Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 964
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Miting pentru termoficare
Piaþa muncii din judeþul Hunedoara, încremenitã, cea externã în dezvoltare
P
iaþa muncii din Hunedoara este încremenitã. Site-urile de anunþuri de pe piaþa muncii din judeþul Hunedoara nu oferã prea multe posibilitãþi hunedorenilor. Locurile de muncã disponibile în judeþ sunt extrem de limitate atât ca numãr cât ºi ca domenii. În Valea Jiului puþinele locuri de muncã disponibile sunt în comerþ ºi la agenþiile de pariuri. Cum temperaturile sunt scãzute nu se mai cautã nici muncitori în construcþii.
S
ute de locuri de muncã în strãinãtate În timp locurile de muncã din judeþ sunt limitate, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre piaþa externã. Zeci de companii de recrutãri sau intermediari cautã muncitori care sunt dispuºi sã lucreze în strãinãtate, iar domeniile sunt dintre
cele mai variate. Se cautã muncitori în sere, în fabrici de mase plastice, ºoferi de tir sau chiar mineri în Germania sau Polonia. Faptul cã locuitorii Vãii Jiului aleg calea strãinãtãþii se resimte în comunitãþile locale, iar problema este semnalatã ºi de edili, care vãd cum de la un an la altul numãrul locuitorilor activi scade.
Î
ncercãri de atragere a investitorilor Primarii din Valea Jiului s-au asociat în vederea atragerii investitorilor, au realizat un ADI tocmai pe aceastã problemã. Asociaþia este încã la început, iar primarii spun cã vor face tot posibilul de a atrage potenþiali investitori. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, a discutat ºi cu înalþi demnitari strãini pentru a încerca sã îi convingã sã vinã în Valea Jiului cu afaceri. Monika BACIU
S
ã ieºim în stradã pentru cã e frig în case! Este îndemnul deputatului Cristian Resmeriþã din Lupeni, nemulþumit de faptul cã oamenii din Valea Jiului, copiii din ºcoli ºi grãdiniþe ºi angajaþii din instituþiile de stat, degerã ºi dã vina pe conducerea CEH. Resmeriþã îi cheamã pe oameni la un miting ºi îi acuzã pe cei de la CEH, dar ºi pe ministrul Gerea de ceea ce se întâmplã aici. >>> PAGINA A 3-A
Dispoziþii de sabotare a Vãii Jiului
D
ispoziþii clare: cãrbunele dus la Mintia, nu la Paroºeni. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a dat dispoziþii clare. Tot cãrbunele este direcþionat spre termocentrala Mintia asta în timp ce locuitorii Vãii Jiului îngheaþã de frig pentru cã resursa energeticã nu ajunge la Paroºeni. “Stocurile sunt minime ºi asigurã funcþionarea undeva la 3-4 zile. A fost datã o dispoziþie prin care cãrbunele sã fie dus la Termocentrala Mintia, nu la Paroºeni”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Complexul
Energetic Hunedoara nu deþine resursele financiare necesare pentru realizarea unui import de huilã. “Nu au cu ce importa. Singura variantã ar fi o hotãrâre de Guvern prin care cãrbunele sã se declare rezervã naþionalã ºi abia
atunci huila ar putea fi achiziþionatã. E vorba de o hotãrâre care sã dea caracterul de resursã mineralã de rezervã naþionalã huilei”, a mai spus sursa citatã. Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncã destul de îmbãtrânitã contribuie la accen-
tuarea deficitului de materie primã. Astfel, unitãþile miniere din Valea Jiului produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesarul optim. Lunar, asta înseamnã un deficit de 30.000 de tone.
“Conform datelor prezentate de cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara, societatea are un deficit lunar de huilã în valoare de 40.000 de tone, iar pentru ca cele douã termocentrale sã poatã funcþiona pe timp de iarnã
sunt necesare 5000 de tone de huilã pe zi (2.200 tone -Paroºeni ºi 2.800 tone Mintia)”, se aratã într-o informare trimisã ministrului Andrei Gerea. Anul trecut, pentru a depãºi sezonul rece în condiþii optime a avut nevoie de peste nevoie de peste un milion de tone de huilã. Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1 octombrie 2014-31 martie 2015. Monika BACIU
2 Actualitate
Aceeaºi problemã, acelaºi legislativ, douã viziuni
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
Laurenþiu Nistor simte cãldura “sufleteascã” din Valea Jiului, nu pe cea din calorifere
U
nul calm, altul îngrijorat. Doi parlamentari ai judeþului Hunedoara care culmea fac parte din coaliþia de guvernare au poziþii total diferite faþã de situaþia de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.
V
orbe, nu fapte
Politicianul Laurenþiu Nistor nu este îngrijorat absolut deloc de situaþia cu care se confruntã Valea Jiului din cauza mãsurii impuse de conducerea CEH de a opri furnizarea agentului termic. Nistor susþine cã nu
vor exista probleme în aceastã iarnã, însã calmul îi este contrazis chiar de situaþia disperatã a zonei. “Toate problemele judeþului noi le aducem la cunoºtinþa ministrului de resort sau a primului ministru. E imposibil ca Deva sau Valea Jiului sã rãmânã fãrã cãldurã. Paroºeniul va funcþiona ºi va da cãldurã în Valea Jiului”, a declarat preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. Laurenþiu Nistor nu are însã o soluþie clarã pentru rezolvarea problemei, acesta lãsând ca cei din ministerul de resort sã decidã care ar putea fi rezolvarea. “Soluþia o are ministrul Energiei sau conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Ei sunt specialiºtii”, a mai spus parlamentarul.
În tot acest timp, un alt coleg de-al sãu, Haralambie Vochiþoiu se declarã îngrijorat. Acesta îl interpeleazã pe Victor Ponta cu privire la problema din cadrul CEH care se rãsfrânge asupra Vãii Jiului. “În multe ºcoli, mai ales din zonele montane, unde umiditatea aerului este mai crescutã, timp de 3 zile consecutiv s-au
S-a aruncat în gol de la etajul III
S
-a aruncat în gol de la etajul III al unui bloc din Petroºani ºi, dupã o luptã crâncenã pe patul de spital, ºi-a dat ultima suflare. Vorbim despre un bãrbat din localitate, pentru care ziua de marþi, 13 octombrie, a fost una fatidicã. Omul suferea de depresie ºi a decis sã îºi încheie socotelile cu viaþa. Un martor a sunat la 112, marþi dimineaþã în jurul orei 8,00, pentru cã îl vãzuse pe vecinul sãu pe balcon. Acesta striga cã se va arunca în gol ºi asta a ºi fãcut. Pânã ce pompierii au ajuns la faþa locului, bãrbatul s-a ºi aruncat în gol, dar se pare cã a avut noroc. „Am fost anunþaþi de un bãrbat cã pe terasamentul de la etajul 3 este un bãrbat, gata sã se arunce. Am venit cu douã autospeciale de pompieri, dotate ºi cu pernã pneumaticã ºi cu o ambulanþã SMURD. Când am ajuns la faþa locului, persoana deja se aruncase ºi a fost preluatã de cãtre un echipaj ºi a fost trans-
portatã cu multiple traumatisme la spital”, spune locotenent Ionuþ Brehui, reprezentant al ISU Petroºani, prezent la faþa locului. Martorii spun cã acesta suferea de depresie, din cauza mai multor boli cu care fusese diagnosticat ºi,
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
se pare cã asta l-a împins la gestul necugetat. Ajuns la spital, medicii de la secþia de urgenþe l-au investigat ºi, imediat dupã aceea, omul a rãmas internat din cauza rãnilor. Prognosticul în cazul sãu era însã, rezervat. „Pacientul a fost
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
înregistrat deja valori medii inferioare temperaturii aerului exterior de +10 grade C. Situaþia este agravatã de faptul cã la Complexul Energetic Hunedoara stocurile de cãrbune sunt minime, existând riscul ca într-o serie de unitãþi ºcolare din Valea Jiului sã existe probleme în furnizarea agentului termic. Viitorul unei þãri este primejduit atunci când este frig în ºcoli ºi cald în cazinouri”, susþine senatorul Vochiþoiu. Astfel, cei doi parlamentari chiar dacã fac parte din acelaºi arc de guvernare au pãreri diferite cu privire la problema din Valea Jiului. Unul o vede doar în campaniile electorale, iar altul la conferinþele de presã. Monika BACIU adus de cãtre SMURD, afirmativ rãnit prin cãdere de la etajul III, politraumatism, policontuzionat. Este la tomograf acum ºi va rãmâne internat”, a spus ºi dr. Monica Ciugulea, medic UPU din cadrul Spitalului de Urgenþã de la Petroºani, medicul care l-a preluat ºi a fãcut tot posibilul sã îl stabilizeze, pacientul fiind transferat pe secþie în stare stabilã. Dupã mai multe ore în care s-a luptat între viaþã ºi moarte, omul a decedat. Leziunile interne au fost cele care erau incompatibile cu viaþa ºi bãrbatul a murit la câteva ore de la internare. Din pãcate, astfel de cazuri revin în actualitate odatã cu vremea mohorâtã de afarã, iar psihologii spun cã ele sunt direct legate de starea de anxietate a fiecãruia dintre noi.
CNI a dat undã verde modernizãrii Sãlii Polivalente ala Polivalentã S din petroºani va fi
reabilitatã. Dupã zeci de ani în care responsabilii Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au fãcut mii de adrese cãtre diferite instituþii, acum au primit o veste bunã. Sala polivalentã va intra în reparaþii capitale, în cadrul unui proiect de peste 1,1 milioane de euro. “Am primit un aviz favorabil de la Compania Naþionalã de Investiþii prin care susþin cã suntem cuprinºi în programul
pentru modernizare. Proiectul este de peste un milion de euro cu TVA ºi presupune reabilitarea totalã a clãdirii, de la acoperiº în jos, cu vestiare, tribune, absolut tot”, a declarat Zoltan Toth, director CSS Petroºani. Compania Naþionalã de Investiþii urmeazã sã scoatã la licitaþie proiectul, iar apoi lucrãrile pot începe. “Noi vom preda amplasamentul celor de la CNI care trebuie sã scoatã la licitaþie proiectul. Treaba noastrã s-a terminat acum”, a mai spus sursa citatã. Reabilitarea sãlii de sport polivalente din Petroºani era o necesitate absolutã. Asta pentru cã aici îºi desfãºoarã antrenamentele copiii de la handbal care din lipsã de investiþii sunt nevoiþi de multe ori sã se antreneze afarã sau în sãlile de sport ale unitãþilor de învãþãmânt pentru cã în salã este foarte frig. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
MITING PENTRU TERMOFICARE Nu va ajunge dupã gratii chiar dacã S ã ieºim în stradã pentru cã e frig în case! Este îndemnul deputatului Cristian Resmeriþã din Lupeni, nemulþumit de faptul cã oamenii din Valea Jiului, copiii din ºcoli ºi grãdiniþe ºi angajaþii din instituþiile de stat, degerã ºi dã vina pe conducerea CEH. Resmeriþã îi cheamã pe oameni la un miting ºi îi acuzã pe cei de la CEH, dar ºi pe ministrul Gerea de ceea ce se întâmplã aici.
Din cauza proastei gestionari a situaþiei de la Complexulul Energetic Hunedoara, mii de oameni din Valea Jiului încã îndurã frigul în case, ºcoli ºi grãdiniþe, ori în instituþiile publice. Tocmai de aceea, deputatul Cristian Resmeriþã spune cã îi cheamã pe oameni la miting ºi chiar cã are susþinerea primarilor din cele 3 municipii. „M-am sãturat sã mã duc la ministrul Gerea ºi sã îi spun cã nu merg treburile! Nu o sã mã mai duc niciodatã! Voi vorbi cu primul ministru, dar voi face, însã, demersuri la nivelul Vãii Jiului, cel puþin la Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Voi aduna alãturi de mine oamenii care stau în frig, care lucreazã în spitale, în ºcoli, bunicii, pãrinþii ºi
vom face mitinguri de protest în fiecare localitate”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat din Valea Jiului. Afarã sunt temperaturi extrem de scãzute, iar termoficarea nu funcþioneazã din vina celor care gestioneazã prost Complexul Energetic Hunedoara, dupã ce la conducere a fost numit încã un director care încaseazã bani pentru ca sã nu facã nimic. „Din punctul meu de
vedere, tripleta formatã din domnul ministru Gerea, cuplul Floruþ - Jujan ºi Ghimpãu nu are ce cãuta niciunde în conducerea niciunei societãþi din Valea Jiului! Nici nu pot sã
înþeleg cum a ajuns domnul Floruþ aici. Competenþa lui este zero absolut”, a mai adãugat Cristain Resmeriþã, care a recunoscut cã a mai fost numit un om, doar ca sã mai fie plãtit un salariu în plus din banii minerilor. Cristian Resmeriþã vrea sã facã acest miting cât mai curând ca un rãspuns al faptului cã minerii din Valea Jiului dau cãrbuni ºi, la aceastã orã, doar Mintia furnizeazã apã caldã, la Deva, în timp ce toate conductele din Valea Jiului sunt încã îngheþate. Mai este nevoie de aprobãri de la primãrii ºi oamenii vor ieºi în stradã. Diana MITRACHE
a înºelat 17 oameni
B
ãrbatul din Vulcan care a înºelat zeci de ºomeri din Valea Jiului, dupã ce le-a promis locuri de muncã în Germania, Spania ori alte þãri din vestul Europei, a primit doi ani de închisoare. Acesta mai are ºi alte condamnãri tot pentru înºelãciune. Alin Dumitru Drugea a reuºit sã escrocheze zeci de persoane din Valea Jiului ºi s-a ales cu mai multe dosare penale pentru înºelãciune, în unele deja fiind condamnat la închisoare cu suspendare. Cel mai stufos dosar în care Drugea a fost judecat are 17 victime, iar þeparul a cerut judecãtorilor sã-l lase sã se împace cu pãgubiþii. Instanþa i-a admis solicitarea, însã Drugea n-a convins pãrþile sã renunþe la judecatã. Luni, individul a primit o pedeapsã de doi ani de închisoare. Judecãtorii de la Petroºani i-au contopit restul pedepselor ºi apoi au suspendat executarea sentinþei pe o duratã de patru ani, timp în care Alin Dumitru Drugea trebuie sã respecte mai multe dispoziþii ale instanþei. Acesta va trebui sã achite ºi daune cãtre
SNÎMVJ trebuie sã plãteascã daune cãtre LSMVJ acataº revine ºi cere aproape L 200 de mii de lei de la SNÎMVJ asta în condiþiile în care sindicatul reprezentat de el nu a avut nicio legãturã cu societatea de închideri.
Manevre cu fondul de 3,7 la mie. Fostul lider al minerilor, Zoltan Lacataº, a obþinut o sentinþã favorabilã prin care obligã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului sã îi plãteascã plata sumelor aferente fondului de 3,7 la mie. Soluþia nu este defini-
tivã, aceasta putând fi atacatã cu recurs.
L
SMVJ nu era în cãrþi
Halucinant este faptul cã Liga Sindicatelor Minerilor Valea Jiului nici mãcar nu fãcea parte din dialogul social la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru perioada în care Lacataº a cerut banii. Potrivit unor surse din cadrul SNÎMVJ, Lacataº a prezentat instanþei anumite documente neconforme. “A prezentat la instanþã niºte acte care nu au legãturã cu
SNÎMVJ. Societatea a luat fiinþã în anul 2013, iar Liga nu avea reprezentativitate. Ei s-au bazat pe niºte documente ale CNH-ului”, au precizat reprezentanþi ai SNÎMVJ. Astfel, potrivit soluþiei, SNÎMVJ trebuie sã plãteascã cãtre Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului aproape 200 de mii de lei. “Admite acþiunea în conflict individual de muncã formulatã ºi precizatã de reclamanta Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului Petroºani împotriva pârâtei Societatea
Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani ºi în consecinþã: Obligã pe pârâtã sã plãteascã reclamantei suma de 193.648 lei cu titlu de fond destinat negocierii ºi urmãririi executãrii contractului colectiv de muncã, calculat pentru perioada septembrie 2010 – iulie 2011 inclusiv, conform art.212 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncã nr.2477/73/01.04.20 08 modificat ºi prelungit prin Actele Adiþionale din 29.06.2009 ºi 15.04.2011, actualizatã cu indicele de
inflaþie la data plãþii efective. Obligã pârâta sã plãteascã reclamantei suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale”, se aratã în soluþia instanþei. Reprezentanþii SNÎMVJ sunt deciºi sã sesizeze ºi organele penale în acest caz. Monika BACIU
victimele sale, sumele fiind cuprinse între 2000 ºi 103 de lei. Decizia magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani poate fi atacatã cu recurs atât de inculpat cât ºi de victime. Alin Dumitru Drugea posta pe Internet anunþuri de angajare ºi le cerea celor care i-au cãzut în plasã diferite sume de bani. Dupã ce oamenii plãteau cât li se cerea, individul se fãcea nevãzut lãsându-ºi victimele ºi fãrã loc de muncã ºi fãrã bani. Maximilian GÂNJU
4 Sport
Henþ cu mâna
NEVEROSIMIL
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Fotbalul petroºenean pe ultimul loc! z Dupã ºapte etape, echipele Jiul ºi Universitatea Petroºani fãrã nicio victorie, pe ultimul loc. z Universitarii au pierdut cu 2-6 la ªoimul Bãiþa (pentru Universitatea au marcat Ov. Popesc ºi Bulimej), iar Jiul, 2-4 acasã cu Hercules Lupeni. z CS Vulcan, victorie zdrobitoare la Deva, 5-0 cu Cetate II (autori Ad. Roºian, Stângã, Roºca, Buturã ºi M. Radu). z Inter Petrila se menþine pe podium, 3-1 cu Retezatul Haþeg (autori D. Alexandru, Kalai ºi Ad. Dolha). z Minerul Uricani a cedat cu 0-1 la Gloria Geoagiu, având în teren pe parcursul celor 90 de minute pe veteranii Tr. Câmpean, Irina, G. Trestian, Mihãilescu ºi Vajda. z Zarandul Criºcior pierde pentru prima oarã în acest campionat, 0-1 pe teren propriu cu Aurul Brad.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
Pãrea o glumã sau un SF acum 10, 20 sau 40 de ani: echipele Petroºaniului, Universitatea ºi Jiul, pe ultimul loc în Liga a IV-a judeþeanã!? Din start sã precizãm, actualii antrenori din „Deal” ºi din „Luncã” nu au nicio vinã. Nu s-a ajuns aici din pricina lor. Recent, în etapa trecutã,
cele douã echipe au încasat zece goluri la un loc de la douã echipe care acum 7-8 ani nici nu existau în analele fotbalului! Universitatea Petroºani, cândva un adevãrat motor al Diviziei „C”, cu meciuri în fazele superioare ale Cupei României (cu CFR Cluj,
FC Galaþi, Steaua, „U” Cluj!), îºi cautã acum o nouã identitate, la care pun umãrul cei din trio-ul Ionuþ Stelescu-Cristi Albeanu-Gabi Niþu. Tot o tripletã, Marin Tudorache - Sorin Ghiþan - Damian Militaru face eforturi pentru a menþine în viaþã Jiul Petroºani. Toatã stima pentru aceºti oameni, cãrora încã le mai pasã de fotbal. Din „Dealul Institutului” ºi pânã în „Lunca Jiului”. Pentru cã este neverosi-
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
PRICAZUL RADE TOT!
z Mureºul Pricaz este de neoprit, a învins cu un scor de neprezentare pe cei de la General Berthelot. z Scorul etapei l-a reuºit CSC Ilia, 6-1 cu „lanterna roºie”, Santos Boz. z Cetate Rãchitova a învins în deplasare, 5-3 la Zarandul Criºcior, golurile învingãtorilor fiind realizate de Mailat (3) ºi Tomoni (2). z Mãgura Pui este în revenire de formã, a reuºit o victorie cu 2-1 (1-1) la Cerna Lunca Cernii, ambele goluri ale învingãtorilor fiind marcate de antrenorul-jucãtor Ovidiu Ciolea. mil sã priveºti clasamentul la zi, sã vezi cele douã echipe pe ultimele douã locuri în judeþ.
Jiul Petroºani – Hercules Lupeni 2-4 (1-1)
Jiul a rezistat o reprizã Lupenenii intrã relaxaþi în teren ºi se vãd rapid conduºi cu 1-0, dupã care urmeazã alergarea dupã egalare, care va veni în minutul 44! Apoi, mult mai experimentata echipã a lui Dan Voicu se impune treptat, marcheazã douã goluri spectaculoase, va primi la 2-3 un gol din penalty – corect acordat –, apoi va fi ºi o transversalã a lui Ciocârlan (min. 75), o imensã ocazie a lui Harangozo II (min. 81), singur cu portarul Faur ºi în final, un 2-4 conform cu desfãºurarea jocului. De remarcat nota de fair-play.
„O
aspeþii, victorie meritatã”
„Un meci de la care puteam spera, la un moment dat, mai mult.
sportivitate, tacticã, disciplinã. De asemenea, remarc maniera de arbitraj a lui Cristi Lazãr ºi a colegilor sãi. Despre noi, ce sã spun? Ne-am intrat mai în mânã, pentru cã repet, Jiul a fost o surprizã plãcutã ca abordare. Avem Marin TUDORACHE A fost o victorie meritatã a oaspeþilor, mult mai maturi, un meci sportiv ºi un arbitraj excelent” a spus Marin Tudorache, directorul tehnic al Jiului.
„B
ravo Jiului!”
„Încep prin a spune bravo Jiului: atitudine,
JIUL PETROªANI – HERCULES LUPENI
Dan VOICU
2-4
Jiul Petroºani (antr. Sorin Ghiþan): Faur – Al. Nicu, Oct. Ionicã, Mândruþ, Dorin Stoica – Viºa (min. 62 R. Lucaci), M. Avram, Roºianu (min. 16 Turdean), Mãrmãneanu – Graur, Bãlãuþã (min. 83 Vrabie) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Harangozo I, D. Savu, M. Dumitrescu, Buþurcã – Harangozo II (min. 85 Gorgan), Ciocârlan, Konicika, M. Pop (min. 41 Brânduºa) – R. Moldovan (min.
probleme de portar, asta e... Sper sã ne revenim la toatã capacitatea noastrã” a declarat Dan Voicu, antrenorul de la Hercules Lupeni.
K
onicika, redivivus
Andrei Konicika (33 ani) a debutat la Jiul Petroºani în sezonul 2001-2002 în Divizia „B”, apoi a jucat la Minerul Bãrbãteni, C.S. Vulcan ºi Universitatea Petroºani, la ultimele douã echipe avându-l antrenor pe Dan Voicu. În sezonul 20062007, Konicika a jucat un meci în Divizia „A”, pe 16 martie 2007, în meciul Jiul-CFR Cluj
77 ªipoº), M. Filip Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila Obs. AJF: Tony Sedecaru – Petroºani Spectatori: 100 GOLURILE: 1-0: Roºianu (min. 8), din apropiere, dupã ce A. Farcaº a scãpat balonul în faþã; 1-1: M. Dumitrescu (min. 44), cu capul din 5 m; 1-2: Konicika (min. 48), de la 30 m la vinclu; 2-3: Mãrmãneanu (min. 70), din 11 m dupã un fault a lui M. Dumitrescu asupra lui D. Stoica; 2-4: Harangozo II (min. 84), din 11 m, la un henþ comis de M. Avram
(0-2), când a intrat în minutul 58 în locul lui Adi Dulcea, într-o echipã antrenatã de Marin Tudorache în care mai jucau Mihart, M. Gheorghe, Bicfalvi, M. Constantinescu, Pâcleºan sau Ciprian Dinu.
Andrei KONICIKA
Rugby, D.N.S. / De aici continuã povestea...
ªtiinþa a condus de douã ori!
z ªtiinþa Petroºani a luat startul în turneul play-off, evoluând în prima etapã în deplasare, la Bârlad, acolo unde se aflã un puternic centru olimpic naþional. z Gazdele, RC Bârlad, au învins cu 32-17, dar ªtiinþa a avut momente dintre cele mai bune, conducând în douã rânduri, cu 7-5 ºi 12-10. z Apoi, oboseala acumulatã ºi de la drum ºi-a spus cuvântul, gazdele revenind ºi
câºtigând cu 32-17. z Pentru petroºeneni a marcat Remus Zaharescu (20
ani), douã eseuri, un tânãr localnic foarte talentat, celelalte puncte fiind realizate de Fl.
Þandea (2 tr. + 2lp.). z În etapa a 2-a (17 octombrie), ªtiinþa Petroºani va sta, urmând apoi sã joace pe 24 octombrie în „Dealul Institutului” cu RCM Galaþi.
6 Actualitate
Asfalt ºi gaz metan pentru Lupeni S
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
trãzile importante din Lupeni ºi toate trotuarele degradate au intrat în reparaþii ºi Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului, spune cã lucrãrile sunt în plinã desfãºurare. Nu este uitatã nici reþeaua de gaz ºi în cel mult douã sãptãmâni toate aceste vor fi gata ºi oamenii vor avea o alternativã la termoficare. Mai multe cartiere, dar ºi zona de lângã spitalul din Lupeni sunt acum adevãrate ºantiere, dupã ce aici au început lucrãrile de asfaltare. „Se reabiliteazã zona Spitalului din Lupeni. Deja se lucreazã în forþã, pentru cã acolo am primit la biroul parlamentar foarte multe plângeri din partea bolnavilor, a oamenilor în vârstã, care trebuiau sã se ducã la spital, sau de la cei care conduc ambulanþele de la Deva ºi din Lupeni. Drumul era într-o situaþie foarte precarã ºi va fi asfaltat în totalitate, la fel ca ºi toate trotuarele de pe bulevadrul principal vor fi reabilitate, acolo unde este nevoie”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.
Deputatul Cristian Resmeriþã spune cã aceste lucrãri ample au demarat ca urmare a numeroaselor sesizãri , care aveau ca obiect starea deporabilã a carosabilului din zona de acces a salvãrilor cãtre Urgenþa Spitaluilui Municipal Lupeni, pe care le-a primit la cabinetul parlamentar. "Am primit la biroul meu parlamentar numeroase plângeri venite de la cetãþenii Lupeniului ºi în mod deosebit de la
mãmici necãjite cã plimbarea cu cãruciorul a micuþilor pe trotuarele din Lupeni a devenit o realã problemã, aceeaºi problemã fiind ridicatã ºi de persoanele vârstnice sau persoane cu handicap, pentru care deplasarea prin oraº era din ce în ce mai grea datoritã gropilor apãrute în trotuare. De asemenea am primit la birou numeroase sesizãri cu privire la starea deplorabilã a cãii de acces cãtre
Urgenþa Spitalului Municipal Lupeni care îngreuneazã accesul salvãrilor la spital. Având în vedere toate aceste probleme ridicate de cetãþeni, împreunã cu Primãria Lupeni am cãutat ºi am gãsit soluþii pentru derularea proiectului care prevede asfaltarea drumului de acces cãtre Urgenþa Spitalului Municipal Lupeni ºi a curþii interioare a acestuia, porþiunile de drum de la intrarea ºi ieºirea din Lupeni, precum ºi refacerea trotuarelor pe porþiunile deteriorate. Informez ºi pe aceastã cale cetãþenii, cã o a treia etapã a proiectelor ce se vor derula în municipiul Lupeni pentru creºterea confortului acestora,
N-avea balta peºte! A
u fãcut toate demersurile. Au chemat specialiºtii Autoritãþii Naþionale de Pescuit ºi Acvaculturã. Au pregãtit totul ºi, când au golit barajul de la Valea Peºti, responsabilii de la Apele Române au rãmas uluiþi: peºtii uriaºi nici nu existã ºi poate cã nici nu au existat. Nici cei mici nu s-au zãrit, ci doar câteva vidre micuþe. Mare le-a fost uimirea celor de la Apele Române, care au decis sã goleascã barajul din vestul Vãii Jiului, dar, atunci când s-au pregãtit sã scoatã ultima cantitate de apã din acumularea uriaºã de apã, nu au gãsit peºti aproape deloc.
are ca obiect asfaltarea strãduþelor interioare dintre blocuri", spune Cristian Resmeriþã. Tot lucrãri de mare anvergurã au loc ºi în alte câteva cartiere din Lupeni ºi acolo vor ajunge cu asfaltarea în viitorul apropiat, aºa cum a precizat în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, parlamentarul Cristian Resmeriþã. „Va urma o nouã etapã de asfaltare. Se va intra pe
Vor ºi meritã un monument
F
Câteva bucãþi de obleþi, cum le spun pescarii ºi niºte vidre. Restul exemplarelor pare cã au migrat în sus pe râuri, în cazul pãstrãvilor, dacã au fost în apã, iar ceilalþi ar fi putut sã plece pe Jiu, odatã cu golirea iniþialã a apei din baraj. „Nu am gãsit niciun peºte. Ce se întâmplã? De 25 de ani nu s-a populat acel baraj cu peºte, iar cei de la AJVPS au recunoscut asta. Mai mult, am gãsit foarte multe vidre. Erau cel puþin 4 vidre. Apã mai este, un ochi cam de 5 metri lângã mascã ºi este posibil sã mai fie ceva peºte, dar cantitãþi nu am vãzut. Nu
am vãzut, defapt peºte, nu cantitãþi ºi, cel mai probabil, dacã nu s-a populat, nu avea de unde sã aparã”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului. Barajul de la Valea de Peºti a fost golit sãptãmâna trecutã ºi mai mulþi oameni au asistat la spectacol, nedumiriþi, însã, de faptul cã acolo nu pre erau peºti. Lumea se aºtepta chiar la exemplare uriaºe, dat fiind faptul cã apa nu a fost scoasã din acumulare de 40 de ani. Realitatea, însã, a fost alta ºi peºtii nu au fost gãsiþi în albia lacului. Diana MITRACHE
oºtii deþinuþi politici din Valea Jiului considerã o risipã de bani crucea înaltã de circa 27-28 metri care ar urma sã fie amplasatã în Piaþa Universitãþii, la iniþiativa unui parlamentar. „Acest monument nu ar avea nici o legãturã cu noi ºi mai mult decât atât, avem monumentul nostru care va fi amplasat anul acesta în Capitalã”, spun foºtii deþinuþi din Valea Jiului. Pe de altã parte, Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din România, filiala Valea Jiului doreºte de mai mulþi ani sã ridice un monument care sã cinsteascã memoria celor care au avut curajul sã
strada Viitorului, în zona blocului K4, în zona Bucura, pe Parângului, în Bãrbãteni, în zona Aleea Plopilor, dar într-o a treia etapã de asflatre ce va avea loc în Lupeni. Acum asfaltãm ºi intrarea ºi ieºirea din Lupeni, iar Cartierul ªtefan va fi reabilitat complet în curând”, a mai precizat deputatul din Colegiul de Vest al Vãii Jiului. În plus, mai multe locuinþe vor fi branºate la gaz metan în cel mai scurt timp. „Introducerea gazului metan în Lupeni se finalizeazã în aceastã perioadã. Oamenii vor fi branºaþi ºi, dacã cei de la E-On le fac contractele, eu cred cã într-o sãptãmânã, maxim douã”, a mai spus Cristian Resmeriþã. Toate aceste lucrãri se fac cu bani de la buget ºi vor fi finalizate în perioada urmãtoare. Diana MITRACHE
lupte împotriva comunismului. Acesta ar urma sã fie amplasat la Petroºani ºi nu are pretenþia de a fi reprezentativ pentru toþi membrii AFDPR, ci doar pentru a cinsti eroismul celor din zonã. Au fãcut chiar ºi mai multe schiþe ºi au gãsit ºi locaþia dar ºi banii necesari. „Monumentul ar trebui sã reprezinte un omagiu pentru cei care au fost persecutaþi politic sau pentru cei care au luptat în munþi, mai pe scurt spus, pentru cei care nu au vrut comunism ºi colectivizare în România ºi în Valea Jiului. Din pãcate, tot comuniºtii sunt la putere ºi conduc þara ºi în prezent. De aceea cred cã nu vom obþine niciodatã banii necesari”, au mai spus foºtii luptãtori împotriva comunismului. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
Sute de elevi au vizitat detaºamentele Evaluatorii întind termenul de pompieri din Hunedoara proape o mie de de acreditare a elevi ai ºcolilor A din judeþul Hunedoara douã spitale din au participat la ziua Porþilor deschise Valea Jiului organizatã de Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara.
Totul pentru marcarea „Zilei Informãrii Preventive” ºi a “Zilei Mondiale a Reducerii Riscului Dezastrelor Naturale”. Anemona Doda, ofiþer informare ºi relaþii publice spune cã acþiunea a urmãrit conºtientizarea hunedorenilor asupra pericolelor la care
D
ouã spitale din Valea Jiului aºteaptã sã fie acreditate. se pot expune în cazul nerespectãrii mãsurilor ºi regulilor de comportare specifice tipurilor de situaþii de urgenþã. Sediul inspectoratului judeþean pentru situaþii de urgenþã ºi subunitãþile de intervenþie din Orãºtie, Hunedoara, Petroºani, Ilia ºi Brad ºi-au deschis ieri porþile pentru toþi cei care au dorit sã se familiarizeze cu specificul profesiei
noastre. Vizitatorii au aflat lucruri noi despre tehnica de intervenþie cu care echipajele serviciilor profesioniste participã la misiunile de salvare ºi au primit materiale informative care au ca scop crearea ºi cultivarea unui comportamentului preventiv. Totodatã, în zonele cu public numeros au fost organizate puncte de informare preventivã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Lucrarea constituie un semnificativ pas înainte în cercetarea acestei instituþii juridice în doctrina noastrã postdecembristã, perspectiva de drept comparat reliefând în mod autentic profunzimea instituþiei cercetate precum ºi lacunele sau punctele forte ale reglementãrii naþionale propuse de noul Cod de procedurã penalã. Conform autorului “Lucrarea are o viziune preponderent practicã, firul argumentativ fiind construit în jurul deciziilor fundamentale pronunþate în aceastã materie de instanþe prestigioase de la nivel european ºi internaþional, considerând preferabilã aceastã abordare faþã de una a teoretizãrii excesive.” Autorul aduce în atenþia
trebuie acreditatã este cea de la Lupeni. Vizita evaluatorilor este programatã pentru perioada 23-.27.11.2015. Acreditarea spitalelor este o masura de importanta strategica in dezvoltarea sectorului spitalicesc. Accesul la servicii spitalicesti de talie europeana, cu conditii de confort sporit, echivalente cu cele existente deja la nivel european, va fi posibil in masura in care toti beneficiarii acreditarii spitalelor vor conlucra iar aportul lor in ceea ce priveste calitatea va fi unul substantial. Monika BACIU
Unitatea medicalã din Petroºani ar fi trebuit sã primeascã vizita inspectorilor CONAS încã de la începutul acestui an, dar reprezentanþii comisiei au întins termenul pânã în luna decembrie. Astfel, potrivit ultimei actualizãri a Comisiei Naþionale de Acreditare a Spitalelor, unitatea medicalã din petroºani urmeazã sã primeascã vizita evaluatorilor undeva în luna decembrie, mai exact în perioada 14S.C APA SERV VALEA JIULUI 18.12.2015. O altã S.A PETROªANI unitate medicalã ce anunþã restricþii în furnizarea apei pota-
Judecãtorul Voicu Puºcaºu a publicat cartea “Dreptul la tãcere ºi la neautoincriminare” Tribunalul Hunedoara vã aduce la cunoºtinþã faptul cã domnul Voicu Puºcaºu, judecãtor în cadrul Judecãtoriei Deva, a publicat cartea “Dreptul la tãcere ºi la neautoincriminare “ la editura “Universul Juridic” .
Actualitate 7
cititorului ºi principalele surse bibliografice în aceastã materie, punând în discuþie opiniile controversate exprimate asupra unora dintre problemele generate în procesul de corectã interpretare ºi aplicare a dreptului la tãcere ºi la neautoincriminare Domnul judecãtor dr. Voicu Puºcaºu are o experienþã profesionalã bogatã, în perioada 2005-2010 a fost avocat iar începând cu anul 2010 ºi pânã în prezent este judecãtor în cadrul Secþiei penale a Judecãtoriei Deva, fiind totodatã, ºi cadru didactic-lector universitar în cadrul Facultãþii de Drept din Universitatea de Vest Timiºoara. Dintre lucrãrile autorului amintim: Noile proceduri penale- Editura Universul Juridic, 2014; Noul Cod penal adnotat-Editura Hamangiu, 2014; Codul penal adnotat cu jurisprudenþã-Editura Mirton, 2013; Proceduri penale, Sinteze, practicã judiciarã, Modele de minute-Editura Universul Juridic, 2012; Prezumþia de nevinovãþie Editura Universul Juridic, 2010. BIROUL DE INFORMARE SI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara
bile pentru MIERCURI 14.10.2015 în PETRILA - între orele 09.00 - 12.00. Zona afectatã: Cartier Tudor Vladimirescu Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Tudor Vladimirescu, bl.107 ; Mulþumim pentru înþelegere, Biroul de presã al S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Octombrie 2015
Turismul montan, atractiv doar iarna
T
uriºtii din zonele montane, locul trei în clasamentul Institutului Naþional de Statisticã. În Valea Jiului, chiar dacã sunt trei staþiuni montane situaþia este diferitã. În zilele caniculare puþini sunt cei care aleg muntele ca destinaþie de vacanþã. În Straja a fost miºcare anul acesta când prin diferite competiþii, dar ºi tabere staþiunea s-a animat. În Parâng a fost liniºte. Staþiunea montanã Parâng este destul de atractivã pentru turiºti pe perioada iernii. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi de sezonul estival când peste codrii se aºterne liniºtea. Lipsesc activitãþile de promovare a
tabere, sã organizeze ceva pentru varã. Chiar ºi concursuri de mountain-bike, chiar ºi alte competiþii care se pot desfãºura în zona montanã”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Zonele de munte
staþiunii de pe timpul verii, iar cei care ar trebui sã se aplece asupra acestui aspect sunt cabanierii. “Ar trebui sã mai intervinã ºi cei care au în zona respectivã cabane ºi locaþii puternice sã organizeze
se aflã pe locul al treilea în topul preferinþelor turiºtilor. În luna august 16,1% din turiºtii români ºi 12% din turiºtii strãini au ales sã îºi petreacã minimun trei zile în staþiunile de munte. Institutul naþional de
Statisticã precizeazã cã numãrul turiºtilor care sosesc în România este în creºtere. “În luna august 2015, comparativ cu luna corespunzãtoare din anul precedent atât sosirile cât ºi înnoptãrile în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare, au înregistrat creºteri cu 18,1 % respectiv cu 14,3 %. Comparativ cu luna august 2014, în luna august 2015 la punctele de frontierã s-au înregistrat creºteri la sosirile vizitatorilor strãini cu 10,0% ºi scãderi la plecãrile în strãinãtate ale vizitatorilor români cu 5,3 %”, se aratã în documentele INS. Conform datelor Institutului Naþional de Statisticã, în luna iulie
2015, comparativ cu luna corespunzãtoare din anul precedent, atât sosirile, cât ºi înnoptãrile în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare au înregistrat creºteri cu 24,8 %, respectiv cu 20,8 %. Comparativ cu luna iulie 2014, în luna iulie 2015, la punctele de frontierã, s-au înregistrat creºteri atât la sosirile vizitatorilor strãini, cu 13,3%, cât ºi la plecãrile în strãinãtate ale vizitatorilor români, cu 14,8 %. În afara amenajãrilor pentru practicarea sporturilor de iarnã, celelalte dotãri de agrement sunt slab reprezentate. În cele mai multe staþiuni, agrementul se bazeazã, în special, pe drumeþia montanã.
I
nvestiþii în turismul din Valea Jiului În urmã cu ani de zile în Valea Jiului au fost începute mai multe lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile, însã acestea nu au ajuns la final. Mai rãu este cã nici mãcar jumãtate din totalul lucrãrilor nu este executat. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii
Jurnalistul Ilie Pintea premiat de NATO
I
lie Pintea, corespondentul Radio România Actualitãþi din Valea Jiului, a reuºit sã obþinã primul loc într-o competiþie de fotografie, instantanee realizate în teatrele de rãzboi, într-un concurs internaþional derulat sub egida NATO. Jurnalistul s-a clasat pe primul loc în concursul desfãºurat de NATO la care
au participat 40 de jurnaliºti strãini. Pintea a reuºit sã adune 1402 voturi cu o fotografie fãcutã în Afganistan – „On Duty”, iar
acum aºteaptã confirmarea oficialã a NATO. Procedura mai mult formalã, dat fiind faptul cã desemnarea câºtigãtorului s-a decis în
existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei. La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Monika BACIU
urma votului on-line. Imaginea suprinsã de Ilie Pintea aratã doi soldaþi români din forþa de intervenþie „ªoimii Carpaþilor”, în patrulare în districtul Daman din Afghanistan, la câteva zile dupã un atac masiv cu rachete. Premiul este participarea la cel mai mare exerciþiu NATO din ultimii 13 ani ca fotograf. Ilie Pintea a participat în mai multe rânduri, ca ºi corespondent de rãzboi, în teatrele de operaþiuni în care luptã militarii români, reportajele sale fiind intens difuzate pe postul public de radio. Maximilian GÂNJU