.

C

hinezii, excluºi din ecuaþie

Dacã pânã acum fostele conduceri ale Complexului Energetic Hunedoara vorbeau de

chinezi, noul manager al CEH i-a exclus pe aceºtia din ecuaþie.

“Sunt investitori interesaþi sã retehnologizeze din Germania, America, Marea Britanie”, a conchis Floruþ. Acum doi, trei ani de zile, fostele conduceri ale Complexului

Energetic Hunedoara vorbeau de retehnologizãri de peste 50 de milioane de euro, contracte pentru care s-au calificat doar chinezii, care în final le-au dat cu flit. În urmã cu doi ani de zile, responsabilii CEH au demarat procedurile de licitaþie pentru retehnologizarea unitãþilor miniere viabile.

Echipamentele miniere ce ar fi urmat sã fie achiziþionate în acel contract au fost estimate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul contractului ar fi trebuit sã fie achiziþionate 312

bucãþi de echipamente tehnologice miniere pentru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni.

Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin fonduri proprii. Întreg contractul se executã în sistem de finanþare “credit furnizor” asigurat de cãtre furnizor. Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran.

Monika BACIU

2 Actualitate

Utilajele de deszãpezire gata sã intervinã

U

tilaje noi pentru deszãpezire.

Primaurl municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a prezentat utilajele care vor acþiona la deszãpezirea din localitate. Anul acesta se va interveni ºi pe trotuare.

“Am vrut sã fac o inspecþie a utilajelor ºi a forþelor pentru perioada de iarnã în cazul în care va trebui sã intervenim pentru deszãpezire. Cele trei unimoguri sunt altele, sunt mai noi ºi de data aceasta avem trei utilaje pentru deszãpezirea trotuarelor, vom acþiona cu un utilaj pe zona de Centru Civic, un utilaj pe centru pânã la intersecþia cu Strada Oituz, iar celãlalt în zona Aeroport, ºi în zonele unde sunt ºcoli”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

Existã un plan de acþiuni bine stabilit de municipalitate, iar prioritare sunt zonele instituþiilor publice.

“Existã plan de acþiune, vom interveni cu prioritate în zona spitalu-

lui ºi a instituþilor publice, dupã care urmeazã celelalte. Nu putem sã deszãpezim toate strãzile dintr-o datã. Acþionãm conform planului de acþiune, însã prioritare sunt arterele principale, dupã care vin arterele din cartierele de locuit ºi apoi intervim pe strãzile lãturalnice. În maxim 24 de ore vom deszãpezi tot oraºul. În zona de munte facem ce þine de noi, pentru cã drumul spre Parâng este drum judeþean”, a mai spus sursa citatã.

“Avem în mod prioritar zonele în care sunt instituþiile publice ºi acolo vom acþiona de la primele

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

ore, avem în vedere ºi podurile, podeþele, unde se formeazã poleiul ºi este necesar sã intervenim de fiecare datã dupã care vom acþiona pe sectoarele secundare, zonele unde nu este circulaþie foarte mare. Parcul auto faþã de anul trecut s-a mãrit, am mai adus douã unimoguri dotate cu lamã ºi rãspnditor pentru material antiderapant, pe Centru Civic va acþiona un tractoraº mecanic ºi va împrãºtia clorurã de calciu, iar în zona Aeroport ºi pe trotuarele din zona de centru vom acþiona mecanic”, a declarat Melinda Rogobete, reprezentantul firmei care se ocupã de deszãpezire.

Anul trecut, municipalitatea de la Petroºani a plãtit peste 100 de mii de lei pentru deszãpezire, iar anul acesta sumele vor varia în funcþie de sezonul de iarnã.

Monika BACIU

ONOR ARMATEI ROMÂNE

În aceste zile, când marcãm în mod festiv Ziua Armatei Române, cu inima plinã de recunoºtinþã pentru cei care au scris istoria României sub stindardul Armatei, dar ºi cu respect faþã de cei care poartã cu mândrie ºi onoare haina militarã în timp de pace, se cuvine sã transmitem salutul nostru tuturor militarilor români, de ieri de astãzi ºi de mâine.

z

Existã un sentiment greu de descris în cuvinte, pe care fiecare dintre noi îl simte atunci când salutã memoria tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor cãzuþi la datorie, pentru apãrarea patriei.

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.

15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

SÃ (NE) TRÃIÞI! LA MULÞI ANI!

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

z

Au fost 13 membri fondatori care, în data de 18 octombrie 1970, puneau bazele numismaticii româneºti. Valea Jiului a rãmas un punct important pentru colecþionari, simpozioanele ºi restul manifestãrilor organizate aici fiind printre cele mai apreciate. (M. GÂNJU )

z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,

De Ziua Armatei Române transmit un pios omagiu celor care, sub stindardul Armatei, ºi-au fãcut cu eroism datoria de onoare de a apãra cetãþenii acestei þãri.

De asemenea, tuturor ostaºilor români care activeazã în prezent, atât în þarã cât ºi în teatrele de operaþiuni militare, dând onoarea cuvenitã Armatei Române, le transmit gândurile mele cele mai bune, sãnãtate, curaj, devotament ºi cinste.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Puþini ºtiu cã pioneri au fost ortacii din Valea Jiului, mai exact de la Petroºani, secþia funcþionând încã de la inaugurare la Muzeul Mineritului.

ANGAJEAZÃ:

Pentru mine ataºamentul faþã de acest simbol sacru al neamului nostru, Armata Românã, este ºi rãmâne nealterat prin timp.

Cronica Vãii Jiului

Z

ilele trecute s-au împlinit nu mai puþin de 45 de ani de la înfiinþarea primei secþii de numismaticã din România.

SC ACOMIN SA Deva

Datã de referinþã în istoria modernã a Europei, ziua de 25 Octombrie este una de o importanþã deosebitã pentru noi, românii. La acea datã, dupã lupte eroice ºi zeci de mii de ostaºi cãzuþi la datorie, Armata Românã reuºea sã elibereze de sub ocupaþie strãinã ºi ultima localitate româneascã: oraºul Carei.

Omagiem în aceastã zi, cu respectul cuvenit, eroismul ostaºilor români ºi ne plecãm în faþa jertfelor acestora.

SÃ TRÃIÞI! LA MULÞI ANI!

Graþie ortacilor din Vale, se fac 45 de ani de numismaticã în România

Lt.(r) Gheorghe Ile Primarul municipiului Vulcan z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Micul geniu al pianului cântã cu sufletul

F

abiani a avut tãria de a trece peste încercãri care ar fi doborât ºi un om matur, iar astãzi strãluceºte pe scenele din þarã ºi strãinãtate.

La 12 ani, Fabiani Prcsina a trãit emoþii ºi evenimente pe care alþii le adunã într-o viaþã. A ajuns ºi pe culmile gloriei, când a fost aplaudat în picioare de un public uimit de talentul cu care stãpâneºte pianul sau când a primit recunoaºterea acestei vocaþii, la concursuri locale sau internaþionale.

S-a prãbuºit ºi în abisul durerii, anul trecut, când ºi-a pierdut singurul pãrinte, mama.

Acum, piesã cu piesã, îºi reconstruieºte viaþa, cu sprijinul celor care i-au rãmas aproape.

„C

opilul e o valoare naþionalã“ „Geniul înseamnã 99% transpiraþie ºi 1% inspiraþie“, spunea Edison acum un secol,

arãtând cât de greu e adesea sã faci distincþia între talent ºi muncã asiduã în cazul celor pe care-i numim, cu admiraþie, genii.

Sunt împrejurãri, însã, unde înzestrarea nativã e atât de evidentã încât nu lasã loc de îndoieli, iar exemplul lui Fabiani Gabriel Andrei Prcsina e cât se poate de elocvent.

A fãcut cunoºtinþã cu pianul în clasa I, iar un an mai târziu îºi decora deja camera cu 3 diplome, dintre care douã locuri I. Numãrul de premii a crescut exponenþial de la an la an, indiferent de cumpenele care i s-au aºezat în cale. „Dumnezeu a pus în acest copil tot ce e mai bun ºi mai frumos, l-a dotat cu o sensibilitate ce l-a ajutat sã se apropie de muzicã“

(învãþãtoarea), „încã din prima lunã mi-am dat seama cã e un talent cum rar se întâlneºte“ (profesoara de pian), „copilul e o valoare naþionalã“ (inspector ºcolar).

Cam aceºtia sunt termenii în care e descrisã performanþa lui Fabiani la pian, instrument spre care l-a îndrumat mama sa.

Pãrinte singur, angajatã în Valea Jiului, la Exploatarea Livezeni, Fabiola Prcsina ºi-a investit

Minor, orfan, obligat sã plãteascã cheltuieli de judecatã

C

ulmea justiþiei.

Un minor, fãrã loc de muncã ºi fãrã pãrinþi pus sã plãteascã cheltuieli de judecatã.

Se întâmplã la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul în care Norocel Mãturar a fost judecat pentru ucidere din culpã. Fabiani Prcsina trebuie sã plãteascã cheltuieli de judecatã pentru cã tutorii lui legali au vrut sã se facã luminã în acest caz. “În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligã pãrþile civile V. F., P. I. C., M. B. C., D. A., G. C., P. A., S. B. E., D. P.C. M., D. A. ºi D. M.la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în prezenta procedurã. În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligã pãrþile civile P. F. G. A.

ºi D. P. C. S., prin reprezentanþii lor legali sã plãteascã statului suma de câte 337,5 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de câte 37,5 lei reprezentând onorariul apãrãtorului din oficiu în cotã procentualã, va fi avansatã din fondurile Ministerului Justiþiei.

Onorariul apãrãtorului din oficiu desemnat pentru inculpat în aceastã procedurã, în cotã procentualã, în cuantum de 50 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiþiei”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.

Bunica bãiatului se declarã nemulþumitã de aceastã soluþie. “În ce þarã trãim de instanþa spune cã un minor trebuie sã plãteascã cheltuieli de judecatã. Este minor nu are loc de muncã. ªtiu cã tutorele trebuie sã plãteascã

toate resursele în cei doi copii, ºi, dacã ar mai fi trãit, s-ar fi bucurat în continuare de ce a clãdit: fata cea mare e studentã la Matematicã, în Timiºoara, în timp ce Fabiani cucereºte scenã dupã scenã ºi evolueazã într-un ritm care-i surprinde ºi pe marii instrumentiºti.

T

ãrie ºi sensibilitate

„La fiecare concurs la care particip mã

în locul lui Fabiani, dar nu este normal sã pui un copil sã plãteascã cheltuieli de judecatã pentru cã am vrut sã se facã dreptate”, a spus bunica lui Fabiani.

Potrivit instanþei de la Alba, pedeapsa i-a fost redusã „de la 3 ani ºi 6 luni închisoare, la 3 ani închisoare pedeapsa inculpatului (…) ºi deduce din pedeapsa aplicatã durata reþinerii, a arestãrii preventive ºi a arestului la domiciliu începând cu data de 18.04.2014 pânã la 29.06.2015”.

Norocel Mãturar va avea de plãtit ºi daune morale mai mici.

Instanþa a decis ca acesta sã achite cu 30.000 de lei mai puþin cãtre fiecare dintre pãrþile civile implicate, care urmeazã sã primeascã 100.000 de lei, respectiv 120.000 de lei, iar copiii rãmaºi orfani mai primesc ºi ei câte 200.000 de lei.

Monika BACIU

gândesc la ea. Mã ajutã, mã struneºte sã cânt… nici nu ºtiu sã explic sentimentul în cuvinte. Mã face sã cânt mai bine, cu emoþie, sã transmit ce simt“, spune Fabiani.

Aºa a ajuns sã aibã, la o vârstã atât de fragedã, zeci de medalii obþinute în þarã ºi în strãinãtate. De altfel, anul trecut, la doar o sãptãmânã dupã tragedie, a câºtigat locul I ºi premiul Uniunii Compozitorilor la un concurs local, iar o lunã mai târziu strãlucea pe scena concursului internaþional Piano Talents, din Milano.

Excursia în Italia fusese îndelung plãnuitã ºi, dacã soarta nu ar fi fost potrivnicã, Fabiani ar fi trebuit sã concerteze asistat din culise de mama sa.

Nu a fost aºa, însã, ºi totuºi, cu un amestec de tãrie, sensibilitate ºi emoþie greu de redat, Fabiani a reuºit sã câºtige argintul. Dupã recital, un consul italian a fost atât de miºcat de muzica lui încât a dorit sã-l felicite personal.

Apoi, impresionaþi de muzica tânãrului artist, organizatorii concursului l-au invitat sã concerteze, trei sãptãmâni mai târziu, la un festival sub egida ONU.

A

ripa protectoare

Fabiani Prcsina e crescut acum de Beatrice Munteanu,

Actualitate 3 sora mamei sale, care e nu numai tutorele copilului, ci ºi stâlpul sãu de susþinere. Împreunã cu soþul ºi cei doi copii ai sãi, mãtuºa se strãduieºte ca lui Fabiani sã nu-i lipseascã nimic ºi sã simtã cãldura unui cãmin normal.

Pânã când cicatricile vor începe sã se închidã, apartamentul din Petroºani în care micuþul a crescut a rãmas neatins de mai bine de un an, când Fabiola Prcsina s-a stins, urmare a unui accident auto sinistru, care a îngrozit Valea Jiului. Continuând moºtenirea surorii sale, Beatrice Muntean face tot ce poate pentru a finisa talentul de necontestat al nepotului.

Lipsitã de mijloacele financiare pregãtirii de care ar avea nevoie un pianist de rang mondial, a apelat la sponsori, la autoritãþi, a aplicat la burse ºi concursuri.

Dar costurile sunt mari (pentru comparaþie, pensia de urmaº ºi alocaþia (643 lei) sunt suficiente doar pentru o deplasare la un concurs naþional.

Mãtuºa recunoaºte cã au fost situaþii în care i-a fost greu, însã a fãcut eforturi pentru ca bãiatul sã nu piardã vreun concurs: „Am discutat cu soþul ºi ne-am împrumutat sau am gãsit o soluþie chiar dacã am tãiat din altã parte.

Vreau sã îndeplinesc visul surorii mele, sã-l vãd pe Fabiani un mare pianist“.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Apa Serv se pregãteºte sã ia peste 87 de milioane de euro

S

pecialiºtii de la Apa Serv, împreunã cu cei de la firma Halcrow au finalizat studiul de fezabilitate, aºa încât, pânã în 2020, în sistemul de aducþiune al apei sã fie investitã suma de aproximativ 87,9 de milioane de euro. Investiþiile se vor face în toate oraºele Vãii Jiului, peste 3.000 de oameni urmând sã fie branºaþi la apã, iar sistemele de canalizare se vor extinde pe alþi 50 de km.

Proiectanþii au gândit un plan prin care vor fi modernizate sistemele de aducþiune a apei, sau cele de canalizare.

Valoarea totalã a acestui proiect este de 87.943.946 de euro, bani cu care se vor realiza modernizãri în toate oraºele. Numai la Petroºani vor fi branºaþi 444 de oameni ºi peste 6 km de reþea vor fi reabilitaþi. La Petrila vor fi branºaþi alþi 733 de oameni ºi peste 11 km de reþea de calanizare vor fi reabilitaþi. Tot din aceºti bani urmeazã sã se facã investiþii ºi la Vulcan, unde alþi 558 de locatari vor avea apã curentã, la Lupeni 663 de oameni, iar reþelele vor fi reabilitate pe distanþe de peste 12 km, aºa cum ºi la Uricani vor fi branºaþi alþi 241 de oamni ºi reþelele de canalizare se vor extinde cu 6,5 km. „Reabilitãm douã staþii de tratare, Zãnoaga ºi Taia, 4 staþii de tratare, Jieþ, Polatiºte, Izvorul ºi Taia, reabilitãm 6 tronsoane de aducþiune de la Valea de Peºti cãtre Petrila.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Vreau sã vã spun cã s-a ajuns la aceste lucrãri printro analizã a operatorului de apã. Am vãzut exact care sunt problemele cu care ne confruntãm noi. Am mers cu aceste probleme în fiecare oraº în parte, am ajuns la consens ºi cu aceºtia ºi am ajuns la aceastã situaþie”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv din Valea Jiului.

Investiþia se va derula pânã în 2020, dar licitaþiile ar putea începe din ianuarie. În plus, preþul apei nu va mai creºte foarte mult. „Se va elabora un plan de tarfiare nou, nu este gata, dar va fi elaborat.

Din datele de acum, care nu sunt definitive, în continuare, opera-

torul din Valea Jiului va avea o contribuþie de zero lei. Am reuºit sã obþinem acest fapt ºi se are în vedere o creºtere de maxim 3 - 4 %”, a mai precizat Costel Avram, director SC Apa Serv.

Acum a fost finalizat proiectul de asistenþã tehnicã pentru pregãtirea aplicaþiei de finanþare, proiect ce va trebui apoi sã fie aprobat ºi de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã, formatã din primarii Vãii Jiului ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Apoi vor începe lucãrile de reabilitare a sistemului de canalizare ºi alientare cu apã a Vãii Jiului.

Diana MITRACHE

Bani pompaþi într-o groapã

Primãria Petroºani nu ºtie ce va face cu groapa de la Colegiul Economic Hermes

G

roapa de la Colegiul Economic Hermes Petroºani rãmâne tot la stadiul de groapã. Dupã ce s-au bãgat într-o groapã milioane de lei aceasta rãmâne la acelaºi stadiu deºi s-a dorit a deveni un centru unde elevii liceului sã facã practica.

Anul trecut, reprezentanþii ADRVEST au venit la Petroºani unde, cu mare fast, au anunþat cã se vor aloca fonduri europene nermbursabile pentru atelierele în care se face instruirea practicã. Nu mai puþin de peste 3 milioane de lei a fost valoarea contractului pentru

Puls spre zero în sistemul medical

A

sistenþii medicali din judeþul Hunedoara aleg sã plece, în masã, în strãinãtate.

Nu mai puþin de 300 de certificate de conformitate au fost eliberate doar în cursul acestei luni.

Zeci de asistente plecate în strãinãtate.

amenajarea gropii.

Acum reprezentanþii municipalitãþii spun cã nu se face nimic.

“Nu facem nimic acolo. Aºteptãm sã vedem ce se întâmplã, poate atragem ceva fonduri europene”, a declarat Marian Popescu, city managerul municipiului Petroºani.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani se confruntã cu o problemã întâlnitã în toate unitãþile medicale din þarã. Personalul medical, dar ºi auxiliar renunþã la contractul de muncã sau îl suspendã pentru a pleca în strãinãtate.

Nu mai puþin de 30 de cadre medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani au concediu fãrã platã.

“Avem 30 de asistente plecate în strãinãtate. În ceea ce priveºte medicii nu avem probleme”, a declarat Alin Vasilescu, manager SUP Petroºani.

Pentru ca actul medical sã nu fie afectat ar

La acea datã, reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi cei ai Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest au semnat contractul de finanþare pentru proiectul demarat încã din 2008 . Valoare proiectului a fost calculatã la 3.365.622,67 lei, finanþarea nerambursabilã constituind 2.620.520,72 lei, în timp ce perioada de implementare a proiectului a fost stablitã la14 luni.

Proiectul administraþiei locale a fost început în anul 2008, din fonduri de la statul român, însã lucrãrile au fost trase pe linie moartã. Dupã ce firma controlatã de fostul prefect Aurelian Serafinceanu a încasat cel puþin 150.000 de lei, proiectul a fost abandonat.

Monika BACIU mai fi nevoie de cel puþin 80 de asistente, însã angajãri nu se pot face din cauza bugetului. “În Consiliul de Administraþie s-a identificat faptul cã ar mai trebui scoase la concurs 70-80 de posturi, dar cu condiþia sã ne încadrãm în buget, iar în acest moment nu se poate”, a mai subliniat sursa citatã.

Doar luna acesta, potrivit centralizãrilor Ministerului Sãnãtãþii, 342 de cadre medicale din judeþul Hunedoara au cerut sã li se elibere certificatul de conformitate care le serveºte pentru angajarea în sistemul medical din afara þãrii.

Fenomenul migraþiei în strãinãtate a asistenþilor medicali a crescut foarte mult, dar mai ales în rândul celor tineri. Totodatã, s-au schimbat ºi preferinþele în ceea ce priveºte þara unde aleg sã lucreze.

Monika BACIU

Caloriferele se încãlzesc de azi

A

fost pornit Grupul IV de la Termocentrala Paroºeni ºi de vineri caloriferele celor de la Petroºani se vor încãlzi. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost personal la termocentralã, ca sã afle dacã mai sunt probleme, aºa încât acum dã garanþii cã va fi cald în casele celor branºaþi la termoficare.

Potrivit unui comunicat remis presei de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, grupul IV de la Termocentrala Paroºeni a început sã funcþioneze de miercuri, iar pânã vineri agentul termic ar trebui sã ajungã ºi în caloriferele celor ce sunt abonaþi. „Am avut o întâlnire cu cei din conducerea Termocentralei Paroºeni.

Am ajuns la o înþelegere ºi din aceastã searã (n.r joi) ei vor începe sã furnizeze agentul termic ºi de vineri începem sã furnizãm agent termic,

sper eu, la parametrii normali, în cel mai scurt timp”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În aceastã toamnã, pentru prima datã, dupã mulþi ani, în momentul în care au scãzut temperaturile ambientale, Termocentrala Paroºeni nu a putut sã furnizez agent termic cãtre abonaþi. Nu a fost cãrbune, nu au fost gata reviziile ºi sin-

gurii care au avut de suferit au fost cei care le-au dat girul, respectiv, abonaþii ºi elevii din grãdiniþe, ºcoli ºi licee, plus funcþionarii publici, care lucreazã în instituþiile ce sunt branºate la sistemul centralizat.

De altfel, primarul din Petroºani chiar a iniþiat un program de montare a centralelor pe gaz, pentru început la grãdiniþe, iar în fiecare ºcoalã copiii au cumpãrat radiatoare ca sã nu degere în clase.

Diana MITRACHE

Ariile naturale în contextul dezvoltãrii durabile

G

eoparcurile salveazã comunitãþile. Ministerul Mediului susþine cã geoparcurile pot duce la creºterea economiei locale din zona respectivã, însã trebuie respectatã legislaþia în vigoare. Judeþul Hunedoara are nenumãrate arii protejate, însã în ultima perioadã aici au avut loc diferite incidente.

“Considerãm cã atâta timp cât legistalþia pentru protecþia naturii în vigoare este înþeleasã ºi implementatã corect, de cãtre toþi factorii interesaþi, respectiv instituþii, administratori de arii naturale protejate ºi comunitãþi locale, perspectivele ca aceste zone sã se dezvolte durabil se vor afla pe un trend ascendent”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

Ministerul Mediului sprijinã înfiinþarea de arii naturale protejate.

Ariile naturale protejate sunt de multe ori devastate de huligani sau chiar ºi de þapinari.

Ministerul Mediului afirmã însã cã este cu ochii pe aceste areale naturale protejate de lege.

“Pentru asigurarea mãsurilor speciale de protecþie ºi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural s-a instituit un regim diferenþiat de protecþie, coservare ºi utilizare, în funcþia de categoria de arii protejate în care se încadreazã. Astfel, geoparcurile se regãsesc în categoria ariilor naturale protejate de interes internaþional, fiind teritorii ce cuprind ºi elemente de interes geologic deosebit, alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural.

Vã informãm cã instituþia noastrã sprijinã atât înfiinþarea ariilor naturale protejate, cât ºi activitatea administratorilor ºi/sau a custozilor care administreazã aceste teritorii.

Managementul unui geoparc se realizeazã în conformitate cu strategia de dezvoltare

teritorialã identificatã ºi în conformitate cu recomandãrile UNESCU ºi a Cartei Reþelei Europene a Georparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale precum ºi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinþelor de consum ale populaþiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenþiat de protecþie, de conservare ºi de valorificare a resurselor”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

41 de arii protejate se aflã numai în judeþul Hunedoara acestea fiind rãspândite pe întreg teritoriul judeþului. În ceea ce priveºte regiunea de vest din care ºi judeþul face parte, din cele 131 arii naturale protejate, 5

sunt parcuri naþionale (Parcul Naþional Retezat - judeþul Hunedoara, Parcul Naþional Domogled Valea Cernei - judeþul Caraº-Severin, Parcul Naþional Semenic Cheile Caraºului judeþul Caraº-Severin, Parcul Naþional Cheile Nerei - Beuºniþa judeþul Caraº-Severin ºi Parcul Naþional Defileul Jiului - judeþele Hunedoara ºi Gorj), 4 parcuri naturale (Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina - judeþul Hunedoara, Parcul Natural Porþile de Fier - judeþele CaraºSeverin ºi Mehedinþi, Geoparcul Dinozaurilor - Þara Haþegului judeþul Hunedoara, Parcul Natural Lunca Mureºului - judeþele Arad ºi Timiº), 3 monumente ale naturii ºi 119 rezervaþii naturale.

Monika BACIU

4 Actualitate

Apa Serv se pregãteºte sã ia peste 87 de milioane de euro

S

pecialiºtii de la Apa Serv, împreunã cu cei de la firma Halcrow au finalizat studiul de fezabilitate, aºa încât, pânã în 2020, în sistemul de aducþiune al apei sã fie investitã suma de aproximativ 87,9 de milioane de euro. Investiþiile se vor face în toate oraºele Vãii Jiului, peste 3.000 de oameni urmând sã fie branºaþi la apã, iar sistemele de canalizare se vor extinde pe alþi 50 de km.

Proiectanþii au gândit un plan prin care vor fi modernizate sistemele de aducþiune a apei, sau cele de canalizare.

Valoarea totalã a acestui proiect este de 87.943.946 de euro, bani cu care se vor realiza modernizãri în toate oraºele. Numai la Petroºani vor fi branºaþi 444 de oameni ºi peste 6 km de reþea vor fi reabilitaþi. La Petrila vor fi branºaþi alþi 733 de oameni ºi peste 11 km de reþea de calanizare vor fi reabilitaþi. Tot din aceºti bani urmeazã sã se facã investiþii ºi la Vulcan, unde alþi 558 de locatari vor avea apã curentã, la Lupeni 663 de oameni, iar reþelele vor fi reabilitate pe distanþe de peste 12 km, aºa cum ºi la Uricani vor fi branºaþi alþi 241 de oamni ºi reþelele de canalizare se vor extinde cu 6,5 km. „Reabilitãm douã staþii de tratare, Zãnoaga ºi Taia, 4 staþii de tratare, Jieþ, Polatiºte, Izvorul ºi Taia, reabilitãm 6 tronsoane de aducþiune de la Valea de Peºti cãtre Petrila.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Vreau sã vã spun cã s-a ajuns la aceste lucrãri printro analizã a operatorului de apã. Am vãzut exact care sunt problemele cu care ne confruntãm noi. Am mers cu aceste probleme în fiecare oraº în parte, am ajuns la consens ºi cu aceºtia ºi am ajuns la aceastã situaþie”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv din Valea Jiului.

Investiþia se va derula pânã în 2020, dar licitaþiile ar putea începe din ianuarie. În plus, preþul apei nu va mai creºte foarte mult. „Se va elabora un plan de tarfiare nou, nu este gata, dar va fi elaborat.

Din datele de acum, care nu sunt definitive, în continuare, opera-

torul din Valea Jiului va avea o contribuþie de zero lei. Am reuºit sã obþinem acest fapt ºi se are în vedere o creºtere de maxim 3 - 4 %”, a mai precizat Costel Avram, director SC Apa Serv.

Acum a fost finalizat proiectul de asistenþã tehnicã pentru pregãtirea aplicaþiei de finanþare, proiect ce va trebui apoi sã fie aprobat ºi de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã, formatã din primarii Vãii Jiului ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Apoi vor începe lucãrile de reabilitare a sistemului de canalizare ºi alientare cu apã a Vãii Jiului.

Diana MITRACHE

Bani pompaþi într-o groapã

Primãria Petroºani nu ºtie ce va face cu groapa de la Colegiul Economic Hermes

G

roapa de la Colegiul Economic Hermes Petroºani rãmâne tot la stadiul de groapã. Dupã ce s-au bãgat într-o groapã milioane de lei aceasta rãmâne la acelaºi stadiu deºi s-a dorit a deveni un centru unde elevii liceului sã facã practica.

Anul trecut, reprezentanþii ADRVEST au venit la Petroºani unde, cu mare fast, au anunþat cã se vor aloca fonduri europene nermbursabile pentru atelierele în care se face instruirea practicã. Nu mai puþin de peste 3 milioane de lei a fost valoarea contractului pentru

Puls spre zero în sistemul medical

A

sistenþii medicali din judeþul Hunedoara aleg sã plece, în masã, în strãinãtate.

Nu mai puþin de 300 de certificate de conformitate au fost eliberate doar în cursul acestei luni.

Zeci de asistente plecate în strãinãtate.

amenajarea gropii.

Acum reprezentanþii municipalitãþii spun cã nu se face nimic.

“Nu facem nimic acolo. Aºteptãm sã vedem ce se întâmplã, poate atragem ceva fonduri europene”, a declarat Marian Popescu, city managerul municipiului Petroºani.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani se confruntã cu o problemã întâlnitã în toate unitãþile medicale din þarã. Personalul medical, dar ºi auxiliar renunþã la contractul de muncã sau îl suspendã pentru a pleca în strãinãtate.

Nu mai puþin de 30 de cadre medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani au concediu fãrã platã.

“Avem 30 de asistente plecate în strãinãtate. În ceea ce priveºte medicii nu avem probleme”, a declarat Alin Vasilescu, manager SUP Petroºani.

Pentru ca actul medical sã nu fie afectat ar

La acea datã, reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi cei ai Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest au semnat contractul de finanþare pentru proiectul demarat încã din 2008 . Valoare proiectului a fost calculatã la 3.365.622,67 lei, finanþarea nerambursabilã constituind 2.620.520,72 lei, în timp ce perioada de implementare a proiectului a fost stablitã la14 luni.

Proiectul administraþiei locale a fost început în anul 2008, din fonduri de la statul român, însã lucrãrile au fost trase pe linie moartã. Dupã ce firma controlatã de fostul prefect Aurelian Serafinceanu a încasat cel puþin 150.000 de lei, proiectul a fost abandonat.

Monika BACIU mai fi nevoie de cel puþin 80 de asistente, însã angajãri nu se pot face din cauza bugetului. “În Consiliul de Administraþie s-a identificat faptul cã ar mai trebui scoase la concurs 70-80 de posturi, dar cu condiþia sã ne încadrãm în buget, iar în acest moment nu se poate”, a mai subliniat sursa citatã.

Doar luna acesta, potrivit centralizãrilor Ministerului Sãnãtãþii, 342 de cadre medicale din judeþul Hunedoara au cerut sã li se elibere certificatul de conformitate care le serveºte pentru angajarea în sistemul medical din afara þãrii.

Fenomenul migraþiei în strãinãtate a asistenþilor medicali a crescut foarte mult, dar mai ales în rândul celor tineri. Totodatã, s-au schimbat ºi preferinþele în ceea ce priveºte þara unde aleg sã lucreze.

Monika BACIU

Caloriferele se încãlzesc de azi

A

fost pornit Grupul IV de la Termocentrala Paroºeni ºi de vineri caloriferele celor de la Petroºani se vor încãlzi. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost personal la termocentralã, ca sã afle dacã mai sunt probleme, aºa încât acum dã garanþii cã va fi cald în casele celor branºaþi la termoficare.

Potrivit unui comunicat remis presei de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, grupul IV de la Termocentrala Paroºeni a început sã funcþioneze de miercuri, iar pânã vineri agentul termic ar trebui sã ajungã ºi în caloriferele celor ce sunt abonaþi. „Am avut o întâlnire cu cei din conducerea Termocentralei Paroºeni.

Am ajuns la o înþelegere ºi din aceastã searã (n.r joi) ei vor începe sã furnizeze agentul termic ºi de vineri începem sã furnizãm agent termic,

sper eu, la parametrii normali, în cel mai scurt timp”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În aceastã toamnã, pentru prima datã, dupã mulþi ani, în momentul în care au scãzut temperaturile ambientale, Termocentrala Paroºeni nu a putut sã furnizez agent termic cãtre abonaþi. Nu a fost cãrbune, nu au fost gata reviziile ºi sin-

gurii care au avut de suferit au fost cei care le-au dat girul, respectiv, abonaþii ºi elevii din grãdiniþe, ºcoli ºi licee, plus funcþionarii publici, care lucreazã în instituþiile ce sunt branºate la sistemul centralizat.

De altfel, primarul din Petroºani chiar a iniþiat un program de montare a centralelor pe gaz, pentru început la grãdiniþe, iar în fiecare ºcoalã copiii au cumpãrat radiatoare ca sã nu degere în clase.

Diana MITRACHE

Ariile naturale în contextul dezvoltãrii durabile

G

eoparcurile salveazã comunitãþile. Ministerul Mediului susþine cã geoparcurile pot duce la creºterea economiei locale din zona respectivã, însã trebuie respectatã legislaþia în vigoare. Judeþul Hunedoara are nenumãrate arii protejate, însã în ultima perioadã aici au avut loc diferite incidente.

“Considerãm cã atâta timp cât legistalþia pentru protecþia naturii în vigoare este înþeleasã ºi implementatã corect, de cãtre toþi factorii interesaþi, respectiv instituþii, administratori de arii naturale protejate ºi comunitãþi locale, perspectivele ca aceste zone sã se dezvolte durabil se vor afla pe un trend ascendent”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

Ministerul Mediului sprijinã înfiinþarea de arii naturale protejate.

Ariile naturale protejate sunt de multe ori devastate de huligani sau chiar ºi de þapinari.

Ministerul Mediului afirmã însã cã este cu ochii pe aceste areale naturale protejate de lege.

“Pentru asigurarea mãsurilor speciale de protecþie ºi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural s-a instituit un regim diferenþiat de protecþie, coservare ºi utilizare, în funcþia de categoria de arii protejate în care se încadreazã. Astfel, geoparcurile se regãsesc în categoria ariilor naturale protejate de interes internaþional, fiind teritorii ce cuprind ºi elemente de interes geologic deosebit, alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural.

Vã informãm cã instituþia noastrã sprijinã atât înfiinþarea ariilor naturale protejate, cât ºi activitatea administratorilor ºi/sau a custozilor care administreazã aceste teritorii.

Managementul unui geoparc se realizeazã în conformitate cu strategia de dezvoltare

teritorialã identificatã ºi în conformitate cu recomandãrile UNESCU ºi a Cartei Reþelei Europene a Georparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale precum ºi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinþelor de consum ale populaþiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenþiat de protecþie, de conservare ºi de valorificare a resurselor”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

41 de arii protejate se aflã numai în judeþul Hunedoara acestea fiind rãspândite pe întreg teritoriul judeþului. În ceea ce priveºte regiunea de vest din care ºi judeþul face parte, din cele 131 arii naturale protejate, 5

sunt parcuri naþionale (Parcul Naþional Retezat - judeþul Hunedoara, Parcul Naþional Domogled Valea Cernei - judeþul Caraº-Severin, Parcul Naþional Semenic Cheile Caraºului judeþul Caraº-Severin, Parcul Naþional Cheile Nerei - Beuºniþa judeþul Caraº-Severin ºi Parcul Naþional Defileul Jiului - judeþele Hunedoara ºi Gorj), 4 parcuri naturale (Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina - judeþul Hunedoara, Parcul Natural Porþile de Fier - judeþele CaraºSeverin ºi Mehedinþi, Geoparcul Dinozaurilor - Þara Haþegului judeþul Hunedoara, Parcul Natural Lunca Mureºului - judeþele Arad ºi Timiº), 3 monumente ale naturii ºi 119 rezervaþii naturale.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Consiliul Elevilor intrã în campanie electoralã P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi vrea ca liceenii sã îi fie alãturi, sã vinã cu propuneri ºi îi dea idei. Nu se ºtie care dintre ei va ajunge consilier local cu adevãrat, dar pânã atunci, îi provoacã sã îºi constiuie propriul lor consiliu al elevilor. Câte 5 de la fiecare liceu. Aºadar, la licee începe campania electoralã.

Nu va fi o campanie propriu-zisã, pentru cã liceenii care vor forma Consiliul Elevilor din Petroºani sunt dintre cei care acum au ajuns în clasa a X-a.

Ei vor trebui sã îºi desemneze câte doi din fiecare clasã, iar apoi, în urma unui scrutin de alegeri,

fiecare liceu îºi va desemna câte 5 reprezentanþi în forul local. Totul, pentru a-i încuraja sã colaboreze cu autoritãþile locale pe diverse proiecte. „Vreau sã îi implic pe tineri în viaþa comunitãþii ºi în acest exerciþiu democratic de luare a deciziilor în

Subvenþie ºi pentru încãlzirea cu energie electricã

M

unicipalitatea Brad a stabilit criteriile în baza cãrora se va acorda subvenþia la încãlzire în aceastã iarnã, iar de ajutor pot beneficia ºi locuitorii care se încãlzesc cu lemne sau energie electricã.

Solicitaþii trebuie sã se încadreze în baremul de venit pe membru de familie stabilit de autoritãþi.

Astfel, cei care folosesc sistemul centralizat trebuie sã aibã un venit maxim pe membru de familie de 786 de lei lunar, iar dacã sunt persoane singure nu trebuie sã depãºeascã suma de 1082 de lei. În cazul celor care se

încãlzesc cu lemne, municipalitatea acordã subvenþia tuturor celor care au un venit lunar de 615 lei pe membru de familie, la fel fiind ºi în cazul celor care folosesc energia electricã pentru încãlzire.

M. GÂNJU

Consiliul Local.

Ideea este ca ei sã înveþe ce înseamnã administraþia publicã localã, în linii mari ºi din acest Consiliu Local al Elevilor sã emane spre noi, spre consiliul mare propuneri de hotãrâri de consiliu, care pot fi puse în practicã, pe

mediu, pe culturã, sport ºi aºa mai departe”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cei care vor deveni consilieri locali din rândul elevilor, pot participa la ºedinþele de consiliu ºi pot sã îºi susþinã punctele de vedere. ªi unii chiar sunt pregãtiþi sã ridice astfel de probleme la fileu. „E o idee foarte bunã pentru noi elevii”, ne-a spus o elevã de la Petroºani, iar un alt coleg a venit ºi cu propunere: „Sã bage cãldurã la ºcoalã, cã este frig”, a spus el, ca o primã propunere pentru consiliul local.

„Pentru cã suntem mai tineri, ºtim ce vrea liceul nostru, dar ºi colegii noºtri ºi cred cã am putea schimba în bine ºcoala noastrã ºi poate ºi alte licee.

Urmeazã sã elaborãm un plan de acþiune.

Acum este începutul.

Sper sã fiu ales ºi sã câºtig”, a punctat unul dintre candidaþii la funcþia de consilier local din partea copiilor. În toate liceele de la Petroºani începe, aºadar, campania electoralã, în rândul elevilor ºi consilierii locali au venit personal sã îi încurajeze pe viitorii consilieri. „Nu doresc decât sã vã încurajez. Dacã aþi vãzut multe filme cu tot felul de alegeri

ºi depuneri de candidaturi, acum aveþi ºi vor ºansa sã vã depuneþi candidatura pentru un astfel de post de consilier, iar eu zic cã va fi o experienþã extraordinarã, pentru cã veþi avea libertatea sã aduceþi în faþa Consiliului Local ºi a conducerii ºcolilor, ideile voastre importante”, i-a încurajat Lucia Muntean, consilier local la Petroºani. În luna noiembrie va fi constituit acest consiliu al elevilor ºi cei care doresc se pot întâlni cu tinerii la ºedinþele ordinare de la Petroºani.

Diana MITRACHE

Þâmpãu solicitã cu întârziere un transfer deja semnat

D

eputatul Þâmpãu s-a trezit cu câteva zile mai târziu. Ordinul privind transferarea a 60 de mineri de la mina Petrila la Lonea a fost deja semnat de directorul general al CEH, însã Þâmpãu vrea sã afle dacã existã posibilitatea unui transfer al ortacilor. “Þinând cont de faptul cã cele patru mine din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara au nevoie de personal specializat, în cadrul unei convenþii încheiate încã din anul 2012 între sindicate, CEH ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului se stabilea cã se va prelua cu prioritate personalul din minele neviabile pentru completarea efectivului cu angajaþi calificaþi la cele viabile.

La nivelul oraºului Petrila practic una dintre mine se va închide – mina Petrila – iar cea de-a doua – mina Lonea – are nevoie de infuzie de personal calificat pentru dezvoltarea activitãþii.

Soluþia cea mai simplã ºi raþionalã este ca acest personal

sã fie transferat de la mina Petrila”, spune Bogdan Þâmpãu în interpelarea adresatã ministrului Energiei, Andrei Gerea.

Deputatul vine ºi cu argumente sociale, dar ºi

economice.

“Angajaþii minei Petrila sunt în proproþie de 90% locuitori ai Petrilei, motiv pentru care menþinerea lor la un loc de muncã în oraº reprezintã o economie importantã la capitolul cheltuieli cu transportul”, mai spune Þâmpãu.

Singura problemã este cã Bogdan Þâmpãu, copreºedintele PNL Hunedoara ridicã aceastã problemã târziu, având în vedere faptul cã încã de la începutul acestei sãptãmâni a fost semnat ordinul de transfer a 60 de ortaci de la mina Petrila la Lonea.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Gerea aruncã pisica moartã în ograda CEH

Ministerul a asistat pasiv la prãduirea propriei societãþi C

onducerile Complexului Energetic Hunedoara, plãtite cu jumãtate de miliard în fiecare lunã, nu au fãcut nimic pentru asigurarea viabilitãþii societãþii.

Drept dovadã stau datele furnizate de Ministerul Energiei, care de altfel a asistat pasiv la prãduirea companiei de stat. Anul 2014 a fost punctul culminant al declinului.

Au gândit cu dosul. Este vorba de reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara care de-a lungul anilor nu au fãcut altceva decât sã bage în colaps societatea pe care au pãstorit-o cu sprijinul politicului. Ministerul Energiei accentueazã ideea potrivit cãreia greºeli majore au fost comise anul acesta, motiv pentru care societatea se ºi aflã în pragul falimentului.

“Adunarea Generalã a Acþionarilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara a cerut modificarea ºi

completarea programului de restructurare, reorganizare ºi eficientizare a societãþii, avizat de CA în luna ianuarie 2015, deoarece aceasta nu prezenta soluþii pentru problemele majore ale soietãþii, respectiv: ineficienþa economicã a societãþii demonstratã prin dublarea volumului plãþilore restante în anul 2014 (peste 360 milioane de lei la finele anului 2014, comparativ cu un nivel al plãþilore restante aprobat prin BVC de 191 milioane lei ºi o creºtere a volumului datoriilor totale ale societãþii la peste 900

de milioane de lei), productivitate scãzutã în activitatea extractivã, preþ de producþie al energiei electrice foarte mare comparativ cu preþul mediu de vânzarea a energiei electrice, inexistenþa unei analize de risc care sã evidenþieze principalele riscuri cu care se confruntã societatea ºi sã prezinte soluþii de reducere a acestora, lipsa unor mãsuri care sã vizeze reducerea costurilor, recuperarea creanþelor restante din furnizarea energiei termice, modul în care se vor achiziþiona certificate de emisii cu gaze de efect de serã corespunzãtor producþiei realizate în 2014”, se aratã în documentele Ministerului Energiei.

Statul român a acordat un ajutor de salvare societãþii, însã cu o foarte mare întârziere. Aceasta a fost singura

Delegaþia FMI nu a avut convorbiri cu oficialii CEH

D

elegaþia FMI nu a discutat cu oficialii Complexului Energetic Hunedoara.

Discuþiile au reiterat importanþa deosebitã a recuperãrii întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinþa eficienþei întreprinderilor de stat, o atenþie deosebitã fiind acordatã sectoarelor energiei ºi transporturilor.

Potrivit evaluãrilor actuale, absenþa reformelor structurale ar deveni, pe termen mediu ºi lung, un obstacol major în calea performanþei economice.

“Nu ne-a chemat nimeni ºi în condiþiile astea nu puteam merge noi sã le batem la uºã sã vorbeascã cu noi”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. În cadrul vizitei din cursul acestui an, experþii FMI ºi CE au

soluþie gãsitã pentru redresarea activitãþii economico-financiare, însã acest ajutor îngroapã mai mult complexul.

“Instituþia noastrã a iniþiat încã din luna martie 2015, demersuri la nivel naþional ºi european pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare destinat CEH, care sã asigure necesarul de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de ºase luni, cu menþinerea unitãþilor de producþie de energie din cadrul companiei în stare de funþionare pânã la aprobarea unui plan de restructurare, de cãtre Comisia Europeanã. Comisia Europeanã a emis Decizia CE nr. C

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

insistat pentru gãsirea unei soluþii de lichidare a CEH, în condiþiile în care existã cereri instanþã din partea Companiei de intrare în insolvenþã.

Atât fostul ministru delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, cât ºi actualul ministru, Andrei Gerea, au recunoscut situaþia aproape fãrã ieºire în care se aflã Energetica Hunedoara din punct de vedere financiar ºi nevoia acutã de eficientizare.

Monika BACIU

- Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

(2015) 2652 final din 21.04.2015, cazul SA.41318 – România, ajutor de stat, pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, prin care a autorizat ajutorul de stat individual pentru salvare care urmeazã a fi acordat societãþii Complexul Energetic Hunedoara, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara au semnat Convenþia de împrumut nr. 542693/ 16.07.2015, nr.

102824/14.07.2015, respectiv nr. DG 5566/1/14.07.2015, se mai aratã în document.

S-a stabilit ca ajutorul de stat sã fie

acordat sub formã de împrumut, în tranºe, în limita a 167.000.000 pe o perioadã de ºase luni cu titlu de ajutor de stat individual pentru salvare. Prima tranºã în valoare de 98.476,90 mii lei a fost acordatã în data de 20.07.2015. acordarea celei de-a doua tranºe, în valoare de 68.523,10 mii lei este condiþionatã de rambursarea de cãtre CEH a împrumutului acordat în baza OUG nr. 11/2015.

Pentru viitor, ministerul de resort nu are nicio soluþie pentru Complexul Energetic Hunedoara. Singurul plan este cel de restructurare care urmeazã a fi prezentat astãzi în faþa Comisiei Europene.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015

Henþ cu mâna

CHIAR AªA? Hercules Lupeni – Metalul Criºcior, 2-0, scor banal ,meci liniºtit, într-un (alt) banal campionat de judeþ la fotbal, de-i zice ºi Liga a IV-a.

Final de joc, minutul 90+2, +3, ce mai conteazã? Unii se-nerveazã cu nervii, busculadã, mineriadã, promenadã, pumni ºi picioare. Unii

provoacã, alþii pun botul. Arbitru derutat, fluturã în aer cartonaºe de toate culorile, oameni în jurul problemei care încearcã sã atenueze conflictul.

Treaba ajunge la comisia de împãciuire a forului suprem judeþean. Cine de

acolo nu vrea sã supere un membru al AJF-ului, provenit din arealul Metalului Criºcior, dar totul iese anapoda. Deºi portarul Criºciorului declarase cã Rere Moldovan nu se poate face vinovat de busculada din final, iar Ciorâia are doar vina

WEEK-END SPORTIV

unor sprinturi spre zona de conflict, pânã la urmã amândoi sunt puºi la zid de jucãtorii AJF-iºti.

Deci, nu prea a contat nimic.

Adevãrul e pe la mijloc, dar judecata doar într-o parte.

Chiar aºa, domnilor?

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

„Fusul orar” de iarnã aduce competiþii multe!

La momentul schimbãrii orei de varã, sâmbãtã spre duminicã, toate sporturile de echipã din Valea Jiului sunt la treabã.

Fotbalul de Liga a IV-a are câteva jocuri interesante.

La Petroºani, Jiul are un tonus excelent dupã victoria din „Dealul Institutului”, sperând sã îngenuncheze ºi Haþegul. ªi la Minerul Uricani lucrurile par a intra în normalitate, dupã o victorie ºi un egal, echipa lui Vasile Scurtu aºteptând cu încredere meciul cu Cãlanul.

Dar „best seller”-ul etapei se va disputa pe terenul de la Crãciuneºti, acolo unde liderul, ªoimul Bãiþa, întâlneºte ocupanta locului 2, Inter Petrila.

„V

om avea un joc greu”

Preºedintele echipei din Bãiþa, Mirel Dubar, declara înaintea acestui meci: „N-am avut o

mã bucurã faptul cã tot lotul este valid.

Mergem sã nu pierdem, dar acest joc este unul în care bãieþii noºtri trebuie sã-ºi arate valoarea, sã meargã la victorie. Eu cred cã avem capacitatea sã furnizãm o surprizã pe terenul de Mirel DUBAR evoluþie prea grozavã la Haþeg, unde nu am reuºit decât un egal.

Cu Petrila vom avea un joc greu, este o echipã-revelaþie a acestui campionat.

Din pãcate avem câþiva jucãtori incerþi, cu accidentãri, Al. Petrescu, Viºan ºi Adi Pepenar, care sperãm sã se refacã pânã la ora jocului. Eu cred cã va fi un joc frumos” a precizat Mirel Dubar.

„M

Avram (Vuþã) MOLDOVAN la Crãciuneºti ºi dacã vom învinge, vom fi pe primul loc” a spus Avram Moldovan.

R

ugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani...

...privesc cu optimism partida de mâine dimineaþã (ora 10:00) cu puternica R.C.M. Galaþi, una din favoritele la primul loc.

Echipa din „Dealul Institutului” a avut un sezon bun în actualul play-off ºi îºi doreºte o poziþie cât mai bunã la finalul acestei etape din ultimul sezon desfãºurat în aceastã formulã primãvarãtoamnã. „Va fi un meci greu... Mizãm pe faptul cã suntem o echipã pe val ºi cã ne gândim serios la locul 1. Tot lotul este valid” a declarat Emil Drumea, directorul tehnic al ªtiinþei Petroºani.

GOLGETERI

Liga a IV-a Hunedoara 9 goluri: Pisoiu (ªoimul Bãiþa) 6 goluri: Kalai (Inter Petrila), Caia (Retezatul Haþeg), I. Filip (Hercules Lupeni) 5 goluri: Ov. Popesc (Univ. Petroºani), Pop (Gloria Geoagiu) Liga a V-a Hunedoara 12 goluri: S. Nicolescu (Berianul Beriu) 11 goluri: R. Stoica (CS Comunal Ilia) 10 goluri: Bobby Buna (Mureºul Pricaz)

RUGBY, D.N.S. – PLAY-OFF Etapa a 3-a, 24 oct. 2015 R.C. Bârlad – C.S. Nãvodari ªtiinþa Petroºani – R.C.M. Galaþi Polit. Iaºi stã

Verdict Hercules Lupeni

ergem sã nu pierdem”

6, VINE AJF-UL!

Antrenorul Avram (Vuþã) Moldovan se declarã optimist înaintea acestui joc de la Bãiþa: „Cel mai mult

Flash-Interviu

„Îmi plãcea când îi bãteam pe Farul!” spune Emil Drumea, directorul tehnic de la ªtiinþa Petroºani Reporter: ªtiinþa 2015 e în mil Drumea revenire.

Care este, însã, (60 ani) a fost momentul cel mai bun pe care unul dintre cei mai l-ai avut la ªtiinþa Petroºani? redutabili jucãtori Emil Drumea: Ooo, au de rugby de la ªtiinþa fost mai multe, mi-e greu sã Petroºani în anii aleg unul, þinând cont cã am câºtigat Cupa României ºi ca `80-`90. El a fost ºi antrenor ºi ca jucãtor. Eu fiind antrenor, în prezent constãnþean de origine, cel mai ocupând funcþia de mult îmi plãcea când bãteam director tehnic la echipa Farul, o echipã puternicã pe din „Dealul Institutului” vremea aceea.

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

E

Rep.: Acum?

E.D.: Acum mã bucur cã echipa actualã se încheagã pe zi ce trece ºi vreau sã batem mâine Galaþiul. Îmi doresc la meci cât mai multã lume.

Miercuri seara s-a dat verdictul în cazul „iureºului” din meciul Hercules Lupeni – Metalul Criºcior (2-0), luându-se urmãtoarele decizii: R. Moldovan, Alex. Harangozo, Ciorâia (Hercules), Petriºor, Chelbu, Cãlin Crâsnic (Metalul Criºcior) sunt suspendaþi pentru etapa de mâine, urmând ca sancþiunile sã devinã mai aspre sãptãmâna viitoare. „Nu s-a judecat cu aceeaºi unitate de mãsurã. Îmi pare rãu cã cei de la AJF Hunedoara vãd doar greºelile unora”, a spus Dan Voicu, Dan VOICU, antrenorul de la nemulþumit de hotãrârea Hercules Lupeni.

AJF Hunedoara

Paginã realizatã de Genu TUÞU