Skip to main content

CVJ nr 956, vineri 2 octombrie

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 956

Cronica Vãii Jiului Vineri, 2 Octombrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Atenþie sporitã pentru PLANETA PETRILA, UN FILM DESPRE MINERI copiii „stranierilor”

Mi

i de copii ºi adolescenþi din Valea Jiului au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate, iar în cazurile în care ambii pãrinþi au ales sã munceascã peste hotare, tinerii au rãmas în grija bunicilor sau a altor rude. În acest timp, scãpaþi de sub un control mai strict, mulþi dintre elevi chiulesc de la ore sau chiar abandoneazã ºcoala. Cu rare excepþii, aceºtia nu se aflã printre elevii cu rezultate deosebite la învãþãturã. „Cei cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate nu reprezintã un procent foarte mare. Totuºi noi îi avem în vedere ºi le acordãm o atenþie specialã. Rãmaºi de capul lor, pentru a nu abandona ºcoala, ei au nevoie de consiliere”, spun dascãlii. În municipiul Petroºani, oficial, câteva sute de copii au cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinã-

Mina Petrila, i-a schimbat opþiunea despre mineri

tate. Numãrul este mai mare în realitate pentru cã mulþi nu declarã autoritãþilor cu cine îºi lasã copiii datoritã faptului cã pleacã la muncã peste hotare. Cei mai mulþi minori rãmân în grija rudelor de pânã la gradul IV, a prietenilor de familie sau ajung chiar ºi în centre de plasament. M. GÂNJU

A

privit la TV cum, la Mineriadã, ortacii din Valea Jiului se îndreptau spre Bucureºti ºi credea cã sunt oameni rãi. Acum, dupã ce a trãit câþiva ani alãturi de ei ºi a venit de 10 ori la Petrila, a realizat cã, dacã ºtia adevãrul, îi încuraja sã vinã la Bucureºti. Andrei Dãscãlescu, un tânãr regizor, cãci despre el este vorba, face acum un film despre mina Petrila, care se închide în luna octombrie ºi vrea sã arate lumii cã minerii sunt oameni curaþi ºi cã energia alternativã nu va putea elimina mineritul. >>> PAGINA A 3-A

Bolovani dizlocaþi pe Defileul Jiului

Luna decembrie aduce asfaltul pânã la Petroºani ncidente pe Defileul Jiului. Lucrãrile Ide modernizare a

Defileului Jiului sunt îngreunate de condiþiile meteo, dar ºi de amplasamentul dificil. Circulaþia maºinilor prin Defileul Jiului e închisã între orele 9 ºi 18, din cauza unor lucrãri de modernizare. Principalul drum care face legãtura între Petroºani ºi Târgu Jiu va fi deschis pentru maºinile de

intervenþie ºi cursele regulate de cãlãtori. Reprezentanþii CNADNR susþin cã se vor încadra în graficul de lucrãri chiar dacã vremea nu este favorabilã. “Când plouã nu putem turna asfalt, dar se lucreazã la plase, rigole ºi lucrãri la versanþi. Traficul este restricþionat tocmai din cauza acestor lucrãri. A fost ºi un incident pe Defileu când un bolovan a cãzut pe cabina unei macarale. Noroc cã aceasta e ghidatã din tele-

comandã ºi nu se afla nimeni înãuntru cã se putea produce o tragedie”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj. Potrivit celor de la Drumurile Naþionale, pânã la sfârºitul acestei luni se va turna stratul de asfalt pânã la Lainici, iar în luna decembrie se va întâmpla acelaºi lucru pânã la Petroºani. “Pânã la data de 31 octombrie se va turna stratul de uzurã la mãnãstirea Lainici, iar pânã la 1 decembrie constructorul

s-a angajat sã toarne stratul de uzurã pânã la Petroºani”, a mai spus sursa citatã. DN 66 Bumbeºti JiuPetroºani (31 km.) este cea mai importantã arterã care asigurã legãtura dintre Oltenia ºi Ardeal iar contractul de execuþie este evaluat la aproximativ 30 milioane de euro. ªoferii care vor sã ajungã în zonã au la îndemânã mai multe rute prin care ocolesc însã sute de kilometri. Pe respectivul segment de drum, va fi

permisã circulaþia autovehiculelor destinate transportului public de persoane (microbuze, autobuze), autorizate în acest sens, ºi autovehiculelor cu regim prioritar. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

Hram la Biserica Acoperãmântul Maicii Domnului

Încã un card

H

M

icuþa bisericuþã din cartierul petroºãnean Dimitrov a avut, ieri, hramul. Creºtinii ortodocºi au sãrbãtorit Acoperãmântul Maicii Domnului, iar preotul paroh Gabriel Bulf ne explicã de unde se trage aceastã sãrbãtoare sub care funcþioneazã ºi micul lãcaº de cult. “Este al patrulea an când sãrãbãtorim Sfântul Acoperãmânt al Maicii Domnului în muniipiului Petroºani prin construirea acestei micuþe biserici. Ne bucurãm ºi cerem ajutorul Maicii Domnului, care potrivit învãþãturii noastre creºtine ne acoperã cu Sfântul Ei Acoperãmânt ºi ne-a adus pe lume pe Fiul lui Dumnezeu dupã trup care a împãcat omenirea cu Dumnezeu ºi am avut ºi noi ºansa mântuirii prin faptul cã Isus Hristos a luat asupra sa

toate pãcatele oamenilor Este o sãrbãtoare de pe vremea lui leon Cel Înþelept, a luat naºtere în Constantinopol acolo unde Sfântul Andrei cel Nebun dupã Hristos ºi ucenicul sãu Epifanie au vãzut-o pe Maica Domnului înconjuratã de cãtre Sfinþi printre care cel mai important Sfântul Ioan Botezãtorul ºi Sfântul Ioan Apostol ºi Evanghelistul, Ea þinând de mânã un omofor care îl poartã ºi arhiereul în momentul sãvârºirii slujbelor în Biserica

Ortodoxã, Ea atunci s-a rugat Fiului ca toþi cei care aduc rugãciuni sã pãzeascã de tot rãul toate bisericile. Nãdãjduim ºi noi la bisericuþa noastrã ºi a oraºului nostru, a Vãii Jiului pentru cã toþi avem nevoie de Dumnezeu în vremurile în care trãim”, a declarat preotul Gabriel Bulf. La Petroºani, în ziua de 21 noiembrie 2011 s-a sãvârºit sluba de târnosire a Paraclisului cu hramul "Acoperãmântul Maicii Domnului", unde se vor oficia slujbele pânã la finalizarea catedralei. Paraclisul, aflat în vecinãtatea Hotelului

Speriatã de decizia cu 1 leu pensie, petrileanca va primi în fapt 400 lei

”

Cei care au lucrat ºi doar o zi, vor beneficia de pensia socialã. Tânãra de la Petrila, va mai primi 399 lei care se adaugã la acel leu din decizie. Adicã un total de 400 de lei. Acea diferenþã pânã la aceastã sumã se acordã din bugetul de stat” – a declarat Gabriel Lungu, secretar de stat la Ministerul Muncii. Deciziile de pensionare care stabilesc o pensie de 1 leu, 5 lei, 10 lei etc. sperie pe foarte multã lume din rândul pensionaþilor nãscându-se un sentiment de nedreptate pânã la intrarea în panicã a beneficiarilor singuri ºi bolnavi. Cristina Nicoleta Rusu, din Petrila, a primit o asemenea decizie privind acordarea pensiei de invaliditate în 15 septembrie 2015, iar valoarea pensiei calculate funcþie de stagiul de contribuþie este de… 1 leu. Dar, conform noii legislaþii Cristina Nicoleta,

va primi pe cuponul de pensie 400 de lei. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii, Gabriel Lungu, a precizat cã Nicoleta Cristina Rusu va primi în fapt indemnizaþia socialã pentru pensionari. ”Cei care au lucrat ºi doar o zi, vor beneficia de pensia socialã. Tânãra de la Petrila, va mai primi 399 lei care se adaugã la acel leu din decizie. Adicã un total de 400 de lei. Acea diferenþã pânã la aceastã sumã se acordã din bugetul de stat” – a declarat Gabriel Lungu,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

secretar de stat. De regulã, deciziile de pensionare reflectã calculul în baza documentelor de cotizare pentru a se stabili acea diferenþã care este plãtitã de stat. De exemplu cine

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

"Petroºani", face parte din Complexul viitoarei Catedrale "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" care se va ridica în centrul municipiului Petroºani, lângã Parcul "Carol Schreter. Paraclisul Catedralei "Sfântul Prooroc Ilie" are o suprafaþã construitã de 56,68 mp ºi o înãlþime de 11,50 m. Este placat cu piatrã naturalã, tâmplãria este din lemn bãiþuit de stejar afumat iar învelitoarea e din tablã de cupru. Pictura interioarã a fost realizatã de devotatul ºi hãrãzitul pictor Curtean P. Petru ºi fiii sãi.

aosul revine de la anul. Dupã implementarea cardurilor de sãnãtate care au durat o veºnicie sã intre în posesia titularilor, Ministerul Sãnãtãþii ar mai dori un rând de carduri.

Acestea ar urma sã fie scoase la jumãtatea anului viitor ºi se adreseazã copiilor ºi adolescenþilor. Aceste carduri ar trebui sã vinã în completarea cardurilor de sãnãtate pe care le deþin deja adulþii, dar din pãcate la nivel naþional sunt încã sute de mii de persoane care nu au intrat în posesia lor. La nivelul judeþului Hunedoara numãrul total de carduri Monika BACIU returnate de Poºta

Românã este de 21.181, din care 7.164 de documente electronice au fost predate asiguraþilor ºi 3.337 medicilor de familie. În cazul în care o persoanã este asiguratã, dar nu a intrat în posesia documentului electronic, nu trebuie sã-ºi facã griji deoarece va putea beneficia de toate serviciile medicale ºi fãrã card. La nivelul judeþului Hunedoara, în momentul de faþã existã aproximativ 10 mii de carduri care nu au fost distribuite hunedorenilor. Acest lucru în condiþiile în care de la 1 septembrie, documentul electronic a devenit obligatoriu. De la aceastã regulã vor face excepþie asiguraþii din judeþul Hunedoara pentru care cardul încã nu a fost tipãrit. Monika BACIU

SC ACOMIN SA Deva

are o pensie de 5 lei, 7 lei, 10 lei, statul completeazã diferenþa ANGAJEAZÃ: pânã la 400 lei. z muncitori necalificaþi z dulgheri; Aceastã indemnizaþie z mecanici utilaje ( buldoexcavator, socialã pentru pensioncompactor, excavator, buldozer). ari a fost aprobatã de z ingineri constructori specialitatea civile, Curtea Constituþionalã infrastructura rutierã. în vederea stabilirii venitului minim drept pentru Oferim salarii motivante, cazare, diurna, care legislaþia în dometransport la domiciliu. niu trebuia pusã în CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 acord cu acestã decizie Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. a CC. Pensia minimã 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: era, în 2014, de 350 marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. lei, iar începând cu 1 0254.218.151 tel: 0254.215.770. ianuarie 2015 aceasta a crescut la 400 lei. Ileana FIRTULESCU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

PLANETA PETRILA, UN FILM DESPRE MINERI

Mina Petrila, i-a schimbat opþiunea despre mineri

A

privit la TV cum, la Mineriadã, ortacii din Valea Jiului se îndreptau spre Bucureºti ºi credea cã sunt oameni rãi. Acum, dupã ce a trãit câþiva ani alãturi de ei ºi a venit de 10 ori la Petrila, a realizat cã, dacã ºtia adevãrul, îi încuraja sã vinã la Bucureºti. Andrei Dãscãlescu, un tânãr regizor, cãci despre el este vorba, face acum un film despre mina Petrila, care se închide în luna octombrie ºi vrea sã arate lumii cã minerii sunt oameni curaþi ºi cã energia alternativã nu va putea elimina mineritul. Andrei Dãscãlescu face filme ºi ia premii pentru ele, dar la Petrila a ajuns cu gândul sã facã un film despre minerii de care auzise el cã au fãcut prãpãd la Bucureºti. A ajuns aici acum mulþi ani ºi, încet, încet, acum când mina Petrila îºi duce ultimele zile, a ajuns la o altã concluzie, concluzie pe care o vom vedea în filmul la care lucreazã acum. „De Paºti, în 2013 am avut o filmare aici ºi Ion Barbu m-a invitat la Petrila ºi am fost la Densuº de Înviere. Trebuia sã stau

doar o noapte, dar apoi am descoperit mina ºi am fost fascinat ºi chiar de atunci am început sã filmez ºi acum sunt la cea de a X-a vizitã. Pentru mine, minerii însemnau mineriadã ºi îmi aduc aminte în 1999, când stãteam lipit de TV sã vãd dacã ajung la Bucureºti sau nu ºi chiar asearã m-am uitat la niºte imagini de atunci ºi mi s-a schimbat complet perspectiva. Acum chiar mi-aº fi dorit sã ajungã la Bucureºti ºi sunt de partea lor”, spune Andrei Dãscãlescu, regizor.

I-a vãzut la muncã, i-a vãzut ieºind din minã ºi le-a înþeles efortul cu care îºi câºtigã pâinea. Stã cu ei la o bere ºi le priveºte în suflet, iar acum tânãrul regizor Andrei are planuri mari cu minerii noºtri. „Sper sã obþin acordul de a filma în minã ºi în subteran ºi mi-am propus sã documentez la mina Petrila acum, cât încã mai trãieºte ultimele zile ºi sã fac un film din asta, pentru cei ignoranþi ca mine, aºa cum eram eu ºi habar nu aveam cum e sã fii miner ºi cât de greu se

produce curentul ãla pe care eu îl consum lãsând becul aprins când nu e nevoie. Fac filmul acesta pentru cei ca mine, care nu ºtiu ce e viaþa de miner ºi cã nu este cum se spune la TV, cã energia eco e cea mai

Alt tip de donaþie - Voluntari pentru sânge

V

oluntarii de la Crucea Roºie Petroºani vor face în aceastã sãptãmânã ºi donaþii speciale cum este donarea de sânge, dupã ce vor participa alãturi de edilii Petroºaniului la manifestãrile dedicate Zilei Internaþionale a Vârstnicilor. Din 5 octombrie, va demara proiectul de lungã duratã ”Educaþie pentru sãnãtate”, acþiune care va avea loc în ºcoli cu colaborarea altor ONG-uri, a cadrelor didactice ºi cu sprijinul Primãriei Petroºani. Demersul este unul binevenit pe fondul focarelor de hepatitã apãrute în Valea Jiului. Dupã plecarea Feliciei Necºa, cea care a activat zeci de ani în fruntea Crucii Roºii Petroºani, este greu pentru o tânãra, care ocupã în prezent funcþia de director, sã activeze fiind comparatã în permanenþã cu predecesoarea sa, care a devenit ºi Cetãþean de Onoare al municipiului. Se pare cã pe Felicia Vitan acest lucru a motivat-o ºi a început de jos, prin munca depusã cot la cot cu voluntarii pentru reorganizarea ºi amenajarea spaþiilor în care-ºi desfãºoarã activitatea, prin modernizare ºi inovare. Proiectele ºi acþiunile curg, dar

relaþiile pe orizontalã ºi verticalã în domeniul umanitar se construiesc în timp, prin câºtigarea încrederii. Felicia Vitan ºtie acest lucru ºi merge mai departe putând fi vãzutã mai peste tot unde este nevoie de ajutor, dar ºi acolo unde se fac spe-

cializãri în domeniul umanitar. Sãptãmâna aceasta, marþi 29 septembrie, campania pentru salvarea vieþii Denisei, o tânãrã de 16 ani, care are grave malformaþii ale inimii, a fost încheiatã de voluntarii

Crucii Roºii din Petroºani. Tinerii, care au strãbãtut localitatea în lung ºi-n lat, au strâns o sumã importantã de bani pentru intervenþia chirurgicalã, care va fi efectuatã în Germania. Astãzi, Crucea Roºie va fi alãturi de Primãria Petroºani la manifestãrile prilejuite de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârtnice, iar vineri toþi voluntarii majori vor dona sânge. ”Facem acest tip de donaþie, de sânge, cu oarecare întârziere, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, care a fost în 29 septembrie”- a precizat directorul filialei Petroºani de

bunã ºi trebuie sã renunþãm la minerit”, afirmã tânãrul regizor. Andrei a realizat filme documentare premiate ºi difuzate în lume, iar acum vrea sã facã un film despre Petrila, cu mina, cu oraºul, cu minerii ei. Cruce Roºie, Felicia Vitan. De luni, 5 octombrie, va demara un proiect care se doreºte a fi de mai lungã duratã ºi care se adreseazã elevilor ”Educaþie pentru sãnãtate”. Crucea Roºie Petroºani a atras mai multe ONG-uri, iar cadrele didactice ºi responsbilii ºcolilor s-au alãturat acestui demers. Este vizatã igiena în special, iar copiilor li se va explica sub forma studiilor de

„Sper sã aibã un parcurs festivalier ºi, dacã vorbim de fimul meu „Constantin ºi Elena”, primul meu mare succes, documentar, cu care am mers în peste 50 de festivaluri ºi a fost difuzat în aproximativ 15 þãri ºi în România la HBO, sper ca ºi Planeta Petrila sã aibã acelaºi parcurs”, mãrturiseºte autorul filmului. „Planeta Petrila” este un proiect ce are ºi o paginã pe Facebook, iar minerii, mina ºi oamenii din Petrila sunt personajele principale. Pentru realizarea filmului sãi, Andrei chiar vrea sã intre în minã, sã îmbrace salopeta ºi sã punã mâna pe lopatã, mai multe zile la rând. Mina Petrila dã ultima tonã de huilã în luna octombrie ºi apoi începe închiderea perimetrelor exploatate ºi, implicit a minei. Diana MITRACHE caz pliante pe vârsta lor, pentru ca mesajul acþiunii sã aibã efectul scontat. În cadrul acestui proiect se vor face ºi donaþii constând în produse de igienã. Acþiunea ”Educaºie pentru sãnãtate” este binevenitã avându-se în vedere focarele de hepatitã apãrute în municipiul Vulcan, hepatita de acest tip fiind cunoscutã sub denumirea ”boala mizeriei” sau ”boala mâinilor murdare”. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

κi dau ultima suflare singuri, fãrã copiii alãturi recum în verP surile poeziei lui Adrian Pãunescu “Rugã pentru pãrinþi” se deruleazã zilele vârstnicilor care îºi trãiesc zilele la centrul de îngrijire de la Dãrãneºti. “Enigmatici ºi cuminþi, terminându-ºi rostul lor, lângã noi se sting ºi mor, Dragii noºtri, dragi pãrinþi”. Doar cã de multe ori aceºti bãtrânei nu mor lângã copiii lor, ci lângã strãinii care în ultimii ani ale vieþii le-au fost aproape. Se sting singuri, fãrã a-ºi vedea copiii. Ieri când toatã lumea a celebrat Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, buncii de la Centrul de Îngrijire din Dãrãneºti au fost triºti. Cele 27 de persoane de vârsta a III-a au fost în centrul atenþiei, dar mulþi dintre

ei nu au avut alãturi pe cine ºi-au dorit. Pentru mulþi, copiii le sunt plecaþi în strãinãtate în cãutarea unui trai mai bun, iar bunicii se simt nealinaþi ºi singuri, asta deºi în centru au parte de toatã îngrijirea ºi dragostea pe care le-o oferã angajaþii. Preotul Gabriel Bulf, cel care a pus bazele acestui centru spune cã de multe ori bãtrânii se sting din viaþã fãrã a-ºi vedea pentru ultima datã copiii. “Cea mai tristã

poveste este a celor care ºi-au pierdut copiii ºi din pãcate poate ºi-ar fi dorit sã fie mângâiaþi la vârsta aceasta de copiii cãrora le-au dat viaþã, iar alþii au muncit foarte mult iar acum sunt în imposibilitatea de a se deplasa, iar o situaþie delicatã cu care se confruntã vârstnicii este aceea cã sunt copii foarte mulþi plecaþi în strãinãtate pentru a-ºi câºtiga existenþa ºi ei trebuie sã fie în ocrotirea ºi îngrijirea noastrã. La noi sunt fericiþi pentru cã

lucrãm cu sufletul lor, dar sunt situaþii în care mulþi bãtrâni nu au parte de aceastã îngrijire deosebitã ºi pot sã nu îºi mai vadã copiii ºi sã moarã triºti”, ne spune preotul Gabriel Bulf. Ieri, de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, bunicuþii de la centru au fost vizitaþi de copii care l-au recitat poezii ºi le-au cântat cântece pentru a le alina dorul de nepoþi, dar ºi pentru a le însenina ziua. “De fiecare le pregãtim o mâncare foarte bunã, le pregãtim ºi ceva special, în sensul cã au fost copiii cu poezii, cu felicitãri, fãcându-i sã se simtã în aceastã familie a bisericuþei noastre, din care fac ºi vârstnicii parte. Astãzi au ieºit ºi la plimbare, ci care pot sã se deplaseze au fost ºi la bisericã, sunt lucruri frumoase pe care le facem împreunã. Avem copilaºi foarte mulþi care sunt angrenaþi în activitatea naostrã socialã pe care o desfãºurãm la Dãrãneºti unde avem 27 de vârst-

nici ºi unde avem pregãtite grijile noastre faþã de sufletele celor pe care noi îi îngrijim la centru. Cei 27 de vârstnici sunt ca ºi pãrinþii noºtri ºi mai avem 19 copii la grãdiniþã pe care de mici îi luãm, îi împãrtãºim, le explicãm ce înseamnã Dumnezeu”, ne mai spune preotul. Dupã o viaþã plinã de muncã ºi sacrificii, mulþi oameni ajung sã-ºi trãiascã bãtrâneþile în altã parte decât în casele lor. Poveºtile bãtrânilor care ajung în centrele de îngrijire pentru vârstnici sunt diferite: unii vin de bunãvoie, alþii sunt aduºi de familiile lor, iar în unele cazuri sunt luaþi direct din stradã. Pe toþi îi leagã însã acelaºi lucru: singurãtatea. Centrul este dotat cu toate cele necesare: bucãtãrie, camere amenajate cu mobilã nouã, televizoare ºi baie. Un alt astfel de centru, tot la Petroºani, se afla în etapa de reabilitare lucrãrile fiind în desfãºurare. Monika BACIU

Familia celebratã la Petroºani de autoritãþile locale

amilia este nucleul F fiecãrei societãþi.

Cãsniciile care dãinuie ani ºi ani reprezintã un model demn de urmat de orice tânãr aflat la început de drum. ªi pentru cã familia este baza în jurul cãreia s-a clãdit societatea ºi comunitatea, municipa-

litatea de la Petroºani i-a avut în prim-plan ºi în acest an pe cei care au aniversat 50 ºi ani de ani de cãsnicie. Într-un cadru festiv, cuplurile de aur au primit diplome de fidelitate, iar cei care au aniversat 60 de ani de cãsnicie au fost recompensaþi cu diplome de longevitate. Totul s-a întâmplat cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice.

“E 1 octombrie, e Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, cu aceastã ocazie vom premie familiile care împlinesc în acest an 50 de ani de cãsnicie, dar ºi 60 de ani de cãsnicie. E un lucru extradordinar ºi faptul cã dumnealor existã, pentru noi cei tineri sunt un exemplu de urmat ºi un imbold penru viaþa de familie, pentru avlorile morale ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

tot ceea ce a însemnat viaþa lor de-a lungul timpului pentru comunitatea noastrã din Petroºani, pentru ce au fãcut pentru oraº ºi pentru familiile lor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În viaþã nu totul e doar lapte ºi miere. În fiecare familie mai existã ºi momente de cumpãnã, iar familia Iova ne explicã cum a trecut peste aceste momente ºi care este secretul unei cãsnicii de duratã. “Au trecut foarte repede, frumos ºi bine cei 50 de ani de cãsnicie. În cãsnicie trebuie sã ai

multã rãbdare ºi înþelegere. Am trecut ºi peste momentele grele. Copiilor le spunem sã ia exemplu de la noi”, ne spun cei din familia Iova. 15 cupluri care au aniversat în acest an 50 de ani de cãsnicie ºi alte 6 care au ajuns la 60 de ani împreunã au fost premiate de municipalitatea de la Petroºani. Acestor familii li s-au pregãtit mai multe momente artistice, iar la final primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi i-a invitat sã ciocneascã un pahar cu ºampanie. Monika BACIU

A doua ºansã ºi cea mai importantã A

„Caniota” deschide stagiunea la Petroºani

Vorbim despre tot mai mulþi adulþi care se înscriu sã facã ºcoalã ºi faptul cã anul acesta nu au mai fost locuri în clase denotã tocmai ideea cã ºcoala trebuie fãcutã la timpul ei. De altfel, chiar asta susþin acum ºi cei care au 40 de ani ºi învaþã cu copiii lor la clasã. Zeci de oameni, unii dintre ei adulþi cu copiii de mânã, au venit joi la prima orã ca sã afle ce vor studia. Au toþi peste 14 ani, dar sunt abia în clasele primare ºi recunosc acum cã s-au convins cât sunt de în urmã cã au lãsat ºcoala deoparte. Fie cã au muncit, ori au pierdut vremea la momentul potrivit, toþi susþin acum cã fac sacrificii ca sã vinã ºi ºcoalã. Pentru ce vin, ne spun chiar ei: „Ca sã îmi continui studiile, cã nu am apucat sã le termin, când era timpul, la

âmbãtã seara, Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani îºi deschide stagiunea cu o comedie.

doua ºansã ºi cea mai importantã din viaþa lor o prind acum când au trecut de copilãrie.

vremea potrivitã. Sunt în clasa a VII-a ºi am 3 copii la aceastã ºcoalã cu mine. Eu chiar am îndemnat foarte mulþi prieteni pe care îi am, ori vecini sã vinã aici ºi le-am zis sã facã ºcoalã ºi ei, dar deocamdatã au venit sã se înscrie ºi nu mai sunt locuri”, ne spune un bãrbat în toatã firea, care la 40 de ani vine sã înveþe carte. „Am 28 de ani ºi am venit sã termin ºcoala.. Acum sunt în clasa a IV-a, cã am avut niºte probleme ºi nu am mai putut sã continui atunci. Acum este mai greu cã lucrez ºi vin ºi la ºcoalã. Trebuie sã mã împart în 3 locuri, acasã cu copiii mei, la ºcoalã ºi la servi-

ciu acum”, ne spune un alt tânãr elev. ªcoala începe pentru ei dupã un orar aproape similar cu cel al copiilor lor. Învaþã împreunã cu ei ºi poate cã sunt ajutaþi de cei mici, care le aratã literele la calculator. „Mai au calculatoare ºi cunosc literele de tipar ºi este mai uºor sã transformi literele de tipar în litere de mânã. Au imediat un sprijin ºi atunci reþin”, spune Lucia Huþanu, învãþãtoarea lor. A doua ºansã nu este tocmai irositã, dacã stãm sã ne uitãm cã în prima zi, la deschidere, curtea ºcolii a fost plinã de cursanþi. „Anul acesta a terminat prima promiþie ºi au venit toþi sã se

înscrie la seral în clasa a XI-a. Vedeþi cã avem cereri multe ºi chiar am depãºit numãrul elevilor din clase. Avem 3 clase de anul I, o clasã de învãþãmânt primar ºi în total sunt 10 clase”, a precizat ºi Camelia Paraschiv, director adjunct Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Alfabetizarea ºi necesitatea de a avea minim 8 clase îi aduce la ºcoalã. Vin chiar ºi sâmbãta ºi au venit, în baza unui program de alfabetizare, toatã vara. „Au venit toatã vara, pe cãldura asta insuportabilã ºi au fost prrezenþi de la 9,00 pânã la 13,00, când au frecventat cursurile”, afirmã învãþãtoarea lor, Lucia Huþanu. Cei mai mulþi spun cã nu mai lasã ºcoala ºi regretã cã nu au fãcut-o la timp. Vin la ºcoalã ºi le este ºi mai greu, pentru cã, pe lângã locul de muncã, au copii ºi propriile lor teme, iar dacã ar fi sã dea timpul înapoi, toþi ar fi stat la 6 ani în clasa I ºi nu acum la 40. Diana MITRACHE

S

Actorii sunt în vervã ºi ne-au demonstrat asta la repetiþii, iar povestea spumoasã, pusã în scenã de Horaþiu Ioan Apan, ne duce în timp, undeva la Paris, loc numai bun de a râde sâmbãtã seara. Actorii de la Petroºani ne promit ºi ei zâmbete ºi îi vom revedea, dupã vacanþã, în „Caniota” un spectacol ce ne trimite în Franþa. Va fi voie bunã ºi multã distracþie, dar ºi poveºti de iubire, iar Oana Liciu Gogu chiar ne promite cã, de data asta, vrea sã îºi gãseascã perechea pe scenã, cumva la mica publicitate. „De data asta încerc, dar nu vã dezvãlui pânã sâmbãtã, dacã mã mãrit

De astãzi existã garanþii certe cã Valea Jiului nu rãmâne fãrã apã potabilã pe perioada reabilitãrii barajului de la Valea de Peºti emerile cã T populaþia din vestul Vãii Jiului ar

putea rãmâne fãrã apã potabilã dupã golirea barajului de la Valea de Peºti au fost eliminate, odatã cu finalizarea în timp record, a unei investiþii de siguranþã realizata de Apa Serv Valea Jiului. În acest sens, Apa Serv Valea Jiului a pus astãzi în funcþiune sursa de alimentare din râul Jiul de Vest. Aceasta a fost realizatã într-un timp record de numai douã sãptãmâni de cãtre angajaþii operatorului regional de apã din Valea Jiului. ”Vreau sã-i felicit pe toþi angajaþii noºtri care sub coodonarea colegilor mei Florin Donisa ºi Cristi Ionicã, au lucrat exemplar, în ciuda vremii nefavorabile, pentru ca

aceastã investiþie sã poatã fi terminatã la termenul pe care ni l-am impus ”, a declarat Costel Avram, directorul Apa Serv , astãzi, la punerea în folosinþã a staþiei de captare a apei realizatã la Valea de Peºti. Noua staþie de captare, construitã pe Jiul de Vest în apropiere de uzina de apã de la Valea de Peºti va asigura debitul de apã necesar pentru asigurarea celor 300 l/s de apã necesari pentru a garanta consumul în localitãþile din vestul Vãii Jiului. ªeful departamentului tehnic al

ASVJ, ing. Florin Donisã aratã cã ”practic am construit, în timp record, cu angajaþii noºtri dar ºi cu sprijinul celor de la Apele Române un mic baraj de acumulare provizoriu, o staþie de pompare a apei din Jiu, dotatã cu 3 pompe, ºi o conductã de transport pe

o lungime de circa 150 de metri care aduce apa din Jiu în staþia de tratare de la Valea de Peºti . Împreunã cu sursele noastre de pe Buta ºi Lazãrul, noua captare ne dã acum siguranþa cã avem debitul de apã necesar pentru a funcþiona la capacitate normala, astfel încât nu vor exista sincope în ceea ce priveºte asigurarea apei la parametrii corespunzãtori pentru beneficiarii noºtri din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi parþial, Petroºani”, spune Florin Donisa. Odatã cu finalizarea

acestui obietiv de investiþii realizat de Apa Serv, cei de la Apele Române vor începe, de mâine, golirea totalã a barajului de acumulare de la Valea de Peºti ºi demararea efectivã a lucrarilor de curãþare a vanelor ºi a celorlalte lucrãri de reabilitare. Toate aceste lucrãri vor dura pânã în luna martie a anului viitor, însã reumplerea la capacitate maxima a barajului de la Valea de Peºti ar putea dura pânã la doi ani. Cu toate cã realizarea acestei investiþii dar, mai ales, exploatarea acestuia aduce o creºtere a cheltuielilor operatorului de apã din Valea Jiului, pentru directorul general Costel Avram garanþia faptului cã oamenii vor avea apã potabilã 24 de ore din 24 este mult mai important decât valoarea profitului financiar al firmei consemnatã la final de an.

sau nu. Rãmâne de vãzut. Cred cã este pentru prima oarã când mã întâlnesc cu un aastfel de personaj. Încã nu mi-am dorit într-un spectacol sã mã mãrit, de data asta doresc ºi cred cã sunt puþin vinovatã de desfãºurarea evenimentelor”, a spus actriþa Oana Liciu Gogu. Ne vom încãrca bateriile ºi ne vom bucura de compania actorilor, iar Mihai Sima a fost cel care ne-a spus cã musai trebuie sã fim în salã, sâmbãtã seara. „Într-adevãr este un text comic ºi ne face plãcere sã îl jucãm. Personajele nu sunt deloc uºoare ºi datoritã faptului cã este un text scris de un dramaturg de care eu nu auzisem pânã acum. Povestea este scrisã în secolul al XIX lea, dar este o reuºitã”, ne explicã ºi actorul Mihai Sima. „Caniota” este acel porcuºor de porþelan în care protagoniºtii pun câte un bãnuþ, iar întreaga întâmplare este savuroasã. Savoarea i-a dat-o ºi regizorul care s-a gândit cã

piesa Caniota este cea mai potrivitã pentru a deschide noua stagiune la Petroºani. „Caniota este un text din secolul XIX, când fãcea vogã în Paris, aºa încât cã prin 1905 se juca a 1.000-a reprezentaþie a acestui text, deci face parte din patrimonul universal al dramaturgiei ºi este o poveste în care niºte burghezi simpatici, ridicoli ºi provinciali ajung pentru cã adunã în timpul jocurilor lor de cãrþi, o sumã frumuºicã, ajung deci sã spargã banii la Paris. Ei fiind învãþaþi cu alt univers, ajung la Paris, un loc ce funcþioneazã dupã alte reguli ºi nimeresc dintr-o peripeþie în alta”, ne-a spus regizorul Horaþiu Ioan Apan. Boacãnele ºi micile peripeþii ale celor de pe sceanã suntem invitaþi sã le trãim pe viu sâmbãtã seara de la ora 18,00. Începe noua stagiune ºi conducerea teatrului din Petroºani promite nume mari pe aceastã scenã ºi piese de excepþie de fiecare datã. Diana MITRACHE


6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

HOTÃRÂREA NR. 92/2015 privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt din Municipiul Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni; Vãzând adresele transmise de Directorul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, al Liceului Tehnologic Lupeni, al Grãdiniþei cu Program Normal „Lumea Copiilor” Lupeni ºi al ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni prin care solicitã Consiliului Local al Municipiului Lupeni sã-ºi desemneze reprezentanþii în consiliile de administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt; Analizând Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni ºi Raportul Compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului

Lupeni; Þinând cont de avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În concordanþã cu prevederile art. 96 alin. (2) lit. „c” din Legea educaþiei naþionale nr. 1/ 2011, ale art. I pct. 21 din O.U.G. nr. 49/ 2014 privind instituirea unor mãsuri în domeniul educaþiei, cercetãrii ºtiinþifice ºi pentru modificarea unor acte normative ºi þinând cont de prevederile Ordinului MEC nr. 5619/ 11 noiembrie 2010 privind modificarea Ordinului ministrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 4.925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit.

HOTÃRÂREA NR.93/2015

privind aprobarea încetãrii a douã contracte de închiriere ºi repartizarea acestor locuinþe situate administrativ în blocul 56 – ANL, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Vãzând adresele nr. 7178/ 14.08.2015 ºi 7954/ 20.08.2015 prin care Compartimentul de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni aduce la cunoºtinþa Comisiei sociale pentru analizarea cererilor de locuinþe ºi repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni faptul cã pentru douã locuinþe din bl. nr. 56 – ANL, Bulevardul Pãcii,

Municipiul Lupeni, respectiv sc. 1 ap. 3 ºi sc. 2 ap. 11, s-a dispus, prin acte adiþionale la contractele de închiriere, rezilierea contractelor de închiriere, prin acordul pãrþilor; Având în vedere iniþiativa Viceprimarului Municipiului Lupeni, exprimatã prin Nota de fundamentare nr. 8822/ 17.09.2015, Rapoartele Comisiei sociale pentru analizarea cererilor de locuinþe ºi repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni cu nr. 8251 ºi 8252 / 31.08.2015; Þinând cont de avizele Comisiilor de

“d”, alin. (6) pct. 1, alin. (9) precum ºi art.45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare

HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se desemneazã ca reprezentanþi ai Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie al Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni ºi al Liceului Tehnologic Lupeni urmãtorii: - Prof. Maria Pestrea, consilier local, Preºedinte al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; - Prof. Rodica Cîmpean, consilier local, Secretar al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; - Iacob Viorel Mesaroº, consilier local, Preºedinte al Comisiei nr. 4 juridicã ºi de

specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În baza dispoziþiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile

disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; (2) Se desemneazã ca reprezentanþi ai Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie al ªcolii Gimnaziale nr. 3 urmãtorii: - doamna Prof. Maria Pestrea, consilier local, Preºedinte al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; - Prof. Rodica Cîmpean, consilier local, Secretar al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; Art. 2 Doamna Prof. Maria Pestrea, consilier local, Preºedinte al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni, este desemnatã ca reprezentant al Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie la Grãdiniþa PN+PS „Lumea Copiilor” Lupeni. Art. 3 Pe data constituirii consiliilor de administraþie

ulterioare

HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se aprobã încetarea contractului de închiriere nr. 8303/ 3/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Deac Rãzvan Gheorghe pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56- ANL, sc. 1, ap. 3, Judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale. (2) Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul nr. 56 - ANL, sc.1, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, doamnei Csorba Irina aflatã pe prima poziþie în lista anualã de prio-

conform prevederilor Legea educaþiei naþionale nr. 1/ 2011 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare aduse prin O.U.G. nr. 49/ 2014 privind instituirea unor mãsuri în domeniul educaþiei, cercetãrii ºtiinþifice ºi pentru modificarea unor acte normative precum ºi ale prezentei hotãrâri orice prevedere contrarie se abrogã. Art. 4 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ. Art. 5 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara fiind adusã la îndeplinire de cãtre reprezentanþii desemnaþi ºi Conducerile Unitãþilor de învãþãmânt de pe raza Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 24 septembrie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ TEODOR MANGU CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

ritãþi. Art. 2 (1) Se aprobã încetarea contractului de închiriere nr. 8303/ 34/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Wilk Sergiu pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56ANL, sc. 2, ap. 11, Judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale. (2) Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul nr. 56 - ANL, sc. 2, ap. 11, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, domnului Strava Cristian aflat pe prima poziþie în lista anualã de prioritãþi. Art. 3 Hotãrârea poate fi contestatã pe calea contenciosului administrativ în 30 de

zile de la comunicare. Art. 4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, doamnei Csorbã Irina ºi domnului Strava Cristian, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 24 septembrie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ TEODOR MANGU CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

O nouã manifestare marca INSEMEX Petroºani

I

NSEMEX Petroºani a organizat ºi în acest an simpozionul internaþional SESAM. Institutul Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã a organizat în acest an cea de-a VII-a ediþie a simpozionului internaþional SESAM care are loc la Braºov chiar în aceste zile. Temele abordate în acest an sunt legate de ventilaþia minierã ºi industrialã, risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi/sau toxice, explozivi de uz civil, articole pirotehnice, echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive, protecþia zãcãmintelor

de substanþe minerale utile, închiderea obiectivelor miniere, activitãþi de salvare pentru industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi/sau toxicã, protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii, psihosociologia muncii ºi organizaþionalã. Parteneri ai acestui

simpozion organizat de Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INCD-INSEMEX Petroºani sunt cei de la Universitatea din Petroºani, Inspecþia Muncii, OMV Petrom SA, Technosam S.R.L

Meºteri ºi artizani populari la Ziua Recoltei

P

roducãtori din toatã þara sunt aºteptaþi la Ziua Recoltei în Petroºani, evenimentul desfãºurându-se pe parcursul a trei zile la mijlocul lunii octombrie. Municipalitatea împreunã cu administraþia Pieþelor Petroºani sunt în pregãtiri pentru eveniment, iar producãtorii sunt

aºteptaþi cu legume, fructe, vin ºi produse tradiþionale la preþuri care sã le permitã localnicilor sã-ºi facã aprovizionarea pentru iarnã. În premierã va fi organizat ºi un sector al artizanilor

Inspectorii primãriei sunt cu ochii pe cabanieri

Nici în aceastã iarnã cabanierii din Straja nu vor avea voie sã utilizeze cãrbunii pentru a-ºi asigura cãldura în spaþiile de cazare. Edilii din Lupeni au emis o hotãrâre care prevede cã, în Straja, este permis focul numai cu lemne, iar cei care o încalcã primesc sancþiuni contravenþionale cuprinse între 1.000 ºi 10.000

populari. Aceºtia îºi vor putea expune ºi vinde creaþiile, însã vor fi atent verificaþi de conducerea pieþelor, pentru a nu-ºi face loc printre ei ºi tarabagii cu suveniruri ºi obiecte produse industrial. „Vrem doar meºteri populari nu speculanþi cu oale ºi ulcele produse prin China, dar care susþin cã sunt autentice româneºti”, spune Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Maximilian GÂNJU

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

de lei. Deºi este în vigoare de câteva sezoane, unii cabanieri au mai „scãpat” în centralele termice ºi câte un bulgãre de huilã, însã situaþia s-a îmbunãtãþit considerabil faþã de anii când se focãrea doar cu cãrbune. Decizia de a se interzice huila a fost luatã pentru cã fumul înecãcios care învãluia staþiunea în fiecare sezon de schi ameninþa sã alunge definitiv turiºtii. Maximilian GÂNJU

Petroºani –Marius Marcu. La acestã manifestare ºtiinþificã participã reprezentanþi ai autoritãþilor statului, reprezentanþi ai mediului academic, de cercetare ºi ai mediului economic, precum ºi specialiºti în diverse domenii ºi subdomenii directe securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã sau conexe acesteia. Monika BACIU

ANUNÞ LICITAÞIE z Se vinde la licitaþie publicã la BEJ Rãducanu Cecilia - Camelia din Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, jud. Hunedoara imobil situat în Uricani, str. Aleea Progresului, bloc 32B, sc. 1, et. 4, ap. 20, jud. Hunedoara, la preþul de 4.862 lei. Termen licitaþie 07.10.2015, orele 10:45.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

P

roprietarii de pensiuni ºi cabane din Staþiune Straja vor avea voie sã-ºi încãlzeascã spaþiile de cazare doar cu lemne.

Satu-Mare, Drager Safety România. Acþiunile s-au desfãºurat sub auspiciile Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi ale Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã ºi Inovare. La ceremonia de deschidere au partici-

pat si au luat cuvântul, din partea Senatului României –senatorul Haralambie Vochiþoiu, din partea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale –secretarul de Stat Gabriel Lungu, din partea Inspecþiei Muncii –inspectorul General de Stat –Dantes Nicolae Bratu, din partea Ministerului Educaþiei si Cercetãrii ªtiinþifice –directorul Constantin Enãchioiu, reprezentantul Ministerului Economiei, Comerþului si Turismului – directorul Radu Nicolae Chiurtu, precum ºi Rectorul Universitãþii din

- Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Octombrie 2015

Henþ cu mâna

Campioni la public N-am fãcut prea mare brânzã la Campionatul Mondial la rugby din Anglia. Ne-au depãºit net ºi francezii ºi irlandezii, chestiune care era oarecum de aºteptat. Însã, iatã, am intrat pe

un alt tablou de interes, cu numãrul de spectatori la un meci. Aici, pânã acum, suntem campioni mondiali, cu cei 89.267 de spectatori prezenþi pe Wembley la meciul Irlanda – România!

E, cum e sã jocu cu 90.000 de oameni în tribune? Vã daþi seama ce au simþit aici rugbyºtii din campionatul intern al României, când în Superliga, cu greu se adunã pânã într-o mie de oameni, ºi asta nu la orice meci. Publicul românesc s-a îndepãrtat mult de viaþa din iarbã, asta se

Fotbal, Cupa României, faza a III-a judeþeanã

Deþinãtoarea trofeului merge mai departe z În faza a III-a judeþeanã în Cupa României, ªoimul Bãiþa, deþinãtoarea Cupei României pe judeþ, a învins la Cerna Lunca Cernii cu 3-2 (goluri Dãrãban, Vârlan, Ad. Pepenar), accesând în turul urmãtor. z Minerul Uricani a trecut cu 3-1 de Universitatea Petroºani, deºi a fost 1-1, autori fiind Proteasa, Suvac, Tulpea resp. Bulimej. z Retezatul Haþeg a tratat serios meciul de la Rãchitova, învingând cu 3-0 (goluri Caia 2 ºi Robert Banã), iar Inter Petrila a învins dupã 120 de minute cu 3-2 la Victoria Cãlan, prin golurile marcate de D. Alexandru, Kalai ºi Zavracu. z Surprinzãtor rezultatul Mãgura Pui – Hercules Lupeni, 5-2 (a fost ºi 2-2!), gazdele punctând prin A. Turcu (2), Albesc ºi Cr. Pau, pentru lupeneni marcând Gârda ºi Suba.

Cupa României, 2015-2016 Turul III, 30 sept. 2015 CS Comunal Ilia - Cetate Deva Minerul Uricani Univ. Petroºani Cerna L. Cernii - ªoimul Bãiþa Metalul Criºcior - Aurul Brad Mureºul Pricaz-Aurul Certej Cetate Rãchitova- Ret. Haþeg Mãgura Pui- Hercules Lupeni Victoria Cãlan-Inter Petrila

2-1 3-1 Caia a marcat 2-3 douã goluri 1-0 pentru 3-0 Retezatul 0-3 Haþeg în 5-2 meciul de 2-3 la Rachitova

ERATÃ

Sultan era... Bulgaru! Dintr-o regretabilã eroare, pe care autorul materialului ºi-o asumã, în ediþia de ieri, referitor la meciul de fotbal juniori C (gr. 2001) ªc. Jiul – Dynamic Lupeni 12-1, înfrângerea lupenenilor i-a fost atribuitã antrenorului A. Sultan, care de fapt este la Minerul Uricani. În mod corect, Florin Bulgaru, antrenorul antrenorul de la echipei de juniori Dynamic Lupeni este “C” Dynamic Lupeni Florin Bulgaru...

resimte ºi la nivelul rugbyului ºi fotbalul din orice eºalon valoric. La meciurile de rugby ale ªtiinþei Petroºani abia dacã se adunã 100 de oameni. E drept, asta se întâmplã acum, în urmã cu 15-20 de ani se adunau la merile derby-uri din „Dealul Institutului” ºi câte 1.000 de spectatori.

Alte vremuri, altã ªtiinþa... Acest mondial din Anglia ne aratã cã pe plan planetar, rugby-ul este încã o forþã. Ar fi bine sã existe o undã de ºoc, care sã fie resimþitã ºi pe meleagurile noastre. Sã ne bucurãm dincolo de o cerere în cãsãtorie pe gazonul de pe Wembley.

Handbal, Camp. Naþional Junioare II (gr. 1999-2000), Seria E – ed. 2015-2016 Etapa 1, 12 sept. 2015 CSS Craiova – HCM Craiova 13-24 CSS Caracal – LPS Slatina 28-19 CSS Petroºani – D.T. Severin 30-18 LPS Tg. Jiu a stat

Etapa a 6-a, 31 oct. 2015 LPS Tg. Jiu - LPS Slatina CSS Craiova - CSS D.T. Severin CSS Caracal - CSS Petroºani HCM Craiova stã

Etapa a 11-a, 30 ian. 2016 CSS D.T. Severin - HCM Craiova CSS Petroºani - LPS Tg. Jiu CSS Caracal - CSS Craiova LPS Slatina stã

Etapa a 2-a, 16 sept. 2015 LPS Tg. Jiu - CSS Craiova 15-21 HCM Craiova - CSS Caracal 21-32 LPS Slatina - CSS Petroºani 33-22 CSS D.T. Severin a stat

Etapa a 7-a, 7 nov. 2015 CSS D.T. Severin - CSS Caracal LPS Slatina - CSS Craiova HCM Craiova - LPS Tg. Jiu CSS Petroºani stã

Etapa a 12-a, 6 febr. 2016 CSS Craiova - CSS Petroºani LPS Tg. Jiu - CSS D.T. Severin HCM Craiova - LPS Slatina CSS Caracal stã

Etapa a 3-a, 19 sept. 2015 CSS Caracal - LPS Tg. Jiu 38-12 CSS Petroºani - HCM Craiova 16-20 D.T. Severin - LPS Slatina 20-25 CSS Craiova a stat

Etapa a 8-a, 28 nov. 2015 HCM Craiova - CSS Craiova LPS Slatina - CSS Caracal CSS D.T. Severin - CSS Petroºani LPS Tg. Jiu stã

Etapa a 13-a, 13 febr. 2015 LPS Slatina - LPS Tg. Jiu CSS D.T. Severin - CSS Craiova CSS Petroºani - CSS Caracal HCM Craiova stã

Etapa a 4-a, 26 sept. 2015 LPS Tg. Jiu - CSS Petroºani 9-31 CSS Craiova - CSS Caracal 15-36 HCM Craiova - D.T. Severin 22-24 LPS Slatina a stat

Etapa a 9-a, 20 ian. 2016 CSS Petroºani - LPS Slatina CSS Caracal - HCM Craiova CSS Craiova - LPS Tg. Jiu CSS D.T. Severin stã

Etapa a 14-a, 20 febr. 2015 CSS Caracal - CSS D.T. Severin CSS Craiova - LPS Slatina LPS Tg. Jiu - HCM Craiova CSS Petroºani stã

Etapa a 5-a, 10 oct. 2015 CSS Petroºani - CSS Craiova CSS D.T. Severin - LPS Tg. Jiu LPS Slatina - HCM Craiova CSS Caracal stã

Etapa a 10-a, 23 ian. 2016 LPS Tg. Jiu - CSS Caracal HCM Craiova - CSS Petroºani LPS Slatina - CSS D.T. Severin CSS Craiova stã

Handbal, Camp. Naþional Junioare III (gr. 2001-2002), Seria G – ed. 2015-2016 Etapa 1, 13 sept. 2015 Un. Sânnic. Mare ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Sibiu – CSS Mediaº LPS Sebeº LPS Banatul Tmiºoara CSO Cugir – CSS Petroºani

37-17 7-15 24-30 10-33

Etapa a 2-a, 20 sept. 2015 LPS Banatul Tm. Unirea Sânnic. Mare 34-29 CSS Mediaº - LPS Sebeº 9-23 CSS Petroºani ªc. Gen. 7 Timiºoara 24-9 CSO Cugir - CSS Sibiu 14-8 Etapa a 3-a, 27 sept. 2015 ªc. Gen. 7 Timiºoara LPS Banatul Tm. 13-37 Unirea Sânnic. Mare CSS Mediaº 31-21 CSS Sibiu - CSS Petroºani 10-28 LPS Sebeº - CSO Cugir 22-8 Etapa a 4-a, 4 oct. 2015 CSS Sibiu - LPS Sebeº CSO Cugir - Unirea Sânnic. Mare CSS Mediaº - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Petroºani - LPS Banatul Tm.

Etapa a 5-a, 11 oct. 2015 LPS Sebeº - CSS Petroºani Unirea Sânnic. Mare - CSS Sibiu ªc. Gen. 7 Timiºoara - CSO Cugir LPS Banatul Tm. - CSS Mediaº

Etapa a 10-a, 24 ian. 2015 LPS Banatul - ªc. 7 Timiºoara CSS Mediaº - Unirea Sânnic. Mare CSO Cugir - LPS Sebeº CSS Petroºani - CSS Sibiu

Etapa a 6-a, 1 nov. 2015 LPS Sebeº - Unirea Sânnic. Mare CSS Sibiu - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSO Cugir - LPS Banatul Tm. CSS Petroºani - CSS Mediaº

Etapa a 11-a, 31 ian. 2015 LPS Banatul Tm. - CSS Petroºani ªc. Gen. 7 Timiºoara - CSS Mediaº Unirea Sânnic. Mare - CSO Cugir LPS Sebeº - CSS Sibiu

Etapa a 7-a, 5 nov. 2015 CSS Mediaº - CSO Cugir LPS Banatul Tm. - CSS Sibiu ªc. Gen. 7 Timiºoara - LPS Sebeº Un. Sânnic. Mare - CSS Petroºani Etapa a 8-a, 29 nov. 2015 CSS Petroºani - CSO Cugir CSS Mediaº - CSS Sibiu LPS Banatul Tm. - LPS Sebeº Gen. 7 Timiºoara - Un. Sânnic. Mare Etapa a 9-a, 5 dec. 2015 CSS Sibiu - CSO Cugir LPS Sebeº - CSS Mediaº Un. Sânnic. Mare - LPS Banatul Tm. ªc. 7 Timiºoara - CSS Petroºani

Etapa a 12-a, 4 febr. 2015 CSS Mediaº - LPS Banatul Tm. CSO Cugir - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Sibiu - Unirea Sânnic. Mare CSS Petroºani - LPS Sebeº Etapa a 13-a, 7 febr. 2015 Unirea Sânnic. Mare - LPS Sebeº ªc. Gen. 7 Timiºoara - CSS Sibiu LPS Banatul Tm. - CSO Cugir CSS Mediaº - CSS Petroºani Etapa a 14-a, 14 febr. 2015 CSS Petroºani - Unirea Sânnic. Mare LPS Sebeº - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSS Sibiu - LPS Banatul Tm. CSO Cugir - CSS Mediaº

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ nr 956, vineri 2 octombrie by Geza Szedlacsek - Issuu