Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 963
Cronica Vãii Jiului Marti, 13 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Conducerea CEH, în silenzio stampa
imba celor din conducerea L Complexului
Energetic Hunedoara a fost mâncatã de pisicã. Aceºtia nu au dialog nici mãcar cu cei din sindicatul reprezentativ. Alt director, aceleaºi probleme. Linia dialogului social pare a fi întreruptã, mereu, la nivelul administraþiei Complexului Energetic Hunedoara. Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul societãþii, trãieºte un deja-vu. Nu are cu cine sã discute despre problemele salariaþilor. “Nu existã un dialog între noi ºi conducerea Complexului Energetic Hunedoara pe niciuna dintre problemele pe care le ridicãm fie cã e vorba de aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb, securitatea locurilor de muncã sau programul de reorganizare”, a declarat Petre Nica, preºedintele
MINER, ÎNTR-O LUME FÃRÃ CER
Sindicatului Muntele. Reprezentanþii Sindicatului Muntele aflã de anumite decizii care se iau la nivel administrativ din presã sau de pe la colþuri ºi asta pentru cã pisica a mâncat limba conducerii societãþii. Noul director general a instaurat legea tãcerii ºi în ceea ce îi priveºte pe jurnaliºti. Directorul general a refuzat sã ai puþin de 20 de ºuturi le-au rãmas minerilor la mina Petrila. Cei discute cu jurnaliºtii, care vin la minã de peste 20 de ani, zi de zi, spun acum cã regretã. acesta invocând o Regretã mina, munca de sub pãmântul fãrã cer ºi nostalgia îi cuprinde când perioadã de 30 de zile pentru a se familiariza cu sunt întrebaþi cum vor întoarce capul peste Jiu, ca sã vadã locul pe care a problemele societãþii. fost mina ºi acolo unde, din 1 noiembrie, ca o ironie a sorþii, într-o zi în care
M
Monika BACIU se comemoreazã morþii, începe demolarea ei.
Pericolul de inundaþii a trecut
A
plouat cu peste 50 de litri pe metru pãtrat, dar doar în zona de Vest a Vãii Jiului ºi responsabilii de la Apele Române spun cã nu este niciun pericol. De altfel codurile de ploi, ca ºi cele de inundaþii, expirã ºi nu vor mai cãdea precipitaþii importante. Cei de la Ape, chiar îºi iau acum ºi mãsuri suplimentare.
Precipitaþiile au cãzut în zona Vãii Jiului torenþial timp de douã zile, la finele sãptãmânii trecute, dar pericolul a trecut. De altfel, seceta a golit simþitor albiile râurilor, aºa încât, luni dimineaþa, pe Jiu, în zona de confluenþã a
celor râuri de Est ºi, respectiv cel de Vest, apa a crescut cu mai puþin de o jumãtate de metru. „Nu sunt probleme. A plouat la Valea de Peºti 59 de litri în douã zile, iar cea mai micã cantitate de precipitaþii s-a înregistrat la Livezeni, de 10,7 litri. Codul galben de precipitaþii expirã luni la ora 16,00, iar codul galben de inundaþii expirã la miezul nopþii. Creºteri de nivel mari au fost 50 cm la Câmpu lui
>>> PAGINILE 4-5
Neag pe Jiul de Vest ºi mai mici au fost pe Jiul de Est las Livezeni, de 10 cm. La Iscroni s-a înregistrat o creºtere pe Jiu de 37 cm ºi, repet, nu sunt probleme”, spune Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului. În plus, ca sã nu fie acum probleme, toate albiile sunt curãþate ºi aluviunile excavate, aºa încât, dacã se produc viituri de pe versanþi, sã nu fie pericol de inundaþii. „Intrãm într-un
program normal de gospodãrire al apelor. Noi ne pregãtim cu curãþirea albiilor, ca, în caz de inundaþii, sã preia cât mai mult debit, ca sã nu fie probleme pe cursurile de apã”, a mai spus ºeful Sistemului Hidrotehnic al Vãii Jiului. Codul galben se mutã în jumãtatea esticã a României ºi în Valea Jiului nu se vor mai înregistra precipitaþii importante. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
Petrila, cele mai multe blocuri anvelopate
Z
ece blocuri din oraºul Petrila au fost incluse în programul de reabilitare termicã. În cadrul unei ºedinþe a Consiliului Local mai multe imobile din cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului au fost incluse în programul de reabilitare termicã. Zece imobile urmeazã a fi anvelopate cel mai probabil anul viitor. “Sunt 10 blocuri care vor fi incluse în programul de reabilitare termicã. Acum se lucreazã la documentaþie, iar când se dã drumul la finanþare noi vrem sã depunem documentaþia pentru a fi primii. Este vorba de asociaþiile de proprietari care au reuºit sã strângã bani pentru anvelopãri”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila are cele mai multe blocuri reabilitate prin programul naþional. Undeva la 30 de imobile au fost modernizate de-a lungul anilor, iar astfel,
aspectul localitãþii este schimbat, însã comfortul cetãþenilor este cel care primeazã în acest caz. În cadrul programului de reabilitare termicã, locuitorii imobilelor contribuie cu doar 20 de procente din valoarea totalã a lucrãrilor. Diferenþa este suportatã de administraþia localã ºi cea centralã. Procentul de 20% din totalul lucrãrilor de execuþie se împarte între toþi proprietarii, fiecãruia revenindu-i o cotã parte în funcþie de cota parte indivizã ce revine fiecãrui proprietar.
Curãþenie în cimitir. Gheretã pentru muncitori
G
heretã pentru muncitorii din cimitir. Angajaþii Serviciului Public din cadrul administraþiei locale de la Petroºani au început lucrãrile de curãþire a cimitirului central.
Restul de 80% din costul total al executãrii lucrãrilor de intervenþie este asigurat de la bugetul de stat ºi cel local astfel 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termicã ºi 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termicã. Majoritatea blocurilor de locuinþe din România, constru-
ite dupã proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintã un nivel scãzut de izolare termicã, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încãlzire. Reabilitarea termicã presupune ºi refacerea faþadelor blocurilor. În prezent elementele de construcþii ale faþadelor sunt în cele mai multe cazuri deteriorate ºi cu potenþial risc de prãbuºire. În urma reabilitãrii, mediul în care trãim se va înfrumuseþa considerabil. Monika BACIU
Ziua Morþilor se apropie, iar cimitirile vor fi luate cu asalt de cei care vor veni la mormintele rudelor sã le aprindã o lumânare. Pentru ca cimitirul sã fie îngrijit, deja au demarat lucrãrile, iar municipalitatea de la Petroºani a realizat ºi o investiþie. A amenajat o gheretã unde muncitorii sã poatã face duº ºi sã se schimbe. “Da, am amenajat o gheretã unde cei cinci angajaþi se pot schimba ºi pot face duº. Este apã caldã, tot ce au nevoie. Ghereta a costat în jur de 6000 de lei”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre cimitirul din cartierul Aeroport care este nãpãdit de bãlãrii. De precizat este faptul cã cimitirul de lângã spital nu se aflã în administrarea municipalitãþii. Aici, cei care au mormite, au venit încã de pe acum sã facã curat în jurul lor. În anumite locuri nici nu se mai vãd crucile. (Monika BACIU)
SC ACOMIN SA Deva
Petro Aqua preia clãdirea de la Peºtera Bolii
D
acã Mina Petrila se închide la finele acestei luni, toate clãdirile care i-au aparþinut trebuiesc fie demolate, fie reutilizate. Una dintre acestea se aflã în apropierea Peºterii Bolii ºi ea va fi preluatã de ecologiºtii care se ocupã de promovarea acestui obiectiv turistic. Fosta clãdre de pompe, ce îi aparþine încã minei Petrila din zona peºterii va ajunge la cei de la Petro Aqua, Ecologiºtii vor sã o foloseascã în scopul turistic, pentru cã acolo ajung mereu turiºtii interesaþi de frumuseþea unei peºteri. Autoritãþile locale, ca ºi cele judeþene, au fãcut tot posibilul ca asta sã se întâmple de luna viitoare. „Cu cei de la Petro Aqua ºi am avut o întâlnire ºi cu Adrian
David, preºedintele C Hunedoara. Este vorba despre staþia de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
apã a minei Petrila, care se aflã lângã peºtera Bolii. Mina se aflã pe închidere ºi asta presupune ca acea clãdire sã fie dãrâmatã, dar noi încercãm împreunã sã vedem dacã vom gãsi soluþii pentru ca aceastã clãdire sã treacã în patrimoniul
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
nostru, aºa încât sã poatã fi utilizatã în scop turistic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Zeci de turiºti ajung la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni la Peºtera Bolii. Aceasta este situatã la intrarea dinspre Deva în municipiul Petroºani, iar vizitatorii vin indiferent dacã este varã sau iarnã. Peºtera a fost iluminatã printr-un proiect al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi clãdirea aflatã în apropierea ei ar putea sã fie transformatã în scopul atragerii turiºtilor, care sunt cazaþi fie la munte, fie sunt în trecere prin Valea Jiului. Diana MITRACHE
ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
Torturaþi de cei care ar trebui sã le apere drepturile
Conducerea CEH încalcã flagrant Constituþia României D
reptul la sãnãtate, garantat de constituþie, cãlcat în picioare de autoritãþi. Locuitorii din Valea Jiului care mai sunt branºaþi la sistemul centralizat de termoficare se vãd nevoiþi sã îngheþe de frig în propriile locuinþe, asta dupã ce conducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis sistarea furnizãrii agentului termic. Autoritãþile centrale încalcã flagrant Constituþia României ºi nu doar un articol. Abonaþii racordaþi la sisemul de termoficare dârdâie de frig în locuinþe, iar astfel sãnãtatea le este pusã în pericol. Primul articol încãlcat este 34 care prevede cã “dreptul la ocrotirea sãnãtãtii este garantat”. În acelaºi context este încãlcat ºi articolul 35 din Constituþia României care prevede cã “statul recunoaste dreptul oricãrei persoane la un mediu inconjurãtor sãnãtos si echilibrat ecologic. Statul asigurã cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept”. Sãnãtatea nu poate fi ocrotitã în condiþiile în care aceºti
oameni îndurã în case temperaturi mai mici decât afarã, iar în condiþiile legii aceºtia trebuie sã beneficieze de agent termic în condiþiile în care temperaturile exterioare se menþin trei zile consecutiv sub 10 grade Celsius. Semnalele de la Ministerul Energiei nu sunt pozitive. Existã toate ºansele ca Valea Jiului sã îngheþe de frig în aceastã iarnã. primarul Tiberiu Iacob Ridzi a sesizat inclusiv ministrul Energiei, solicitând garanþii cã sistemul centralizat de termoficare din Valea Jiului va funcþiona la parametri normali în iarna acestui an. ”Din pãcate, rãspunsul pe care l-am
primit în aceste zile din partea domnului ministru Andrei Gerea este în mãsurã sã ne îngrijoreze ºi mai tare. Domnia sa nu a fãcut altceva decât sã ne confirme cã, în prezent, din stocul de cãrbune necesar pentru ca CEH sã funcþioneze normal în aceastã iarnã, estimat pentru finalul lunii septembrie la 120.000 de tone de huilã, în depozitele de la termocentralele Paroºeni ºi Mintia existau, la începutul lunii octombrie, doar 7,1 mii tone. Mai mult, domnul ministru ne precizeazã cât se poate de clar faptul cã, în prezent, CEH nu poate asigura întreaga cantitate de cãrbune necesarã pentru perioada de iarnã 2015-2016 din producþie proprie iar, la acest moment, posibililele soluþii de rezolvare a acestei situaþii sunt doar la faza de analizã, nefiind luatã nici o mãsurã clarã în acest sens ”,
Draftul ISPE, învãluit în mister
a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi.
S
upuºi torturii
Nefurnizarea agentului termic în zilele rãcoroase reprezintã o torturã pentru petroºãnenii care ar trebui sã beneficieze de aceste servicii. Integritatea lor fizicã ºi psihicã este încãlcatã, iar Constituþia României ocroteºte aceste drepturi. Articolul 22 din Constituþia României aratã cã oreice cetãþean are “dreptul la viatã, precum si dreptul la integritate fizicã si psihicã ale persoanei sunt garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsã sau de tratament inuman ori degradant”.
C ulmea ipocriziei În anul 2011, parlamentarii PSD au depus o moþiune de cenzurã pe tema termoficãrii
deloc. Dacã nu îl avizeazã atunci Complexul trebuie sã lanul întocmit de ISPE, necunoscut de sindicatul reprezenîºi facã documentaþia tativ. Institutul de Proiectãri ºi Studii Energetice a întocmit pentru a intra în lichiplanul de restructurare de la Complexul Energetic Hunedoara, dare voluntarã”, a mai plan care trebuie prezentat Comisie Europene în data de 24 precizat sursa citatã. octombrie. Datele din acest draft sunt încã necunoscute de Guvernul a aprobat reprezentanþii salariaþilor Complexului Energetic. un împrumut de 37 de milioane de euro, însã acesta a fost redi“Nu ºtim nimic din avizat atunci ajutorul restructurare care recþionat doar cãtre ce conþine planul. Nu de salvare poate fi urmeazã a fi ramburtermocentralele din ni s-a prezentat absoconvertit în ajutor de sat în doi ani sau cadrul Complexului lut nimic pânã acum”, Energetic Hunedoara a declarat Petre Nica, (Mintia ºi Paroseni), preºedintele nu ºi pentru cele patru Sindicatului Muntele. mine din cadrul sociConducerea CEH etãþii, Lonea, Livezeni, trebuie sã se prezinte Lupeni ºi Vulcan. în faþa Comisiei Ajutorul nu va fi duce Europene cu planul, la salvarea complexuiar cei de la Bruxelles lui, ci va fi folosit la au douã variante, de a cheltuieli curente. aviza sau de a nu Ajutorul reglementat aviza acest plan. prin acest act norma“Dacã planul va fi
P
din România. Culmea, acum ei sunt cei care se aflã la putere, iar locuitorii din Valea Jiului îngheaþã de frig. Ce mãsuri iau aceºti parlamentari acum faþã de alegãtorii care i-au votat? Rãspunsul este niciuna. În textul moþiunii din anul 2011, parlamentarii PSD invocau Constituþia României, document care este acum neluat în seamã. “Ne cereþi sã sprijinim demersul dvs. de modificare a Constituþiei pentru cã nu sunteþi în stare sã respectaþi Constituþia în vigoare, care prevede cã „statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã, de naturã sã asigure
cetãþenilor un nivel de trai decent”. Numai guvernanþii ºtiu probabil cum se poate trãi decent ºi bine într-o locuinþã îngheþatã ºi fãrã apã caldã. Soluþiile reale v-au fost prezentate în detaliu, în prezenta moþiune ºi pot fi aplicate de urgenþã, scutind de îngheþul iernii ºi furnizând apã caldã populaþiei pe care ºi aºa aþi adus-o la limita subzistenþei”, se arãta în textul moþiunii din anul 2011. În problema termoficãrii din Valea Jiului ºi Deva s-a implicat ºi Avocatul Poporului, însã rezultatele anchetei încã nu au fost fãcute publice. Monika BACIU
tiv nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi pentru a demonstra cã nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi, informeazã Guvernul. Separarea activitãþilor ar duce automat la închiderea celor patru mine din cadrul Complexului, pre-
siunea socialã fiind imensa având în vedere cã cei mai mulþi din cei 6.500 de angajaþi ai societãþii sunt mineri. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Monika BACIU
4 Actualitate
M
ai puþin de 20 de ºuturi le-au rãmas minerilor la mina Petrila. Cei care vin la minã de peste 20 de ani, zi de zi, spun acum cã regretã. Regretã mina, munca de sub pãmântul fãrã cer ºi nostalgia îi cuprinde când sunt întrebaþi cum vor întoarce capul peste Jiu, ca sã vadã locul pe care a fost mina ºi acolo unde, din 1 noiembrie, ca o ironie a sorþii, într-o zi în care se comemoreazã morþii, începe demolarea ei. „În viaþa noastrã n-avem cer, c-aºa e viaþa de miner!”, sunt cuvintele din Imnul Minerilor, iar acesta pare sã fie motto-ul celor ce trudesc dupã aurul negru. Din locul lor fãrã cer, minerii de la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
MINER, ÎNTR-O LUME FÃRÃ CER
Petrila se gândesc acum cu regret la ce va rãmâne. Ce a fost, a fost, dar niciunul nu uitã cã acolo a fost viaþa lor, cu bune, cu rele ºi faptul cã mai vin în minã vreo 20 de zile, îi face nostalgici. Simt cã totul se topeºte în jurul lor ºi ei nu fac nimic. „Din 1993, plus alþi doi ani înainte, când am fãcut ºcoala
chiar dacã ai funcþie, cunoºti meseria. Asta a fost pentru mine a doua casã. ªtiþi cum zicem noi minerii? Noi jumãtate de viaþã am trãit-o doar în întuneric. Eram schimbul I ºi II, eram în întuneric, schimbul III ºi IV era întuneric afarã, dar de aici ne-am câºtigat pita. Ce rãmâne? O durere, cã îmi pierd
doua casã”, a spus Ionel Stoian, miner la front. Toþi au lucrat mult sub pâmânt. Nu a fost uºor, dar au vãzut mina ca pe casa lor, o casã în care s-au îmbolnãvit de silicozã, au dureri de spate ºi sunt epuizaþi fizic. „Aici am lucrat 23 de ani, acum ne mutãm la alta, ce sã fac? Mai îmi trebuie 4 ani ca sã ies la pensie. Viaþa mea aici a fost foarte frumoasã. Nu e farmacie mina, dar colectivul a fost bun, mina destul de bunã, elementele de susþinere sunt bune, mina este înaltã, uscatã. Cum sã privim acum, decât cu jale!? Suntem bolnavi de plãmâni, dar de aici am mâncat ºi noi ºi familiile noastre”, ne-a mãrturisit ºi Vasile Babi, încã brigadier la mina Petrila. Mina Petrila se închide ºi ultimul vagonet de cãrbune va
VASILE BABI - brigadier
IONEL STOIAN - miner la front
profesionalã, tot în curtea minei Petrila am fost. Din 1991 sunt în curtea minei ºi, vã daþi seama, dupã atâþia ani... Am fost
lãcãtuº, mecanic maºini ºi utilaje ºi dupã aceea am fost la front, din 2000, de 15 ani sunt la front. Vã daþi seama cã este exact cum ai trãi într- o casã ºi vine apa ºi îþi ia casa. ªi trebuie sã o iei de la capãt. Oriunde te duci, eºti nou angajat,
ION VASILE SIMION, director EM Petrila
MEDREA CONSTANTIN
fi dat afarã la luminã în cadrul unei ceremonii. Aºa ca sã ne amintim cã, paradoxal, la 1 noimebrie este Ziua Morþilor ºi Ziua morþii Minei Petrila. Asta chiar dacã mai lasã sub pãmânt huilã. „Pe data de 30 octombrie va avea loc încheierea activitãþii de producþie la Mina Petrila ºi atunci vom organiza un moment în
Voluntarii ajutã la refacerea traseelor din Defileul Jiului
dministraþia Parcului Naþional Defileul Jiului, în A colaborare cu Fundaþia pentru Arii Protejate ProPARK, organizeazã în perioada 26 octombrie – 07 noiembrie a.c., mai multe acþiuni în cadrul proiectului “Implicã-te! E Natural sã fii voluntar!”. care sã marcãm acest lucru. Va fi scos un vagonet, care sã ateste încheierea activitãþii. În principiu, ce este pregãtit ca front de lucru, se va încheia, rãmânând alt cãrbune, care nu a mai fost pregãtit pentru exploatare, acolo în pãmânt ºi nici nu se va putea scoate vreodatã de acolo, dacã mina se închide”, a spus Ion Vasile Simion, directorul sub conducerea cãruia se închide mina Petrila. Un alt miner spune cã aici, la Petrila, a fost toatã viaþa lui ºi nu ar fi conceput sã se mute, dar, pentru cã trebuie sã mai stea câþiva ani pânã la pensie, acum regretã mutarea la o altã unitate minierã. „Ne pare rãu cã plecãm la Mina Petrila. Am lucrat 21 de ani tot la Petrila, o minã foarte frumoasã, cã aºa am auzit. Nu am fost la altã minã ca sã vãd, dar pentru mine, Mina Petrila este cea mai frumoasã. Puteam sã mai lucrãm aici, sã ieºim ºi noi la pensie de aici, dar dacã nu se vrea ºi nu se mai poate, vom pleca ºi noi ca toþi ceilalþi”, spune cu regret, înainte de intrarea în ºutul de luni, Medrea Constantin, unul din cei 8 ortaci care s-au adunat în sala de apel la schimbul II. Cel mai cunoscut personaj, dacã îl putem numi aºa, este brigadierul Cenuºã. A fost mereu de partea ortacilor sãi. A muncit cot la cot cu ei ºi vrea sã plece cu ei mai departe. Lucreazã într-o echipã pe care ºi-a format-o singur, dar este
trist cã mina se închide ºi nimeni nu face nimic pentru asta. „Un eveniment prin care 3 derbedei au tãiat coada la un câine a fost dat la ºtiri pe toate canalele naþionale. O minã ca mina Petrila sã fie trecutã cu vede-
care mai sunt în viaþã. Aº vrea sã participe toþi”, mãrturiseºte Cãtãlin Cenuºã, brigadierul care s-a luptat ca întreaga sa echipã sã fie transferatã la mina Lonea, în aceeaºi formaþie.
Programul are drept obiectiv dezvoltarea gradului de conºtientizare în ceea ce priveºte Parcul Naþional Defileul Jiului ºi promovarea ariei protejate în rândul tinerilor ºi nu numai. Astfel, voluntarii vor putea participa la refacerea potecii tematice “Poveºtile Pãdurii”, ce face parte din oferta turisticã a Parcului Naþional Defileul Jiului. Poteca tematicã a fost realizatã în anul 2012, iar ºcolarii din judeþul Hunedoara, cu precãdere din Valea Jiului ºi judeþul Gorj, au avut
ocazia sã-ºi susþinã unele lecþii în mijlocul naturii, la fel cum se procedeazã în þãrile occidentale. Poteca „Poveºtile Pãdurii” din aria protejatã a fost conceputã pentru a putea fi parcursã cu uºurinþã de ºcolari ºi de-a lungul ei sunt expuse panouri pe care sunt prezentate o serie de informaþii referitoare la flora, fauna ºi obiceiurile din zona Parcului Naþional Defileul Jiului. Totodatã, pe lângã acþiunile de realizare ºi montare a panourilor de informare ºi marcarea traseului, se are în vedere ºi promovarea traseului tematic prin prezentarea acestuia în ºcolile din comunitãþile locale. Maximilian GÂNJU
Zeci de exponate la Retro Parada Toamnei-Petroºani
A CÃTÃLIN CENUªÃ rea ºi sã nu fie luatã în seamã atunci când se închide e trist. Din punctul meu de vedere este trist cã se închide mina Petrila înainte de ziua morþilor, la 31 octombrie ºi la 1 noiembrie este ziua morþilor. Noi vom marca într-un fel sau altul, fãcând un gest ca sã le dãm o diplomã, o insignã celor care au trudit aici. Le dãm distincþii tuturor conducãtorilor
Mina Petrila dã ultimul vagonet la finele acestei luni. Nu va mai avea ocazia sã intre nimeni în subteran, decât pentru a supraveghea lucrãrile de închidere a abatajelor. În pãmânt mai este cãrbune, mai sunt fronturi neexploatate, dar lipsa investiþiilor a dat verdictul: Mina se va închide fãrã echivoc. Diana MITRACHE
utoturismele restaurate de pasionaþi vor fi expuse în centrul civic al municipiului Petroºani, în cadrul unui eveniment organizat de Retromobil Club Român. Fiecare automobil are o câte o poveste fascinantã, iar cei care vor participa la eveniment o vor putea auzi chiar de la cei care au muncit la restaurarea bijuteriilor pe patru roþi. „Retro Parada Toamnei”, ediþia 2015, are loc sâmbãtã 17 octombrie, în centrul civic al Petroºaniului, iar organizatorii estimeazã cã vor fi aduse cel puþin 30 de exponate. Dacã la evenimentul din toamna anului trecut, vedetã a fost un automobil american asamblat în România, care a fãcut parte din garda regelui Mihai I, ºi la ediþia din acest an organizatorii vor sã-i surprindã pe iubitorii de autoturisme de epocã. „Eu spun cã în jur de
30 de autoturisme vor fi la paradã, avem ºi membri mai noi însã mulþi sunt din ce vechi, care au mai fost ºi la evenimentele trecute. Sperãm la o participare cât mai mare ºi noi ne vom oferi tot concursul”, a declarat Nicolae Gherghin, secretarul Retromobil Club România- Filiala Hunedoara. De la Retro Parada Toamnei nu vor lipsi nici celebra Dacia folositã de Miliþie, ori superba Skoda S100 decapotabilã, varianta ediþie limitatã, bijuterie pe care mulþi dintre vizitatori ºi-ar fi dorit-o în garajul propriu. Pe de altã parte, în Valea Jiului au ajuns ºi douã exemplare din totalul de patru câte mai existã în România, de
Dacia D6 – dubiþã sau Estafette dupã numele variantei produsã de francezi. Acestea au fost achiziþionate de Nicolae Gherghin ºi urmeazã sã fie restaurate iar apoi prezentate publicului în cadrul expoziþiilor derulate sub egida Retromobil Club Român. „Sunt foarte rare, mai existã încã douã în þarã ºi ambele au aparþinut Ministerului de Interne- Miliþiei. Una dintre aceste douã dubiþe are seria 044 ºi s-au fabricat doar 642 de bucãþi. Ambele aflate la mine sunt complete ºi le-aº restaura pe amândouã”, a mai declarat secretarul Retromobil Club România- Filiala Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
M
ai puþin de 20 de ºuturi le-au rãmas minerilor la mina Petrila. Cei care vin la minã de peste 20 de ani, zi de zi, spun acum cã regretã. Regretã mina, munca de sub pãmântul fãrã cer ºi nostalgia îi cuprinde când sunt întrebaþi cum vor întoarce capul peste Jiu, ca sã vadã locul pe care a fost mina ºi acolo unde, din 1 noiembrie, ca o ironie a sorþii, într-o zi în care se comemoreazã morþii, începe demolarea ei. „În viaþa noastrã n-avem cer, c-aºa e viaþa de miner!”, sunt cuvintele din Imnul Minerilor, iar acesta pare sã fie motto-ul celor ce trudesc dupã aurul negru. Din locul lor fãrã cer, minerii de la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
MINER, ÎNTR-O LUME FÃRÃ CER
Petrila se gândesc acum cu regret la ce va rãmâne. Ce a fost, a fost, dar niciunul nu uitã cã acolo a fost viaþa lor, cu bune, cu rele ºi faptul cã mai vin în minã vreo 20 de zile, îi face nostalgici. Simt cã totul se topeºte în jurul lor ºi ei nu fac nimic. „Din 1993, plus alþi doi ani înainte, când am fãcut ºcoala
chiar dacã ai funcþie, cunoºti meseria. Asta a fost pentru mine a doua casã. ªtiþi cum zicem noi minerii? Noi jumãtate de viaþã am trãit-o doar în întuneric. Eram schimbul I ºi II, eram în întuneric, schimbul III ºi IV era întuneric afarã, dar de aici ne-am câºtigat pita. Ce rãmâne? O durere, cã îmi pierd
doua casã”, a spus Ionel Stoian, miner la front. Toþi au lucrat mult sub pâmânt. Nu a fost uºor, dar au vãzut mina ca pe casa lor, o casã în care s-au îmbolnãvit de silicozã, au dureri de spate ºi sunt epuizaþi fizic. „Aici am lucrat 23 de ani, acum ne mutãm la alta, ce sã fac? Mai îmi trebuie 4 ani ca sã ies la pensie. Viaþa mea aici a fost foarte frumoasã. Nu e farmacie mina, dar colectivul a fost bun, mina destul de bunã, elementele de susþinere sunt bune, mina este înaltã, uscatã. Cum sã privim acum, decât cu jale!? Suntem bolnavi de plãmâni, dar de aici am mâncat ºi noi ºi familiile noastre”, ne-a mãrturisit ºi Vasile Babi, încã brigadier la mina Petrila. Mina Petrila se închide ºi ultimul vagonet de cãrbune va
VASILE BABI - brigadier
IONEL STOIAN - miner la front
profesionalã, tot în curtea minei Petrila am fost. Din 1991 sunt în curtea minei ºi, vã daþi seama, dupã atâþia ani... Am fost
lãcãtuº, mecanic maºini ºi utilaje ºi dupã aceea am fost la front, din 2000, de 15 ani sunt la front. Vã daþi seama cã este exact cum ai trãi într- o casã ºi vine apa ºi îþi ia casa. ªi trebuie sã o iei de la capãt. Oriunde te duci, eºti nou angajat,
ION VASILE SIMION, director EM Petrila
MEDREA CONSTANTIN
fi dat afarã la luminã în cadrul unei ceremonii. Aºa ca sã ne amintim cã, paradoxal, la 1 noimebrie este Ziua Morþilor ºi Ziua morþii Minei Petrila. Asta chiar dacã mai lasã sub pãmânt huilã. „Pe data de 30 octombrie va avea loc încheierea activitãþii de producþie la Mina Petrila ºi atunci vom organiza un moment în
Voluntarii ajutã la refacerea traseelor din Defileul Jiului
dministraþia Parcului Naþional Defileul Jiului, în A colaborare cu Fundaþia pentru Arii Protejate ProPARK, organizeazã în perioada 26 octombrie – 07 noiembrie a.c., mai multe acþiuni în cadrul proiectului “Implicã-te! E Natural sã fii voluntar!”. care sã marcãm acest lucru. Va fi scos un vagonet, care sã ateste încheierea activitãþii. În principiu, ce este pregãtit ca front de lucru, se va încheia, rãmânând alt cãrbune, care nu a mai fost pregãtit pentru exploatare, acolo în pãmânt ºi nici nu se va putea scoate vreodatã de acolo, dacã mina se închide”, a spus Ion Vasile Simion, directorul sub conducerea cãruia se închide mina Petrila. Un alt miner spune cã aici, la Petrila, a fost toatã viaþa lui ºi nu ar fi conceput sã se mute, dar, pentru cã trebuie sã mai stea câþiva ani pânã la pensie, acum regretã mutarea la o altã unitate minierã. „Ne pare rãu cã plecãm la Mina Petrila. Am lucrat 21 de ani tot la Petrila, o minã foarte frumoasã, cã aºa am auzit. Nu am fost la altã minã ca sã vãd, dar pentru mine, Mina Petrila este cea mai frumoasã. Puteam sã mai lucrãm aici, sã ieºim ºi noi la pensie de aici, dar dacã nu se vrea ºi nu se mai poate, vom pleca ºi noi ca toþi ceilalþi”, spune cu regret, înainte de intrarea în ºutul de luni, Medrea Constantin, unul din cei 8 ortaci care s-au adunat în sala de apel la schimbul II. Cel mai cunoscut personaj, dacã îl putem numi aºa, este brigadierul Cenuºã. A fost mereu de partea ortacilor sãi. A muncit cot la cot cu ei ºi vrea sã plece cu ei mai departe. Lucreazã într-o echipã pe care ºi-a format-o singur, dar este
trist cã mina se închide ºi nimeni nu face nimic pentru asta. „Un eveniment prin care 3 derbedei au tãiat coada la un câine a fost dat la ºtiri pe toate canalele naþionale. O minã ca mina Petrila sã fie trecutã cu vede-
care mai sunt în viaþã. Aº vrea sã participe toþi”, mãrturiseºte Cãtãlin Cenuºã, brigadierul care s-a luptat ca întreaga sa echipã sã fie transferatã la mina Lonea, în aceeaºi formaþie.
Programul are drept obiectiv dezvoltarea gradului de conºtientizare în ceea ce priveºte Parcul Naþional Defileul Jiului ºi promovarea ariei protejate în rândul tinerilor ºi nu numai. Astfel, voluntarii vor putea participa la refacerea potecii tematice “Poveºtile Pãdurii”, ce face parte din oferta turisticã a Parcului Naþional Defileul Jiului. Poteca tematicã a fost realizatã în anul 2012, iar ºcolarii din judeþul Hunedoara, cu precãdere din Valea Jiului ºi judeþul Gorj, au avut
ocazia sã-ºi susþinã unele lecþii în mijlocul naturii, la fel cum se procedeazã în þãrile occidentale. Poteca „Poveºtile Pãdurii” din aria protejatã a fost conceputã pentru a putea fi parcursã cu uºurinþã de ºcolari ºi de-a lungul ei sunt expuse panouri pe care sunt prezentate o serie de informaþii referitoare la flora, fauna ºi obiceiurile din zona Parcului Naþional Defileul Jiului. Totodatã, pe lângã acþiunile de realizare ºi montare a panourilor de informare ºi marcarea traseului, se are în vedere ºi promovarea traseului tematic prin prezentarea acestuia în ºcolile din comunitãþile locale. Maximilian GÂNJU
Zeci de exponate la Retro Parada Toamnei-Petroºani
A CÃTÃLIN CENUªÃ rea ºi sã nu fie luatã în seamã atunci când se închide e trist. Din punctul meu de vedere este trist cã se închide mina Petrila înainte de ziua morþilor, la 31 octombrie ºi la 1 noiembrie este ziua morþilor. Noi vom marca într-un fel sau altul, fãcând un gest ca sã le dãm o diplomã, o insignã celor care au trudit aici. Le dãm distincþii tuturor conducãtorilor
Mina Petrila dã ultimul vagonet la finele acestei luni. Nu va mai avea ocazia sã intre nimeni în subteran, decât pentru a supraveghea lucrãrile de închidere a abatajelor. În pãmânt mai este cãrbune, mai sunt fronturi neexploatate, dar lipsa investiþiilor a dat verdictul: Mina se va închide fãrã echivoc. Diana MITRACHE
utoturismele restaurate de pasionaþi vor fi expuse în centrul civic al municipiului Petroºani, în cadrul unui eveniment organizat de Retromobil Club Român. Fiecare automobil are o câte o poveste fascinantã, iar cei care vor participa la eveniment o vor putea auzi chiar de la cei care au muncit la restaurarea bijuteriilor pe patru roþi. „Retro Parada Toamnei”, ediþia 2015, are loc sâmbãtã 17 octombrie, în centrul civic al Petroºaniului, iar organizatorii estimeazã cã vor fi aduse cel puþin 30 de exponate. Dacã la evenimentul din toamna anului trecut, vedetã a fost un automobil american asamblat în România, care a fãcut parte din garda regelui Mihai I, ºi la ediþia din acest an organizatorii vor sã-i surprindã pe iubitorii de autoturisme de epocã. „Eu spun cã în jur de
30 de autoturisme vor fi la paradã, avem ºi membri mai noi însã mulþi sunt din ce vechi, care au mai fost ºi la evenimentele trecute. Sperãm la o participare cât mai mare ºi noi ne vom oferi tot concursul”, a declarat Nicolae Gherghin, secretarul Retromobil Club România- Filiala Hunedoara. De la Retro Parada Toamnei nu vor lipsi nici celebra Dacia folositã de Miliþie, ori superba Skoda S100 decapotabilã, varianta ediþie limitatã, bijuterie pe care mulþi dintre vizitatori ºi-ar fi dorit-o în garajul propriu. Pe de altã parte, în Valea Jiului au ajuns ºi douã exemplare din totalul de patru câte mai existã în România, de
Dacia D6 – dubiþã sau Estafette dupã numele variantei produsã de francezi. Acestea au fost achiziþionate de Nicolae Gherghin ºi urmeazã sã fie restaurate iar apoi prezentate publicului în cadrul expoziþiilor derulate sub egida Retromobil Club Român. „Sunt foarte rare, mai existã încã douã în þarã ºi ambele au aparþinut Ministerului de Interne- Miliþiei. Una dintre aceste douã dubiþe are seria 044 ºi s-au fabricat doar 642 de bucãþi. Ambele aflate la mine sunt complete ºi le-aº restaura pe amândouã”, a mai declarat secretarul Retromobil Club România- Filiala Hunedoara. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
Las Fierbinþi, tablou s u m b r u a l realitãþii petroºãnene colile din municipiul ª Petroºani, reprodu-
cere tristã a scenei din Las Fierbinþi. Serialul de televiziune urmãrit de milioane de români descrie realitatea tristã a unei Românii a secolului XXI dintr-o Uniune Europeanã. Ne aflãm la marginea Uniunii Europene, iar tablourile pestriþe zugrãvesc o societate cu diferite probleme.
M
unicipiul Petroºani anul 2015, elevi cã cãciuli în cap Elevii ºcolilor din municipiul Petroºani dârdâie de frig în clasele reci ºi asta pentru cã termoficarea nu ste funcþionalã ºi nici alte surse de încãlzire nu sunt deocamdatã.
Scena pare a fi desprinsã tocmai din Las Fierbinþi. "Nicãieri în Europa nu mai existã aºa ceva: sã încãlzeºti clasele cu lemne. Lucrurile din þara asta au luat-o pe un drum greºit. La noi încã e bine (n.r. referindu-se la ºcoala din Las Fierbinþi), în alte locuri e ºi mai rãu", spune Stela Popescu într-un monolog din serialul de televiziune Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi cautã soluþii disperate pentru ca elevii sã nu îngheþe de frig în clase. În aceastã direcþie, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a sesizat inclusiv ministrul Energiei, solicitând garanþii cã sistemul centralizat de termoficare din Valea Jiului va funcþiona la parametri normali în iarna acestui an.
”Din pãcate, rãspunsul pe care l-am primit în aceste zile din partea domnului ministru Andrei Gerea este în mãsurã sã ne îngrijoreze ºi mai tare. Domnia sa nu a fãcut altceva decât sã ne confirme cã, în prezent, din stocul de cãrbune necesar pentru ca CEH sã funcþioneze normal în aceastã iarnã, estimat pentru finalul lunii septembrie la 120.000 de tone de huilã, în depozitele de la termocentralele Paroºeni ºi Mintia existau, la îneputul lunii octombrie, doar 7,1 mii tone. Mai
Pregãtiþi de iarnã
Reprezententanþii administraþiei locale de la Petroºani susþin cã sezonul rece nu îi va lua pe nepregãtite. Judeþul Hunedoara nu se aflã sub incidenþa codului galben de ninsori, dar chiar ºi aºa oficialii municipalitãþii sunt pregãtiþi sã intervinã în cazul în care ploaia se va transforma în lapoviþã ºi ninsoare. “Noi suntem pregãtiþi în cazul în care ninge. La Petroºani niciodatã nu am avut probleme de acest gen”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. ªi la nivel judeþean s-au luat deja primele mãsuri. Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 1,5 milioane de lei pentru deszãpezirea drumurilor
existã temeri serioase cã aprovizionarea cu agent termic în aceasã iarna ar putea sã nu fie una corespunzãtoare. În acest sens, la nivelul municipalitãþii, s-a luat decizia efectuãrii, în perioada urmãtoare a unor investiþii în regim de urgenþã pentru dotarea unitãþilor de învãþãmânt cu centrale pe gaz, care sã asigure alternativa în caz de avarie a sistemului centralizat de termoficare.
L
emne ºi gaz în rest
Dacã la Petroºani situaþia este de-a drep-
Convocaþi de pensionarii din minerit
P
rognozele meteorologilor nu sunt tocmai favorabile, în anumite zonã din þarã instalându-se deja iarna.
mult, domnul ministru ne precizeazã cât se poate de clar faptul cã, în prezent, CEH nu poate asigura întreaga cantitate de cãrbune necesarã pentru perioada de iarnã 2015-2016 din producþie proprie iar, la acest moment, posibililele soluþii de rezolvare a acestei situaþii sunt doar la faza de analizã, nefiind luatã nici o mãsurã clarã în acest sens”, a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Primarul municipiului Petroºani considerã cã, în urma rãspunsului deloc încurajator al ministrului Energiei
O judeþene. “Planul operativ de acþiune pe timpul iernii, prezintã toate datele referitoare la bazele de deszãpezire, punctele de sprijin ºi de informare cu sectoarele pe care se acþioneazã, diferenþiate pe niveluri de viabilitate, sectoarele de drum ce urmeazã a fi apãrate cu panouri parazãpezi, utilaje, depozite de materiale antiderapante, responsabilul bazei, personalul operativ ºi de informare”, se aratã în documentele CJH. Judeþul Hunedoara a fost împãrþit în ºase sectoare la nivelul Consiliului Judeþean care are în administrare ºi patru drumuri din Valea Jiului, respectiv cele care duc spre staþiunile montane. Monika BACIU
rtacii au cerut o ºedinþã cu toþi factorii de decizie din Valea Jiului ºi de la judeþ, întrunire în urma cãreia vor sã afle ce se întâmplã cu gratuitãþile lor, cu preþul apei dar ºi cu o serie de probleme legate de pensiile lor.
Cea mai mare nemulþumire a foºtilor angajaþi din industria minierã a Vãii Jiului este legatã de gratuitãþile la energia electricã ºi termicã, gratuitãþi pe care ar fi trebuit sã le reprimeascã începând din aceastã lunã. Ortacii nu au nici o veste care sã le dea speranþe cã-ºi vor primi drepturile în luna octombrie, iar cum iarna se apropie, oamenii sunt disperaþi. „Aºa ne-a promis toatã lumea, SNIM VJ-ul, politi-
cienii, toatã lumea a spus cã din octombrie vor veni bonurile. Pe data de 5 octombrie ar fi trebuit sã vinã notificarea de la Bruxelles privind acordarea gratuitãþilor ºi n-a mai venit nimic. De la jumãtatea acestei luni ar fi trebuit sã se dea bonurile, dar mai mult ca sigur cã nu se vor da. Vrem sã vedem ce spun cei invitaþi, directorul de la SMIMVJ, conducerea CEH, toþi cei care au un cuvânt de spus. La întâlnirea din aceastã sãptãmânã, programatã pentru joi 15 octombrie, a mai fost invitat ºi prefectul, ºeful CJ Hunedoara, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara dar
tul dramaticã în celelalte localitãþi din Valea Jiului existã alternative la încãlzire. La Petrila ºcolile sunt racordate la reþeaua de gaz metan, însã sunt ºi instituþii unde încãlzirea se face pe bazã de lemne. “Noi la ºcoli avem centrale pe gaz, însã sunt ºi ºcoli unde încãlzim cu lemne”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. ªi la Vulcan ºcolile sunt asigurate din punctul de vedere al încãlzirii. “Toate instituþiile publice sunt alimentate de la termocentralã, dar avem la fiecare surse alterntive de cãldurã. La ºcoli avem panouri solare ºi pompe de cãldurã, la cantina socialã avem sobã de lemne, iar la sala de sport ºi la grãdiniþe avem centrale pe gaz”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Monika BACIU ºi primarii. Împreunã sperãm sã gãsim o soluþie la problemele care ne apasã, nu doar pe noi ci toatã Valea Jiului. Dupã cum aþi auzit, mii de oameni vor îngheþa în case din cauzã cã Paroºeniul nu are cãrbune pentru a da agent termic”, a declarat Paul David, secretar Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Un alt subiect important îl va reprezenta majorarea preþului apei potabile, iar pensionarii minieri au transmis invitaþii ºi cãtre conducerea Apa Serv Valea Jiului. „Sperãm sã vinã preºedintele Consiliului de Administraþie, Radu Sorin, cã ei decid ºi sã vedem ce putem face în privinþa majorãrii. A fost invitat ºi directorul general Costel Avram dar ºi Adrian David ºi va trebui gãsitã o soluþie. Mai ales pe noi, pensionarii, ne afecteazã aceastã majorare”, a mai declarat David. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
Centrul de informare turisticã este funcþional
L
ucrãrile la centrul de informare turisticã din Petroºani au luat sfârºit, iar ieri a avut loc sesiunea de diseminare a acestui proiect de peste 500 de mii de lei. Realizarea acestui obiectiv s-a fãcut în cadrul unui proiect european. Chiar ºi întâmplãrile neplãcute care au avut loc la centrul de informare turisticã, lucrãrile au fost finalizate în timp util, astfel încât municipalitatea sã nu fie nevoitã sã prelungeascã contractul prin act adiþional. “Ne bucurãm cã am reuºit sã finalizãm perioada de implementare ºi nu a trebuit sã facem un act adiþional pentru prelungirea perioadei, centrul nostru respectã condiþiile din ghidul de finanþare, este o construcþie circularã cu douã treimi parte vitratã din geamuri termopan ºi o treime parte opacã, este dotat cu toate cele necesare pentru echipamente specifice ºi
elemente de siguranþã, este dotat cu mobilier, cu dotãri interioare ºi exterioare”, a declarat Paul Dragoº, manager de proiect. Trei persoane vor deservi centrul de informare turisticã. Este vorba de un director ºi de doi agenþi de turism. Aceºtia vor avea misiunea de a promova zona, dar ºi þara. “Acestea sunt atribuþiile pe care o sã le aibã personalul de centrul de inofrmare ºi sunt cuprinse într-un ordin 1096/2008, dar de fostul minister al IMM-urilor care cuprinde normele de acreditare a centrelor de informare turisticã, centrul nostru va face parte
dintr-o reþea naþionalã a centrelor de informare turisticã ºi toate aceste centre vor trebui sã fie acreditate. Pentru acreditare trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii ºi atribuþiile sunt cele prevãzute în ordin. Noi ne-am propus sã atragem turiºtii în zonã prin crearea acestui centru ºi sã dezvoltãm ºi zona de munte. Oamenii sunt deja angajaþi, avem trei persoane angajate acolo, ei deja lucreazã, orice persoanã care doreºte poate sã intre ºi sã solicite anumite informaþii, existã un site fãcut pentru centrul de informare ºi vom începe procedurile de acreditare a centrului dupã care vom
Cu prudenþã trecem iarna
C
u legea nu este de joacã. În mai puþin de o lunã de zile toþi posesorii de autovehicule vor fi obligaþi sã le doteze cu anvelope de iarnã.
Astfel marile magazine au început aprovizionarea cu acestea pentru cã oamenii sã poatã alege în funcþie de calitate ºi de preþ. Mai mult decît atît ºi reprezentanþii serviceurilor auto unde se pot schimba cauciucurile de varã cu cele de iarnã au început deja sã lucreze la foc continuu pentru cã existã deja foarte mulþi oameni care au ales sã-ºi schimbe cauciucurile pentru ca sã fie siguri cã vremea rea ºi zãpada nu îi va lua prin surprindere. “Am decis sã-mi schimb cauciucurile pentru cã nu mai este
mult pînã la 1 noimbrie dar ºi pentru cã acum nu este aºa de aglomerat ºi am beneficiat ºi de o reducere pentru cã am achiziþionat cauciucuri de la acel service. Trebuie sã fim precauþi cînd este vorba de viaþa noastrã dar ºi de faptul cã putem lua amenzi foarte mari”, ne spune un ºofer. Chiar dacã teoretic anvelopele trebuie schimbate de la data de 1 noiembrie în cazul în care va începe sã ningã mai repede acestea vor trebui înlocuite pe loc altfel conducãtorii auto vor risca amenzi usturãtoare. Obligativitatea dotãrii autovehiculelor cu cauciucuri de iarnã nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiþiile meteorologice, dupã cum se precizeazã în Ordonanþa de Guvern 5/2011. Astfel, ºoferii trebuie sã aibã cauciu-
vedea ce se va întâmpla în continuare. Toate informaþiile pe care le vom primi din þarã, vom pune la dispoziþia turiºtilor nu doar din zonã, ci ºi din þarã. Trebuie sã intrãm în acest circuit ºi trebuie sã îl punem pe picioare, va fi de acum încolo atributul celor care sunt angajaþi în acest centru de informare”, a mai spus sursa citatã. Obiectivul realizãrii acestui proiect îl reprezintã atragerea de turiºt, valorificarea atracþiilor turistice, crearea de noi locuri de muncã, toate acestea conducând într-un final la creºterea economicã a municipiului Petroºani ºi transformarea acestui areal în zonã atractivã pentru investitori. Durata de implementare a proiectului a fost de 15 luni ºi a cuprins desfãºurarea tuturor activitãþilor planificate în proiect. Valoarea totalã finalã a proiectului este de 525.210,16 lei (TVA inclus), din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 416.510,43 lei. Monika BACIU
dovadã înlocuitoare a actului original, fãrã drept de circulaþie.
curi de iarnã doar cînd circulã pe drumuri Monika BACIU acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei, indiferent de perioada vã oferã zilnic, prin magazinul calendaristicã. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Amendã pentru ºoferii care CELE MAI IEFTINE circulã pe drumurile SORTIMENTE acoperite de DE CARNE DE PORC zãpadã, gheaþã - Pulpã porc cu os - 9.80 lei sau polei cu - Fleicã porc - 12.50 lei anvelope de Pulpã porc fãrã os 14.30 lei varã se poate - Carne tocatã - 12.80 lei cifra între 9 ºi - Cotlet porc cu os - 13.80 lei 20 de puncte - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei de amendã, - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei acestea fiind - Ceafã porc cu os - 13.80 lei echivalente cu o sumã cuprin- - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5,00 lei sã între 810 ºi - 3,90 lei 1.800 de lei. În - Slãninã crudã plus, aceºti conducãtori NOI SUNTEM MEREU ÎN auto riscã sã SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! rãmînã ºi fãrã Telefon util: 0733.960311 certificatul de SERVIRE PROMPTÃ înmatriculare 0735.183175 al maºinii, - IREPROªABILÃ! primind doar o
Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara în plimbare la Bruxelles
Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian Nicolae David se aflã în perioada 13-15 octombrie 2015 la Bruxelles, unde participã la ”Sãptãmâna europeanã a regiunilor ºi oraºelor – OPEN DAYS”, cel mai mare eveniment public de acest gen la nivel european. OPEN DAYS este un eveniment anual care se desfãºoarã la Bruxelles pe durata a patru zile, timp în care reprezentanþi din cadrul administraþiilor regiunilor ºi oraºelor, precum ºi experþi ai mediului academic au ocazia de a face schimb de bune practici ºi cunoºtinþe în domeniul dezvoltãrii regionale ºi urbane. Este interesant cam ce ar “bune practici” avea de “schimbat” preºedintele Adrian David cu omologii sãi, în condiþiile în care ultimii ani Consiliul Judeþean au fost condus sub umbra corupþiei ºi a afacerilor de tip clientelar… De asemenea, este o platformã recunoscutã pentru dialog politic cu privire la dezvoltarea politicii de coeziune a Uniunii Europene ºi pentru sensibilizarea factorilor de decizie în privinþa importanþei regiunilor ºi oraºelor în procesul de elaborare a politicilor UE.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
ª-acum, ce facem? Cu chiu cu vai, iatã, dupã opt ani, ne calificãm ºi noi la un turneu final de fotbal, Euro 2016. Un turneu la care ajungem dupã ce am trãit periculos
ultimele partide, chiar ºi cea din Feroe, unde gazdele ne-au pus oareºce probleme. O calificare importantã, dar modestã, în cea mai slabã grupã
de calificare pe care a avut-o România fotbalisticã vreodatã. Este important totuºi cã, iatã, România se repoziþioneazã pe orbita turneelor finale, chiar aºa, cu toþii la grãmadã, într-un Campionat European care seamãnã mai degrabã cu cele 24 de
Fotbal, Liga a II-a
RAPIDUL CªTIGà DERBY-UL z În Seria 1, Rapid Bucureºti revine pe primul loc, învingând cu 3-1 liderul Dacia Unirea Brãila, Bacãul apropiindu-se de zona locului 1 dupã victoria cu 1-0 la Baloteºti. z Surprizã la Piatra Antrenorul Eugen Tricã are zilele numãrate la Neamþ, unde proaspãt promovata Bucovina Metalul Reºiþa
Pojorâta reuºeºte o victorie cu 1-0. z Scorul etapei, Academica Clinceni – Gloria Buzãu 6-1, fosta divizionarã „A” fiind într-un ireversibil picaj. z În Seria a 2-a, FCM Baia Mare rãmâne singura echipã
echipe, cu un fel de U.E., decât cu o competiþie de anvergurã. De-acum începe agitaþia internã. Cu returul ligii I care bate la uºã, cu jucãtori care vor trebui sã-ºi reevalueze forþele. România s-a calificat cu emoþii în ciuda unei curiozitãþi, fiind singura
echipã fãrã înfrângere din Grupa F! Sã vedem de-acum încolo cum se va gestiona problema. Sau rãmânem doar cu bucuria reþinutã cã miza va fi doar aceea cã bifãm la încã un turneu final.
fãrã înfrângere din cele douã serii, dupã victoria cu 1-0 cu Unirea Târlungeni. z Metalul Reºiþa rãmâne fãrã victorie, 0-1 acasã cu Chindia
Târgoviºte. z Deºi a fost condusã cu 1-0 de „U” Cluj, CSM Rm. Vâlcea ºi-a revenit pe final, reuºind sã marcheze douã goluri în minutele
80 ºi 90, sã învingã cu 2-1. z Remarcabilã evoluþia nou-promovatei UTA BD, victorioasã cu 2-0 la Caransebeº.
Liga a III-a, Seria a 4-a
DEVA, CU EMOÞII... z Etapa a 7-a a Seriei a 4-a a instalat un nou lider, Naþional Sebiº, învingãtor cu 1-0 la Nova Mama Mia Becicherecu Mic. z Performanþa Ighiu este singura... performerã în deplasare, 2-1 la CSU II Craiova. z Dupã înfrângerea de la Deva, CS Ineu (antrenor Cristian Sculici) cu 0-1, este singura echipã din serie fãrã victorie. z Cetate Deva a învins cu 1-0 cu mari emoþii, echipa lui Marius Sârbu marcând golul victoriei printr-un autogol a lui Wild în minutul 3, în urma centrãrii venitã de la ªaucã. z În derby-ul promovaþilor, Mãgura Cisnãdie a învins cu 4-3 pe cei de la FC Hunedoara, rãmaºi acum la patru puncte în urma liderului seriei. z În cele cinci serii ale Ligii a III-a, doar Juventus Bucureºti (Seria a 2a) ºi Inter Olt Slatina (Seria a 3-a) nu au cunoscut înfrângerea în cele ºapte etape din acest campionat.
ETAPA A 7-A, 9-10 OCT. 2015
CSM Lugoj – Minerul Motru Stoichescu (30), Velcotã (36)
Metal. Cugir – CSO Filiaºi Itu (6), Cârstean (73, 85 – pen.), Goronea (81)
ASU Poli – Pandurii II Tg. Jiu
2-0
4-0 2-1
/ Negrescu (16)
Becicherecul Mic – Naþional Sebiº 0-1 Unguru (69)
Mãgura Cisnãdie – FC Hunedoara 4-3 Beza (2), Tãtar, Drãgoescu (autogol) – Tecsi (2), Ursachi
CSU II Craiova – Performanþa Ighiu
ªt. Stancu (19) / R. David (65, 74 – pen.)
Cetate Deva – CS Ineu
1-2 1-0
Wild (3 – autogol)
Millenium Giarmata a stat
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
CU AI NOªTRI LA NAÞIONALÃ!
ETAPA A 8-A, 16-17 OCT. 2015
Marius Sârbu, un antrenor mulþumit dupã victoria Devei
CSO Filiaºi - CSM Lugoj Pandurii II Tg. Jiu - Millenium Giarmata Naþional Sebiº - Mãgura Cisnãdie FC Hunedoara - ASU Poli Timiºoara Performanþa Ighiu - Becicherecul Mic CS Ineu - CSU II Craiova Minerul Motru - Cetate Deva Metalurgistul Cugir stã
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Patru nume de la Jiul Petroºani s-au regãsit în toamna lui 1957 în Naþionala B a României, în meciul de la Atena (3 noiembrie) cu echipa Greciei B, scor 1-1. Aceºtia erau Licã Panait (cãpitanul echipei), Aurel Crâsnic (primii doi în tricouri închise de lângã arbitri) ºi Victor Gabor (ultimul din dreapta), la care se adaugã ºi antrenorul reprezentativei, Andrei Sepci, care la ora aceea antrena la Jiul.