CVJ 967, luni 19 octombrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 967

Cronica Vãii Jiului Luni, 19 Octombrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Crimã urmatã de sinucidere la Lupeni oi tineri de 25 ºi 27 de ani au D fost gãsiþi fãrã suflare sâmbãtã seara la Lupeni într-un apartament ºi se pare cã este vorba despre o crimã pasionalã urmatã de o sinucidere.

Martorii care au fost alarmaþi de sirenele salvãrilor, povestesc cã paramendicii nu au mai putut face nimic, iar cei doi au fost declaraþi decedaþi. Potrivit unui vecin, „femeia a fost gãsitã în pat moartã, iar bãrbatul de 27 de ani spânzurat de tocul uºii”.

Cei doi au fost gãsiþi de rude, care au sunat imediat la 112, dar nu s-a mai putut face nimic pentru ei. „Mama lui a vãzut cã nu a mai dat niciun semn, l-a sunat ºi nu a rãspuns, nici ea nu rãspundea la telefon, au venit aici ºi au spart uºa.

Apoi i-au gãsit morþi.

Cred cã au murit de mai multe zile”, spun surse din Poliþia municipiului Lupeni.

Potrivit vecinilor, cei doi erau cãsãtoriþi din 2013 ºi pãreau cã se

iubeau foarte mult. De altfel, nimeni nu îºi explicã ce s-a întâmplat în casa celor doi la finele sãptãmânii trecute.

Cazul a fost preluat de criminaliºti ºi de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, care au misiunea de a stabili cu exactitate ce s-a petrecut sâmbãtã seara în blocul M2 din Lupeni. „În cauzã, sunt suspiciuni de omor ºi cazul a fost preluat de Parchet”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara Trupurile celor doi au fost transportate la Serviciul de Medicinã Legalã pentru autopsie, iar legiºtii ar putea desluºi cauza morþii celor doi soþi.

Douã lumi, acelaºi loc

Bulevardul pentru înstãriþi, corturile cu mâncare pentru sãraci

C

ele 1000 de porþii de mâncare oferitã gratis de municipalitatea de la Petroºani au fost manã cereascã pentru sute de sãraci.

Au venit cu gãletuºe de plastic ºi au luat acasã ºi o bucãþicã de pâine, doar pentru a avea ce pune pe masã, dar asta nu înainte ca toþi membrii familiei sã se aºeze la coadã pentru a servi ºi în târg o porþie de hranã oferitã gratis. >>> PAGINILE 4-5 Diana MITRACHE

Trei ani de închisoare pentru beizadeaua care a ucis doi oameni

A

omorât doi nevinovaþi ºi la apel a primit o pedeapsã redusã. La fel a fost ºi în cazul daunelor primite de copiii rãmaºi orfani. Minorii ai cãror pãrinþi au fost uciºi de Norocel, nu vor primi nici o „prestaþie lunarã” aºa cum au decis magistraþii de la Petroºani.

Mãturar Corduþ Norocel, individul care a ucis doi oameni nevinovaþi cu bolidul sãu de lux dupã ce a

gonit prin centrul municipiului Petroºani, a primit condamnare mai micã cu jumãtate de an, în

urma apelului judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. „Procedând la o nouã judecatã a cauzei în aceste limite: I. Reduce de la 3 ani ºi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare pedeapsa inculpatului M. C. N. pentru sãvârºirea infracþiunii deduse judecãþii. (…)

Deduce din pedeapsa aplicatã inculpatului M. C. N. durata

reþinerii, a arestãrii preventive ºi a arestului la domiciliu începând cu data de 18.04.2014 pânã la 29.06.2015. (…)

Reduce cuantumul daunelor morale acordate pãrþilor civile, astfel: - de la suma de câte 120.000 lei la suma de câte 100.000 lei pentru fiecare din pãrþile civile P. I. ºi P. D. - de la suma de 150 000 lei la suma de 120 000 lei pentru partea civilã D.P. C.

M. - de la suma de 250 000 lei la suma de 200 000 lei pentru partea civilã minorã P. F. G. A. - de la suma de 250 000 lei la suma de 200 000 lei pentru partea civilã minorã D. P. C. S”, se aratã în comunicarea magistraþilor.

Mãturar Codruþ Norocel nu mai este obligat sã plãteascã o „pensie” lunarã cãtre cei doi copilaºi rãmaºi fãrã pãrinþi. Totuºi, magistraþii au decis sã-l oblige sã achite,

în solidar cu societatea de asigurare la care avea poliþa auto, despãgubirile civile.

Decizia judecãtorilor de la Alba Iulia este una definitivã, spre stupefacþia urmaºilor celor douã victime.

Mãturar Codruþ Norocel a spulberat cu bolidul sãu de lux douã persoane aflate pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani, în aprilie 2014.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

material antiderapant Concediat ºi prãdat de hoþi Cautã dministraþia ât de mare sã A localã C fie ghinionul de la Uricani se ca, imediat dupã ce pregãteºte pentru sezonul de iarnã.

ai fost concediat, sã te calce ºi hoþii?

I s-a întâmplat vulcãneanului Mihai Anghel, cel care a iscat un real scandal în municipiul de pe Jiul de Vest, odatã ce a fost angajat ºi imediat concediat de la Spital, odatã cu directorul unitãþii medicale. Dar de aceastã datã, hoþii sunt cei care i-au dat bãtãi de cap omului.

Doi tineri, dintre care unul minor, ia-u intrat în casã ºi i-au furat mai multe electrocasnice, dar, culmea! au fost prinºi în flagrant, cã ºi ei au avut ghnion. De fapt, cei doi copii, unul de 16 ºi celãlalt de 19

ani, au intrat în casa omului, au furat ºi apoi s-au gândit sã îºi ascundã prada la gunoi. Doar cã poliþistul Adrian Sucilã i-a prins în flagrant. „Cei doi suspecþi au fost conduºi la sediul Poliþiei Municipiului Vulcan, în urma cercetãrilor stabilinduse cã aceºtia au forþat cele douã lacãte ce asigurau uºa apartamentului (nelocuit), al persoanei vãtãmate ºi au sustras din

interior o unitate de calculator, un monitor ºi un cuptor cu microunde, bunuri ce au fost recuperate ºi restituite persoanei vãtãmate. În cauzã a fost întocmit dosar penal, poliþiºtii continuând cercetãrile în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a suspecþilor”, se aratã în comunicatul remis presei de IPJ Hunedoara.

Diana MITRACHE

Pentru a nu mai exista problemele din anii precedenþi, edilii de la Uricani se ghideazã dupã zicala “iarna car ºi vara sanie”. Ani la rând, administraþia de la Uricani s-a vãzut neputincioasã în faþa urgiei albe, însã anul acesta s-au pregãtit pentru a nu mai avea probleme din cauza zãpezii. “În principiu suntem pregãtiþi, mai avem de cumpãrat ceva material antiderapant. Nu ne iarna prin surprindere”, a declarat Dãnuþ

Mai multe farmacii din Valea Jiului alimentau o reþea de traficanþi de droguri

M

embrii reþelei cumpãrau cantitãþi mari de medicamente care conþineau substanþe cu conþinut stupefiant de la farmaciile din Valea Jiului, fãrã ca farmaciºtii sã aibã habar. Reþeaua a fost destructuratã de DIICOT Gorj ºi Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Craiova.

Ofiþerii din cadrul serviciilor de combatere a criminalitãþii organizate din Gorj, Olt, Vâlcea ºi Sibiu au efectuat nu mai puþin de 12 percheziþii la domiciliile mai multor suspecþi, pe raza judeþelor Gorj, Olt, Vâlcea ºi Sibiu, în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea unui grup infracþional organizat, structurat pe mai multe paliere, specializat în infracþiuni de trafic de droguri de risc.

Potrivit anchetatorilor, „afacerea” a fost pusã la cale

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

la începutul anului iar membrii grupãrii, Dumitru Marius, Scornea Vasile Alin, Brebenicã Elvis zis Laurenþiu ºi Dumitru Periºor au achiziþionat cantitãþi importante de medicamente ce au în componenþa substanþe cu conþinut stupefiant.

Medicamentele erau achiziþionate de la distribuitorii de medicamente, dar ºi din farmacii, de pe raza judeþelor

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Sibiu, Alba,Hunedoara ºi Vâlcea. „Ulterior, cu sprijinul altor membri ai grupãrii, medicamentele disimulate în autoturisme ºi autoutilitare, special compartimentate, erau scoase din þarã, cu destinaþia finalã Norvegia ºi Suedia.

Comprimatele erau comercializate, de alþi membrii ai grupãrii, pe teritoriile Suediei ºi Norvegiei, în scopul folosirii ca droguri în combinaþie cu alte substanþe, cu preþuri cuprinse între 1 — 3 Euro/comprimat”, spun poliþiºtii. Mai mulþi membri ai reþelei au fost prinºi în flagrant, pe raza oraºului Târgu — Jiu, iar asupra lor aveau 6000 de pastile ce au în componenþa substanþe cu conþinut stupefiant.

La percheziþii au mai fost ridicate 18.750 de pastile ºi suma de 40.000 lei. Cei patru suspecþi au fost arestaþi preventiv pentru 30 de zile pentru trafic de droguri de risc.

Maximilian GÂNJU

Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

La Uricani, în cea mai vesticã localitate din Valea Jiului, iarna este mult mai aprigã decât în rest. Nu odatã uricãnenii au rãmas înzãpeziþi, aceºtia fiind nevoiþi sã apeleze la edilii din celelalte localitãþi sau la firmele private

pentru a suplimenta numãrul autospecialelor de deszãpezire.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,

z

compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.

15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

Vochiþoiu a venit în campanie electoralã la pensionari A

rãspuns chemãrii organizaþiei de pensionari din Valea Jiului, dar a venit la ei ca în campanie electoralã. Senatorul Vochiþoiu, cel care îºi arogã o sumedenie de drepturi, inclusiv cã ar fi un senator al Vãii Jiului, când defapt a fost ales dupã ce s-au strâns voturi cam de peste tot din þarã, le-a sugerat pensionarilor mineri ca el ar fi, împreunã cu Gabriel Oprea, desigur, cam singurul care s-a ocupat de ei. ªi asta nu este tot, dupã ce ºi-a arogat meritul de a fi luptat pentru ca aceºtia sã îºi primeascã înapoi bonificaþiile la energia electricã ºi termicã, i-a ºi îndrumat cam cu cine sã voteze atunci când trebuie. „Eu am reuºit sã schimb aceastã decizie la Bruxelles.

A fost nevoie de intervenþia generalului Oprea, ca sã ºtiþi! (....) Eu, personal, senatorul Vochiþoiu mi-am asumat asta acum un an. (...) Sã þineþi minte, cã aceste facilitãþi le veþi avea pânã în 2018 ºi viitorul senator

ar trebui din nou sã lupte ca sã aveþi aceste drepturi pe viaþã. Þineþi cont de asta atunci când votaþi”, le-a

spus Vochiþoiu oamenilor ieºiþi la pensie din minerit, care, desigur, au aplaudat ideea.

Gratuitãþile pensionarilor au fost, însã, în atenþia celor de la Societatea de Închideri de Mine de o bunã perioadã de timp, iar toatã documentaþia a fost fãcutã în Valea Jiului de experþii de la minele care se închid.

Mai mult, pe toatã durata în care a stat alãturi de pensionari, (cã s-a ºi scuzat cã nu poate sta prea mult), a lovit în toþi cei pe care îi considerã acum în opoziþie, cu precãdere în liberali, ori

în PDL, deºi nu ºtim sã fi început campania electoralã. Mai mult, a lãudat PSD, deºi acum câteva luni îl critica dur pe Victor Ponta, însã, la domnia sa „interesul poartã fesul”. O datã îl laudã pe Ponta, a cãrui Guvern a fãcut tot ce putea pentru Valea Jiului, fiind „cel care a fãcut mai multe decât orice guvern de pânã acum”, ca sã uite total de vremea când spunea, în februarie 2013, când candida împotriva lui Cosmin Nicula, deci împotriva PSD,

cã „Nu se poate sã lase pe drumuri 5.000 de salariaþi!.

Guvernanþii spun cã dacã în douã sãptãmâni nu se gãseºte cumpãrãtor pentru Complexul Energetic Hunedoara, atunci, acesta va intra în insolvenþã.

Adicã, abia am înfiinþat acest complex ºi acum, ce face guvernul Ponta, îl închide? ”, preciza, cu vehemenþã, sentaorul în Cronica Vãii Jiului, din 4 februarie 2013.

Pensionari! Luaþi aminte!

Diana MITRACHE

1500 de tone de cãrbune, zilnic, de la SNÎMVJ

S

NÎMVJ lucreazã la capacitate maximã.

1500 de tone de cãrbune ajung zilnic cãtre termocentrala Paroºeºi ºi asta doar de la unitãþile miniere din subordinea societãþii de închideri mine.

Potrivit directorului general al societãþii, se lucreazã la capacitate maximã cu un numãr minim de oameni, numai pentru a asigura cãrbunele necesar funcþionãrii termocentralei.

“Din punctul de vedere al Socitãþii Naþionale de Închideri

Mine Valea Jiului noi livrãm cãrbunele care l-am prognozat atât în notificare ºi în decizie, ba chiar îl ºi depãºim, am schimbat toate capacitãþile de producþie ºi suntem în vârful de sarcinã astfel încât sã putem da cãtre termocentrala Paroºeni cel puþin

1500 de tone de cãrbune pe zi, chiar dacã mai avem 1400 de oameni ºi în decembrie ne mai

pleacã 200 de oameni, chiar dacã vom avea 1200 de oameni vom încerca sã dãm cele 1500 de tone de cãrbune”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Termocentrala Paroºeni este opritã, iar locuitorii din Valea Jiului nu au cãldurã, iar reprezentanþii CEH susþin cã atunci când condiþiile meteo vor impune se va relua furnizarea agentului

Pensionarii mineri, din ce în ce mai puþini

tatisticã îngrijorãtoare. Faptul cã S pensionarii sunt cei care

în mare parte susþin Valea Jiului se simte, însã numãrul lor scade de la un an la altul.

Reprezentanþii foºtilor ortaci spun cã doar anul trecut au decedat 1000 de colegi de-ai lor.

“Timpul nu se scurge în

termic. “În intenþia de a reduce pierderile generate de transportul agentului termic prin reþeaua magistralã ºi de a asigura un randament optim în beneficiul populaþiei, vom urgenta finalizarea reparaþiilor necesare astfel încât sã avem instalaþiile operaþionale pentru momentul în care condiþiile meteorologice vor necesita

favoarea noastrã. Doar anul trecut au murit 811 pensionari mineri dintr-un total de 23.000”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Foºtii ortaci cer sã li se facã dreptate atât în ceea ce priveºte facilitãþile la energia

pornirea încãlzirii pentru unitãþile de învãþãmânt, agenþii economici, instituþiile publice ºi consumatorii casnici abonaþi la serviciile de termoficare din Valea Jiului”, se aratã într-un comunicat al CEH. Monika BACIU

electricã cât ºi încadrarea lor în grupele speciale de muncã.

Numãrul pensionarilor pe caz de boalã din judeþul Hunedoara este unul care atinge cifra de 20.000. majoritatea dintre aceºtia provin din Valea Jiului, din sistemul minier.

Monika BACIU

4 Actualitate

Fabricã de apã „cristalinã” în Parcul Naþional Retezat O apã de o calitate excepþionalã este acum îmbuteliatã, graþie unui investitor, care a construit la Câmpu lui Neag, o fabricã de îmbuteliat apã platã. În Vestul Vãii Jiului, investiþia de 500.000 de euro, a fost privitã drept o afacere ce va avea, cu siguranþã, succesul scontat ºi asta pentru cã doar calitatea apei ce vine din Parcul Naþional Retezat ajunge ca sã o recomande la orice masã.

Cu un început anevoios ºi multã ambiþie, doi investitori asociaþi din zona Câmpu lui Neag, unul dintre ei fiind spaniol, au gândit o afacere ce a prins contur ºi acum acolo existã o fabricã de îmbuteliat apa de munte. Fabrica are un puþ propriu, iar ineditul constã tocmai în faptul cã este amplasatã într-o zonã în care nu mai existã construcþii, unde apa este purã de la naturã, iar faptul cã vine direct din munte, constituie un avantaj pentru producãtori. De altfel, puþul a fost forat la doar 4 metri adâncime ºi a fost

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

nevoie doar de câteva filtre, însã apa are calitãþi superioare.

Cum a început totul, însã, ne spune unul dintre asociaþi. „Prietenul meu Bernardo Clemente, din Spania, a dorit sã facã o investiþie în România, iar mie mi-a venit ideea sã îi propun sã facem o fabricã de îmbuteliere a apei plate. Auzisem de la un specialist cã apa de aici are calitãþi certificate. A fost receptiv, am demarat lucrãrile ºi dupã 3 ani s-a realizat investiþia ºi acum pornim linia de producþie.

Probabil cã este unica fabricã ce are ºi puþul în interiorul fabricii. Este

sãpat la 4 m ºi de la puþ ºi pânã la linia de îmbuteliere sunt doar 6 m ºi avem, preventiv, un filtru de particule ºi unul cu ultraviolete pentru calitatea microbiologicã a apei”, a spus Victor Mînzalã, director general al fabricii Cristal Retezat.

La Câmpu lui Neag, resursa principalã este apa purã de izvor din Parcul Naþional Retezat, iar tot aici, cei doi asociaþi au creat ºi linia de îmbuteliere. Defapt, ei fac aici chiar ºi sticlele din plastic, pe utilaje româneºti. Inedit este modul în care niºte simple eprubete devin sticle în care ulterior ajunge apa de izvor. „Aceastã instalaþie este de producþie româneascã ºi noi am marºat pe utilaje româneºti. Avem în interiorul fabricii cuptorul, care este încãlzeºte preformele de PET ºi la final, iese sticla personalizatã”, a mai adãugat Victor

Mânzalã.

Cu un PH de 7,03, care se încadreazã în normele cerute de UE, dar ºi cu compoziþia bogatã în minerale, apa are doar calitãþi. Asta o spun chiar specialiºtii care au analizat-o. „Instituþia noastrã, ca ºi altele ale statului, au monitorizat calitatea apei ºi, fãrã nicio urmã de tãgadã, vreau sã vã spun cã este una dintre apele plate de top din România. Cei care se vor apleca mai mult

asupra acestui aspect deloc de neglijat, vor observa cã rezerva hidro în zonã este de o calitate excepþionalã ºi ea trebuia sã iasã la luminã ca sã bem în sfârºit o apã excepþionalã. Parametrii fizicochimici ºi macro ºi micro-biologic au demonstrat cã aceastã apã se încadreazã în parametrul excepþional”, a menþionat dr.

Octavian Popescu, ºef DSVSA Petroºani.

Linia va începe sã îmbutelieze apã platã ºi ea se va regãsi sub denumirea de „Cristal Retezat” în magazinele din judeþul nostru. Aici lucreazã doar tineri, iar pentru cei din zona de Vest a Vãii Jiului este o investiþie ce sigur va avea succes pe viitor.

Asta chiar dacã ea s-a nãscut mai greu, aºa cum recunoaºte ºi primarul oraºului Uricani.

„În mãsura în care am putut le-am acordat tot sprijinul. Îi felicit cã nu au dat înapoi. Au mers, au simþit ºi cred cã este unul dintre produsele de cea mai bunã calitate, nu doar din România. Este o simbolisticã extraordinarã cã au o apã cristalinã din Retezat”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, care a tãiat vineri panglica la aceastã investiþie româno-spaniolã.

Linia de producþie a fost inauguratã vineri la prânz, iar de sãptãmâna aceasta, micuþa fabricã din Retezat va produce apã îmbuteliatã. Cei de acolo, însã, sperã sã o distribuie curând în toatã þara, iar pe viitor, când oamenii îºi vor da seama de calitãþile acestei ape, sã ajungã sã treacã graniþele þãrii.

Diana MITRACHE

Un million de stele pentru nevoiaºi

n milion de stele, cel mai U amplu gest de

caritate. La sfârºitul sãptãmânii trecute, centrul civic al municipiului Petroºani a fost luminat de sute de lumânãri care au fost aprinse pentru o cauzã nobilã.

Caritas a organizat cea de-a ºasea ediþie a acestui eveniment prin care se strâng fonduri destinate ajutorãrii celor nevoiaºi.

“Este un eveniment desfãºurat de organizaþia Caritas Alba Iulia,

anul acesta se desfãºoarã în 55 de oraºe ale României ºi vrem sã fim alãturi de bãtrâni, de copii”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

De la eveniment nu a lipsit nici primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi care a subliniat importanþa acestui eveniment.

“Am vãzut foarte mulþi tineri ºi acest gest simbolic nu face altceva decât sã sensibilizeze pe toþi cei care au posibilitatea sã îi ajute pe cei în nevoie, suntem într-o perioadã a anului care precede sãrbãtorile de

iarnã ºi sãrbãtorile foarte importante din viaþa noastrã a fiecãruia, perioadã în care fiecare dintre noi trebuie sã fie mai bun ºi mai atent cu cel de lângã el”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul acesta evenimentul a adus în prim plan importanþa serviciilor sociale ºi impactul pozitiv pe care acestea îl au la integrarea profesionalã ºi socialã. Prin organizarea evenimentului Un Milion de Stele, Confederaþia Caritas România s-a asociat încã din anul 2009, acþiunilor similare organizate în Europa, cu scopul de sensbiliza cetãþenii ºi de a-i indemna spre solidaritate cu persoanele care trãiesc în sãrãcie ºi care suferã de fenomenul excluziunii sociale. A aprinde o lumânare într-un spaþiu public reprezintã gestul simbolic de a fi solidar cu o persoanã aflatã în dificultate.

Monika BACIU

Mina Petrila – „Academia Mineritului Românesc”

DOUÃ LUMI, ÎN ACELAªI LOC

Bulevardul pentru înstãriþi, corturile cu mâncare pentru sãraci ele 1000 de porþii de mâncare oferitã gratis de municipalitatea de la Petroºani au fost manã cereascã pentru sute de sãraci. Au venit cu C gãletuºe de platic ºi au luat acasã ºi o bucãþicã de pâine, doar pentru a

N

ume sonore din mai toate domeniile de activitate au trecut mãcar o datã pe la Petrila.

Dovadã stã ºi cartea de oaspeþi care face cinste celei mai adânci mine de cãrbune din Europa.

avea ce pune pe masã, dar asta nu înainte ca toþi membrii familiei sã se aºeze la coadã pentru a servi ºi în târg o porþie de hranã oferitã gratis.

Sute de nevoiaºi s-au adunat la masa organizatã de Primãria municipiului Petroºani cu ocazia Zilei Recoltei.

DOUÃ LUMI În timp ce pe bulevardul din faþa Primãriei, cei cu dare de mânã aveau posibilitatea de a-ºi cumpãra cele mai bune preparate, sãracii se îngrãmãdeau pentru a primi gratis o porþie de mâncare. De la comer-

cianþii de pe bulevard cei înstãriþi îºi puteau cumpãra cãrnaþi de toate felurile, carne care mai de care mai afumatã, caºcaval de casã, în timp ce la cortul de pe platoul casei de culturã aºteptau cuminþi cei pentru care ºi pâinea sau mãmãliga sunt un lux.

Oamenii care nu au ce pune pe masã au venit pentru a primi o porþie de mâncare gratis, dar au

luat ºi acasã pentru a avea ce sã mãnânce câteva zile.

“Vin în fiecare an, mâncarea e bunã aici ºi e gratis. Noi nu avem din ce sã cumpãrãm sã ne facem mâncãricã cu carne”, ne spune o bãtrânicã care ºi-a luat la pachet ºi jumãtatea de chiflã rãmasã.

Unii dintre sãraci au lucrat o viaþã întreagã, iar acum nu au ce pune pe masã ºi se bucurã ºi pentru o bucãþicã de pâine.

Weekend tradiþional, la Petroºani

T

iberiu Iacob Ridzi, masterchef de Petroºani. La sfârºiþul sãptãmânii trecute, la Petroºani a avut loc cea de-a V-a ediþie a Târgului de Produse Tradiþionale. 1000 de porþii de tocanã de oaie ºi pãsat au fost pregãtite ºi servite celor prezenþi la eveniment, iar primarul municipiului Petroºani a fost cel care a dat startul degustãrilor.

“De fiecare datã la aceastã sãrbãtoare tradiþionalã servim tocanã de oaie ºi pãsatul, mâncarea noastrã autohtonã ºi mã bucur cã lumea gustã aceastã mâncare ºi le place foarte mult. Cu ajutorul lui Dumnezeu reuºim sã facem în fiecare an ºi mã bucur cã reuºim sã facem aceste mâncãruri tradiþionale care sunt originale ºi care nu se întâlnesc în altã parte ºi ar fi pãcat cã aceste reþete ºi aceste obiceiuri sã se piardã. Noi încercãm sã le promovãm ºi sã le transmitem generaþiilor viitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

Evenimentul se doreºte unul prin care producãtorii sã fie încurajaþi sã vinã ºi sã îºi expunã produsele.

“Este o mare bucurie pentru cei care participã, dar în primul rând ne-am dorit sã promovãm produsele tradiþionale ºi sã dãm

oocazia producãtorilor sã îºi expunã produsele de toamnã”, a mai spus sursa citatã.

De la primele ore ale dimineþii bucãtarii au pus pe foc mâncarea a cãrei savoare îi îmbia pe petroºãneni.

“Ziua recoltei o sãrbãtoreºte Consiliul Local, Primãria

“Am lucrat 30 de ani ºi am o pensie de 450 de lei. Nu îmi ajung banii nici de medicamente. Ne bucurãm cã primim ºi noi ceva gratis de mâncare, mãcar odatã pe an”, spune un bãtrân care a stat la coadã mai bine de jumãtate de orã doar pentru a primi o porþie de pãsat ºi tocanã de oaie. În timp ce pentru mulþi aceste preparate tradiþional momârlãneºti sunt mofturi, pentru alþii reprezintã o sursã de hranã consistentã oferitã de primãrie cel puþin o datã pe an.

Monika BACIU

municipiului Petroºani, care ne sponsorizeazã cu 1000 de porþii de tocanã de oaie ºi pãsatul, produse tradiþionale care se fac la noi în Valea Jiului. Aceste produse sunt speciale datoritã faptului cã a fost o zonã de crescãtori de animale ºi au pregãtit sloi de oaie, tocanã de oaie, pastramã de oaie, prin toate produsele”, a spus Dorel Cãlina, bucãtarul ºef.

Doar bãrbaþii au gãtit acest preparate tradiþionale, iar ei ne explicã ce fac femeile în tot acest timp.

“La pomenile acestea se fac doar de bãrbaþi.

Femeile sunt doar la servit ºi la lucrãrile administrative, dar mâncarea se pregãteºte numai ºi numai de bãrbaþi”, a mai spus Cãlina.

Prin acest eveniment s-a urmãrit dezvoltarea

Nu mulþi oameni ºtiu cã mina care va dispãrea în scurt timp a fost supranumitã „Academia Mineritului Românesc”, graþie complexitãþii sale ºi cã era „o mãrturie a unui loc în care nu numai cã se muncea, dar se ºi gândea”.

De-a lungul timpului, EM Petrila a constituit un punct de maxim interes pentru o serie de personalitãþi care au vizitat-o, respectiv Dumitru Prunariu, Nadia Comãneci, Marin Constantin ºi Corul Madrigal, Lucian Pintilie sau chiar Ion Iliescu, iar incinta acesteia a fost decor pentru celebrul regizor Lucian Pintilie.

ºi impulsionarea producþiei de produse tradiþionale într-o perioadã în care obiceiurile culinare se pierd în negura timpului. Târgul de produse tradiþionale s-a aflat la ediþia cu numãrul cinci,

Maximilian GÂNJU

iar zeci de producãtori din toatã þara ºi sute de locuitori din Valea Jiului au luat parte la evenimentul organizat de municipalitatea de la Petroºani.

Monika BACIU

4 Actualitate

Fabricã de apã „cristalinã” în Parcul Naþional Retezat O apã de o calitate excepþionalã este acum îmbuteliatã, graþie unui investitor, care a construit la Câmpu lui Neag, o fabricã de îmbuteliat apã platã. În Vestul Vãii Jiului, investiþia de 500.000 de euro, a fost privitã drept o afacere ce va avea, cu siguranþã, succesul scontat ºi asta pentru cã doar calitatea apei ce vine din Parcul Naþional Retezat ajunge ca sã o recomande la orice masã.

Cu un început anevoios ºi multã ambiþie, doi investitori asociaþi din zona Câmpu lui Neag, unul dintre ei fiind spaniol, au gândit o afacere ce a prins contur ºi acum acolo existã o fabricã de îmbuteliat apa de munte. Fabrica are un puþ propriu, iar ineditul constã tocmai în faptul cã este amplasatã într-o zonã în care nu mai existã construcþii, unde apa este purã de la naturã, iar faptul cã vine direct din munte, constituie un avantaj pentru producãtori. De altfel, puþul a fost forat la doar 4 metri adâncime ºi a fost

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

nevoie doar de câteva filtre, însã apa are calitãþi superioare.

Cum a început totul, însã, ne spune unul dintre asociaþi. „Prietenul meu Bernardo Clemente, din Spania, a dorit sã facã o investiþie în România, iar mie mi-a venit ideea sã îi propun sã facem o fabricã de îmbuteliere a apei plate. Auzisem de la un specialist cã apa de aici are calitãþi certificate. A fost receptiv, am demarat lucrãrile ºi dupã 3 ani s-a realizat investiþia ºi acum pornim linia de producþie.

Probabil cã este unica fabricã ce are ºi puþul în interiorul fabricii. Este

sãpat la 4 m ºi de la puþ ºi pânã la linia de îmbuteliere sunt doar 6 m ºi avem, preventiv, un filtru de particule ºi unul cu ultraviolete pentru calitatea microbiologicã a apei”, a spus Victor Mînzalã, director general al fabricii Cristal Retezat.

La Câmpu lui Neag, resursa principalã este apa purã de izvor din Parcul Naþional Retezat, iar tot aici, cei doi asociaþi au creat ºi linia de îmbuteliere. Defapt, ei fac aici chiar ºi sticlele din plastic, pe utilaje româneºti. Inedit este modul în care niºte simple eprubete devin sticle în care ulterior ajunge apa de izvor. „Aceastã instalaþie este de producþie româneascã ºi noi am marºat pe utilaje româneºti. Avem în interiorul fabricii cuptorul, care este încãlzeºte preformele de PET ºi la final, iese sticla personalizatã”, a mai adãugat Victor

Mânzalã.

Cu un PH de 7,03, care se încadreazã în normele cerute de UE, dar ºi cu compoziþia bogatã în minerale, apa are doar calitãþi. Asta o spun chiar specialiºtii care au analizat-o. „Instituþia noastrã, ca ºi altele ale statului, au monitorizat calitatea apei ºi, fãrã nicio urmã de tãgadã, vreau sã vã spun cã este una dintre apele plate de top din România. Cei care se vor apleca mai mult

asupra acestui aspect deloc de neglijat, vor observa cã rezerva hidro în zonã este de o calitate excepþionalã ºi ea trebuia sã iasã la luminã ca sã bem în sfârºit o apã excepþionalã. Parametrii fizicochimici ºi macro ºi micro-biologic au demonstrat cã aceastã apã se încadreazã în parametrul excepþional”, a menþionat dr.

Octavian Popescu, ºef DSVSA Petroºani.

Linia va începe sã îmbutelieze apã platã ºi ea se va regãsi sub denumirea de „Cristal Retezat” în magazinele din judeþul nostru. Aici lucreazã doar tineri, iar pentru cei din zona de Vest a Vãii Jiului este o investiþie ce sigur va avea succes pe viitor.

Asta chiar dacã ea s-a nãscut mai greu, aºa cum recunoaºte ºi primarul oraºului Uricani.

„În mãsura în care am putut le-am acordat tot sprijinul. Îi felicit cã nu au dat înapoi. Au mers, au simþit ºi cred cã este unul dintre produsele de cea mai bunã calitate, nu doar din România. Este o simbolisticã extraordinarã cã au o apã cristalinã din Retezat”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, care a tãiat vineri panglica la aceastã investiþie româno-spaniolã.

Linia de producþie a fost inauguratã vineri la prânz, iar de sãptãmâna aceasta, micuþa fabricã din Retezat va produce apã îmbuteliatã. Cei de acolo, însã, sperã sã o distribuie curând în toatã þara, iar pe viitor, când oamenii îºi vor da seama de calitãþile acestei ape, sã ajungã sã treacã graniþele þãrii.

Diana MITRACHE

Un million de stele pentru nevoiaºi

n milion de stele, cel mai U amplu gest de

caritate. La sfârºitul sãptãmânii trecute, centrul civic al municipiului Petroºani a fost luminat de sute de lumânãri care au fost aprinse pentru o cauzã nobilã.

Caritas a organizat cea de-a ºasea ediþie a acestui eveniment prin care se strâng fonduri destinate ajutorãrii celor nevoiaºi.

“Este un eveniment desfãºurat de organizaþia Caritas Alba Iulia,

anul acesta se desfãºoarã în 55 de oraºe ale României ºi vrem sã fim alãturi de bãtrâni, de copii”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

De la eveniment nu a lipsit nici primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi care a subliniat importanþa acestui eveniment.

“Am vãzut foarte mulþi tineri ºi acest gest simbolic nu face altceva decât sã sensibilizeze pe toþi cei care au posibilitatea sã îi ajute pe cei în nevoie, suntem într-o perioadã a anului care precede sãrbãtorile de

iarnã ºi sãrbãtorile foarte importante din viaþa noastrã a fiecãruia, perioadã în care fiecare dintre noi trebuie sã fie mai bun ºi mai atent cu cel de lângã el”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul acesta evenimentul a adus în prim plan importanþa serviciilor sociale ºi impactul pozitiv pe care acestea îl au la integrarea profesionalã ºi socialã. Prin organizarea evenimentului Un Milion de Stele, Confederaþia Caritas România s-a asociat încã din anul 2009, acþiunilor similare organizate în Europa, cu scopul de sensbiliza cetãþenii ºi de a-i indemna spre solidaritate cu persoanele care trãiesc în sãrãcie ºi care suferã de fenomenul excluziunii sociale. A aprinde o lumânare într-un spaþiu public reprezintã gestul simbolic de a fi solidar cu o persoanã aflatã în dificultate.

Monika BACIU

Mina Petrila – „Academia Mineritului Românesc”

DOUÃ LUMI, ÎN ACELAªI LOC

Bulevardul pentru înstãriþi, corturile cu mâncare pentru sãraci ele 1000 de porþii de mâncare oferitã gratis de municipalitatea de la Petroºani au fost manã cereascã pentru sute de sãraci. Au venit cu C gãletuºe de platic ºi au luat acasã ºi o bucãþicã de pâine, doar pentru a

N

ume sonore din mai toate domeniile de activitate au trecut mãcar o datã pe la Petrila.

Dovadã stã ºi cartea de oaspeþi care face cinste celei mai adânci mine de cãrbune din Europa.

avea ce pune pe masã, dar asta nu înainte ca toþi membrii familiei sã se aºeze la coadã pentru a servi ºi în târg o porþie de hranã oferitã gratis.

Sute de nevoiaºi s-au adunat la masa organizatã de Primãria municipiului Petroºani cu ocazia Zilei Recoltei.

DOUÃ LUMI În timp ce pe bulevardul din faþa Primãriei, cei cu dare de mânã aveau posibilitatea de a-ºi cumpãra cele mai bune preparate, sãracii se îngrãmãdeau pentru a primi gratis o porþie de mâncare. De la comer-

cianþii de pe bulevard cei înstãriþi îºi puteau cumpãra cãrnaþi de toate felurile, carne care mai de care mai afumatã, caºcaval de casã, în timp ce la cortul de pe platoul casei de culturã aºteptau cuminþi cei pentru care ºi pâinea sau mãmãliga sunt un lux.

Oamenii care nu au ce pune pe masã au venit pentru a primi o porþie de mâncare gratis, dar au

luat ºi acasã pentru a avea ce sã mãnânce câteva zile.

“Vin în fiecare an, mâncarea e bunã aici ºi e gratis. Noi nu avem din ce sã cumpãrãm sã ne facem mâncãricã cu carne”, ne spune o bãtrânicã care ºi-a luat la pachet ºi jumãtatea de chiflã rãmasã.

Unii dintre sãraci au lucrat o viaþã întreagã, iar acum nu au ce pune pe masã ºi se bucurã ºi pentru o bucãþicã de pâine.

Weekend tradiþional, la Petroºani

T

iberiu Iacob Ridzi, masterchef de Petroºani. La sfârºiþul sãptãmânii trecute, la Petroºani a avut loc cea de-a V-a ediþie a Târgului de Produse Tradiþionale. 1000 de porþii de tocanã de oaie ºi pãsat au fost pregãtite ºi servite celor prezenþi la eveniment, iar primarul municipiului Petroºani a fost cel care a dat startul degustãrilor.

“De fiecare datã la aceastã sãrbãtoare tradiþionalã servim tocanã de oaie ºi pãsatul, mâncarea noastrã autohtonã ºi mã bucur cã lumea gustã aceastã mâncare ºi le place foarte mult. Cu ajutorul lui Dumnezeu reuºim sã facem în fiecare an ºi mã bucur cã reuºim sã facem aceste mâncãruri tradiþionale care sunt originale ºi care nu se întâlnesc în altã parte ºi ar fi pãcat cã aceste reþete ºi aceste obiceiuri sã se piardã. Noi încercãm sã le promovãm ºi sã le transmitem generaþiilor viitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

Evenimentul se doreºte unul prin care producãtorii sã fie încurajaþi sã vinã ºi sã îºi expunã produsele.

“Este o mare bucurie pentru cei care participã, dar în primul rând ne-am dorit sã promovãm produsele tradiþionale ºi sã dãm

oocazia producãtorilor sã îºi expunã produsele de toamnã”, a mai spus sursa citatã.

De la primele ore ale dimineþii bucãtarii au pus pe foc mâncarea a cãrei savoare îi îmbia pe petroºãneni.

“Ziua recoltei o sãrbãtoreºte Consiliul Local, Primãria

“Am lucrat 30 de ani ºi am o pensie de 450 de lei. Nu îmi ajung banii nici de medicamente. Ne bucurãm cã primim ºi noi ceva gratis de mâncare, mãcar odatã pe an”, spune un bãtrân care a stat la coadã mai bine de jumãtate de orã doar pentru a primi o porþie de pãsat ºi tocanã de oaie. În timp ce pentru mulþi aceste preparate tradiþional momârlãneºti sunt mofturi, pentru alþii reprezintã o sursã de hranã consistentã oferitã de primãrie cel puþin o datã pe an.

Monika BACIU

municipiului Petroºani, care ne sponsorizeazã cu 1000 de porþii de tocanã de oaie ºi pãsatul, produse tradiþionale care se fac la noi în Valea Jiului. Aceste produse sunt speciale datoritã faptului cã a fost o zonã de crescãtori de animale ºi au pregãtit sloi de oaie, tocanã de oaie, pastramã de oaie, prin toate produsele”, a spus Dorel Cãlina, bucãtarul ºef.

Doar bãrbaþii au gãtit acest preparate tradiþionale, iar ei ne explicã ce fac femeile în tot acest timp.

“La pomenile acestea se fac doar de bãrbaþi.

Femeile sunt doar la servit ºi la lucrãrile administrative, dar mâncarea se pregãteºte numai ºi numai de bãrbaþi”, a mai spus Cãlina.

Prin acest eveniment s-a urmãrit dezvoltarea

Nu mulþi oameni ºtiu cã mina care va dispãrea în scurt timp a fost supranumitã „Academia Mineritului Românesc”, graþie complexitãþii sale ºi cã era „o mãrturie a unui loc în care nu numai cã se muncea, dar se ºi gândea”.

De-a lungul timpului, EM Petrila a constituit un punct de maxim interes pentru o serie de personalitãþi care au vizitat-o, respectiv Dumitru Prunariu, Nadia Comãneci, Marin Constantin ºi Corul Madrigal, Lucian Pintilie sau chiar Ion Iliescu, iar incinta acesteia a fost decor pentru celebrul regizor Lucian Pintilie.

ºi impulsionarea producþiei de produse tradiþionale într-o perioadã în care obiceiurile culinare se pierd în negura timpului. Târgul de produse tradiþionale s-a aflat la ediþia cu numãrul cinci,

Maximilian GÂNJU

iar zeci de producãtori din toatã þara ºi sute de locuitori din Valea Jiului au luat parte la evenimentul organizat de municipalitatea de la Petroºani.

Monika BACIU

6 Actualitate

Dacã asfaltau drumul cu hârtii pânã acum era terminat

O

nouã documentaþie pentru drumul spre Herculane. Dupã ani de procese, zeci de adrese ºi documentaþii, drumul lui Bãsescu aºa cum este denumit generic drumul care face legãtura între Valea Jiului ºi Herculane mai are nevoie de alte acte. Trebuie întocmite studii de fezabilitate pentru cã cele existente nu mai corespund. “În prezent, sectorul de drum naþional DN 66A cuprins între km 47+600 ºi 109+308 figureazã în evidenþele CNADNR ca drum pietruit. În vederea aducerii sectoarelor de drum naþional DN 66A la o stare de viabilitate corespunzãtoare, CNADNR a inclus în programul sãu de proiectare privind elaborarea documentaþiei tehnico-economice urmãtoarele obiective.

Revizuire/actualizare studiu de fezabilitate pentru drum de legã-

turã DN 66A km 47+600 ºi 66+204, Câmpu lui Neag – Cerna: stadiu procedura demaratã în anul 2014 a fost anulatã conform prevederilor art 209 alin 1 lit. a din OUG nr. 34/2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare întrucât au fost depuse numai oferte inacceptabile ºi/sau neconforme.

Procedura va fi reluatã conform prevederilor legale ºi corespunzãtor limitelor bugetare aprobate în acest sens”, se aratã în

documentele CNADNR. Pentru sectorul de drum respective a fost elaborate ºi un studio de fezabilitate pentru care “în data de 13.08.2015 au fost deschise ofertele, în prezent procedura se aflã în faza de evaluare a ofertelor depuse” Lucrãri începute în 1999, neterminate nici în prezent.

Aºa se prezintã situaþia drumului care ar trebui sã facã legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. Aceasta a

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015 fost prima investiþie majorã demaratã în Valea Jiului dupã anii comunismului ºi a rãmas la stadiul de incertitudine. Fie nu au existat fonduri, fie s-au opus ecologiºtii, iar drumul este tot nefãcut.

De-a lungul timpului lucrãrile la acest tronson de drum au fost întrerupte de mai multe ori. Ultima oarã, fiind reluate în 2006 ºi sistate în 2008, iar în anul 2012 reprezentanþii Greenpeace au cerut în instanþã anularea avizului de mediu ºi orpirea definitivã a lucrãrilor, solicitând totodatã înfiinþarea unei noi categorii de arie naturalã protejatã cu nivel de protecþie strictã “peisaj forestier intact” Administraþia localã de la Uricani considerã cã odatã reluate lucrãrile la drumul Câmpu lui Neag – Herculane se va dezvolta zona.

Turismul va înflori în zona respectivã având în vedere faptul cã drumul ar urma sã fie tranzitat de turiºtii care se vor îndrepta spre Bãile Herculane. Astfel, ar urma sã fie create mai multe pensiuni turistice.

Monika BACIU

Probleme cu poliþele RCA. Încã o companie de asigurãri a ajuns în atenþia ASF

R

omânii trebuie sã fie foarte atenþi unde îºi încheie asigurarea obligatorie pentru maºinã. 60% dintre poliþele RCA existente sunt încheiate cu companii care au probleme. Dupã falimentul ASTRA Asigurãri, alte douã companii sunt în vizorul Autoritãþii de Supraveghere.

Atât pentru Euroins, care deþine 25% din piaþa asigurãrilor RCA, cât ºi pentru Carpatica Asig, Autoritatea de Supraveghere Financiarã (ASF) a deschis proceduri speciale, întrucât aceste companii vindeau poliþe ieftine, astfel încât nu au putut sã plãteascã toate daunele, informeazã România TV. ASF este cu ochii pe aceste companii, mai ales cã 60% din piaþa de asigurãri are probleme, adicã 60% dintre românii care au încheiat un contract de asigurare RCA s-ar putea sã nu îºi acopere poliþa în cazul unui accident rutier.

Situaþia nu este atât de gravã, existã proceduri speciale la cele douã companii de asigurãri auto, astfel încât clienþii încã mai pot încheia poliþe de asigurare auto. În cazul Astra Asigurãri clienþii aºteaptã falimetul companiei pentru a putea sã îºi recupereze banii. Astfel, specialiºtii au constatat ºi o îmbunãtãþire a pieþei de asigurãri. Românii nu mai cumpãrã cele mai ieftine poliþe, ci cautã companii de încredere pentru a cumpãra o asigurare RCA.

Cum va fi vremea în intervalul 19-25 octombrie

R

egimul termic va continua sã rãmânã unul mai scãzut decât normalul acestei perioade, cel puþin în urmãtoarele zile, iar precipitaþiile vor fi prezente la nivelul întregii þãri, în unele regiuni fiind semnalate atât lapoviþe ºi ninsori, cât ºi intensificãri ale vântului, se aratã în prognoza meteo publicatã, de Administraþia Naþionalã de Meteorologie ÎN BANAT, intervalul va debuta cu o vreme mult mai rece decât ar fi normal pentru aceastã perioadã din an, astfel ca valorile maxime de temperaturã vor fi de 12-14 grade, iar cele minime de 6-9 grade. În perioada 15 - 18 octombrie, vremea se va încãlzi apreciabil, urmând a se înregistra

valori medii de 17-20 de grade ziua ºi 9-11 grade noaptea. Pe parcursul celei de-a douã sãptãmâni este estimatã o nouã scãdere de temperaturã, dar valorile vor fi în general apropiate de cele climatologice specifice pentru ultima decadã de octombrie.

Probabilitatea pentru ploi locale, în general

slabe, se va menþine relativ ridicatã în mare parte a intervalului de referinþã. ÎN TRANSILVANIA, intervalul va debuta cu o vreme deosebit de rece pentru aceastã perioadã din an, astfel ca maximele temperaturii aerului vor fi de 6-10 grade, iar minimele de douã ºi 5 grade, în medie regionala, dar cu valori mai mici în depresiuni, unde vor fi uºor negative. În perioada 14 18 octombrie vremea se va încãlzi apreciabil, în special în vestul regiunii,

urmând a se înregistra valori medii de 14-17 grade ziua ºi 6-9 grade noaptea. Pe parcursul celei de-a douã sãptãmâni este estimatã o nouã scãdere de temperaturã, dar valorile vor fi în general apropiate de cele climatologic specifice pentru ultima decadã de octombrie.

Probabilitatea pentru precipitaþii locale va fi mai mare la începutul intervalului, când în estul regiunii mai sunt posibile ºi lapoviþe ºi, din nou, dupã data de 19 octombrie.

Probabilitatea pentru precipitaþii locale va fi mai mare la începutul intervalului, când în nordul regiunii acestea vor fi mixte, apoi se vor semnala ploi slabe sau burniþe, cu caracter local.

LA MUNTE, în primele zile vremea va fi foarte rece, cu maxime termice, în medie, de 3-7 grade ºi minime negative. Dupã data

de 15 octombrie, vremea se va încãlzi pânã la valori medii de 6-10 grade ziua ºi douã ºi 6 grade noaptea.

O scãdere de temperatura este estimatã pentru cea de-a doua sãptãmânã a intervalului de prognoza. Se vor semnala precipitaþii mixte la începutul intervalului, apoi probabilitatea de apariþie a ploilor va fi mai ridicatã dupã data de 18 octombrie.

Estimãrile meteo sunt realizate de ANM, pe baza produselor numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia.

Agerpres

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

Gala Bute – Botoroagã ºi Gãrdean, la barã

V

ineri a început procesul în Gala Bute, iar cu acest prilej, în faþa instanþei a ajuns ºi directorul Dragoº Marius Botoroagã, care este acum cercetat pentru dare de mitã.

De altfel, petroºeneanul a ºi recunoscut cã a dat ºpagã, lucru pe care l-a admis voalat ºi Elena Udrea la termenul de vineri. Potrivit jurnalistului Cãtãlin Tolontan, „Lungu recunoaºte douã fapte: 1. A primit bani de la Gãrdean, un magnat din Valea Jiului.

“Am fãcut acest gest pentru cã am crezut o

poveste emoþionantã în care mi-a zis cã dacã nu primeºte banii, intrã în insolvenþã”, explicã Lungu. Gãrdean lua lucrãri ºi întorcea 10%.

La cine ajungeau banii?

Lungu zice cã nu ºtie asta.

“A fost o singurã referire la ministrul Udrea cu numele de Gãrdean”. ªi ce s-a întîmplat? “Udrea mi-a spus cã nu o intereseazã, cã e omul lui Tãriceanu”.

Lungu spune cã ºtia doar cã banii ajung undeva în minister, prin Nastasia. ªi cã, într-adevãr, ºtia cã plãþile cãtre contractanþi erau decise la nivelul lui Udrea ºi Topoliceanu.

2. A luat bani de la Botoroagã. 10% din cît îi

plãtise ministerul firmei lui Botoroagã.

“Cred cã era o cutumã în minister ºi cred cã aceastã cutumã existã ºi în acest moment””, scrie jurnalistul pe blogul sãu.

Mai mult, tot în procesul, care vineri a durat 5 ore la Bucureºti, „Elena Udrea a intervenit ºi a spus cã ”Faptul cã alþii au luat ºpagã nu e treaba mea. Eu le-am spus celor care lucrau cu ministerul meu sã sesizeze DNA dacã li se cere ºpagã. Sã ºtiþi cã peste tot, în toate ministerele se lua 10%, 20%, 40% dupã cum se vede în dosare. ªi asta se întîmplã ºi acum”, scrie Cãtãlin Tolontan pe blogul sãu, imediat dupã proces.

Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia, ªtefan Lungu ºi Marius Botoroagã au admis toate acuzaþiile din rechizitoriu ºi au cerut sã fie judecaþi în procedurã simplificatã. Asta presupune reducere cu o treime a pedepsei. Dar numai dacã, în instanþã, completul de trei magistraþi de la ICCJ va accepta cererea lor.

Diana MITRACHE

Scade vârsta de pensionare?

Conform actului normativ ce urmeazã sã fie supus la vot sãptãmâna viitoare, femeile care au nãscut cel puþin trei copii, pânã la data de 1 octombrie 1990, ºi care i-au crescut pânã la vârsta de 10 ani, vor putea sã se pensioneze mai devreme. ”Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare ºi care au nãscut cel puþin 3 copii ºi i-au crescut pânã la vârsta de

N

u trebuie sã se formeze cozi în trafic din cauza semafoarelor.

Aºa a gândit Gheorghe Ile un proiect de semaforizare a zonelor de lângã ºcoli ºi acum lumea începe sã se obºnuiascã ºi sã le foloseascã. La un astfel de semafor, se face verde, atunci când cineva are nevoie sã treacã strada, iar copiii sunt încântaþi sã le foloseascã.

Administraþia din Vulcan a montat mai multe sisteme inteligente de semaforizare în zonele aglomerate din oraº.

Pe de o parte, aceastea vin în sprijinul elevilor, dar ºi ºoferii sunt avantajaþi, pe de altã parte, pentru cã timpii de stat la semafor ar putea sã fie scurtaþi, pe perioada în care cineva trece ºi solicitã sistemului sã opreascã circulaþia autovehiculelor. „În urma mai multor accidente care au avut loc în dreptul ºcolilor, am luat hotãrârea sã

montãm aceste semafoare. Am vãzut ºi în alte pãrþi cã, la trecerile de pietoni unde sunt ºcolile nu se pun semafoare clasice, ci astfel de semafoare care vin în avantajul copiilor care ies de la ºcoalã. Trecãtorii nu sunt expuºi astfel unui accident ºi pot

sã treacã în siguranþã”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care la sfârºitul sãptãmânii trecute a fãcut ºi o demonstraþie în przenþa elevilor care ieºeau de la ºcoli.

Dacã pietonii aºteaptã sã se facã verde, dupã ce ating butonul, ºoferii sunt avertizaþi la semofor cu culoarea galben, cã urmeazã sã se facã roºu, iar astfel, în zona ºcolilor, ste evitat pericolul de accidente de circulaþie.

Diana MITRACHE

SC OPUS GUARD PETROªANI organizeazã selecþie în vederea angajãrii de AGENÞI DE SECURITATE Informaþii la telefon 0723.235.692

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

emeile ar putea sã se pensioneze mai F repede, dar pentru asta au de îndeplinit o condiþie.

Un proiect de lege care urmeazã sã fie votat sãptãmâna v iitoare cere reducerea vârstei de pensionare la femeile care au nãscut mai mulþi copii.

Semafoare inteligente la ºcolile din Vulcan

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

10 ani beneficiazã de reducerea vârstei standard de pensionare dupã cum urmeazã: a) cu un an - pentru 3 copii; b) cu doi ani pentru 4 sau mai mulþi copii", spune iniþiatorul legii, un senator PSD. Proiectul de lege mai stabileºte cã vârsta de pensionare redusã nu poate fi mai micã de 55 de ani. În prezent, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bãrbaþi ºi de 63 de ani pentru femei.

Sursa AGERPRES

- Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015

Henþ cu mâna

Antrenor de rãzboi Dacã ar fi trãit (!), ar fi împlinit acum ºase zile 120 de ani.

Adicã ceva absurd, nu?

Coloman BraunBogdan – Cibi baci – a fost o figurã aparte în panoplia de antrenori care au fost pe la Jiul Petroºani. A fost un mare mijlocaº

P O V E ª T I L E

S

în perioada anilor `20-`30, dar el s-a remarcat ca un antrenor cu mari calitãþi pedagogice.

Absolvind o ºcoalã de antrenori în Anglia (în 1933), dupã câþiva ani pe la echipe din Bucureºti ajunge la Jiul Petroºani, în perioada tulbure a celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, între anii 1940-1945.

Este momentul sãu de refugiat politic în

Valea Jiului.

Promoveazã Jiul în Divizia „A” în 1941, dar începerea rãzboiului opreºte mersul fotbalului. Cibi BraunBogdan va cãuta însã neobosit talente prin strãzile Coloniei de Jos a Petroºaniului, menþine treaz spiritul sportiv ºi lasã o echipã bunã în 1946, când se va relua campionatul.

Trebuie menþionat faptul cã Cibi BraunBogdan a venit la

Petroºani dupã ce în perioada 1937-1939 s-a ocupat de pregãtirea echipei Naþionale a României.Talentat povestitor, el a scris douã cãrþi interesante, cu întâmplãri culese în cei 60 de ani de activitate.

Dupã ce s-a retras din meseria de antrenor, a devenit observatori federal, nu de puþine ori revenind pe stadionul vechi al

S NÃSCUÞI ÎN OCTOMBRIE P O Puiu Lãzãroiu ºi Daniel Timofte R T n-au driblat niciodatã fotbalul U 22 de ori, participând L DANIEL TIMOFTE la C.M. din Italia (1990) ºi S.U.A. (1994). a apãrut pe firmamentul U Dupã încheierea fotbalului la juniorii Jiului, I începând cu antrenorul carierei, a devenit

unt doi jucãtori nãscuþi pe aceste meleaguri, toamna, în octombrie. Unul, Dumitru (Puiu) Lãzãroiu, zis „Piticul”, pe 15 oct. 1959, altul Daniel Timofte, 12 ani mai târziu, pe 1 oct.

1967. Amândoi jucãtori de excepþie, care au avut roluri decisive în echipele lor.

Romulus Leca în anul 1976.

Talentul sãu deosebit îl va propulsa rapid în echipa de seniori a Jiului, debutând în

prima divizie pe 31 august 1986, într-un meci Jiul-Chimia Rm. Vâlcea 3-1.

Va juca apoi la Dinamo Bucureºti (1989-1991) cu care va cuceri un titlu naþional ºi Cupa României, pierzând ºi o semifinalã de Cupa Cupelor (1989-90).

Dupã 1991 pleacã la Bayer Uerdingen (Germania), revine la Dinamo în perioada 1993-1994 (unde îºi va încheia cariera în sezonul 1999-2000), apoi în Turcia la Samsunspor pânã în 1999.

Talentul sãu deosebit l-a propulsat în echipa Naþionalã unde a jucat de

antrenor, printre echipele la care a antrenat aflându-se Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, „Poli” Timiºoara, Sportul Studenþesc Bucureºti, F.C. Vaslui. E drept, faima sa ca jucãtor nu a mai fost atinsã la nivel de antrenor, dar la 48 de ani, Daniel Timofte poate spune în continuare cã ºansa nu i-a surâs încã. În prezent este antrenor secund la F.C. Voluntari, alãturi de principalul Gigi Mulþescu, cel care i-a fost mentor în activitatea sa de antrenor.

PUIU LÃZÃROIU a împlinit pe 15 octombrie vârsta de 56 de ani. ªi-a început activitatea ca jucãtor de fotbal în anul 1972 ca junior, abandonând activitatea competiþionalã 23 de ani mai târziu, în 1995.

Primii paºi în fotbal i-a fãcut sub bagheta fostului mare jucãtor de la Jiul ºi Minerul Lupeni, ªtefan Szoke, la Jiul Petroºani.

A jucat pânã în 1978 la echipele de juniori ºi tineret ale Jiului, dupã care se transferã la Minerul Paroºeni.

A fost momentul când s-a legat efectiv de

Jiului, pe care la vreme de rãzboi, era prezent în fiecare zi.

Ce îl caracterizeazã pe Puiu Lãzãroiu? A practicat un fotbal pe forþã, în vitezã, fiind atacant sau mijlocaº, iar ca antrenor, s-a dovedit a fi un mare sufletist. ªi-a respectat toþi antrenorii, atât la juniori (ªtefan Szoke, Dumitru Cricovan, Anton Coºoreanu), cât ºi la seniori (Puiu Benea), fiind mereu lângã fotbal, indiferent la ce nivel a activat.

Daniel Timofte ºi Puiu Lãzãroiu. Doi jucãtori ai Vãii Jiului care au avut destine diferite. Desigur, unul mai celebru, celãlalt cu simþul datoriei împlinite.

Douã caractere taciturne, de care ne aducem aminte cu plãcere despre evoluþiile lor, acum într-un octombrie aniversar pentru amândoi.

LA MULÞI ANI AMÂNDURORA!

Valea Jiului, fiind ºi student al Institutului de Mine Petroºani. Cu echipa Paroºeniului a trãit cele mai frumoase momente, promovând în 1986 în Divizia „B”.

Practic aici a rãmas zece ani, pânã în 1998, când s-a transferat pentru un sezon la Minerul Lupeni.

Ultimii cinci ani de activitate competiþionalã i-a avut la Parângul Lonea (actuala Inter Petrila), jucând pânã în 1994.

Rãmâne în continuare legat sufleteºte de Parângul Lonea, unde va avea douã mandate de antrenor, între anii 1995-1999 ºi în 2000.

A avut un mandat scurt ºi la Universitatea Petroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU