Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 970
Cronica Vãii Jiului Joi, 22 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Primãria Petrila sãrbãtoreºte
ÎNCHIDEREA MINEI utoritãþile locale din Valea Jiului A s-au întrecut în a organiza tot soiul de manifestãri de-a lungul anului, însã de aceastã datã la Petrila, cu o sãptãmânã înainte de închiderea definitivã a activitãþii de la Mina Petrila, edilii locali s-au gândit sã organizeze un bairam. La finele acestei sãptãmâni va avea loc “Toamna petrileanã”. “Organizãm din nou “toamna petrileanã” în parteneriat cu o firmã de evenimente. Noi nu alocãm niciun leu din bugetul local, însã am avut pretenþia sã fie prezenþi producãtori de produse tradiþionale din întreaga þarã ºi din Valea Jiului. Totodatã am solicitat ca aceºtia sã nu plãteascã nicio taxã pentru ca preþurile mãrfurilor sã fie accesibile pentru petrileni”, a declarat
Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. ªi cum mina se închide, petrilenii vor petrece pe muzicã popularã. Au fost invitaþi artiºti din þarã, dar ºi trupe locale care sã îndulceascã amãrãciunea minerilor care intrã pentru ultimele zile în mina care le-a fost loc de muncã zeci de ani. “Adrian Stanca este unul dintre invitaþi, dar sunt ºi trupe locale”, a mai spus sursa citatã. Mina Petrila îºi va înceta activitatea la data de 31 octombrie, datã la care de aici se va scoate ultima lopatã de cãrbune. Momentul considerat a fi unul trist de localnici, pare a fi sãrbãtorit cu fast de autoritãþi. Monika BACIU
Ortodocºi contra greco-catolici, în instanþã
N
u mai puþin de 50 de biserici în care acum se roagã credincioºii ortodocºi în mai multe oraºe din judeþul Hunedoara ar putea fi retrocedate celor de rit greco-catolic. Procesele sunt pe rol ºi mai este cale lungã pânã la sentinþa definitivã, iar o parte dintre acestea se aflã chiar în centrul municipiului Petroºani, fiind extrem de vizitate de credincioºi. Pãrerile lor, însã, sunt împãrþite. >>> PAGINA A 3-A
La mina Petrila s-a oprit producþia
M
inerii de la mina Petrila, prima care se închide dupã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, au mai scos cãrbune pânã ieri. De joi, 22 octombrie 2015, începe recuperarea utilajelor din front ºi doar cãrbunii care mai sunt acolo vor mai ajunge la suprafaþã. Unicul abataj de la mina Petrila va fi închis în ultima zi a lunii octombrie definitiv. Mina Petrila a mai avut plan de producþie doar pentru ziua de miercuri a acestei sãptãmâni, iar de azi de aici nu se mai sapã în stratul de zãcãmânt. Mai mult, începe recuperarea utilajelor din frontul de lucru, iar odatã cu asta, începe
practic închiderea singurului abataj din subteran. „Astãzi (n.r miercuri 21 octombrie 2015) este ultima zi în care efectiv se mai exploateazã cãrbune. Urmeazã o procedurã pe care minerii o fac la fiecare dezechipare de abataj ºi deci se
dezechipeazã abatajul, concomitent cu evacuarea cãrbunelui, pentru a nu rãmâne zãcãmânt care sã producã neplãceri, ºi anume, autoîncãlzirea lui. Va dura pânã la sfârºitul lunii, aºa încât în data de 30 octombrie, la schimbul
IV sã fie ultimele tone de cãrbune ce se vor da de la Mina Petrila”, a precizat Aurel Anghel, director general SNIMVJ. Toate utilajele ce vor fi scoase din subteran vor pleca la minele neviabile sau la CEH, pentru cã este nevoie de ele ºi acolo. „Utilajele care sunt în mina Petrila ºi sunt compatibile cu mina Uricani, respectiv Paroºeni, vor fi transferate cãtre cele douã sucursale, iar pentru
cele de suprafaþã, am discutat cu conducerea CEH, sã gãsim o formã legalã sã le transferãm cãtre CEH”, a mai spus directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine. Aceasta este ultima lunã în care minerii mai coboarã sã scoatã
cãrbuni sau utilaje sub pãmânt la Petrila. O parte vor pleca la alte mine, alþii se pensioneazã ºi în 30 octombrie acolo va avea loc o ceremonie dedicatã acestui eveniment. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Floruþ a plecat la Bruxelles “cu cele mai bune gânduri ºi cele mai mari speranþe”
“P
lecãm cu cele mai bune gânduri ºi cele mai mari speranþe. Dacã nu, rambursãm suma ºi mergem mai departe”. Este declaraþia directorului general al CEH, Emil Floruþ care a plecat la Bruxelles sã prezinte planul de restructurare întocmit de ISPE pentru societatea pe care o conduce. Au trecut cele ºase luni de la acordarea ajutorului de stat, iar acum administraþia Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã prezinte planul de restructurare în faþa Comisie Europene care are douã variante, fie de al aproba ºi atunci termenul de rambursare poate fi prelungit pânã la doi ani, fie sã îl respingã, iar atunci societatea trebuie sã îºi întocmeascã formele pentru a intra în lichidare voluntarã. “Am plecat cu cele mai bune gânduri ºi cele mai mari speranþe. Dacã nu ne avizeazã favorabil rambursãm suma ºi mergem mai departe. Avem lichiditãþi ºi lucrãm la asigurarea lor”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al
CEH. Planul de restructurare întocmit de ISPE nu este pe placul sindicaliºtilor. “Planul vorbeºte de o divizare în trei pãrþi, termocentrala Paroºeni, Mintia ºi minele care în cel puþin 10 ani trebuie sã intre pe un program de închidere. Noi nu suntem de acord cu acest lucru. Planul prevede cã termocentralele trebuie sã funcþioneze cu cãrbune subvenþionat pânã în anul 2024, iar dupã sã asigure serviciile tehnologice de sistem ºi apa caldã. O solicitare de prelungire a termenului de închidere a minelor pe o perioadã de 10 ani nu se încadreazã în niciunul din regulamentele Uniunii Europene, nu are nici suport legislativ ºi nici economic”, a declarat Petre Nica, preºedintele
Sindicatului Muntele. De cealaltã parte, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara susþine cã are mai multe planuri de rezervã în cazul în care Comisia Europeanã nu avizeazã favorabil planul de restructurare. “Eu ca manager am un plan B, C ºi D”, a mai spus Floruþ, fãrã însã a preciza ce conþin planurile de rezervã. Sindicaliºtii susþin cã soluþia viabilã pentru CEH ar fi mixul energetic. “Strategia energeticã a României trebuie sã
30 de mii de tone de cãrbune permit reluarea furnizãrii cãldurii este 30 de mii P de tone de cãrbune sunt în stocurile termocentralelor.
Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a luat decizia de a porni grupul IV de la termocentrala Paroºeni, astfel cã locuitorii Vãii Jiului vor avea cãldurã în case, asta dacã nu pocneºte vreo magistralã. “Producþia la unitãþile miniere a crescut. Avem de zece ori
mai mult cãrbune pe stoc faþã de cum era când am preluat eu mandatul. Sunt peste 30 de mii de tone, motiv pentru care am decis repornirea termocentralei Paroºeni. Pornim treptat sã nu cedeze, sã putem inter-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
veni în caz de nevoie. Am reparat reþeaua din Valea Juiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Societãþile de termoficare din Valea Jiului sunt în
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
fie definitivatã prin crearea a trei entitãþi profitabile pe producerea energieie electrice ºi termice ºi mixul energetic. A ne lãsa sã concurcãm cu energia produsã de hidro, eoliene sau panouri solare este o crimã împotriva interesului naþional. Mixul energetic ar putea asigura producerea energiei electrice la un preþ echilibrat”, a mai subliniat Nica. În luna mai a acestui an Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în valoare de 40 de milioane de lei, pe care CEH i-a primit pentru a rambursa un ajutor de stat ilegal de care ar fi beneficiat termocentralele în perioada 2009-2011. Ajutorul de stat considerat ilegal de cãtre Comisia Europeanã a fost acordat începând cu anul 2008 societãþilor Electrocentrale Deva ºi Termoelectrica. Ajutorul a constat în aceea cã producãtorul de energie controlat de stat Hidroelectrica a acceptat sã cumpere de la Electrocentrale Deva ºi insolvenþã, drept pentru care societatea nu poate furniza agentul termic fãrã plata în avans. “Eu nu pot livra nimic, nici mãcar un ºurub, unei societãþin aflate în insolvenþã sau în faliment fãrã ca aceasta sã îmi plãteascã înainte. Asta trebuie sã înþeleagã primarii din Valea Jiului”, a mai subliniat Floruþ. Societatea de termoficare din Petroºani ar fi trebuit sã achite în avans, pentru cã a cerut CEH-ului sã dea drumul la cãldurã, suma de 250.000 lei. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015 Termoelectrica energie electricã la preþuri cu 40%-60% mai mari decât preþul mediu al pieþei de la acel moment. Contractele bilaterale în baza cãrora Hidroelectrica a efectuat aceste achiziþii de energie electricã au fost semnate în 2008 ºi 2009, pe perioade de 10 ani. Contractele au fost reclamate la Comisia Europeanã în 2011 de cãtre Fondul Proprietatea, acþionar minoritar la Hidroelectrica, cu 20% din acþiuni, dar grav este cã statul roman nici mãcar nu a încercat sã se apere în faþa forului european. În consecinþã, în data de 20 aprilie 2015,
Comisia Europeanã a dispus recuperarea ajutorului de stat de cãtre statul român, considerând cã acest ajutor de stat a fost acordat illegal, iar banii au fost puºi tot în cârca celor de la CEH, care deja abia îºi mai trãgea sufletul. Practic, Complexul Energetic Hunedoara a fost declarat succesor în drepturi ºi obligaþii al societãþii Electrocentrale Deva ºi al societãþii P.E.E.T. Termoelectrica S.A. ºi pusã la platã. Pentru Complexul Energetic Hunedoara sa început ºi executarea silitã de cãtre statul român pentru neplata datoriilor la bugetul de stat. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015
Ortodocºi contra greco-catolici, în instanþã
N
u mai puþin de 50 de biserici în care acum se roagã credincioºii ortodocºi în mai multe oraºe din judeþul Hunedoara ar putea fi retricedate celor de rit greco-catolic. Procesele sunt pe rol ºi mai este cale lungã pânã la sentinþa definitivã, iar o parte dintre acestea se aflã chiar în centrul municipiului Petroºani, fiind extrem de vizitate de credincioºi. Pãrerile lor, însã, sunt împãrþite. Un numãr de 50 de procese sunt acum pe rol ºi credincioºii greco-catolici, al cãroro calendar religios seamãnã izbitor cu cel ortodox, cer acum retrocedarea bisericilor. Douã dintre acestea sunt chiar în centrul municipiului Petroºani, iar în toatã Valea Jiului sunt cel puþin 15 astfel de biserici. Oamenii, însã, au pãrerile împãrþite. „Mie mi se pare destul de greu. Bisericile sunt importante pentru credincioºi ºi pentru ca ºi copiii noºtri sã aibã credinþã în Dumnezeu. Îmi pare rãu, altceva nu pot sã spun”, ne-a
mãrturisit o credincioasã, care vine la Biserica din Centrul Petroºaniului, ce se aflã în litigiu în acest moment. Alþi credincioºi, însã, spun cã aici veneau grecocatolicii ºi cã aceºtia au fost obligaþi sã treacã la ortodoxism, iar acum li s-ar face dreptate. „A fost Bisericã Greco-catolicã pe vremuri. Îmi aduc aminte când eram eu copil ºi dupã 1944, când s-au desfiinþat greco-catolicii în Transilvania, au trecut la Biserica Ortodoxã ºi eu cred cã sunt îndreptãþiþi sã îºi câºtige acum drep-
turile”, spune un alt enoriaº, iar o femeie îi susþine spusele: „Mi se pare ceva corect, dacã a fost dintotdeauna greco-catolicã, sã fie ºi acum. Eu, cu pãrinþii mei, am fost toþi greco-catolici, iar când s-a desfiinþat, am venit la ortodocºi. Acum revenim dacã se poate”. Istoria se tranºeazã acum în sãlile de judecatã ºi mai este pânã la soluþionarea acestor situaþii, dar preoþii recunosc cã sunt multe astfel de lãcaºuri în discuþie, în întreaga þarã. „Existã aproximativ 50 de biserici ortodoxe care sunt revendicate
Criminalul care a ºocat judeþul ar vrea revizuirea dosarului care a ºocat cu cruzimea Isa andividul fãcut o nouã cerere
oi dintre cei trei tineri D care au terorizat
cãtre magistraþi pentru a-i fi revizuit dosarul.
Criminalul a fost condamnat la 27 de ani de temniþã pentru cã a violat ºi ucis o hunedoreancã de 57 de ani. David Andronic (23 de ani) vrea cu orice preþ sã scape de celula Penitenciarului Aiud ºi a cerut în mai multe rânduri sã-i fie revizuit dosarul de judecatã, însã magistraþii i-au respins solicitãrile. Nu a renunþat ºi la începutul toamnei a mai încercat o datã, dar magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia nu s-au lãsat convinºi de argumentele recidivistului. Andronic nu se poate împãca cu sentinþa de 27 de ani de închisoare ºi a revenit, marþi, cu o nouã solicitare la Tribunalul Hunedoara prin care vrea acelaºi lucru, respectiv revizuirea. Cererea sa va fi luatã în discuþie de cãtre magistraþi în ºedinþa din 19 noiembrie a.c. În
Sãtui de arest la domiciliu
paralel cu aceastã solicitare, criminalul a mai fãcut ºi o nouã contestaþie la executare care se aflã pe rolul Judecãtoriei Aiud ºi care va fi luatã în discuþie la mijlocul lunii decembrie a acestui an. David Andronic a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav, viol ºi tâlhãrie. Oribila crimã comisã de Andronic a fost descoperitã în seara zilei de 19 august 2013, cadavrul victimei fiind gãsit la marginea unui lan de porumb. Criminalul a fost prins câteva zile mai târziu ºi nu ºi-a recunoscut fapta, însã probele ADN l-au incriminat. Maximilian GÂNJU
afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce le-au spart locuinþele, de unde au furat bunuri de valoare, au scãpat de gratii ºi ºi-au fãcut curaj. Aceºtia au cerut libertate deplinã, dar magistraþii de la Petroºani nu au fost de aceiaºi pãrere. Stan Dumitru Ionuþ ºi Baltag Ioan Valentin au cerut sã le fie înlocuit arestul la domiciliu cu mãsura
de cãtre Biserica Greco-catolicã în judeþul Hunedoara, iar în Valea Jiului aproximativ 15 sunt în aceastã situaþie. Noi sperãm cã aceste procese nu le vom pierde ºi cã, aºa cum s-a procedat ºi pânã în prezent, instanþele vor da câºtig de cauzã pãrþii ortodoxe, tocmai pe motivaþia foarte temeinicã a faptului cã partea greco-catolicã nu are enoriaºi în parohiile în care solicitã aceste restituiri de bunuri imobile. Proprietatea legalã ne aparþine nouã, Biserica Ortodoxã este cea care a investit sume preventivã a controlului judiciar, cerea lor fiind respinsã de instanþã. Aceºtia au fost arestaþi preventiv în varã pentru mai multe spargeri de locuinþe în localitãþile Vulcan ºi Petroºani. Din banda de hoþi au fãcut parte trei tineri care au dat mai multe spargeri în vilele de lux ale unor potentaþi, de unde au furat bunuri de valoare ºi bani. Poliþiºtii au stabilit faptul cã, în perioada ianuarieiunie 2015, tinerii ar fi comis 18 furturi din locuinþele unor afaceriºti din Vulcan, Petroºani ºi Haþeg. Hoþii intrau în locuinþe prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã. Majoritatea imobilelor în care hoþii au intrat la furat erau dotate cu sisteme de alarmã, însã proprietarii au uitat sã le armeze sau aveau defecþiuni. Maximilian GÂNJU
mari în renovarea ºi conservarea lor ºi în comunitãþiile respective nu prea sunt credincioºi greco-catolici”, a menþionat ºi Gabriel Miricescu, purtãtor de cuvânt al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Toþi credincioºii ortodocºi din parohiile care sunt în litigiu au fost interpelaþi ºi ºi-au exprimat poziþia cu privire la apartenenþa religioasã, iar acest fapt ar putea sã cân-
tãreascã în instanþã. Procesele sunt acum pe fond, dar pânã ºa decizia finalã mai sunt etape de parcurs. În Petroºani, credincioºii grecocatolici au o bisericã nou-construitã acum câþiva ani ºi pânã acum erau nevoiþi sã se roage într-o casã particularã, acolo unde preotul încropise un loc de rugãciune. Diana MITRACHE
Prostituatele s-au întors în faþa liceului
T
inerele au revenit în faþa unui prestigios liceu din municipiul Petroºani, nu pentru a face carte ci pentru a-ºi racola clienþii.
Cu greu au fost gonite din faþa colegiului din Piaþa Victoria, unde-ºi stabiliserã cartierul general. Au fost amendate repetat, dar fãrã efect ºi abia când au ajuns sã fie condamnate la închisoare, e drept cu suspendare, au plecat peste hotare sã-ºi facã „meseria”.
Minunea n-a durat prea mult ºi tinerele au revenit la locul favorit pe „centurã”, chiar în faþa Liceului Mihai Eminescu din Petroºani. „Sunt cel puþin trei ºi vin zilnic ºi stau pânã seara. Este deranjant cã nu mai scãpãm de ele. Dimineaþa vin poliþiºti pentru a-i ajuta pe elevi sã treacã strada, pentru cã este circulaþie ºi apoi e liniºte. Apar ºi ele ”, spune unul dintre cei care locuiesc în zonã. Prostituatele sunt atât din Petroºani cât ºi din Petrila. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate MOTTO: “Istoria adevãratã e scrisã doar de istorici sau jurnaliºti de investigaþie independenþi, se bazeazã pe probe irefutabile, aparþine celor care au fãcut istorie ºi este lãsatã moºtenire generaþiilor contemporane ºi de viitor spre citire, cunoaºtere, documentare ºi transmitere mai departe. Joaca de-a istoria, este un act iresponsabil, dezinformator ºi manipulator” Precizez de la bun început cã acest articol nu se vrea ºi nici nu este o replicã la articolul „Senatorul Vochiþoiu – lipsã de tact ºi sfidarea minerilor schingiuiþi de securitate dupã greva din 77”, publicat în Cronica Vãii Jiului la data de 8 octombrie 2015, nu are nicio conotaþie politicã ºi sub niciun motiv nu este un atac la persoanã la adresa doamnei Ileana Firþulescu. Sigur, fiecare e liber sã scrie ce vrea (chiar ºi compuneri de compilaþii), dar nu oricine poate ºi proba ce scrie (atât afirmaþiile proprii cât ºi conþinutul compilaþiilor!), din care decurg ºi eventuale consecinþe ºi riscuri fireºti de a intra în coliziune cu legea pentru aduceri de prejudicii de imagine ºi reputaþie persoanelor vãtãmate. Dimpotrivã, scopul acestui text are doar menirea de a informa, lãmuri ºi se bazeazã exclusiv pe documente probatorii care pot fi puse la dispoziþia oricui, la cerere. ªi de ce nu, avertismente publice! A avut dreptul senatorul Haralambie Vochitoiu de a mã contacta, consulta ºi a-l însoþi în demersul domniei sale de a propune un proiect de lege care sã insereze ºi Revolta minerilor din august 1977 în L 341/2004, cunoscutã generic ºi popular ca Lege
a recunoºtinþei? Rãspunsul este, da! Din cât cunosc eu, nimeni nu mi-a contestat rolul de lider al Revoltei din 1977, cu excepþia mereu veselului estival Miron Cosma care se credea ºi încã se mai crede „liderul din umbrã”! Cu atât mai puþin odioasa Securitate care nu mã scotea, în documentele lor aflate în custodia CNSAS, din, citez: „exponentul de vârf al elementelor instigatoare ºi destabilizatoare în timpul evenimentelor din 2-3 august” 1977. Revin ºi întreb: care dintre minerii revoltaþi în anul 1977 a mai avut un rol cel puþin asemãnãtor cu al meu ºi în special sã fi permis jurnaliºtilor de investigaþie din Valea Jiului sã aibã acces la dosarele Securitãþii, aºa cum am permis eu, ºi pe baza cãrora sã fie publicate cãrþi documentare? Care dintre colegii mei mineri revoltaþi ar fi putut fi mai informaþi decât mine despre ce s-a întâmplat în august 1977 plus sã deþinã ºi documente probatorii din dosarele lor de Securitate ºi pe baza cãrora sã-l sprijine pe domnul senator Vochiþoiu la întâlnirile dificile cu secretarul de stat, Adrian ANCA, ºi în comisiile de specialitate al Senatului României, unde abundau întrebãri ºi se cereau explicaþii probatorii cu grad de generalizare care sã cuprindã ºi sã justifice cele douã categorii de
Primim la redacþie
ÎNTREBÃRI LÃMURITOARE vãtãmaþi, condamnaþi la închisoare ºi strãmutaþi, aºa cum rezultã din documentele Securitãþii ataºate la proiectul de lege? Acum chiar las la o parte modestia ºi mai adaug încã o întrebare: care dintre foºtii mei mineri revoltaþi ar fi fost în stare, aºa cum am fost eu, sã redacteze, pe modelele software ale Guvernului ºi Senatului, EXPUNEREA DE MOTIVE (obligatoriu ataºatã proiectului de lege) ºi AMENDAMENTELE la proiectul iniþial al legii (cine nu crede, poate uºor sã intre pe site-ul Senatului ºi sã se convingã)? Sigur, i se reproºeazã senatorului Haralambie Vochiþoiu cã în locul meu sã fi fost însoþit de un miner revoltat care în urma Revoltei din 1977 a fost, citez „schilodit” de Securitate. Necazul e cã n-au existat ºi nu existã victime ºi/sau mineri schilodiþi, atât în timpul cât ºi imediat dupã Revolta minereascã din august 1977 ºi care sã se bazeze pe orice fel de probatoriu, inclusiv pe documentele Securitãþii aflate în custodia CNSAS. Am încercat eu ºi chiar am insistat afirmând cã au existat bãtãi ºi chiar schingiuri aplicate minerilor revoltaþi, dar n-am avut probe ºi nici nu existã în dosarele Securitãþii, ale cãror copii se afla în posesia mea. Desigur, cine are asemenea probe plus condamnarea la închisoare poate beneficia uºor de prevederile Legii recunoºtinþei. Unicul document probatoriu
securist, nominal ºi incriminatoriu, aflat în custodia CNSAS, este, citez: „ANEXA cu Situaþia persoanelor care în timpul evenimentelor au produs dezordine”, unde se aflã numele a 16 mineri condamnaþi la închisoare ºi numele meu, citez: „DOBRE COSTICÃ, scos din zonã, dosarul penal urmeazã a fi definitivat”. În alte 2 note-raport, întocmite ºi semnate de fostul ºef al Securitãþii Hunedoara, colonel Golea David, respectiv de fost Inspector ªef al Inspectoratului Judeþului Hunedoara, colonel Simon Gheorghe, se scrie cã eu, Constantin Dobre, am fost strãmutat din Vulcan în oraºul Craiova, împreunã cu soþia ºi copilul nostru minor, din ordinul generalului colonel, Nicolae PLEªIÞÃ, fostul ºef suprem al Departamentului Securitãþii Statului (ceea ce sã ºi întâmplat – strãmutarea, în dimineaþa zilei de 29 august 1977 utilizându-se mijloacele de transport al Securitãþii jud. Hunedoara ºi personal, ofiþeri, ale aceleiaºi instituþii), ºi cã un mare numãr de mineri, nenominalizati, au fost avertizaþi sã pãrãseascã Valea Jiului, practic strãmutaþi. Ca un element de noutate, acum am revenit la CNSAS cu o nouã cerere pentru a mi se pune la dispoziþie ordinul de strãmutare a securistului-sef, Nicolae Pleºiþã, ºi copie dupã dosarul penal nefinalizat, întocmit pe numele meu. Mi-am pus eu, citez un miliþian anonim, candriu ºi pus pe glume de prost gust, „propria-mi piele la adãpost” care mai da, el miliþianul, ºi verdicte capitale, cu o candoare vecinã cu nebunia sau cu poveºtile de adormit copii, concluzionând, citez din nou ”Faptele lui Dobre nu pot fi disociate, este ca ºi când cãpitanul îºi abandoneazã camarazii pe front ºi dezerteazã. Cãpitanul ar fi ajuns în faþa Curþii Marþiale”?? Rãspuns categoric, nu, nu mi-am salvat propri-ami piele ºi nici n-am dezertat! Care fapte ºi despre ce fel de dezertare gavaresti, moº miliþian? Vorbind aiurea despre fapte ºi dezertãri, le poþi ºi probã, moº Teacã? Eu, în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015
schimb, îþi pot proba oricând, atât þie cât ºi colegilor tãi securiºti (aflaþi sub aceeaºi umbrelã a fostului MAI), cu sute de documente scrise de mânuþele voastre criminale, cu fotografii, filme, casete audio, note de filaj întocmite zi de zi, ceas de ceas, minut de minut, ºi chiar cu Tehnica Operativã (TO) în care eram înregistrat, ambiental ºi în interiorul clãdirilor, chiar ºi în timpul somnului plus scremetele copilului meu, aflat pe oliþa de noapte. În curând voi scoate la ivealã ºi ordinul de strãmutare a criminalului-ºef, Nicolae Pleºiþã, plus dosarul penal nefinalizat! Ce-aº mai putea sã-þi zic, miliþianule obraznic ºi neruºinat, în afarã de existenþa probelor amintite? Doar sã-l copiez pe Paul Goma, altã victimã directã ºi incontestabilã a aceluiaºi criminal-ºef, N. Pleºiþã: „ba pe-a mãtii!”, anonimule, fost miliþian! Acum serios, am trãdat eu, în oice fel, Revolta minereascã din august 1977 sau oricare miner revoltat? Acelaºi rãspuns, categoric nu! Am mai spus-o de multe ori public ºi o repet: nu existã nici cea mai micã probã, de orice fel, care sã arate cã eu am trãdat pe oricare miner revoltat în august 1977, prin referite nominale ºi sub orice formã privind fapte, locuri ºi/sau întâmplãri! Recunosc cã am fost anchetat, bãtut ºi chiar schingiuit pentru a denunþa foºtii mei colegi greviºti de frunte (mi-au fost arãtate ºi fotografii), dar de fiecare datã rãspunsul a fost acelas „nu-l cunosc, nu l-am vãzut ºi nu l-am întâlnit niciodatã”, dar neºansa mea e ca pânã-n prezent nu dispun de nici-o dovadã care sã-mi susþinã spusele, deºi eforturi am fãcut destule ºi le voi mai face. În schimb spun, cu toatã responsabilitatea, cã dispun de mãrturii olografe ale mai multor mineri rãzvrãtiþi, chiar ºi colaboratori apropiaþi, care-au cedat presiunilor ºi probabil bãtãilor securiºtilor, forþându-i sã spunã tot ce ºtiau despre mine ºi familia mea, inclusiv membri mai apropiaþi ai familiei mele. Tot atât de categoric spun, cu probe de deconspirare, cã
dispun de lista întreagã a colaboratorilor Securitãþii care m-au turnat aceleisi instituþii criminale. Nu-i judec ºi nu-i voi denunþa niciodatã în public pentru cã ºtiu, pe propria-mi piele, cât de greu e sã reziºti. Doar întreb: cine pe cine a trãdat? Dacã voi mai fi fãcut trãdãtor în piaþa publicã, cred cã miar fi greu, de aici în colo, sã mai rezist calomniilor ºi sã fiu nevoit sã apelez la justiþie, cu probe, pentru adevãr ºi pedepsirea calomniatorilor. Avertizez public cã dispun de suficiente resurse financiare, câºtigate cinstit ºi legal, pentru ami permite ºi acest „lux”, apelul la justiþie! Aviz pescuitorilor în ape tulburi! Sunt aproape de sfârºitul acestei epistole, pentru cã nu cred cã lãrgindu-mã cu mai multe întrebãri lãmuritoare, poate fi afiºatã public, presupun din lipsã de spaþiu. Sugerez doar ºi chiar invit pe cei care-mi contesta comportamentul meu public, dupã strãmutarea mea din Valea Jiului, sã-ºi probeze spusele, nu cu trimiteri la compilaþii ºi gargare ieftine, ci la probe de necontestat. Pe final ºi scurt mã refer la faptul cã am fãcut „ªtefan Gheorghiu” ºi de aici, probabil confuzia cã m-aº fi dat cu Securitatea ºi PCR. Am mai rãspuns public la acesta asazisa dilema! Adaug doar câteva întrebãri ºi rãspunsuri! Am mers eu la St. Gh. imediat dupã strãmutarea în Craiova? Rãspuns, categoric nu! Am mers în anul 1981, la 4 ani dupã Revoltã (la sugestia unui ziarist local, fost muncitor la întreprinderea unde eu mã recalificasem ca sudor!), la examenul de admitere la facultatea de ziaristicã, unica pe þara ºi funcþionând chiar în sediul Acad. ªtefan Gheorghiu, dar pe motivul, chipurile, cã locurile fuseserã ocupate cu note mai mari, am fost repartizat la secþia economicã, la fãrã frecvenþã, cu durata de 5 ani. ªi acum întrebãrile fireºti: am devenit eu activist al PCR, oricât de mãrunt? Rãspuns, nu! Se gãseºte undeva vreo semnãturã a mea pe vreun articol în orice ziar sau revistã din acea epocã? Rãspuns, categoric nu! Am fost eu cursant la zi, cu scoatere din producþie ºi plãtit
precum activiºtii ºi securiºtii? Rãspuns, nu! Muncitor, sudor, am intrat la secþia economicã de la ªtefan Gheorghiu, ºi tot în funcþia de sudor am terminat-o! În loc sã fiu felicitat cã am rezistat spãlãrii pe creier cu rahat comunistoid, observ c-am fost ºi sunt blamat tocmai pentru ce n-am fãcut? Cum se numeºte asta? Rãspuns, rea credinþã ºi totalã optuzitate! Posibilul reproº care mi s-ar face ar fi cam acesta: bine, bine, înþelegem cã n-ai profitat ºi nici n-ai devenit spãlat pe creier, atunci cam ce-ai fãcut în timpul ºi dupã ªtefan Gheorghiu? Iatã ºi rãspunsul foarte scurt, bazat exclusiv pe probe! Am fãcut nenumãrate memorii scrise adresate lui Nicolae Ceauºescu în care-l acuzãm de strãmutarea în Craiova, bãtãile de la Securitate ºi represiunile asupra colegilor mei revoltaþi, aflate chiar din gurã securiºtilor în timpul anchetelor la care-am fost supus. Toate acele memorii le-am gãsit în dosarele mele întocmite de Securitate, ceea ce înseamnã cã n-au ajuns la Ceauºescu?! În anul 1984 mi-am mobilizt colegii de muncã la întreprinderea unde lucram ca sudor ºi am declanºat douã greve succesive în protest faþã de restricþiile de apã, lumina ºi gaze atât la locul de muncã cât ºi la domiciliile locuitorilor din Craiova. Dupã o disputã, la sfârºit unei ºedinþe a „oamenilor muncii”, cu secretarul de partid al întreprinderii unde lucram, l-am lovit puternic în faþã cu pumnii pentru cã mi-a strigat cã „Tu ºi derbedeii tãi din Valea Jiului ar fi trabuit sã fiþi puºi la zid ºi împuºcaþi!”, apoi mã ºi avertizat cu expresia „Vezi cã aici nu eºti în Valea jiului!” Politrucul ºi-a scos certificat medical dar i s-a interzis sã mã dea în judecatã pe motivul de a nu „populariza cazul ºi a face pe placul duºmanilor partidului nostru”. Pe data de 17 noiembrie 1987 am mers la Bucureºti, la sediul Comitetului Central al PCR, unde am adresat ultimul memoriu lui N. Ceauºescu ºi protetand fizic în faþa acelei clãdiri, împotriva represaliilor administrate muncitorilor braºoveni rãzvrãtiþi. Actul meu sã soldat cu arestarea
mea ºi ducerea într-o clãdire necunoscutã unde dupã ce-am fost forþat injectat cu substanþe chimice care m-au adormit ºi mi-au pricinuit ºi mult rãu dupã aceea, m-au râs pe cap ºi pe alte pãrþi intime, m-au hipnotizat, ºi dupã ce m-am trezit mi s-a spus cã ei, cei în halate albe ºi în prezenþa altor 2 civili, au detectat la aparatele lor cã eram nebun, atât eu cât ºi tatãl meu ºi în mod sigur ºi fiul meu, dupã care m-au lãsat în Gara de Nord cu avertismentul sã mã întorc la Craiova ºi interzicându-mi sã mã mai întorc în Bucureºti. Nu mã plâng ºi nici nu mã justific nimãnui, ci doar mãrturisesc celor care au ochi ºi urechi sã citeascã ºi sã audã ºi sã ia aminte cam cum se soldã adevãrata rezistenta împotriva unor ticãloºi ºi criminali care-au servit cu „zel ºi devotament” (sloganul lor!) un regim dupã chipul ºi asemãnarea lor. Cred cã cel mai important lucru este cã e aproape de intrare în vigoare a unui proiect de lege de care sã se bucure toþi minerii care pot proba c-au suferit teroarea comunisto-securisticã , urmare a Revoltei anticomuniste din august 1977 ºi toatã suflarea vârstnicã ºi tânãra a Vãii Jiului sã se mândreascã cu asta, indiferent de cine ºi cum a iniþiat ºi sprijinit acest proiect. Evident, mai puþin cãlaii încã nepedepsiþi, de ieri, care mai ºi îndrãznesc, azi, sã ºi insulte eroismul ºi sacrificiile celor care au luptat, cu ei, pe faþã ºi nu din poziþii de anonimi. În ce mã priveºte, am afirmat public ºi re-afirm, dacã, repet dacã, voi beneficia de orice drept financiar i-l voi dona necondiþionat, posibil împãrþit la 3-4 copii orfani ºi/sau sãraci ai Vãii Jiului, alegerea lor lãsând-o la aprecierea comunã a managementelor ziarelor locale ale Vãii Jiului. Salut Valea Jiului ºi locuitorii acesteia, în special tineretul care n-a trãit vremurile acelea, ºi care nu trebuie sã uite cã acolo au avut loc eroisme care-au fost reprimate cu cruzime ºi sãlbãticie de un regim odios ºi criminal. Constantin DOBRE
Klaus Iohannis a primit avizul consultativ privind graþierea Monicãi Iacob Ridzi inisterul Justiþiei M a comunicat Preºedinþiei României avizul consultativ cu privire la graþierea Monicãi Iacob Ridzi. Tiberiu Iacob-Ridzi a depus pe 28 mai la Palatul Cotroceni mai multe documente cu privire la graþierea Monicãi Iacob-Ridzi care însumeazã aproximativ 2.000 de pagini.
Potrivit rãspunsului oferit de Ministerul Justiþiei cotidianului Cronica Vãii jiului, preºedintele României poate decide dacã Monica Iacob Ridzi va fi graþiatã sau dacã pedeapsa îi va fi comutatã într-una mai uºoarã. “Potrivit art. 1 din Legea nr. 546/2002 privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, republicatã[1], „graþierea este mãsura de clemenþã
ce constã în înlãturarea, în total sau în parte, a executãrii pedepsei aplicate de instanþã ori în comutarea acesteia în una mai uºoarã”, aceasta putând fi acordatã individual, prin decret al Preºedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituþia României, republicatã, sau colectiv, de cãtre Parlament, prin lege organicã, conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituþia României, republicatã (art. 2 din acelaºi act normativ). În conformitate cu dispoziþiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 546/2002, republicatã[2], Preºedintele României a solicitat aviz consultativ din partea Ministerului Justiþiei”, se aratã în rãspunsul remis cotidianului Cronica Vãii Jiului de cãtre Ministerul Justiþiei. Au fost solicitate documente de la Înalta Curte
Dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”
Ion Iliescu acuzat de crime împotriva umanitãþii ostul preºedinte F Ion Iliescu ºi fostul ºef al SRI
Virgil Mãgureanu au fost audiaþi în dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990” ºi a fost extinsã urmãrirea penalã în dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”. Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a extins urmãrirea în dosarul în care patru persoane ºi-au pierdut viaþa în anii ’90 când minerii din Valea Jiului au fost în Piaþa Constituþiei. Ion Iliescu are calitatea de suspect în dosar. “Ca urmare a ordonanþei procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie de infirmare a soluþiei ºi confirmare a ordonanþei de cãtre judecãtorul de camerã preliminarã din cadrul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, procurorii militari continuã ancheta în dosarul nr. 47/P/2014 privind eveni-
mentele din 13-15 iunie 1990. Prin ordonanþa nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrãrii juridice ºi efectuarea în continuare a urmãririi penale sub aspectul sãvârºirii infracþiunii contra umanitãþii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g ºi j din Codul penal constând în reprimarea violentã a manifestaþiei din Piaþa Universitãþii, din dimineaþa zilei de 13 iunie 1990, soldatã cu decesul a patru persoane ºi rãnirea prin împuºcare a altor trei, precum ºi vãtãmarea corporalã ºi lipsirea
de Casaþie ºi Justiþie, dar ºi de la Tribunalul Bucureºti, toate acestea fiind înaintate lui Klaus Iohannis. “Pentru elaborarea avizului consultativ, Ministerul Justiþiei a solicitat informaþii din partea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie precum ºi din partea instanþei de executare, Tribunalul Bucureºti. Condamnata se aflã la Penitenciarul de libertate a aprox. 1.000 de persoane în zilele de 14 ºi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanºat de cãtre muncitori din unele centre industriale ºi bazine carbonifere din þarã”, se aratã în comunicatul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie În cauzã s-a dispus extinderea urmãririi penale faþã de mai multe persoane. “Prin aceeaºi ordonanþã s-a dispus extinderea urmãririi penale cu privire la participarea altor persoane la sãvârºirea faptelor descrise anterior. În perioada urmãtoare vor fi audiate persoanele faþã de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmãririi penale sub
Gherla, în curs de executare a pedepsei rezultante de 5 (cinci) ani închisoare. A început executarea la data de 16.02.2015, pedeapsa expirând la data de 15.02.2020. La data de 15 iulie 2015, Ministerul Justiþiei a comunicat cãtre Preºedinþia României avizul consultativ privind cererea de graþiere formulatã de condamnata Iacob Ridzi Monica”, se mai aratã în document. Pe 15 februarie, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnatã definitiv de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzatã de abuz în serviciu în legãturã cu organizarea Zilei Tineretului din 2009. Fostul ministru suferã de numeroase afecþiuni medicale, printre care trombofilie ºi leuconeutropenie. Mai mult, aceasta are doi copii mici: o fetiþã de 1 an ºi câteva luni ºi un bãiat de 5 ani. Monika BACIU aspectul sãvârºirii infracþiunii contra umanitãþii prev. de 439 lit. a, g ºi j din Codul penal ºi care la data evenimentelor deþineau funcþii de conducere la nivelul structurilor civile ºi militare ale statului, precum ºi în cadrul unor unitãþi economice”, se aratã în comunicat. Mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureºti, când forþele de ordine, susþinute de mineri, au intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. A fost consideratã cea mai sângeroasã, cea mai brutalã ca stil ºi anvergurã dintre toate acþiunile minerilor Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015
Dupã încãierãri, contestaþii ºi descalificãri, mai vor o datã! C
ontestaþii din prima pânã în ultima zi, prelungiri cu scandal ºi eliminãri din campionat, încãierãri ºi pierderi la masa verde, directori, ingineri ºefi ºi ºefi de formaþiuni, consilieri, lideri de sindicat, viceprimari etc. au trãit emoþii intense au fãcut galerie ca la marile meciuri, au înjurat ca pe stadion, vuvuzelele au rãsunat, s-au aprins spiritele încât arbitrii au fost nevoiþi sã intervinã. De sâmbãtã încoace se tot vorbeºte de Campionatul de fotbal de la Petroºani, aflat la a 8-a ediþie - încheiat sâmbãtã pe Stadionul Jiul Petroºani -, iar cererile curg pentru ca în decembrie 2015 sã mai fie organizat încã unul. Niciodatã pare sã nu fi fost ca astã datã la Campionatul de fotbal, care se organizeazã de opt ani în organizarea tinerilor social democraþi din Petroºani. A 8-a ediþie, care s-a încheiat sâmbãta trecutã, mai cere o ediþie tot în 2015, în luna decembrie ºi acest lucru se dezbãtea miercuri, la Petrila. Echipa poliþiºtilor, a minerilor de la Lonea ºi Livezeni, a celor de la SIMAUSROM, a SC Apa Serv, echipa Vulcanului, a PSD ºi UNPR au jucat cu multã determinare luând foarte în serios competiþia. Echipa TSD a fost contestatã pentru cã avea mai mulþi legitimaþi decât prevedea regulamentul, drept pentru care a fost descalificatã de comisie. Contestaþiile au curs din prima zi de luni, pânã sâmbãtã când s-a jucat
HOTÃRÂREA nr. 102/2015 privind alegerea domnului Ing. Mihai Basarab ca preºedinte de ºedinþã pentru ºedinþa de îndatã a Consiliului local al Municipiului Lupeni din data de 13 octombrie 2015 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Þinând cont de absenþa motivatã de la ºedinþã a domnului Ing. Gheorghiþã Manolache, preºedinte ales potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 98/ 2015 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile octombrienoiembrie 2015; În conformitate cu prevederile: - art. 35 ºi art. 47 alin. (3) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/
finala. Chiar ºi finala a dat emoþii organizatorilor, finalã cu prelungirea meciului, încât consilier ºi preºedinte TSD Petroºani, Lavinia Grigoriu, responsabilã a Campionatului, a exclamat: ”dacã oamenii ãºtia se omoarã pe teren, sã vezi consecinþe!”. ªi asta cã pe tot parcursul competiþiei vigilenþa a fost maximã, iar întârzierea echipei Minei Lonea la meciul cu Mina Livezeni pare sã fi fost apogeul, când firava Lavinia Grigoriu a trebuit sã sarã în mijlocul lor pentru a aplana tensiunea care putea sã degenereze. Aprigi au fost ºi componenþii echipei Apa Serv. Gãlãgioºi ºi pe alocuri recalcitranþi au fost susþinãtorii acestei echipe formatã din ºefi de secþii ºi ingineri, ºi cu galerie în fruntea cãreia s-au aflat
directori. Conform celor prezenþi, Daniel Preda s-a evidenþiat clar în acest sens. Dar nici ceilalþi nu s-au lãsat.
„ e drac se dã premiu? C 50.000 de euro? Sã ºtim pentru ce ne batem aºa”.
Toate echipele au avut ca jucãtori atâþia... ºefi – ”ºefu paseazã! ºefu, þine-l” etc. – încât determinarea datã de mândria statutului lor a fost covârºitoare. Dupã primele meciuri, un consilier din rândul suporterilor a întrebat contrariat: „Ce drac se dã premiu? 50.000 de euro? Sã ºtim pentru ce ne batem aºa”. ”Niciodatã în cei opt ani nu am lucrat cu atâþia seniori. De regulã în echipele participante predominau tinerii, pânã în 30 de ani. Ori, cu cei
tineri altfel poþi discuta în asemenea momente tensionate. Nu mi-a fost uºor, de exemplu când între echipele de la Lonea ºi Livezeni s-au aprins spiritele rãu. Am fost nevoitã sã sar în mijlocul lor ºi sã aplanez conflictul invocând, fãrã discuþii, regulamentul. ªi, deºi între ei se purtau... minereºte, au avut un comportament sportiv cu noi, ceilalþi. Toate echipele au fost susþinute de directori ºi ingineri ºefi sau de secþii de la întreprinderi ºi exploatãri miniere, toþi s-au implicat ridicând stacheta campionatului. Îmi pare rãu cã nu am avut pregãtitã o diplomã ºi pentru cea mai gãlãgioasã ºi recalcitrantã echipã. A fost o tacticã a lor ce merita evidenþiatã. Da, avem
cereri pentru un alt campionat de salã pentru luna decembrie” – a declarat organizator Lavinia Grigoriu. ”Probabil vom numi copetiþia altfel, pentru cã un campionat se þine anual, cel mai probabil Cupa Sf. Varvara, la fotbal de salã. ” – a precizat ºi consilierul local Costel Postolache, care a fãcut parte din echipa de organizare. Campioana de anul acesta a fost temuta echipã Acvila, ºtiutã ca
Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - ale art. 9 alin. (1) ºi art. 10 din O.G. nr. 35/ 2002 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - ale art. 9 ºi 10 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobat prin Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 75/ 2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul art. 47 alin. (3), art. 39 alin. (4), art. 45 alin. (1) ºi art. 115 alin. (1) lit. „b” din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE:
Art 1 (1) Se alege dom-
nul Ing. Mihai Basarab ca preºedinte de ºedinþã pentru ºedinþa de îndatã a Consiliului local al Municipiului Lupeni din data de 13 octombrie 2015. (2) Preºedintele de ºedinþã ales va exercita atribuþiile prevãzute de legislaþia în vigoare. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art 3 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, domnului Ing. Mihai Basarab, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 13 octombrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
HOTÃRÂREA nr. 103/2015 pentru revocarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 85/ 2015 privind aprobarea încheierii unui contract de servicii, prin licitaþie publicã, pentru asigurarea personalului necesar în vederea punerii în funcþiune a Domeniului Schiabil Straja Lupeni
hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 11 voturi „Pentru” ºi 2 „Abþineri” Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 107 din 13.10.2015, Expunerea de motive nr. 9.800/ 13.10.2015 a Viceprimarului Municipiului Lupeni prin
care solicitã revocarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 85/ 2015 privind aprobarea încheierii unui contract de servicii, prin licitaþie publicã, pentru asigurarea personalului necesar în vederea punerii în funcþiune a Domeniului Schiabil Straja Lupeni ºi avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” alin. (4) lit. “a” ºi alin. (9) ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 Se revocã Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 85/ 2015 privind aprobarea încheierii unui contract
fiind a poliþiºtilor, pe locul 2 s-a clasat EM Livezeni, iar pe locul 3 – SC Apa Serv. Golgeter a fost declarat Cosmin Kanduth, cel mai bun jucãtor – Gheorghe Gheorghiescu, iar cel mai bun portar – Romulus Bobu. Au arbitrat Mihai Spafiu, Bogdan Kremer, Cristian Kuszai. În tribuna stadionului au fost ºi reprezentanþi ai Clubului Jiul Petroºani – Ititesc ºi Tudorache, iar premierea s-a fãcut în prezenþa primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a felicitat echipele. Avea de ce! Doar preºedintele PSD, Ioan Rus, pãrea sã exclame: unde sunteþi psd-iºtii mei? Asta pentru cã, în afarã de organizatori, aceºtia n-au fost vãzuþi în tribune. Ileana FIRÞULESCU
de servicii, prin licitaþie publicã, pentru asigurarea personalului necesar în vederea punerii în funcþiune a Domeniului Schiabil Straja Lupeni. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 3 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Primarului Municipiului Lupeni, Viceprimarului Municipiului Lupeni ºi domnului Ec. Andrei Ostrowski în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 13 octombrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015
Apel pentru memoria minei
P
oze cu bunicul miner, cu tata în salopete sau cu o lopatã scoasã din mina Petrila, toate pot constitui un document, iar cei care au venit de pe la Bucureºti ca sã ne salveze amintirile, ne cer sã le fim alãturi.
Regizorul Andrei Dãscãlescu, cel care realizeazã un film despre ultimele zile ale minei, dar ne ºi aratã zilnic mici poveºti despre oamenii de acolo, îi îndeamnã pe cei din Valea Jiului ºi nu numai sã le fie alãturi cu fotografiidocument. Pe Andrei Dãscãlescu, regizorul care se încãpãþâneazã sã surprindã ultimele zile ale minei Petrila, l-am gãsit în salopetã ºi cizme de cauciuc. Cobora de la separaþie ºi, dacã nu sunt mulþi cei din Bucureºti
care ºtiu ce este separaþia, el ºtie mai multe decât ne aºteptãm noi. Doar trepiedul ºi camera din mânã îl deosebesc de restul minerilor, iar pentru cã s-a „bãgat” în sufletele lor, Andrei chiar îºi petrece toatã ziua pe la minã. Acum, însã, ne cere sprijin tuturor celor care vrem sã pãstrãm vie memoria mineritului din Petrila. „Este un apel cãtre toþi cei care au acasã amintiri cu Petrila, oraºul, sau mina, de a ni le transmite pe pagina de facebook Planeta Petrila, pentru a le trimite în posteritate. Vom face o
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
expoziþie cu ele, le vom posta pe Facebook, iar apelul este cãtre toþi cei care au acasã o pozã cu bunicul, cu bunica, cu pãrinþii de la mina Petrila, sau cu oraºul, dar care sã reprezinte cât de zât viaþa de miner sã ni le transmitã. Pânã acum am primit câteva fotografii ºi eu sper sã mai vinã, pentru cã vrem sã nu lãsãm mina sã moartã neobservatã, pentru cã nu meritã soarta asta”, spune Andrei Dãscãlescu, regizorul a cãrui film „Constantin ºi Elena” a fost premiat la mai multe festivaluri de film ºi chiar a fost difuzat în România de HBO. Regizorul Andrei Dãscãlescu, arhitectul Dragoº Dascãlu, sau artistul Ion Barbu se luptã zi de zi sã surpindã ceea ce mina mai are frumos în viaþa ei din ultimele zile. Sunt temerari ºi ne prezintã pe pagina lor de Facebook, Planeta Petrila, tot felul de poveºti minereºti, ce meritã sã fie urmãrite acum. Diana MITRACHE
Naveta din 2013, decontatã în 2015
S
e întâmplã în România zilelor noastre când guvernanþii ne demonstreazã cã educaþia nu este gratuitã. Abia în luna octombrie a acestui an guvernul a alocat bani pentru elevii care au fãcut naveta în anul 2013. astfel, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar solicitã unitãþilor
Actualitate 7
de învãþãmânt sã precizeze care sunt sumele necesare pentru decontarea navetei aferente anului 2013. “Având în vedere faptul cã în cursul lunii octombrie 2015 s-au alocat sume la titlul 57asistenþã socialã pentru decontarea transportului elevilor restanþã din anul 2013 (perioada aprilie – iunie 2013) vã rugãm sã ne comunicaþi urmãtoarele date: nece-
„Ziua Porþilor Deschise”, la Tribunalul Hunedoara
ribunalul Hunedoara T organizeazã vineri,
cã, celebrarea în fiecare an în data de 25 octombrie a „Zilei europene a justiþiei 23 octombrie 2015, civile” are ca raþiune între orele 10-13, principalã crearea unui manifestarea anualã eveniment simbolic, intitulatã „Ziua pentru a reaminti cã Porþilor Deschise”. justiþia este în primul rând ºi cel mai imporAceasta are ca scop tant, un serviciu pentru asigurarea transparenþei cetãþeni care le dã actului de justiþie ºi dreptul de a-ºi rezolva familiarizarea disputele private ºi de justiþiabililor cu aspectele a-ºi afirma drepturile. specifice activitãþii de Agenda manifestãrii judecatã. cuprinde, în principal, Preºedintele turul instanþei, vizitarea Tribunalului Hunedoara, compartimentelor din Mihaela Timiºan spune structura instanþei, accesarea portalului Tribunalului Hunedoara de la mama lui Fabiani, îi Fabiani a cântat cu un computer pus la gândul la mama sa mulþumeºte doamnei care a plecat la ceruri profesoare de acolo din ceruri”, a declarat în urma unui tragic accident de circulaþie pentru Cronica Vãii care a avut loc anul Jiului, bunica lui trecut la Petroºani Fabiani. chiar în Joia Patimilor. “Fabiani a trãit toate sentimentele ºi refulãrile sale pe scenã. A cântat cu gândul la mama sa, care era ochii lui”, ne mai spune bunica micuþului pianist. Fabiani este puºtiul care poate da oricui o lecþie de viaþã. Este artist ºi de fiecare datã când cântã la pian, gândul îi zboarã la mãmica sa.
Fabiani, cel mai bun din lume abiani, premiul I la Concursul F Internaþional de
Pian de la Nisa, Franþa. Fabiani Pricsina a reprezentat municipiul Petroºani în Franþa. Micuþul pianist din municipiul Petroºani s-a aflat la Nisa, în Franþa unde a participat la un prestigios concurs internaþional de pian. În þara lui Voltaire, micuþul pianist din Petroºani s-a clasat pe prima treaptã a podiumului. “Fabiani a luat locul I ºi îi mulþumim doamnei profesoare Adina Stan cã l-a îndrumat. ªi Fabiola,
Monika BACIU
sar sume pentru naveta elevilor restanþã 2013”, se aratã în informarea ISJ. La nivelul judeþului Hunedoara peste 2000 de elevi parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt. Anul trecut, pentru aceºti elevi, suma alocatã ca platã a deconturilor pe transportul între casã ºi ºcoalã a fost de 100.000 de lei pe lunã. Totodatã se cer statistici ºi referitoare la sumele necesare pentru plata persoanelor care au participat la examenele naþionale 2015 ºi pentru care nu s-au deschis creditele necesare. Monika BACIU dispoziþia publicului, informarea celor interesaþi cu privire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare a soluþiilor dosarelor aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara, sau a altor informaþii utile disponibile pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi la info-chioºcuri. Tribunalul Hunedoara invitã elevi, studenþi, justiþiabili, reprezentanþi ai societãþii civile, jurnaliºti, pe toþi cei interesaþi sã afle mai multe informaþii despre circuitul unui dosar, etapele procesuale ce se parcurg pânã la soluþionarea unei cauze, condiþiile în care lucreazã judecãtorii ºi personalul auxiliar, precum ºi despre cariera de magistrat, sã participe la „Ziua Porþilor Deschise”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Violeþii vin sã doboare... violeþii! Incredibil la Hunedoara, în weekend-ul trecut, 3.000 de spectatori la un meci de Liga a III-a! Echipa gazdã, F.C.ul nãscut din moartea
Corvinului, întâlnea liderul ASU Poli. Timiºoara, echipa despre care se spune cã ar reprezenta adevãratul spirit alb-violet al Timiºoarei. Cu sigu-
Fotbal juniori
Universitatea Petroºani (jun. D) neînvinsã de 5 etape La juniori C (14 ani) dupã o înfrângere „în familie” etapa trecutã, 1-4 cu ACS ªc. Jiul, cei de la ACS Fotbal Jiul au învins cu 4-0 pe cei de la Fair Play Vulcan, prin dublele realizate de Erokoz ºi Marcu. La juniori D (12 ani), juniorii Universitãþii Flavius Bulboaca Petroºani sunt pe un drum ascendent, fiind de cinci etape neînvinºi, 1-1 cu Sorii Junior`s Lupeni, golul gazdelor fiind marcat de Radu ªchiopu, dupã ce lupenenii au condus cu 1-0 prin golul lui M. Ungureanu. În tur, lupenenii au administrat singura înfrângere a Universitãþii, scor 1-0.
Adr. Marcu
Andrei Vânãtoru
ranþã, dacã ASU Poli. va promova în Liga a II-a, va fi o mare problemã pentru actuala nu prea agreata ACS Poli, fostã Recaº. Este cam fenomenul întâmplat cu FCSB... Dacã ASU Poli. va ajunge în Liga a II-a, vor fi mari probleme pentru ACS Poli. din Liga I. Ea îºi va pierde
Tot la juniori D, ACS ªc. Jiul Petroºani a învins la Vulcan cu 9-0 (Gheocea a marcat trei goluri), exact ca ºi în tur! La juniori E (10 ani), 16 goluri marcate în partida Pro Fotbal – ACS ªc. Jiul, scor 6-10 (pentru gazde, Bulboacã a marcat 5 goluri, pentru oaspeþi, Vânãtoru 4 goluri), iar la Lonea, Inter Petrila – Fotbal Jiul 4-4, într-un meci extrem de disputat. La finalul turului, clasamentele la juniori D ºi E se prezintã astfel:
JUNIORI D (GR. 2003) 1 2 3 4 5 6
Univ. Petroºani ACS ªc. Jiul Sorii Jun. Lupeni Minerul Uricani ªc. Jiul II Fair Play Vulcan
5 5 5 4 5 5
4 4 4 2 1 0
1 0 0 0 0 0
0 1 1 2 4 5
18-2 13p. 25-3 12p. 20-5 12p. 7-15 6p. 8-24 3p. 5-32 0p.
JUNIORI E (GR. 2005) 1 Pro Fotbal 5 5 0 0 38-7 15p. 2 ACS ªc. Jiul 5 4 1 0 27-5 13p. 3 Fotbal Jiul 5 3 0 2 14-23 9p. 4 Inter Petrila 5 1 1 3 12-22 4p. 5 Minerul Uricani 3 0 2 1 4-9 2p. 6 Univ. Petroºani 4 0 0 4 1-24 0p. Camp. Judeþean, Seria Valea Jiului Etapa a 6-a, 17-18 oct. 2015 Juniori C (gr. 2001) ACS Fotbal Jiul Petroºani – Fair Play Vulcan 4-0 Dynamic Lupeni – ACS ªc. Jiul amânat Juniori D (gr. 2003) ªc. Jiul II Petroºani – Min. Uricani amânat Fair Play Vulcan – ACS ªc. Jiul 0-9 Univ. Petroºani – Sorii Junior`s Lupeni 1-1 Juniori E (gr. 2005) Univ. Petroºani – Minerul Uricani amânat Pro Fotbal Petroºani – ACS ªc. Jiul 6-10 Inter Petrila – Fotbal Jiul 4-4
Rugby, D.N.S. – Play Off
val de simpatie ce ducea, într-un oarecare fel, spre îngrijorarea barosanilor de la Jiul. A fost doar o boare de vânt... Între timp, aici pe malurile Jiului, cele douã echipe trãiesc din amintiri, în timp ce pe Bega se cautã noi supremaþii în alb-violet.
Cronica de altãdatã
SCOR ÎN OCTOMBRIE `75 În 1975, acum 40 de ani, ªtiinþa Petroºani era una dintre echipele de temut ale primei ligi la rugby. La petroºani aproape nimeni nu reuºea vreun rezultat favorabil ºi nu de puþine ori victoriile erau tranºate la scor de petroºeneni. Pe vechiul stadion „Jiul”, ªtiinþa a aplicat o „Victorie la scor”, aºa cum spune ºi titlul unui articol semnat într-o gazetã localã, nou promovatei Olimpia Bucureºti, cu 24-3. „Victoria elevilor lui gheorghe Bãltãreþu, deºi categoricã, nu a reflectat diferenþa de valoare dintre cele douã echipe. Gazdele au excelat pe pachetul jocului de înaintaºi, realizând lucruri frumoase ºi pe linia de transferuri”. Nici nu e de mirare, am spune noi, când printre jucãtorii de marcã ai ºtiinþei Petroºani de acum 40 de ani îi gãseam pe Ortelecan, Tufean, Fl. Constantin, Enciu Stoica, E. Neagu, Budicã, Tudose, Dan Talpã, Veºtemeanu etc.
treaba cât mai bine, dovadã ºi rezultatele din ultima vreme, chiar dacã unii au sesiune, alþii au serviciu. Cu Galaþiul va fi un meci greu, dar avem un moral bun ºi sper cã vom încheia cu bine aceste ultime etape ale play-off-ului” a declarat Emil Drumea (foto), directorul tehnic al ªtiinþei Petroºani.
ªtiinþa Petroºani a avut „liber” În cea de-a doua etapã a play-off-ului la rugby în liga secundã, s-au jucat douã partide, ªtiinþa Petroºani rãmânând în stand-by. În cele douã partide, gazdele s-au impus fãrã probleme, acestea fiind R.C.M. Galaþi ºi Politehnica Iaºi. Pentru ªtiinþa Petroºani urmeazã o partidã grea sâmbãtã în „Dealul Institutului”, meciul cu R.C.M.
ºi bruma de spectatori pe care o mai are acum. Prin anii `70, ªtiinþa Petroºani din Divizia „C” la fotbal, „ameninþa” cu promovarea în „B”. Miile de studenþi de la Institutul de Mine îºi cam împãrþiserã afinitãþile între Jiul ºi ªtiinþa, care avea un
Galaþi. „Echipa noastrã are un moral bun. Avem la antrenamente, zilnic de la ora 16:00, în jur de 20 de jucãtori. Ei încearcã sã-ºi facã
Etapa a 2-a, 17 oct. 2015 R.C.M. Galaþi – R.C. Bârlad 41-24 C.S. Nãvodari – Polit. Iaºi 31-17 ªtiinþa Petroºani a stat Etapa a 3-a, 24 oct. 2015 R.C. Bârlad – C.S. Nãvodari ªtiinþa Petroºani – R.C.M. Galaþi Politehnica Iaºi stã
Paginã realizatã de Genu TUÞU