Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 962
Cronica Vãii Jiului Luni, 12 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mama denaturatã din Uricani - pedeapsã mai micã în urma apelului
M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au decis sã schimbe sentinþa Judecãtoriei Petroºani, iar mama denaturatã din Uricani a primit o pedeapsã redusã. Femeia cercetatã pentru omor a fost condamnatã pentru cã a abuzat un minor. Completul de judecatã din Alba Iulia a hotãrât în urma apelului fãcut de Alina Nadia Ardeleanu cã pedeapsa de 3 ani ºi patru luni cu suspendare dictatã de prima instanþã este prea mare. Magistraþii i-au redus condamnarea de la 3 ani închisoare la 2 ani ºi 8 luni, pedeapsa aplicatã pentru infracþiunea de lipsire de libertate în mod ilegal ºi de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de
lovire sau alte violenþe. Cele douã pedepse au fost contopite ºi i-a fost aplicat ºi un spor, astfel cã Alina Nadia Ardeleanu a rãmas cu o condamnare de 2 ani ºi 11 luni închisoare. Femeia nu va ajunge dupã gratii, magistraþii suspendându-i pedeapsa, dar fãrã a modifica pretenþiile financiare ºi daunele pe care le are de plãtit familiei minorului abuzat. Alina Ardeleanu este cercetatã în alt dosar aflat încã la Parchet, pentru cã ºi-a încuiat în locuinþã copiii ºi a plecat dupã bãuturã. Tragedia a avut loc în urmã cu câteva luni, iar un incendiu devastator a cuprins imobilul ºi copilaºii au murit arºi de vii. Maximilian GÂNJU
Grãdiniþele, trecute pe gaz, din cauza frigului
T
oate cele 4 grãdiniþe din Petroºani vor avea centrale pe gaz. Este o mãsurã de urgenþã impusã de problemele ce au apãrut în sistemul de termoficare ºi care sunt cauzate de faptul cã Termocentrala de la Paroºeni ºi-a suspendat deocamdatã activitatea. Investiþia va fi finalizatã în cel mai scurt timp pentru ca micuþii din grãdiniþe sã nu îngheþe. Pentru restul ºcolilor, primarul din Petroºami a cerut bani în regim de urgenþã de la Guvern, singurul responsabil pentru situaþia creatã la Complexul Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 2-A
Cere revizuirea dosarului pentru omor
C
riminali, tâlhari ori traficanþi de carne vie, toþi din localitãþile judeþului Hunedoara, sunt cãutaþi de mai multã vreme de poliþiºti. Fie pentru a-ºi executa pedeapsa cu închisoarea la care au fost condamnaþi în lipsã, fie pentru a da explicaþii în dosarele penale în care sunt implicaþi.
Poliþiºtii încearcã sã dea de urma mai multor hunedoreni, unii dintre ei dispãruþi, însã cei mai mulþi condamnaþi pentru fapte grave cum ar fi omor sau tentativã de omor. Celebrii sunt doi, Anca Maria Murg ºi Sorin Vasile Benegui, ambii din Orãºtie. Aceºtia au fost condamnaþi la închisoare pentru infracþiunea de omor, în urma unui scandal izbucnit într-o noapte
din august 2007, la o discotecã din comuna Bãcia. Un tânãr de 18 ani a murit în urma scandalului, iar cei doi au fost gãsiþi vinovaþi. Benegui este arestat ºi îºi petrece 6 luni în celula de arest preventiv, însã instanþa hotãrãºte sã fie cercetat în stare de libertate. În 2012, este condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru omor.
La 10 zile de la pronunþarea sentinþei dispare, iar ºotia ºi rudele nu mai au nici un semn de la el. Rudele cred în nevinovãþia lui ºi angajeazã un avocat care sã-l apere în proces, însã în baza probelor magistraþii
dovedesc implicarea sa în cazul în de omor. Sorin Vasile Benegui ar fi dispãrut din þarã, imediat dupã condamnare, dar este luatã în calcul ºi ipoteza cum cã n-ar mai fi în viaþã. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Grãdiniþele, trecute pe gaz, din cauza frigului T
oate cele 4 grãdiniþe din Petroºani vor avea centrale pe gaz. Este o mãsurã de urgenþã impusã de problemele ce au apãrut în sistemul de termoficare ºi care sunt cauzate de faptul cã Termocentrala de la Paroºeni ºi-a suspendat deocamdatã activitatea. Investiþia va fi finalizatã în cel mai scurt timp, pentru ca micuþii din grãdiniþe sã nu îngheþe. Pentru restul ºcolilor, primarul din Petroºami a cerut bani în regim de urgenþã de la Guvern, singurul responsabil pentru situaþia creatã la Complexul Energetic Hunedoara. ªcolile ºi grãdiniþele sunt acum o prioritate pentru Petroºani, din cauzã cã frigul impune luarea unor mãsuri de urgenþã. Asta spune
primarul Tiberiu Iacob Ridzi care a alocat deja suma de bani necesarã investiþiilor mãcar pentru grãdiniþe ºi lucrãrile vor fi gata în cel mai scurt timp. „Faptul cã se va
furniza agent termic pânã la 1 noiembrie, cel puþin asta este valabil pânã în acest moment, ne obligã pe noi sã gãsim soluþii alternative cel puþin pentru ºcoli ºi grãdiniþe. Asta înseamnã o investiþie de aproximativ 2 milioane de lei în aceste instalaþii, bani pe care nu îi avem acum. Am gãsit 300 de mii de lei, cu care sã dotãm cele 4 grãdiniþe din Petroºani cu centrale pe gaz”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai este nevoie de
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015 bani ºi pentru ºcoli, dar nu mai sunt bani în buget, iar adresele trimise cãtre Ministerul Economiei nu au dat rezultatul scontat. De altfel, primarul din Petroºani spune cã va face acum adrese ca sã primeascã banii necesar pentru a monta centrale pe gaz în toate instituþiile de învãþãmânt ºi asta cât mai urgent posibil. „Vom face adresã la Consiliul Judeþean, la primul ministru, la Ministerul Dezvoltãrii ºi la Ministerul de Finanþe sã ni se acorde aceste sume de bani în regim de urgenþã, ca sã putem asigura cãldura în ºcoli, în situaþia în care nu s-ar furniza agent termic la parametri normali, sau în situaþii de avarie”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Situaþia fãrã precedent în Valea Jiului a fost generatã de proasta gestionare a activitãþii Complexului Energetic Hunedoara. În plus, de vineri, termocentrala de la Paroºeni a fost opritã total ºi nici apã caldã nu va mai fi furnizatã în sistem centralizat. Diana MITRACHE
AEP: Peste 700.000 de lei, subvenþii de la buget acordate partidelor în luna septembrie
V
aloarea totalã a subvenþiilor acordate de la bugetul de stat partidelor politice în luna septembrie se ridicã la 709.741 lei, iar Partidul Naþional Liberal a beneficiat de cele mai mari fonduri. Potrivit unui comunicat al Autoritãþii Electorale Permanente, remis AGERPRES,
Partidul Naþional Liberal a avut alocatã în septembrie de la bugetul de stat suma de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
306.948,55 lei, Partidul Social Democrat — 256.302,72 lei, iar
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Partidul Poporului-Dan Diaconescu — 107.700,49 lei. De asemenea, PC a primit suma de 24.911,20 lei, UNPR — 11.719,50 lei ºi PNÞCD — 2.158,54 lei. Sumele au fost acordate în conformitate cu prevederile Legii nr. 334/2006 ºi ale Hotãrârii Guvernului nr. 749/2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Viteza face victime din nou la Petrosani onfundã ºoseaua cu C pista de raliu.
Este vorba de tinerii teribiliºti din municipiul Petroºani care au pe mânã bolizi cu sute de cai putere ºi calcã prea tare pedala de acceleraþie fãrã sã þinã cont de urmãrile acestor fapte. Trei maºini avariate ºi douã persoane internate în spital. Acesta este bilanþul unui accident rutier care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute pe raza municipiului Petroºani. Viteza excesivã a fãcut
ca ºoferul unui autoturism sã piardã controlul volanului ºi sã ricoºeze în alte douã autovehicule staþionate pe marginea drumului. Totul s-a petrecut în zona bibliotecii municipale din Petroºani. Zona este cunoscutã ca fiind una în care au loc frecvent astfel de evenimente rutiere. Se pare cã toate accidentele rutiere care s-au petrecut în ultima perioadã de timp în municipiul Petroºani, mai ales cel de pe DN 66 din urma cu aproximativ o lunã de zile ºi care s-a soldat cu decesul unei persoane, nu i-a speriat pe cei care uitã piciorul pe pedala de acceleraþie fãrã sã se mai gândeascã ºi la consecinþe. Monika BACIU
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015
Martori în dosarul de apel al Marianei Mateescu aport de R expertizã ºi audiere de martori.
Cu aceste etape va continua procesul fostului manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu. Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis ca la urmãtorul termen sã fie prezentat raportul de expertizã în vederea audierii martorilor. Dupã ce a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, Mariana Mateescu a fãcut contestaþie la decizia judecãtorilor de la Petroºani. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de ºedinþã ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost gãsitã vinovatã de magistratul care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Judecãtorul a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate
de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magistrat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele
Primãria Lupeni angajeazã avocaþi
P
cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
este 100 de procese are Primãria municipiului Lupeni în diferite instanþe. Pentru a fi reprezentaþi în mod corespunzãtor edilii au decis cã este oportunã achiziþiopnarea unor servicii de consultanþã juridicã. Nu mai puþin de 4000 de lei pe lunã pentru toate dosarele va încasa acel consultant care urmeazã a fi angajat de municipalitate. “Având în vedere numãrul mare de litigii în care autoritãþile publice locale sunt implicate precum ºi numãrul mare de instanþe la care acestea sunt pe rol consider oportunã angajarea unuia sau a mai multor cabinete de avocaturã care sã reprezinte interesele instituþionale. Analizând bugetul local consider cã din acesta se poate asigura plata sumei de
Mina Petrila – ultimul vagon
M
ai sunt doar câteva zile pânã când minerii de la Petrila vor da ultimul vagonet de cãrbune. 31 octombrie este data la care activitatea extractivã va fi gata, o parte a minerilor, obiºnuiþi cu munca la front, vor pleca la alte unitãþi miniere ºi apoi încep lucrãrile de închidere. Echipamente de aproximativ 9 milioane de lei vor pleca de la mina Petrila spre minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, iar unitatea din Estul Vãii Jiului îºi opreºte activitatea de producþie. Va fi un nou moment istoric, pentru cã de, aici în 3 sãptãmâni, se dã ultima lopatã de huilã. „La acest moment acolo funcþioneazã abatajul 434 care dã o producþie medie pe zi
de 250 de tone. La finele acestei luni, îºi înceteazã activitatea acest abataj. Putem spune cã pe
31 octombrie va fi datã ultima tonã de cãrbune, urmând ca în noimebrie ºi decembrie sã fie luni în care
se for face activitãþi specifice pentru închiderea activitãþii din subteran, aºa încât la 30 decembrie sã fie
4000 de lei-lunãîntregul pachet de dosare”, se aratã în nota de fundamentare iniþiatã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Potrivit aceluiaºi document, în momentul de faþã la administraþia localã din Lupeni se gãseºte un singur jurist acesta fiind depãºit de situaþie. “Precizez de asemenea cã activi-
tatea juridicã din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Lupeni este restrânsã desfãºurându-se în present cu un singur consilier juridic, ceilalþi doi consilieri juridici pãrãsind instituþia prin demisie ºi respective transfer”, se mai aratã în document. Nu mai puþin de 118 procese are Primãria municipiului Lupeni pe rolul instanþelor de judecatã din þarã. În unele are calitatea de reclamant, iar în altele cea de pârât. Doi consilieri s-au abþinut la acest proiect de hotãrâre fiind vorba de Cristian Roºu ºi ªtefan Pãscuþ. Monika BACIU
închisã toatã activitatea din subteran, urmând ca anul 2016 sã fie dedicat doar lucrãrilor de suprafaþã, demolãri, respectiv, ecologizare ”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Mina Petrila este prima unitate minierã care se închide dupã desprinderea în douã a activitãþii miniere din Valea Jiului. Unitatea
din Petrila face parte din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, iar utilejele ºi echipamentele, ce vor fi scoase de acolo, vor ajunge la minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, unitãþi care vor mai funcþiona câþiva ani. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Vrãjitoare alãturi de îngeraºi pentru bradul de Crãciun
S
ãrbãtorile bat la uºã. Chiar dacã mai sunt câteva luni pânã la sãrbãtorile de iarnã magazinele deja ºi-au fãcut aprovizionarea cu ornamente pentru Crãciun. Toate acestea pe lângã tradiþionalele ornamente ºi mãºti pentru sãrbãtoarea de Halloween care dupã cum bine se ºtie este o sãrbãtoare preluatã de la americani. Astfel marile magazinele sunt pline pânã la refuz de obiecte cât mai înfricoºãtoare de la costume, mãºti, dinþi de vampir, peruci ºi alte accesorii pentru aceastã sãrbãtoare. Cei mai fericiþi de aceste lucruri sunt copiii care ar putea sta ore întregi în fata raioanelor fãrã sã ºtie ce sã aleagã din aceastã abundentã mai ales cã preþurile nu diferã foarte mult faþã de anul trecut. “În fiecare an
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015
Fabiani pleacã în Franþa Între timp, Norocel aºteaptã sentinþa de la Curtea de Apel alba Iulia icuþul pianist din municipiul M Petroºani se va afla la Nisa, în Franþa la sfârºitul acestei luni unde va participa la un prestigios concurs internaþional de pian.
trebuie sã le cumpãrãm celor mici câte ceva. O mascã sau o perucã indiferent cât de înfricoºãtoare ni s-ar pãrea nouã pentru ei este o plãcere. Mai mult decât atât pe lângã acestea mai trebuie sã cumpãrãm neapãrat ºi câte un bostan pe care sã îl scobim ºi în care sã punem câte o lumânare aprinsã în seara de Halloween. Pentru noi singurul lucru care ne duce cu gândul la copilãria noastrã este acel bostan pe care ºi când eram noi mici îl sculptam. Nici preþurile nu sunt foarte mari dar ºi aºa nu prea conteazã atunci când cei mici sunt fericiþi”, ne spune un pãrinte care a venit cu cel mic pentru a-ºi
cumpãra o costumaþie pentru aceastã sãrbãtoare. Mai mult decât atât în magazine pe lângã toate aceste obiecte au apãrut chiar dacã poate cam repede ornamentele pentru Crãciun. Acestea de fiecare datã aduc bucurie ºi ne duc cu gândul la acea perioadã frumoasã a anului când afarã ninge iar în casa împodobim bradul ºi pregãtim toate bunãtãþile pentru Crãciun. Ca în fiecare an magazinele au prins culoare de la toate globurile, beteala ºi toate accesorile pe care le vom pune în brad. Chiar ºi aºa lumea încã nu se prea îngrãmãdeºte pentru a le cumpãra pentru cã totuºi mai sunt câteva luni pânã la Crãciun ºi întotdeauna înainte de sãrbãtori având în vedere cã oferta va fi foarte mare ºi preþurile vor fi mai mici iar farmecul va fi altul. Monika BACIU
Municipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul artistului cu o sumã de bani care îi va acoperi costurile de cazare în Franþa. “Pentru susþinerea unei pãrþi din cheltuielile necesare acestei deplasãri propun alocarea din bugetul local a sumei de 2340 de lei. Suma reprezintã cheltuieli pentru cazare ºi va fi decontatã la întoarcerea de la concurs pe baza documentelor justificative”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Fabiani Prcsina a participat la numeroase concursuri naþionale ºi internaþionale precum Piano Talents Milano ºi Olimpiadele Naþionale de Interpretare, mereu întorcându-se cu numeroase premii. El va
reprezenta municipiul Petroºani, dar ºi ªcoala Gimnazialã IG Duca la prestigiosul concurs internaþional de la Nisa, ce va avea loc în perioada 19-23 octombrie.
A
P
arlamentari PSD ºi UNPR propun, într-un proiect de modificare a Codului Penal, reintroducerea pedepselor cu închisoare de la 1 an la 3 ani pentru infracþiunea de dispreþ pentru însemnele naþionale, considerând cã dezincriminarea acestor fapte poate duce ºi la omiterea arborãrii drapelului României.
flã sentinþa
Mãturar Norocel care a spulberat-o pe mama lui Fabiani pe trecerea de pietoni în Joia Patimilor în urmã cu un an îºi va fla sentinþa zilele acestea. Mai exact, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat pronunþarea sentinþei pentru data de 15 octombrie. Judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat în acest an pe Norocel Mãturar la o pedeapsã de trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru ucidere de culpã. Fãptaºul a contestat soluþia, iar acum aºteaptã verdictul final. Fabiani Prcsina a rãmas orfan în 17 aprilie 2014, când mama sa a fost ucisã de o maºinã în timp ce se îndrepta cãtre gara din Petroºani
pentru a trimite un pachet surorii bãiatului, care este studentã în anul I la o facultate de matematicã din Timiºoara. Femeia, în vârstã de 41 de ani, traversa pe o trecere de pietoni când un ºofer în vârstã de 21 de ani, care conducea cu vitezã un autoturism BMW, a lovit-o în plin. Pe trecerea de pietoni se mai afla un bãrbat care a fost ºi el lovit de maºinã. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, însã eforturile medicilor au fost inutile. Prima a murit femeia, apoi a decedat ºi bãrbatul. Monika BACIU
Aplauze la „Aniversarea”
S
chimb de replici, râs, plâns, voie bunã ºi momente tensionate, toate au fost prezente, sâmbãtã seara, la cea de a doua premierã de pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani.
Actorii, regizorul Radu Nichifor, scenografa Vioara Bara, dar ºi publicul, atât de aproape de tot ceea ce s-a întâmplat, au creat o atmosferã în care ne-am simþit ca la petrecerea datã de Izabela Badovics, cea care a interpretat rolul mamei cu 3 fii, un soi de soacrã cu un umor acru ºi macabru. Spectatorii, însã, au gustat replicile acide ºi dure ale acesteia ºi au aplaudat
prestaþia celor 5 actori. Radu Tudosie, Corina Viºinescu, Bianca Holobuþ, Daniel Cergã ºi Adelin Ilie ne-au purtat într-un ping – pong al replicilor dure adresate Izabelei Badovics, care a jucat impecabil, un rol ce a impus-o în postura de mamã. „Aniversarea” a fost cea de a doua premierã a acestui sezon, iar directorul teatrului din Petroºani, Nicoleta
Proiect de lege: Pedepse cu închisoarea pentru ofensã adusã însemnelor naþionale
Bolcã a punctat faptul cã anul acesta vor fi maxim 8 premiere, dat fiind faptul cã se va lucra cu regizorii momentului, iar aceºtia pregãtesc piesele mai mult de o lunã, pânã aduc publicul la scenã. Dacã nu aþi ajuns, însã, sã vedeþi aceastã comedie neagrã, sâmbãta viitoare este momentul, pentru cã piesa se joacã din nou la Petroºani. Diana MITRACHE
Potrivit proiectului, fapta sãvârºitã în public prin care se exprimã dispreþ pentru însemnele României se va pedepsi cu închisoarea de la 1 an la 3 ani.
Fapta sãvârºitã în public prin care se exprimã dispreþ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile se va pedepsi cu închisoare de la 6
luni la 2 ani. Proiectul mai prevede cã prin dispreþ pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile se va înþelege lipsa de consideraþie sau de stimã, sentimentul prin care se judecã un lucru ca fiind nedemn de atenþie ºi defãimarea. Cei 36 de parlamentari PSD ºi UNPR care au iniþiat proiectul precizeazã, în expunerea de motive, cã în Codul Penal aflat în vigoare nu se aflã ºi prevederi de condamnare a persoanelor care manifestã dispreþ faþã de însemnele României sau faþã de emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile de stat, aºa cum era stipulat în vechiul Cod Penal, în articolul 236. "Conform proiectului de lege propus, prin incriminarea mani-
festãrilor cu dispreþ faþã de însemnele României, legea apãrã autoritatea de drept a statului român, stat care este reprezentat la nivel european ºi internaþional prin toate însemnele României care, conform Constituþiei (...), sunt: drapelul României, Ziua naþionalã a României, stema þãrii ºi sigiliul statului", se aratã în expunerea de motive a proiectului. Iniþiatorii mai considerã cã "dezincriminarea manifestãrilor cu dispreþ faþã de însemnele naþionale menite sã descurajeze ºi sã pedepseascã acþiuni cu un asemnea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestãri de dispreþ, nu doar ca ºi numãr, ci ºi ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau
Î
Lucrãrile sunt acum gata ºi se fac ultimele retuºuri, pentru cã oricum nu mai este vreme de reparaþii. Un cartier care nu avea alei ºi drumuri, are acum parcãri noi, strãzi asfaltate ºi circuite funcþionale, plus un parc de relaxare cu o fântânã artezianã. Toate au fost investiþii majore, iar acest cartier mineresc de la Vulcan a renãscut pur ºi simplu în ultimul an în care acolo s-au fãcut lucrãri. „Suntem pe final cu lucãrile aici la Octogon ºi vom terminaaasfaltarea trotuarelor ºi aleilor care sunt în urmã, din cauza ploilor. Consider cã este una dintre cele mai mari lucrãri din municipiul Vulcan, acesta fiind un cartier în care nu fãcusem nimic dupã Revoluþie, pânã acum. Oamenii de aici meritau acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile spune cã toatã investiþia de aici a costat 4,7 milioane de lei ºi în aceastã toamnã se vor mai reabilita doar artera ce duce spre Cãpriºoara ºi spre Pasul Vâlcan. Diana MITRACHE
C
funcþional de la Petrila urmeazã a fi pus în funcþiune. Autoritãþile locale de la Petrila vor ca, cel târziu, la mijlocul lunii noiembrie, sã inaugureze centrul de sãnãtate multifuncþional din localitate. Lucrãrile de modernizare ºi dotare a cabinetelor medicale au luat sfârºit, iar acum urmeazã a fi tãiatã panglica. “Încercãm ca la jumãtatea lunii noiembrie sã punem în funcþiune centrul multifuncþional cu spirijinul managerului de la Spitalul de Uregnþã din Petroºani. Aici vor funcþiona mai multe cabinete cu diferite specializãri, iar medicii vor veni de la spitalul din Petroºani”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. La Petrila va funcþiona
Monika BACIU
"Proiectul de lege propus vine sã ofere o soluþie care corecteazã acest vid legislativ, reintroducând în noul Cod Penal vechile prevederi ale art 236 care stipuleazã clar pedepsele pentru ofensa adusã însemnelor statului", mai menþioneazã iniþiatorii. Proiectul se aflã în consultare publicã la Senat din 6 octombrie.
Salvamontiºtii din Straja se întâlnesc cu austriecii
S
alvamontiºtii din Straja pleacã în Maramureº unde se vor întâlni cu colegii lor din þarã, dar ºi cei din Austria.
Este vorba de o colaborare pe care salvatorii montani din Straja o au cu cei din Austria de ani de zile. La întâlnirea care va avea loc sãptãmâna aceasta se va face un bilanþ ºi se va stabili dacã salvatorii montani se încadreazã în reglementãrile europene. “Este vorba de o delegaþie a Guvernului un tomograf nou-nouþ, de Landului Austriei de Jos ºi reprezintã cenultimã generaþie. trul de formare. Acum “Deocamdatã mai trebuie sã autorizãm tomo- la vizita lor se va face graful ºi abia apoi deschi- bilanþul protocolului de colaborare, iar la final dem centrul multifuncþional. Aparatura medicalã e va avea loc un exerde ultimã generaþie”, a mai spus sursa citatã. Proiectul pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoiului are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.
Octogon – ultimele Tomograf de ultimã generaþie la Petrila retuºuri entrul multin Vulcan existã un cartier denumit Octogon, penttru modul în care sunt dispuse blocurile, iar în acest loc, de la bugetul local s-au investit nu mai puþin de 4,7 milioane de lei.
ale autoritãþilor), la cele scrise (articole cu conþinut ofesator, desene) sau îmbracã aspectul unor fapte (gesturi obscene, mimicã dispreþuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborãrii drapelului României în cazurile prevãzute imperativ de lege".
ciþiu de salvare montanã la care vor participa toþi salvamontiºtii din þarã. Undeva la aproximativ 80 de persoane vor lua parte la acest exerciþiu”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja. ªi municipalitatea de la Lupeni a contribuit cu suma de 1500 de lei pentru susþinerea salvamontiºtilor. Banii sunt necesari pentru deplasarea salvamontiºtilor din Straja la Creasta Cocoºului din Maramureº. Administraþia localã de la Lupeni a colaborat de-a lungul anilor cu austriecii din Landul Niederosterreich. Cei de aici au întocmit planul de dezvoltare a localitãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Vrãjitoare alãturi de îngeraºi pentru bradul de Crãciun
S
ãrbãtorile bat la uºã. Chiar dacã mai sunt câteva luni pânã la sãrbãtorile de iarnã magazinele deja ºi-au fãcut aprovizionarea cu ornamente pentru Crãciun. Toate acestea pe lângã tradiþionalele ornamente ºi mãºti pentru sãrbãtoarea de Halloween care dupã cum bine se ºtie este o sãrbãtoare preluatã de la americani. Astfel marile magazinele sunt pline pânã la refuz de obiecte cât mai înfricoºãtoare de la costume, mãºti, dinþi de vampir, peruci ºi alte accesorii pentru aceastã sãrbãtoare. Cei mai fericiþi de aceste lucruri sunt copiii care ar putea sta ore întregi în fata raioanelor fãrã sã ºtie ce sã aleagã din aceastã abundentã mai ales cã preþurile nu diferã foarte mult faþã de anul trecut. “În fiecare an
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015
Fabiani pleacã în Franþa Între timp, Norocel aºteaptã sentinþa de la Curtea de Apel alba Iulia icuþul pianist din municipiul M Petroºani se va afla la Nisa, în Franþa la sfârºitul acestei luni unde va participa la un prestigios concurs internaþional de pian.
trebuie sã le cumpãrãm celor mici câte ceva. O mascã sau o perucã indiferent cât de înfricoºãtoare ni s-ar pãrea nouã pentru ei este o plãcere. Mai mult decât atât pe lângã acestea mai trebuie sã cumpãrãm neapãrat ºi câte un bostan pe care sã îl scobim ºi în care sã punem câte o lumânare aprinsã în seara de Halloween. Pentru noi singurul lucru care ne duce cu gândul la copilãria noastrã este acel bostan pe care ºi când eram noi mici îl sculptam. Nici preþurile nu sunt foarte mari dar ºi aºa nu prea conteazã atunci când cei mici sunt fericiþi”, ne spune un pãrinte care a venit cu cel mic pentru a-ºi
cumpãra o costumaþie pentru aceastã sãrbãtoare. Mai mult decât atât în magazine pe lângã toate aceste obiecte au apãrut chiar dacã poate cam repede ornamentele pentru Crãciun. Acestea de fiecare datã aduc bucurie ºi ne duc cu gândul la acea perioadã frumoasã a anului când afarã ninge iar în casa împodobim bradul ºi pregãtim toate bunãtãþile pentru Crãciun. Ca în fiecare an magazinele au prins culoare de la toate globurile, beteala ºi toate accesorile pe care le vom pune în brad. Chiar ºi aºa lumea încã nu se prea îngrãmãdeºte pentru a le cumpãra pentru cã totuºi mai sunt câteva luni pânã la Crãciun ºi întotdeauna înainte de sãrbãtori având în vedere cã oferta va fi foarte mare ºi preþurile vor fi mai mici iar farmecul va fi altul. Monika BACIU
Municipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul artistului cu o sumã de bani care îi va acoperi costurile de cazare în Franþa. “Pentru susþinerea unei pãrþi din cheltuielile necesare acestei deplasãri propun alocarea din bugetul local a sumei de 2340 de lei. Suma reprezintã cheltuieli pentru cazare ºi va fi decontatã la întoarcerea de la concurs pe baza documentelor justificative”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Fabiani Prcsina a participat la numeroase concursuri naþionale ºi internaþionale precum Piano Talents Milano ºi Olimpiadele Naþionale de Interpretare, mereu întorcându-se cu numeroase premii. El va
reprezenta municipiul Petroºani, dar ºi ªcoala Gimnazialã IG Duca la prestigiosul concurs internaþional de la Nisa, ce va avea loc în perioada 19-23 octombrie.
A
P
arlamentari PSD ºi UNPR propun, într-un proiect de modificare a Codului Penal, reintroducerea pedepselor cu închisoare de la 1 an la 3 ani pentru infracþiunea de dispreþ pentru însemnele naþionale, considerând cã dezincriminarea acestor fapte poate duce ºi la omiterea arborãrii drapelului României.
flã sentinþa
Mãturar Norocel care a spulberat-o pe mama lui Fabiani pe trecerea de pietoni în Joia Patimilor în urmã cu un an îºi va fla sentinþa zilele acestea. Mai exact, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat pronunþarea sentinþei pentru data de 15 octombrie. Judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat în acest an pe Norocel Mãturar la o pedeapsã de trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru ucidere de culpã. Fãptaºul a contestat soluþia, iar acum aºteaptã verdictul final. Fabiani Prcsina a rãmas orfan în 17 aprilie 2014, când mama sa a fost ucisã de o maºinã în timp ce se îndrepta cãtre gara din Petroºani
pentru a trimite un pachet surorii bãiatului, care este studentã în anul I la o facultate de matematicã din Timiºoara. Femeia, în vârstã de 41 de ani, traversa pe o trecere de pietoni când un ºofer în vârstã de 21 de ani, care conducea cu vitezã un autoturism BMW, a lovit-o în plin. Pe trecerea de pietoni se mai afla un bãrbat care a fost ºi el lovit de maºinã. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, însã eforturile medicilor au fost inutile. Prima a murit femeia, apoi a decedat ºi bãrbatul. Monika BACIU
Aplauze la „Aniversarea”
S
chimb de replici, râs, plâns, voie bunã ºi momente tensionate, toate au fost prezente, sâmbãtã seara, la cea de a doua premierã de pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani.
Actorii, regizorul Radu Nichifor, scenografa Vioara Bara, dar ºi publicul, atât de aproape de tot ceea ce s-a întâmplat, au creat o atmosferã în care ne-am simþit ca la petrecerea datã de Izabela Badovics, cea care a interpretat rolul mamei cu 3 fii, un soi de soacrã cu un umor acru ºi macabru. Spectatorii, însã, au gustat replicile acide ºi dure ale acesteia ºi au aplaudat
prestaþia celor 5 actori. Radu Tudosie, Corina Viºinescu, Bianca Holobuþ, Daniel Cergã ºi Adelin Ilie ne-au purtat într-un ping – pong al replicilor dure adresate Izabelei Badovics, care a jucat impecabil, un rol ce a impus-o în postura de mamã. „Aniversarea” a fost cea de a doua premierã a acestui sezon, iar directorul teatrului din Petroºani, Nicoleta
Proiect de lege: Pedepse cu închisoarea pentru ofensã adusã însemnelor naþionale
Bolcã a punctat faptul cã anul acesta vor fi maxim 8 premiere, dat fiind faptul cã se va lucra cu regizorii momentului, iar aceºtia pregãtesc piesele mai mult de o lunã, pânã aduc publicul la scenã. Dacã nu aþi ajuns, însã, sã vedeþi aceastã comedie neagrã, sâmbãta viitoare este momentul, pentru cã piesa se joacã din nou la Petroºani. Diana MITRACHE
Potrivit proiectului, fapta sãvârºitã în public prin care se exprimã dispreþ pentru însemnele României se va pedepsi cu închisoarea de la 1 an la 3 ani.
Fapta sãvârºitã în public prin care se exprimã dispreþ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile se va pedepsi cu închisoare de la 6
luni la 2 ani. Proiectul mai prevede cã prin dispreþ pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile se va înþelege lipsa de consideraþie sau de stimã, sentimentul prin care se judecã un lucru ca fiind nedemn de atenþie ºi defãimarea. Cei 36 de parlamentari PSD ºi UNPR care au iniþiat proiectul precizeazã, în expunerea de motive, cã în Codul Penal aflat în vigoare nu se aflã ºi prevederi de condamnare a persoanelor care manifestã dispreþ faþã de însemnele României sau faþã de emblemele sau semnele de care se folosesc autoritãþile de stat, aºa cum era stipulat în vechiul Cod Penal, în articolul 236. "Conform proiectului de lege propus, prin incriminarea mani-
festãrilor cu dispreþ faþã de însemnele României, legea apãrã autoritatea de drept a statului român, stat care este reprezentat la nivel european ºi internaþional prin toate însemnele României care, conform Constituþiei (...), sunt: drapelul României, Ziua naþionalã a României, stema þãrii ºi sigiliul statului", se aratã în expunerea de motive a proiectului. Iniþiatorii mai considerã cã "dezincriminarea manifestãrilor cu dispreþ faþã de însemnele naþionale menite sã descurajeze ºi sã pedepseascã acþiuni cu un asemnea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestãri de dispreþ, nu doar ca ºi numãr, ci ºi ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau
Î
Lucrãrile sunt acum gata ºi se fac ultimele retuºuri, pentru cã oricum nu mai este vreme de reparaþii. Un cartier care nu avea alei ºi drumuri, are acum parcãri noi, strãzi asfaltate ºi circuite funcþionale, plus un parc de relaxare cu o fântânã artezianã. Toate au fost investiþii majore, iar acest cartier mineresc de la Vulcan a renãscut pur ºi simplu în ultimul an în care acolo s-au fãcut lucrãri. „Suntem pe final cu lucãrile aici la Octogon ºi vom terminaaasfaltarea trotuarelor ºi aleilor care sunt în urmã, din cauza ploilor. Consider cã este una dintre cele mai mari lucrãri din municipiul Vulcan, acesta fiind un cartier în care nu fãcusem nimic dupã Revoluþie, pânã acum. Oamenii de aici meritau acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile spune cã toatã investiþia de aici a costat 4,7 milioane de lei ºi în aceastã toamnã se vor mai reabilita doar artera ce duce spre Cãpriºoara ºi spre Pasul Vâlcan. Diana MITRACHE
C
funcþional de la Petrila urmeazã a fi pus în funcþiune. Autoritãþile locale de la Petrila vor ca, cel târziu, la mijlocul lunii noiembrie, sã inaugureze centrul de sãnãtate multifuncþional din localitate. Lucrãrile de modernizare ºi dotare a cabinetelor medicale au luat sfârºit, iar acum urmeazã a fi tãiatã panglica. “Încercãm ca la jumãtatea lunii noiembrie sã punem în funcþiune centrul multifuncþional cu spirijinul managerului de la Spitalul de Uregnþã din Petroºani. Aici vor funcþiona mai multe cabinete cu diferite specializãri, iar medicii vor veni de la spitalul din Petroºani”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. La Petrila va funcþiona
Monika BACIU
"Proiectul de lege propus vine sã ofere o soluþie care corecteazã acest vid legislativ, reintroducând în noul Cod Penal vechile prevederi ale art 236 care stipuleazã clar pedepsele pentru ofensa adusã însemnelor statului", mai menþioneazã iniþiatorii. Proiectul se aflã în consultare publicã la Senat din 6 octombrie.
Salvamontiºtii din Straja se întâlnesc cu austriecii
S
alvamontiºtii din Straja pleacã în Maramureº unde se vor întâlni cu colegii lor din þarã, dar ºi cei din Austria.
Este vorba de o colaborare pe care salvatorii montani din Straja o au cu cei din Austria de ani de zile. La întâlnirea care va avea loc sãptãmâna aceasta se va face un bilanþ ºi se va stabili dacã salvatorii montani se încadreazã în reglementãrile europene. “Este vorba de o delegaþie a Guvernului un tomograf nou-nouþ, de Landului Austriei de Jos ºi reprezintã cenultimã generaþie. trul de formare. Acum “Deocamdatã mai trebuie sã autorizãm tomo- la vizita lor se va face graful ºi abia apoi deschi- bilanþul protocolului de colaborare, iar la final dem centrul multifuncþional. Aparatura medicalã e va avea loc un exerde ultimã generaþie”, a mai spus sursa citatã. Proiectul pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoiului are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.
Octogon – ultimele Tomograf de ultimã generaþie la Petrila retuºuri entrul multin Vulcan existã un cartier denumit Octogon, penttru modul în care sunt dispuse blocurile, iar în acest loc, de la bugetul local s-au investit nu mai puþin de 4,7 milioane de lei.
ale autoritãþilor), la cele scrise (articole cu conþinut ofesator, desene) sau îmbracã aspectul unor fapte (gesturi obscene, mimicã dispreþuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborãrii drapelului României în cazurile prevãzute imperativ de lege".
ciþiu de salvare montanã la care vor participa toþi salvamontiºtii din þarã. Undeva la aproximativ 80 de persoane vor lua parte la acest exerciþiu”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja. ªi municipalitatea de la Lupeni a contribuit cu suma de 1500 de lei pentru susþinerea salvamontiºtilor. Banii sunt necesari pentru deplasarea salvamontiºtilor din Straja la Creasta Cocoºului din Maramureº. Administraþia localã de la Lupeni a colaborat de-a lungul anilor cu austriecii din Landul Niederosterreich. Cei de aici au întocmit planul de dezvoltare a localitãþii. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015
Câþi români cu probleme de sãnãtate mintalã au fost diagnosticaþi ZILNIC în ultimul an
P
este 210.000 de români au probleme de sãnãtate mintalã, în creºtere faþã de anul trecut, precizeazã Fundaþia Estuar, care a lansat, sâmbãtã, de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Mintale, prima hartã interactivã din domeniul sãnãtãþii mintale din România. Potrivit sursei citate, ultimele informaþii oficiale aratã cã în România, la sfârºitul lunii iunie, trãiau peste 210.000 de persoane cu probleme de sãnãtate mintalã, iar 22.000 dintre acestea sunt copii. "Comparativ cu anul trecut, numãrul acestor persoane a crescut cu aproape 3.000, la 30 iunie 2014, înregistrându-se aproximativ 207.000 persoane cu probleme de sãnãtate mintalã. În ultimele 12 luni, în medie 8 români au fost diagnosticaþi zilnic cu probleme de sãnãtate mintalã. Peste unu la sutã din populaþia
României suferã de probleme diagnosticate de sãnãtate mintalã, asta înseamnã cã la fiecare 100 de români existã cel puþin o persoanã care suferã de astfel de probleme", se aratã în comunicatul transmis agenþiei MEDIAFAX. Fundaþia Estuar a lansat, de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Mintale, prima hartã interactivã din domeniul sãnãtãþii mintale din România. Practic, cu ajutorul voluntarilor ºi specialiºtilor din domeniu, organizaþia neguvernamentalã a cartografiat pânã în prezent peste 600 de
Începe vaccinarea împotriva gripei
D
irecþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara a solicitat peste 40 de mii de doze de vaccin antigripal. Campania de vaccinare antigripalã gratuitã demareazã de astãzi-luni în judetul Hunedoara, medicii de familie fiind aºteptaþi sã ridice dozele de vaccin antigripal sezonier. DSP Hunedoara a primit de la Ministerul Sãnãtãþii 6210 doze vaccin antigripal sezonier din care 150 doze cerute de Direcþia Medicalã a M.A.I. Acesta este un prim lot dat fiind faptul cã DSP Hunedoara a cerut, în baza raportului fãcut de unitãþile sanitare ºi medicii de familie, un numãr de 43 600 de doze de vaccin antigripal. Specialiºtii Direcþiei spun cã vaccinarea se poate realiza pe toatã durata sezonului gripal, pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul
instituþii de stat ºi ONG-uri din domeniul sãnãtãþii mintale pentru a facilita accesul persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã la servicii specifice. Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Mintale are anul acesta ca temã respectarea demnitãþii persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã, iar, pe lângã cartografierea actorilor din domeniul sãnãtãþii mintale din România, Fundaþia Estuar oferã consiliere gratuitã tinerilor între 19 ºi 29 de ani. "Mai mult de o treime dintre tinerii români se aflã în risc
toamnei, iar imunitatea dureazã cel mult 1 an. Totuºi, interesul populaþiei pentru vaccinare este într-un trend descrescãtor, în ciuda campaniilor efectuate de cãtre medici sau chiar de asociaþiile de pacienþi, care încurajeazã aceasta mãsurã de profilaxie. „Sunt trei motive pentru care interesul pentru vaccinare este în scãdere, iar primul ar fi legat de dispariþia multor boli (pe teritoriul României) care sunt prevenite prin vaccinare. În lipsa bolii, oamenii renunþã la vaccinare. Pe de altã parte, exista un curent care afecteazã nu numai România, ci este un curent la nivel global prin care vaccinarea este atacatã de diverse grupuri mai puþin informate sau mai puþin binevoitoare în ceea ce priveºte acest tip de prevenþie, singurul demonstrat ca eficient. A treia cauzã este legatã de o informare insuficientã / aprovizionare cu sincope”, aratã reprezentanþii DSP Hunedoara. Maximilian GÂNJU
de sãrãcie sau excluziune socialã (respectiv 40,3 la sutã, faþã de 24,3 la sutã cât se înregistreazã la nivelul UE - conform Eurostat). Ei au acces mai târziu ºi în mãsura mai micã la piaþa muncii, iar veniturile pe care le obþin sunt mai mici decât media europeanã. Confruntaþi cu greutãþi în gãsirea unui loc de muncã la începutul vieþii, tinerii sunt mai predispuºi depresiilor sau anxietãþilor", se aratã în comunicat. Un raport recent al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS) aratã cã tulburãrile psihice sunt o importantã
sursã de dizabilitãþi, cinci din primele 10 poziþii ale ierarhiei bolilor în funcþie de capacitatea de a genera dizabilitãþi fiind ocupate de tulburãri psihice. Prevalenþa pe viaþã a acestor boli este de aproximativ 33 la sutã, ceea ce înseamnã cã unul din
trei oameni va avea, la un moment dat, pe parcursul vieþii, o tulburare psihicã diagnosticabilã prin criterii internaþional acceptate. Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Mintale este sãrbãtoritã începând cu anul 1992 la nivel mondial.
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Luni 12.10.2015 în oraºul: z Vulcan - între orele 09.00 - 13.00. Zona afectatã: Str. Morii, Micro 3B ( Dalas), V. Alecsandri - parþial, Brazilor ºi casele de pe str. Pinului. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Morii în zona imobilului 74; Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã
- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Când erau bani, toþi roiau pe la Jiul... Echipa Jiul Petroºani mereu a avut un sponsor puternic ºi reprezentativ, odatã cu înfiinþarea ei în 1919. Societãþile miniere, indiferent cum s-or fi numit ele,
P O V E ª T I L E
Î
pânã la „Combinatul Minier” din anii `90 ºi mai apoi pânã la momentul sucombãrii sub mandatul Ioan Savu în anii `97-`98, liderul L.S.M.V.J., mereu Jiul a fost sub o
S P O R T U L U I
umbrelã protectoare, fãrã griji ºi cu mulþi bani. Apoi a mai duso Alin Simota vreo zece ani, dupã care sa ales praful. Erau vremurile când tot felul de samsari, sub diferite denumiri pompoase, se ocupau de conducerea Jiul – directori tehnici, sportivi, conducãtori, preparatori fizici,
preºedinþi, vicepreºedinþi – au supt ani de zile din fântâna fotbalului petroºenean. Acum cã a secat, cu toþii au dat bir cu fugiþii, echipa zbãtându-se într-o cruntã mizerie financiarã ºi lipsã de identitate. Marin Tudorache, Sorin Ghiþan sau Damian Militaru care ºi-au
bãtãtorit zeci de ani tãlpile pe toate palierele echipei – jucãtori, antrenori etc. – trag acum singuri la cãruþã, în speranþa cã aceasta va ieºi dintr-un drum în care s-a împotmolit. Greu de crezut, dacã nu vine, cineva urgent sã „toarne asfalt”.
tru Imre Astyalos de cãtre Andrei Sepci. Atunci centralul a luat o decizie incredibilã, scoþându-l de pe teren pe tuºier ºi înlocuindu-l cu... un spectator, care culmea, ºi-a fãcut excelent datoria! În vara anului 1957, Andrei Sepci pleacã pentru o scurtã perioadã la Bacãu, dupã care la
Universitatea Cluj, la care va rãmâne zece ani, pânã în 1967 (în 1965 va câºtiga cu „U” Cluj Cupa României). Se va retrage la Centrul de juniori „U” Cluj cu care va câºtiga patru titluri naþionale (1967, 1969, 1972, 1974). Numele lui Andrei Sepci va rãmâne însã legat de longevitatea
Un exemplu de longevitate ca antrenor Andrei Sepci, 5 ani la Jiul
ntr-o perioadã în care antrenorii sunt vânturaþi de la o echipã la alta, descoperim în istoria sportului Vãii Jiului ºi nume care au fost serios legate de o echipã. Aºa este Andrei Sepci. Nãscut pe 7 oct. 1911 (decedat la 81 de ani, în 3 dec. 1992), în judeþul Maramureº, a fost legitimat la 11 ani la Sãtmãreana Satu Mare ca portar, apoi din 1927 la Olimpia Satu Mare, perioada de vârf a activitãþii sale ca jucãtor final la „U” Cluj, între anii 19321937. Calitãþile sale – reflexe, plasament – l-au dus în echipa Naþionalã a României unde a apãrat de patru ori, cu scorul general de 13-0! A mai jucat pânã în 1940 la Tricolor Baia Mare ºi Victoria Cluj, devenind ulterior antrenor. Va antrena la Tricolorul ºi Minerul Baia Mare (19401946), Exploziv Fãgãraº (19461947), Concordia
Ploieºti (1948-1949).
C
ea mai lungã perioadã, la Jiul În anul 1952, la vârsta de 46 de ani, Andrei Sepci ajunge în Valea Jiului. Ajunge la Jiul Petroºani, echipã de mijlocul clasamen-
tului, începând o serioasã acþiune de promovare a tinerilor jucãtori, începând cu portarul Gh. Cosma ºi terminând cu atacantul Victor Gabor. Va rãmâne la Jiul (care se va mai numi în acea perioadã Minerul), ocupând locuri în partea a doua a clasamentului, deºi existau o serie de valori în echipele din acei ani, precum Crâsnic, Romoºan, Vasiu, Guþã, Tãnase, Turcuº, Paraschiva, Iuliu Farkas (I), V. Gabor, Coidum, Licã Panait, Farkas II, I. Moldovan.
S
pectatorul... arbitrul! În anul 1956, la un meci din etapa a 8-a Jiul – Lovomotiva Timiºoara (2-1), unul dintre tuºieri a arbitrat mereu anapoda, fapt reproºat mereu arbitrilor de cen-
sa la Petroºani, menþinând echipa Jiul vreme de cinci campionate consecutiv în Divizia „A”, în acest sens, la nivelul primei divizii, fiind un recordmen absolut. Pe 7 octombrie a.c. s-au împlinit 104 ani de la naºterea sa.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
GOL... ÎN DIRECT! O fazã spectaculoasã pe vremea Diviziei „A” acum patru decenii. Sub privirile piteºtenilor Cârstea, Ivan, Stocker (Jiul), R. Vlad, Libardi (nr. 10), V. Stan, Rozsnyai (nr. 11), Gigi Mulþescu (Jiul) ºi Musteþea, se înscrie un gol spectaculos de cãtre Stocker.