Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 955
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Octombrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Copilã violatã la Vulcan
O
copilã de doar 6 ani din Vulcan a fost violatã acum câteva zile, iar familia a adus-o la spital. În timp ce medicii confirmã violul, se pare cã pãrinþii s-au oprit ºi, cel puþin deocamdatã, cazul este suspect, având în vedere cã nici la medicinã legalã, nici la poliþie nu a ajuns nicio plângere. Fetiþa are numai 6 ani ºi locuieºte împreunã cu familia sa la Vulcan, iar acum câteva zile a ajuns cu aceºtia la Spitalul din Vulcan, la urgenþã. Familia a cerut o investigare. Pãrinþii sunt cei care le-au zis medicilor cã fetiþa ar fi fost violatã, iar în urma consultaþiei, acest fapt s-a adeverit. „A fost o prezentare, sãptãmâna trecutã, în data de 23 septembrie, în jurul orei 17,25. O fetiþã de 6 ani a venit cu pãrinþii.
Suspicionau un abuz sexual. Dupã ce a fost examinatã de medicul de turã din urgenþã ºi de medicul de gardã care are specializarea chirurgie, s-a constatat o uºoarã hiperemie analã ºi leziuni anale superficiale, drept pentru care fetiþa a fost îndrumatã împreunã cu pãrinþii cãtre serviciul de medicinã legalã de la Petroºani. Pãrinþii nu au declarat cã ar fi fost vorba ºi despre o suspiciune de viol, adicã sã spunem cã nu a întreþinut relaþii sexuale normale”, a spus dr Claudiu Valas, director medical Spitalul Vulcan. Fetiþa, însã, ar putea sã rãmânã cu trauma pe viaþã, pentru cã, cel puþin pânã în acest moment, nimeni din familia ei nu a depus plângere. În afarã de faptul cã au adus-o la medic, pãrinþii ei nu s-au adresat nici poliþiei din Vulcan, lucru confirmat de angajaþii de la Poliþia Vulcan, dar nici la serviciul de medicinã legalã. În fapt, cazul în sine este extrem de dubios ºi nimeni nu cunoaºte finalitatea acestuia. Diana MITRACHE
Turismul din Valea Jiului, neeligibil la finanþare europeanã
G
uvernul îºi abandoneazã propriile investiþii mari. Dacã în urmã cu câþiva ani, în þarã s-au început proiecte mari de dezvoltare turisticã, acestea sunt trase pe partea dreaptã tot de Guvern. Vor fi finanþate doar proiectele care nu depãºesc cinci milioane de euro, asta în condiþiile în care în Valea Jiului au fost începute trei investiþii majore care însumate ajung la aproape 200 de milioane de euro. >>> PAGINILE 4-5
Medici ºi asistenþi, în pericol la urgenþã
M
ai mulþi angajaþi ai secþiei de urgenþã de la spitalul din Vulcan s-au trezit, week-endul trecut, în mijlocul unui adevãrat scandal, care a ºi degenerat într-o bãtaie cruntã. Medicii ºi asistenþii au fost pur ºi simplu uluiþi de ceea ce s-a petrecut acolo ºi numai o minune i-a salvat din mijlocul luptei, care se dãdea în secþia de la spital. O bandã de scandalagii a ajuns duminica trecutã, dimineaþã, la secþia de urgenþã a spitalului din Vulcan, iar încãierarea a degenerat într-o adevãratã bãtaie cu arme albe. Totul, sub privirile uluite ale medicilor ºi asistentelor, care încercau sã panseze doi pacienþi, ce iniþial s-au bãtut într-un bar
din localitate. „Duminicã dimineaþa, în jurul orei 6,20, au fost aduºi pe rând doi pacienþi, victime ale unei agresiuni. Dupã finalizarea consultului medical de cãtre personalul din urgenþã, chiar înainte sã pãrãseascã incinta urgenþe, s-au prezentat un numãr de agresori, care au agresat pacienþii din nou.
Practic s-a declanºat o bãtaie în cadrul serviciului de urgenþã, în spaþiul destinat chirurgiei”, a declarat dr. Cãtãlin Popa, director la Spitalul din Vulcan. Poliþia a venit, dar dupã minute bune ºi mai multe telefoane, pe care medicii ºi asistentele le-au dat ca sã cearã ajutor. Au scãpat cu bine ºi nici nu s-a produs vreo pagubã materialã, dar faptul cã astfel de evenimente degenereazã într-un spital, este un semnal de alarmã. „Tuturor le-a fost fricã de ce s-ar fi putut întâmpla. Am înþeles cã brancardierul din urgenþã a fost
luat pe sus, nesuferind vreo traumã, dar scos din cabinetul de chirurgie, pentru a nu asista la bãtaia care s-a petrecut acolo”, a mai spus medicul Cãtãlin Popa. Au scãpat de data asta, dar au rãmas cu o traumã ºi acum cei care conduc unitatea medicalã se gândesc sã punã pazã la spital. „Este adevãrat, noi nu avem un contract cu o firmã de pazã, ci paza o asigurãm cu personalul ce lucreazã pe ture. Avem instalat acest sistem de supraveghere video ºi vom analiza, cu siguranþã, oportunitatea încheierii unor astfel de contracte, în mãsura în care vom stabili cã,
într-adevãr, avem nevoie de sprijin suplimentar în a ne asigura paza ºi protecþia”, a conchis directorul spitalului din Vulcan. Nu este pentru prima datã când bãtãile din baruri degenerazã în secþiile de urgenþã ale spitalelor din Valea Jiului. S-a întâmplat ºi la Petroºani ºi la fel medicii ºi asistentele au fost nevoiþi sã panseze rãnile pacienþilor, printre loviturile rivalilor. Din pãcate, fenomenul s-a repetat iar ºi conducerea unitãþii medicale de la Vulcan ia în calcul sã pãzeascã spitalul. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
Curtea de Conturi bunã de platã
F
oºtii ºefi ai Companiei Naþionale a Huilei, au câºtigat parþial procesul intentat împotriva raportului Curþii de Conturi a României din anul 2012. Curtea de Apel Alba Iulia a dat soluþia în cazul în care Compania Naþionalã a Huilei prin Expert Insolvenþã a chemat la barã Curtea de Conturi a României. Astfel, Curtea de Conturi trebuie sã plãteascã Companiei Naþionale a Huilei suma de 12.620 de lei, însã sentinþa nu este definitivã, aceasta putând fi atacatã cu recurs. “Admite în parte acþiunea formulatã de reclamanta C.N.H. SA, prin lichidator E.I. SPRL, în contradicto-
riu cu pârâta C.C.R. Admite în parte cererea de intervenþie accesorie formulatã de intervenienþii J.C.,
P.V., S.M., D.P., N.C., Z.D.N. ºi J.ª. Anuleazã în parte Încheierea nr. 129/11.10.2012 emisã de C.C.R. ºi pct. ÎI, subpunctele 1 integral, 6 – integral, 7 – integral ºi 9 - în ceea ce priveºte intrarea în legalitate ºi recuperarea prejudiciului rezultat din efectuarea serviciilor de curãþenie, acceptate la platã la nivelul sucursalelor, în condiþiile în care au fost facturate pentru suprafeþe care nu fac obiectul contractului ºi în ceea ce priveºte intrarea în legalitate ºi recuperarea prejudiciului rezultat din efecuarea serviciilor de curãþenie
MESAJUL PRIMARULUI TIBERIU IACOB RIDZI CU OCAZIA ZILEI VÂRSTNICILOR Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice este un frumos prilej de a ne îndrepta gândurile, pline de dragoste, respect ºi recunoºtinþã, faþã de fiecare persoanã de vârsta a treia din comunitatea noastrã ºi de a le mulþumi pentru sfaturile lor înþelepte ºi pentru exemplul lor de viaþã. Cu aceastã frumoasã ocazie, am onoarea ºi plãcerea sã le urez, din tot sufletul, cetãþenilor din generaþia celor cu mai multe amintiri, sãnãtate, bucurii ºi un sincer
LA MULÞI ANI, dar ºi sã le mulþumesc, încã o datã, pentru tot ceea ce au realizat în comunitatea noastrã localã ºi pentru ceea ce reprezintã pentru noi toþi.
Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Înþelepciunea ºi responsabilitatea oamenilor se accentueazã odatã cu înaintarea în vârstã. De aceea, ºi în activitatea Apa Serv Valea Jiului ne bucurãm de seriozitatea pe care o dovedesc pensionarii Vãii Jiului. Iatã de ce, aniversarea Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice este încã un bun prilej pentru noi de a mulþumi fiecãrei pesoane de vârsta a treia din portofoliul nostru de clienþi ºi colaboratori, pentru seriozitate ºi responsabilitate, precum ºi pentru sfaturile utile pe care le primim, în mod constant, de la dânºii. Cu aceastã ocazie, doresc sã le transmit tuturor persoanelor de vârsta a treia din Valea Jiului, sincere urãri de sãnãtate, putere de muncã ºi înþelegere. Dumnezeu sã vã rãsplãteascã cu viaþã îndelungatã ºi multã fericire!
SC ACOMIN SA Deva ANGAJEAZÃ: z muncitori necalificaþi z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,
z
compactor, excavator, buldozer). ingineri constructori specialitatea civile, infrastructura rutierã. Oferim salarii motivante, cazare, diurna, transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151 tel: 0254.215.770.
LA MULÞI ANI ! Costel AVRAM, Director general Apa Serv Valea Jiului
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
intervenienþilor accesorii privind acordarea cheltuielilor de judecatã”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Potrivit raportului Curþii de Conturi, Compania Naþionalã a Huilei a plãtit nejustificat sume de bani. Majorarea nejustificatã a cheltuielilor de exploatare cu suma de 446.787 lei, reprezentând servicii de curãþenie neefectuate. La aceastã sumã se adauga penalitãþi în suma estimatã de 49.241 lei, conform prevederilor din contract. CN a Huilei SA Petroºani, în timpul
MESAJ DE ZIUA INTERNAÞIONALÃ A VÂRSTNICILOR
Director:
z
zilnicã decontate la nivelul tarifului aplicat pentru curãþenia generalã din Decizia nr. 17/07.08.2012 emisã de C.C.R. – Departamentul IV, precum ºi menþiunile corespunzãtoare subpunctelor anulate cuprinse în raportul de control nr. 100381/16.07.2012, emis de C.C.R. – Departamentul IV Menþine în rest actele atacate. Respinge celelalte cereri, ca neîntemeiate. Obligã pârâta sã plãteascã reclamantei suma de 12.620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecatã. Respinge cererea
mandatului directorului general Jujan Constantin, a încheiat contractul de servicii în 05.10.2010, acordul cadru în 10.11.2010, contractul subsecvent în 10.11.2010 ºi contractul de servicii în 14.11.2011, pentru perioada 2010-2012, având ca obiect “servicii de curãþenie pentru CNH ºi sucursalele sale”. Au fost efectuate plati necuvenite în suma de 446.787 lei, reprezentând 205.352 lei, servicii de curãþenie pentru suprafeþe care nu fac obiectul contractului, 4.504 lei, servicii de curãþenie ºi de întreþinere pentru suprafeþe mai mari decât cea determinatã în baza releveurilor ºi 241.848 lei, servicii de curãþenie acceptate la plata la nivelul sucursalelor, pentru suprafeþe care nu fac obiectul contractului. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
În Valea Jiului curge doar lapte ºi miere
31 Octombrie, ultima tonã de cãrbune de la mina Petrila
Ministerul Economiei nu vede M zona a fi defavorizatã
ina Petrila, aflatã în administrarea Societãþii Naþionale de Inchideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ) se închide definitiv pânã la sfârºitul acestui an.
Z
onele miniere nu sunt considerate defavorizate. Ministerul Economiei nu mai vede zonele miniere ca fiind zone defavorizate. Valea Jiului a fãcut parte din aceastã categorie mai bine de zece ani, iar acest statut a fost un stigmat care nu a fãcut altceva decât sã încurce mai rãu iþele dezvoltãrii. Acum, Valea Jiului nu se mai încadreazã în aceastã categorie, aici curgând doar lapte ºi miere în opinia guvernanþilor. “În ceea ce priveºte domeniul de activitate al ministerului nu sunt instituite zone defavorizate acolo unde sunt desfãºurate activitãþi miniere, ºi pe cale de consecinþã, nu sunt luate mãsuri de protecþie speciale în aceste zone”, se aratã într-un document al Ministerului Economiei. În anii ‘90, Guvernul a inclus 28 de localitãþi din þarã într-o categorie a zonelor defavorizate, iar mãsura a fost elaboratã pentru a le scoate pe acestea din sãrãcie. A apãrut Ordonanþa Nr. 24 din 30 septembrie 1998, prin care o "arie geograficã strict delimitatã teritorial" a fost declaratã "zona defavorizatã" dacã îndeplinea cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii: dacã avea structuri monoindustriale, care sã mobilizeze mai mult de 50% din populaþia zonei; dacã era zona minierã, unde personalul a fost disponibilizat în proporþie de peste 25 % prin concedieri colective; dacã în urma lichidãrii, restructurãrii sau privatizãrii unor agenþi economici au apãrut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numãrul angajaþilor cu domiciliul stabil în zona respectivã; dacã rata ºomajului din zona depãºea cu 30% rata ºomajului la nivel naþional; dacã erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaþii ºi aveau o infrastructurã slab dezvoltatã. Firmele, persoanele juridice º.a. care îºi desfãºurau activitatea în zona defavorizatã beneficiazã pentru investiþiile nou-create de scutirea de taxe vamale ºi TVA pentru echipamente, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate în vederea derulãrii de investiþii în zonã, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb etc.
necesare producþiei în zona respectivã, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenþa a zonei defavorizate etc. Facilitãþile erau menite sã asigure zonelor respective o dezvoltare egalã cu cea a altor zone geografice. În realitate, însã, lucrurile au stat pe dos. Au apãrut firme – fantomã, cu puncte de lucru declarate în aceste zone defavorizate, în apartamente sau clãdiri dãrãpãnate. Cât despre locurile de muncã ce ar fi trebuit sã fie create, nici vorbã, iar de câºtigat au avut, de regulã, doar cei care au gãsit în aceastã ordonanþã de urgenþã o portiþã legalã de a scãpa de dãrile împovãrãtoare. ªi asta fãrã sã pãþeascã nimic. Autoritãþile au realizat cã statutul de zonã defavorizatã de care au beneficiat 10 ani nu le-a adus nimic bun ºi s-au apucat sã conceapã programe de atragere a celor care au puterea financiarã sã investeascã, fie cã vorbim despre turism sau chiar despre minerit. “Acest statut nu ne-a ajutat foarte mult. Deºi existau niºte facilitãþi vis-a-vis de stimularea investiþiilor, nu au apãrut în zonã niºte investitori foarte puternici, care sã creeze mii de locuri de
muncã, sã creeze o alternativã adevãratã la activitatea monoindustrialã de minerit care este în zona noastrã, deºi acel act normativ avea anumite facilitãþi. Eu cred cã nu ne-a ajutat foarte mult. Poate au existat unii investitori care ºi-au mutat un punct de lucru aici, dar activitatea principalã ºi profitul nu au rãmas în Valea Jiului”, spune Adrian Negoe. Mai multe, oficialul este de pãrere cã statutul de zonã defavorizatã a constituit chiar ºi un impediment la un moment dat: “Era chiar ºi o micã patã pentru aceastã zonã. Cred cã atunci când vrei sã atragi un investitor, spre exemplu în domeniul turismului, ºi din start îi spui sã vinã într-o zonã defavorizatã, cred cã îi creezi niºte îndoieli”, declara în urmã cu ceva timp Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Ca statut, Valea Jiului nu mai este consideratã zonã defavorizatã ºi asta, deºi este tot monoindustrialã, iar rata realã a ºomajului este tot mai mare. Deºi au nenumãrate terenuri la dispoziþie, autoritãþile locale cu greu îi conving pe investitori sã vinã în Valea Jiului sã înceapã afaceri. Nici parcurile industriale nu s-au înfiinþat aici. Monika BACIU
Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului spune cã la data de 31 octombrie de la mina Petrila va fi extrasã ultima tonã de cãrbune, iar la 31 decembrie va fi închisã toatã activitatea subteranã. De la sfârºitul lunii octombrie mina va intra în programul de ecologizare prevãzut pentru exploatãrile miniere nerentabile ºi apoi terenul va intra în posesia Primãriei Petrila. Aurel Anghel spune cã în prezent, la aceastã unitate sunt în jur de 350 de angajaþi, iar o parte dintre ei se vor ocupa cu operaþiunile de închidere propriu zisã a minei Petrila, respectiv vor izola galeriile ºi abatajele, astfel încât cãrbunele rãmas sã nu se aprindã,
iar ceilalþi vor fi repartizaþi la minele Paroseni ºi Uricani, aflate în administrarea SNIMVJ, sau vor fi disponibilizaþi. Persoanele care urmeazã sã fie disponibilizate vor intra în preaviz în 1 noiembrie cu ieºire din activitate în 1 decembrie. Vor primi plãþi compensatorii de 31.000 de lei fiecare, iar cei care nu îndeplinesc condiþiile pentru pensionare, timp de doi ani vor primi venit de completare ºi ajutor de ºomaj, sumele ajungând la 1.800 de lei. În total, anul acesta, de la Societatea de Închideri de Mine au fost trecuþi pe lista de disponibilizãri 695 de angajaþi, iar primii 225 de mineri au fost scoºi din activitate în luna iunie. Încã douã mine, Paroºeni ºi Uricani, cuprinse în programul de închideri îºi vor încheia activitatea pânã în anul 2018. Mina Petrila este una dintre cele mai vechi mine de cãrbune din România, prima atestare documentarã a exploatãrii cãrbunelui aici fiind datatã 30 decembrie 1858.
4 Actualitate
Turismul din Valea Jiului, neeligibil la finanþare europeanã uvernul îºi abandoneazã propriile investiþii mari. Dacã în urmã cu câþiva ani, în þarã s-au G început proiecte mari de dezvoltare turisticã, acestea sunt trase pe partea dreaptã tot de Guvern. Vor fi finanþate doar proiectele care nu depãºesc cinci milioane de euro, asta în condiþiile în care în Valea Jiului au fost începute trei investiþii majore care însumate ajung la aproape 200 de milioane de euro. “Investiþiile în infrastructura de turism sunt limitate la infrastructura la scarã micã, ce oferã facilitãþi recreative, în vederea promovãrii incluziunii sociale ºi combaterii sãrãciei, în special în comunitãþile marginalizate.investiþiile propuse trebuie sã facã parte dintr-o strategie de dezvoltare localã, care sã contribuie la valorificarea durabilã a resurselor turistice, a avantajelor competitive ale turismului la nivel regional precum ºi la creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã”, se aratã în documentele Ministerului Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale. Potrivit celor de la minister, prioritate vor avea investiþiile în infrastructura balnearã ºi proiectele a cãror valoarea nu depãºeºte 5 milioane de euro. “Vor fi finanþate numai proiectele la scarã micã, valoarea proiectului nu trebuie sã depãºeascã 5 milioane de
euro. Impactl economic rezultat în urma implementãrii trebuie sã fie clar demonstrat. Astfel vor avea prioritate la finanþare acele obiective localizate în teritorii conectate la creºterea economicã, a cãror dezvoltare va contribui în mod direct la creºterea competitivitãþii arealului în care sunt realizate”, se mai aratã în document Activitãþile specifice turismului ºi infrastructurii aferente pot fi finanþate prin intermediul axei prioritare 7 a POR – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului. Bugetul total dedicat acestei axe prioritare este de 118 milioane de euro. În Valea Jiului au fost începute în urmã cu aproape 6 ani lucrãri de dezvoltare a staþiunilor montane Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan. Proiectele au fost anunþate cu surle ºi trâmbiþe, valoarea lor totalã fiind de aproape 200 de milioane de euro. Acum, se pare cã prioritate
la finanþare chiar ºi din fonduri europene vor avea proiecte la scarã micã. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Staþiunea montanã
Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei
Centrul de Informare Turisticã a intrat în reparaþie
C
onstrucþia realizatã pe fonduri europene a fost distrusã parþial în urma accidentului de circulaþie provocat de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
vicepreºedintele PSD Petroºani. Reparaþia este fãcutã de municipalitate iar costurile îi vor fi suportate de politician.
Costurile estimate de Primãria Petroºani pentru reparaþiile la Centrul de Informare Turisticã, imobil realizat în acest an, în Piaþa Victoria, se ridicã la circa 17.000
de lei. Municipalitatea a angajat o societate pentru reparaþiile care au început în aceastã sãptãmânã, iar în urma lucrãrilor sunt refãcute uºile de acces în imobil, sistemul de alarmã, sistemul de incendiu, dar ºi o componentã din structura de rezistenþã a construcþiei. „Ciuperca” aºa cum a fost denumitã construcþia a fost avariatã în urma unui accident
La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
petrecut pe ºase august a.c., vinovat de producerea lui fiind profesorul universitar Radu Sorin. Vicepreºedinte PSD Petroºani, Radu Sorin, aflat la volanul autoturismului personal, a intrat în plin în clãdire dupã ce s-a rãsturnat. Profesorul a susþinut cã a ajuns cu maºina în „Ciupercã”, dupã ce un alt autoturism i-a tãiat calea înainte de un sens giratoriu. În urma anchetei s-a mai stabilit cã a consumat bãuturi
alcoolice ºi cã în urma accidentului au rezultat dosar pagube materiale. Profesorul universitar este anchetat de poliþiºti ºi procurori. Centrul de Informare ºi Promovare Turisticã de la Petroºani a costat 617.705,64 lei, din care 488.875,81 lei au venit pe program european de finanþare. Centrul ar fi trebui inaugurat ºi dat în folosinþã chiar în luna august a acestui an. Maximilian GÂNJU
Se deschide stagiunea 2015-2016
Judecat pentru ultraj dupã ce a sãrit la un jandarm n tânãr din Petroºani este judecat pentru ultraj U dupã ce a atacat un jandarm montan care se afla în misiune. Acesta a lovit miºeleºte iar procurorii ºi judecãtorii au decis cã sunt suficiente probe încât agresorul sã aparã în faþa instanþei.
Incidentul în urma cãruia individul s-a ales cu dosar penal pentru ultraj ºi riscã închisoarea dacã va fi gãsit vinovat, a avut loc în Parâng. Jandarmul montan este angajat al Postului de Jandarmi din staþiune ºi intervenise la aplanarea unui conflict. Subofiþerul legitima persoanele ºi a fost lovit miºeleºte, din spate, de tânãrul care n-a realizat cã este vorba de un angajat al MAI. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, în urma probelor adunate, au decis sã-l trimitã în judecatã pe individ, pentru ultraj. Procesul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani dupã ce ºi magistraþii au dispus „începerea judecãþii cauzei privind pe inculpatul Hosu Cãtãlin Valentin ºi
A.M.R. 3 zile... stabileºte termen de judecatã la data de 17 noiembrie 2015, termen pentru care se vor cita inculpatul ºi persoana vãtãmatã, aceasta din urmã cu menþiunea cã se poate constitui parte civilã pânã la începerea cercetãrii judecãtoreºti”. Subofiþerul atacat, Cristian Cernãianu, este unul dintre jandarmii montani care arboreazã an de an, de Ziua Naþionalã a României, drapelul þãrii pe unul dintre cele mai înalte vârfuri montane din þarã. Cernãianu are o carierã de excepþie ºi a arborat drapelul þãrii ºi pe vârful Mont Blanc, dupã o ascensiune care a durat 26 de ore. A participat la numeroase acþiuni de salvare, fiind unul dintre cei mai experimentaþi jandarmi montani. În anul 2013 a fost recompensat de inspectorul general al Jandarmeriei Române cu Emblema de Merit „Acþiuni Umanitare” clasa a II-a pentru merite deosebite pe timpul participãrii la intervenþii în situaþii de urgenþã. Maximilian GÂNJU
...pânã la deschiderea stagiunii 2015-2016. Dupã o perioadã de pauzã, actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani îºi reiau locurile de pe scenã, iar spectatorii îºi reiau, ºi ei, locurile din sala de spectacol. Comedia „Caniota”, de Eugene Labiche - regia artisticã Horaþiu Ioan Apan, scenografia Alexandru Radu, muzica Dorin Griguþa – va deschide sâmbãtã, 3 octombrie 2015, de la ora 18:00, prezenta stagiune. „Împreunã cu Victorien Sardou, dar mai ales cu Georges Feydeau, Eugene Labiche a cimentat în comedia francezã arta vodevilului. Considerat egalul lui Moliere, Labiche, dramaturg prolific, se adreseazã, ca public þintã, burgheziei, pe care nu osteneºte sã o ridiculizeze. Piesele sale complexe ºi îngãduitor satirice fac trecerea de la comedia clasicã la farsa modernã, având chiar trimiteri spre teatrul absurdului. Pãlãria florentinã, Gramatica sau Voiajul d-lui Perrichon
S
“A trebuit sã cumpãrãm manuale noi pentru cã li s-a spus la ºcoalã cã cele vechi pe care le-au avut colegii lor nu mai corespund. 40 de lei a costat un manual de limba englezã. Ce sã facem, am dat banii ºi asta este. Copiii trebuie sã înveþe dupã ceva ºi dacã li se cer manuale ne conformãm”, a declarat un pãrinte. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei, susþin însã cã dascãlii pot folosi multe alte alternative pentru
predarea la clasã. “Pentru ciclul superior al liceului (clasele a XI-a ºi a XII-a), profesorii care desfãºoarã procesul de predare-învãþareevaluare, pe baza programelor ºcolare, în vigoare, pot pune la dispoziþia elevilor, în funcþie de specificul disciplinei, de necesitãþile elevilor ºi de posibilitãþile existente în unitatea de învãþãmânt în care îºi desfãºoarã activitatea, o multitudine de resurse, în vederea realizãrii demersului didactic de calitate: auxiliare curricu-
lare, fiºe elaborate de cãtre fiecare cadru didactic, materiale didactice preluate de pe platforme virtuale care utilizeazã resurse educaþionale libere”, se aratã în documentele Ministerului Educaþiei. Pentru a face economii, elevii au gãsit ºi o modalitate. Aceºtia cumpãrã un manual pe care îl folosesc doi elevi. “Ne-am cuplat câte doi la un manual, ca sã nu cumpãrãm fiecare. E mai dificil, dar ce sã facem, asta este”, spune Alexandra, o elevã. Ministerul Educaþiei vrea sã le deconteze liceenilor de clasele a XI-
PREMIERÃ
3 octombrie 2015, Ora 18:00
Manualele elevilor, sute de lei gaurã în bugetul pãrinþilor ute de lei pentru manualele elevilor din clasele a XI-a ºi a XII-a. Pentru elevii claselor a XI-a ºi a XII-a învãþãmântul nu mai este obligatoriu, astfel cã acestora nu li se acordã manuale gratuit, iar elevii trebuie sã ºi le cumpere. Pãrinþii sunt nevoiþi sã scoatã din buzunar ºi câte 300 de lei doar pentru manuale, asta în condiþiile în care sunt noi.
reprezintã câteva succese ale dramaturgului Labiche, care prezintã parizienilor, în 1864, la Theatre du Palais Royal, comedia vodevil Caniota. ªi eroi ºi ticãloºi, nici sfinþi dar nici deºãnþaþi, personajele Caniotei, ajunºi la Paris, trec printr-un ºir întreg de peripeþii. Robi ai formei ei se supun bucuroºi atât plãcerii de a mânca, dar ºi celei de a avea ºi a cheltui bani. Aventurile lor par a fi neîntrerupte decât de cuplete cântate pe ºlagãrele zilei. Caniota îºi poartã protagoniºtii într-un joc al aparenþelor generator de situaþii comice. Eugene Labiche clãdeºte astfel propriilor personaje un univers spumos, caracterizat prin replici tãioase, umor fin ºi hohote de râs”, Horaþiu Ioan Apan, regizorul spectacolului Caniota. Duminicã 4 octombrie 2015, de la ora 12:00, cei mici sunt aºteptaþi ºi ei la primul spectacol pentru copii din stagiunea 2015-2016, „Frumoasa ºi Bestia”. Oana TUÞU
a ºi a XII-a cheltuielile cu manualele ºcolare, în limita maximã a 55 de lei pentru fiecare elev. Potrivit unui proiect de Hotãrâre de Guvern publicat astãzi, decontarea se realizeazã pentru anul ºcolar 2015-2016. Proiectul vine dupã ce douã asociaþii de elevi au acuzat Ministerul Educaþiei cã nu respectã legea, pentru ca liceenii din ultimele clase nu mai primesc manuale ºcolare gratuite de 4 ani, deºi Constituþia ºi legea educaþiei prevãd aceastã gratuitate. Monika BACIU
Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
4 Actualitate
Turismul din Valea Jiului, neeligibil la finanþare europeanã uvernul îºi abandoneazã propriile investiþii mari. Dacã în urmã cu câþiva ani, în þarã s-au G început proiecte mari de dezvoltare turisticã, acestea sunt trase pe partea dreaptã tot de Guvern. Vor fi finanþate doar proiectele care nu depãºesc cinci milioane de euro, asta în condiþiile în care în Valea Jiului au fost începute trei investiþii majore care însumate ajung la aproape 200 de milioane de euro. “Investiþiile în infrastructura de turism sunt limitate la infrastructura la scarã micã, ce oferã facilitãþi recreative, în vederea promovãrii incluziunii sociale ºi combaterii sãrãciei, în special în comunitãþile marginalizate.investiþiile propuse trebuie sã facã parte dintr-o strategie de dezvoltare localã, care sã contribuie la valorificarea durabilã a resurselor turistice, a avantajelor competitive ale turismului la nivel regional precum ºi la creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã”, se aratã în documentele Ministerului Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale. Potrivit celor de la minister, prioritate vor avea investiþiile în infrastructura balnearã ºi proiectele a cãror valoarea nu depãºeºte 5 milioane de euro. “Vor fi finanþate numai proiectele la scarã micã, valoarea proiectului nu trebuie sã depãºeascã 5 milioane de
euro. Impactl economic rezultat în urma implementãrii trebuie sã fie clar demonstrat. Astfel vor avea prioritate la finanþare acele obiective localizate în teritorii conectate la creºterea economicã, a cãror dezvoltare va contribui în mod direct la creºterea competitivitãþii arealului în care sunt realizate”, se mai aratã în document Activitãþile specifice turismului ºi infrastructurii aferente pot fi finanþate prin intermediul axei prioritare 7 a POR – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului. Bugetul total dedicat acestei axe prioritare este de 118 milioane de euro. În Valea Jiului au fost începute în urmã cu aproape 6 ani lucrãri de dezvoltare a staþiunilor montane Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan. Proiectele au fost anunþate cu surle ºi trâmbiþe, valoarea lor totalã fiind de aproape 200 de milioane de euro. Acum, se pare cã prioritate
la finanþare chiar ºi din fonduri europene vor avea proiecte la scarã micã. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Staþiunea montanã
Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei
Centrul de Informare Turisticã a intrat în reparaþie
C
onstrucþia realizatã pe fonduri europene a fost distrusã parþial în urma accidentului de circulaþie provocat de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
vicepreºedintele PSD Petroºani. Reparaþia este fãcutã de municipalitate iar costurile îi vor fi suportate de politician.
Costurile estimate de Primãria Petroºani pentru reparaþiile la Centrul de Informare Turisticã, imobil realizat în acest an, în Piaþa Victoria, se ridicã la circa 17.000
de lei. Municipalitatea a angajat o societate pentru reparaþiile care au început în aceastã sãptãmânã, iar în urma lucrãrilor sunt refãcute uºile de acces în imobil, sistemul de alarmã, sistemul de incendiu, dar ºi o componentã din structura de rezistenþã a construcþiei. „Ciuperca” aºa cum a fost denumitã construcþia a fost avariatã în urma unui accident
La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
petrecut pe ºase august a.c., vinovat de producerea lui fiind profesorul universitar Radu Sorin. Vicepreºedinte PSD Petroºani, Radu Sorin, aflat la volanul autoturismului personal, a intrat în plin în clãdire dupã ce s-a rãsturnat. Profesorul a susþinut cã a ajuns cu maºina în „Ciupercã”, dupã ce un alt autoturism i-a tãiat calea înainte de un sens giratoriu. În urma anchetei s-a mai stabilit cã a consumat bãuturi
alcoolice ºi cã în urma accidentului au rezultat dosar pagube materiale. Profesorul universitar este anchetat de poliþiºti ºi procurori. Centrul de Informare ºi Promovare Turisticã de la Petroºani a costat 617.705,64 lei, din care 488.875,81 lei au venit pe program european de finanþare. Centrul ar fi trebui inaugurat ºi dat în folosinþã chiar în luna august a acestui an. Maximilian GÂNJU
Se deschide stagiunea 2015-2016
Judecat pentru ultraj dupã ce a sãrit la un jandarm n tânãr din Petroºani este judecat pentru ultraj U dupã ce a atacat un jandarm montan care se afla în misiune. Acesta a lovit miºeleºte iar procurorii ºi judecãtorii au decis cã sunt suficiente probe încât agresorul sã aparã în faþa instanþei.
Incidentul în urma cãruia individul s-a ales cu dosar penal pentru ultraj ºi riscã închisoarea dacã va fi gãsit vinovat, a avut loc în Parâng. Jandarmul montan este angajat al Postului de Jandarmi din staþiune ºi intervenise la aplanarea unui conflict. Subofiþerul legitima persoanele ºi a fost lovit miºeleºte, din spate, de tânãrul care n-a realizat cã este vorba de un angajat al MAI. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, în urma probelor adunate, au decis sã-l trimitã în judecatã pe individ, pentru ultraj. Procesul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani dupã ce ºi magistraþii au dispus „începerea judecãþii cauzei privind pe inculpatul Hosu Cãtãlin Valentin ºi
A.M.R. 3 zile... stabileºte termen de judecatã la data de 17 noiembrie 2015, termen pentru care se vor cita inculpatul ºi persoana vãtãmatã, aceasta din urmã cu menþiunea cã se poate constitui parte civilã pânã la începerea cercetãrii judecãtoreºti”. Subofiþerul atacat, Cristian Cernãianu, este unul dintre jandarmii montani care arboreazã an de an, de Ziua Naþionalã a României, drapelul þãrii pe unul dintre cele mai înalte vârfuri montane din þarã. Cernãianu are o carierã de excepþie ºi a arborat drapelul þãrii ºi pe vârful Mont Blanc, dupã o ascensiune care a durat 26 de ore. A participat la numeroase acþiuni de salvare, fiind unul dintre cei mai experimentaþi jandarmi montani. În anul 2013 a fost recompensat de inspectorul general al Jandarmeriei Române cu Emblema de Merit „Acþiuni Umanitare” clasa a II-a pentru merite deosebite pe timpul participãrii la intervenþii în situaþii de urgenþã. Maximilian GÂNJU
...pânã la deschiderea stagiunii 2015-2016. Dupã o perioadã de pauzã, actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani îºi reiau locurile de pe scenã, iar spectatorii îºi reiau, ºi ei, locurile din sala de spectacol. Comedia „Caniota”, de Eugene Labiche - regia artisticã Horaþiu Ioan Apan, scenografia Alexandru Radu, muzica Dorin Griguþa – va deschide sâmbãtã, 3 octombrie 2015, de la ora 18:00, prezenta stagiune. „Împreunã cu Victorien Sardou, dar mai ales cu Georges Feydeau, Eugene Labiche a cimentat în comedia francezã arta vodevilului. Considerat egalul lui Moliere, Labiche, dramaturg prolific, se adreseazã, ca public þintã, burgheziei, pe care nu osteneºte sã o ridiculizeze. Piesele sale complexe ºi îngãduitor satirice fac trecerea de la comedia clasicã la farsa modernã, având chiar trimiteri spre teatrul absurdului. Pãlãria florentinã, Gramatica sau Voiajul d-lui Perrichon
S
“A trebuit sã cumpãrãm manuale noi pentru cã li s-a spus la ºcoalã cã cele vechi pe care le-au avut colegii lor nu mai corespund. 40 de lei a costat un manual de limba englezã. Ce sã facem, am dat banii ºi asta este. Copiii trebuie sã înveþe dupã ceva ºi dacã li se cer manuale ne conformãm”, a declarat un pãrinte. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei, susþin însã cã dascãlii pot folosi multe alte alternative pentru
predarea la clasã. “Pentru ciclul superior al liceului (clasele a XI-a ºi a XII-a), profesorii care desfãºoarã procesul de predare-învãþareevaluare, pe baza programelor ºcolare, în vigoare, pot pune la dispoziþia elevilor, în funcþie de specificul disciplinei, de necesitãþile elevilor ºi de posibilitãþile existente în unitatea de învãþãmânt în care îºi desfãºoarã activitatea, o multitudine de resurse, în vederea realizãrii demersului didactic de calitate: auxiliare curricu-
lare, fiºe elaborate de cãtre fiecare cadru didactic, materiale didactice preluate de pe platforme virtuale care utilizeazã resurse educaþionale libere”, se aratã în documentele Ministerului Educaþiei. Pentru a face economii, elevii au gãsit ºi o modalitate. Aceºtia cumpãrã un manual pe care îl folosesc doi elevi. “Ne-am cuplat câte doi la un manual, ca sã nu cumpãrãm fiecare. E mai dificil, dar ce sã facem, asta este”, spune Alexandra, o elevã. Ministerul Educaþiei vrea sã le deconteze liceenilor de clasele a XI-
PREMIERÃ
3 octombrie 2015, Ora 18:00
Manualele elevilor, sute de lei gaurã în bugetul pãrinþilor ute de lei pentru manualele elevilor din clasele a XI-a ºi a XII-a. Pentru elevii claselor a XI-a ºi a XII-a învãþãmântul nu mai este obligatoriu, astfel cã acestora nu li se acordã manuale gratuit, iar elevii trebuie sã ºi le cumpere. Pãrinþii sunt nevoiþi sã scoatã din buzunar ºi câte 300 de lei doar pentru manuale, asta în condiþiile în care sunt noi.
reprezintã câteva succese ale dramaturgului Labiche, care prezintã parizienilor, în 1864, la Theatre du Palais Royal, comedia vodevil Caniota. ªi eroi ºi ticãloºi, nici sfinþi dar nici deºãnþaþi, personajele Caniotei, ajunºi la Paris, trec printr-un ºir întreg de peripeþii. Robi ai formei ei se supun bucuroºi atât plãcerii de a mânca, dar ºi celei de a avea ºi a cheltui bani. Aventurile lor par a fi neîntrerupte decât de cuplete cântate pe ºlagãrele zilei. Caniota îºi poartã protagoniºtii într-un joc al aparenþelor generator de situaþii comice. Eugene Labiche clãdeºte astfel propriilor personaje un univers spumos, caracterizat prin replici tãioase, umor fin ºi hohote de râs”, Horaþiu Ioan Apan, regizorul spectacolului Caniota. Duminicã 4 octombrie 2015, de la ora 12:00, cei mici sunt aºteptaþi ºi ei la primul spectacol pentru copii din stagiunea 2015-2016, „Frumoasa ºi Bestia”. Oana TUÞU
a ºi a XII-a cheltuielile cu manualele ºcolare, în limita maximã a 55 de lei pentru fiecare elev. Potrivit unui proiect de Hotãrâre de Guvern publicat astãzi, decontarea se realizeazã pentru anul ºcolar 2015-2016. Proiectul vine dupã ce douã asociaþii de elevi au acuzat Ministerul Educaþiei cã nu respectã legea, pentru ca liceenii din ultimele clase nu mai primesc manuale ºcolare gratuite de 4 ani, deºi Constituþia ºi legea educaþiei prevãd aceastã gratuitate. Monika BACIU
Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
HOTÃRêTE:
HOTÃRÂREA NR. 88 / 2015 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru luna septembrie 2015
hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni ºi Raportul Compartimentului juridic din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni; Vãzând Legea nr. 200/2015 pentru modificarea art. 47 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001; Þinând cont de avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul art.36 alin 2 lit d si e si art.45 alin 1 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare;
HOTÃRêTE: Art 1 Se alege ca preºedinte de ºedinþã, pentru luna septembrie 2015, domnul Consilier local Mangu Teodor. Art. 2 Hotãrârea poate fi contestatã pe calea contenciosului administrativ în 30 de zile de la comunicare. Art 3 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, domnului Mangu Teodor, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.
HOTÃRÂREA NR. 89 / 2015 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2015 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Þinând cont de prevederile Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/2014 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2015 ºi a Programului de investiþii publice pe anul 2015; Având în vedere Contractul de finanþare nr. 8657/11.09.2015 încheiat între U.A.T. Municipiul Lupeni ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice care are ca obiect alocarea unei finanþãri din bugetul ministerului în sumã totalã de 951.124,00 lei pentru realizarea obiectivului de investiþii “Modernizare Calea Brãii”; Examinând Expunerea de motive a Primarului Municipiului Lupeni, domnul Cornel Resmeriþã, Raportul Direcþiei Economice ºi al Serviciului Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinând cont de avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni;
În concordanþã cu prevederile art. 49(5) din Legea nr. 273 din 2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare prin care se prevede faptul cã virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol bugetar, inclusiv între Lupeni, programele aceluiaºi capitol, 24 septembrie 2015 care nu contravin dispoziþi-
PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ TEODOR MANGU CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
ilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenþa fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu ºi bugetele instituþiilor ºi serviciilor publice subordonate, ºi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor; În temeiul art. 36 alin. (1) ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
Art. 1 Se aprobã modificarea Programului de investiþii publice pentru anul 2015 prin diminuarea cu suma de 346.000 lei a obiectivului prevãzut la punctul B - Obiective noi de investiþii cap. 84 – Transporturi, poziþia 3 – Modernizare strada Calea Brãii ºi repartizarea acestei sume în cadrul aceluiaºi capitol, poziþia 2 – Modernizare drumuri din municipiul Lupeni, conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 2 – (1) Se aprobã rectificarea bugetului local al Municipiului Lupeni pentru anul 2015 atât la venituri cât ºi la cheltuieli conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii
bugetul local anual va fi în sumã de 51.882,48 mii lei la venituri ºi 53.243,27 mii lei la cheltuieli. (3) Se aprobã modificarea Programului de investiþii publice pentru anul 2015, conform anexei nr. 3 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ. Art. 4 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 24 septembrie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
Merg la grãdiniþã, primesc ajutor
P
rimesc ajutor de la începutul anului. Este vorba despre un proiect de lege prin care începînd cu 1 ianuarie 2016 familile nevoiaºe care au copii mici cu vîrste cuprinse între trei ºi ºase ani ar trebui sã primeascã cîte un tichet social lunar în valoare de 50 de lei pentru a putea merge la grãdiniþã. În acest proiect ar putea intra un numãr de peste 110 mii de copii care ar putea fi beneficiarii acestor tichete sociale. Acest tichet social se dã sub forma unui voucher care nu va putea fi transformat în bani, cu el se vor putea cumpãra alimente, hãinuþe, jucãrii sau rechizite pentru aceºti copii care provin din familiile defavorizate. Tichetul are valoarea de 50 de lei pe lunã. Vor primi copiii din
familiile defavorizate al cãror venit pe membru de familie nu depãºeºte de douã ori venitul minim garantat. Aceste tichete vor veni totuºi ºi cu o obligaþie din partea pãrinþilor care vor trebui sã-ºi trimitã copii în fiecare zi la grãdiniþã. Mai mult decât atât acordarea acestui tichet social se va face în funcþie de prezenþa fiecãrui copil la grãdiniþã, iar absenþele motivate pot fi fãcute
Vaccinul pentru copii, obligatoriu
D
ureros dar sãnãtos. Chiar dacã sunt din ce în ce mai mulþi pãrinþi care se opun vaccinãrii copiilor, aceºtia s-ar putea sã piardã bãtãlia pentru cã a fost elaborat un proicet de lege prin care se încearcã imunizarea celor mici. Acest lucru ar putea fi obligatoriu altfel aceºtia nu ar mai putea fi primiþi la ºcoalã. Proiectul de lege propus de grupul de lucru alcãtuit la iniþiativa Ministerului Sãnãtãþii ºi format din specialiºti în domeniu menþioneazã cã “pentru vaccinãrile obligatorii, informarea pãrintelui este obligatorie iar consimþãmîntul este prezumat”. Adicã pãrintele va trebuie sã semneze o declaraþie prin care refuzã sã-ºi vaccineze copilul, în caz contrar considerîndu-se din oficiu cã este de acord cu vaccinarea. Înscrierea copiilor în grãdiniþe ºi ºcoli – fie de stat sau private – se va putea face doar dupã prezentarea de cãtre pãrinþi a dovezii vac-
cinãrii copilului cu vaccinurile care previn bolile mai sus precizate. Sunt exceptaþi doar copii “care fac dovada contraindicaþiilor medicale definitive pentru anumite vaccinãri”. Dacã la înscrierea la grãdiniþã/ºcoalã pãrintele nu va putea prezenta dovada vaccinãrii complete, atunci va trebui sã aducã de la Comisia Judeþeanã de Vaccinare un document în care sã fie precizate clar datele de recuperare în urmãtorul an a vaccinãrii cu vaccinurile care previn bolile mai sus. În aceeaºi perioadã, pãrinþii vor beneficia de explicaþii ºi consiliere din partea specialiºtilor în privinþa vaccinãrii. Mai mult decît atît dacã nici dupã un an vaccinarea nu va fi completã, grãdiniþã/ºcoalã nu-l mai poate înscrie pe copil, iar directorul grãdiniþei/ºcolii are obligaþia prin lege de a aduce cazul în atenþia
Formatorii de caractere, premiaþi la Petroºani
Z
iua educatorului, bucuria elevilor. Luni este ziua educatorului, iar cu acest prilej elevii nu vor frecventa cursurile.
numai pe o perioadã de 50% din timpul lunii în care aceºtia merg la grãdiniþã. Pentru acest efort bugetar statul ar trebui sã scoatã din buzunare pentru aceºti peste 110 mii de copii o sumã de peste 39 de milioane de lei anual. Monika BACIU
La Petroºani, cadrele didactice care au fãurit viitorul generaþiilor întregi vor fi recompensaþi de municipalitate. Cadrele didactice care anul acesta ºi-au încheiat activitatea vor fi premiate în cadrul unui eveniment festiv. “În luna octombrie se sãrbãtoreºte Ziua Mondialã a Educatorului, aceasta fiind ziua în care le mulþumim persoanelor care, cu rãbdare ºi dãruire de sine, au devenit formatori ai cetãþenilor de mâine. Respectul ºi demnitatea acordate profesorilor care ne formeazã oameni trebuie sã devinã un fapt comun pentru societatea noastrã. Cu aceastã ocazie propun
comisiei judeþene de vaccinare. Copilul va putea fi înscris la grãdiniþã/ºcoalã doar dupã ce medicul de familie va scrie pe adeverinþã sintagma “antecedente vaccinale complete corespunzãtoare vîrstei”. Vaccinãrile obligatorii se efectueazã doar în unitãþile medicale autorizate. În România vor deveni obligatorii opt vaccinuri administrate la copii împotriva hepatitei B, a difteriei, vã oferã zilnic, prin magazinul tetanosului, alimentar Nr 16, Piaþa Centralã pertussis, poliomielitei, CELE MAI IEFTINE rujeolei, oreionului ºi SORTIMENTE rubeolei, vacDE CARNE DE PORC cinul contra formelor grave - Pulpã porc cu os - 9.80 lei de tuberculozã, - Fleicã porc - 12.50 lei nu este inclus - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei printre vaccinu- - Carne tocatã - 12.80 lei rile obligatorii. - Cotlet porc cu os - 13.80 lei Chiar dacã - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei responsabili - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei direcþi pentru - Ceafã porc cu os - 13.80 lei procesul de - Costiþã porc cu os - 9.80 lei vaccinare sunt - 5,00 lei pãrinþii, în cazul - Ciolane porc Slãninã crudã - 3,90 lei în care se opun imunizãrii celor mici aceºtia nu NOI SUNTEM MEREU ÎN vor putea fi SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! traºi la rãspunTelefon util: 0733.960311 dere pentru inconºtienþa lor. SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 Monika - IREPROªABILÃ! BACIU
Consiliului Local sã-i sãrbãtorim ºi sã îi premiem pe cei care, prin educaþie, îi ajutã pe copiii noºtri sã-ºi construiascã un drum în viaþã, îi ghideazã ºi stimuleazã permanent, contribuind la dezvoltarea lor personalã. Astfel, 14 persoane (educatori, învãþãtori, profesori, personal auxiliar ºi didactic) care anul acesta ºi-au încetat activitatea, vor fi premiate în cadru festiv, fiindu-le recompensatã în mod simbolic munca de modelare a tinerei generaþii”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Astfel, fiecare persoanã va primi un premiu de 300 de lei oprecum ºi o distincþie. Municipalitatea de la Petroºani a alocat suma de 6.500 de lei pentru organizarea acestui eveniment care îi are în primplan pe formatori. În 1994, UNESCO a inaugurat prima zi mondialã a educatorilor, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandãrii fãcute de UNESCO ºi Organizaþia Internaþionalã a Muncii privind condiþiile de muncã ale personalului didactic. Aceastã zi se sãrbãtoreºte în data de 5 octombrie în peste 200 de þãri. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015
Henþ cu mâna
Ca la 20 de ani... ...buni rugbyºti, da` fãrã bani! Cam aºa s-ar putea cataloga echipa de rugby ªtiinþa Petroºani, care a avut un forcing de toamnã incredibil, reuºind sã spargã toate barierele neîncrederii, sã încheie pe un nesperat loc 4 în
Divizia Naþionalã Seniori, aºa cum este denumitã „Divizia B” a rugby-ului românesc. O echipã care nu a beneficiat de avantaje materiale consistente – sau aproape deloc... –, evoluând mai mult din entuziasm, o echipã care, poate, a
avut acea tresãrire de orgoliu, cu gândul la predecesorii sãi, aici minunaþi sportivi ai „Florii de colþ” din anii `70-`80-`90, mândria sportului universitar petroºenean. O echipã cu numele antrenorului în derivã, o echipã ce nu a avut, poate nici cea mai bunã comunicare mediaticã, ºi asta din pricini neînþelese de cei care au venit cu
Handbal, junioare
sufletul deschis spre ea. Dar toate astea nu mai conteazã acum, când, iatã, ªtiinþa Petroºani încearcã sã repunã în undã ceea ce pãrea la un moment dat scãpat de sub control: dorinþa de performanþã. Drumul nu s-a încheiat, când mulþi îi cântau prohodul. ªtiinþa Petroºani a gãsit tãria ºi puterea de a micºora difer-
JUNIOARE II, SERIA E
Etapa a 4-a, 26 sept. 2015 LPS Tg. Jiu – CSS Petroºani CSS Craiova – CSS Caracal HCM Craiova – CSS D.T. Severin LPS Slatina a stat
C.S.ª. Petroºani, douã victorii în deplasare!
4 4 3 4 3 3 3
4 2 2 2 1 1 0
0 0 0 0 0 0 0
0 2 1 2 2 2 3
Etapa a 5-a, 11 oct. 2015 CSS Petroºani - CSS Craiova CSS D.T. Severin - LPS Tg. Jiu LPS Slatina - HCM Craiova CSS Caracal stã
Campionatul Naþional douã victorii în deplasare. La junioare II (U.16), fetele lui Daniel Brânzãu s-au
Fotbal juniori
Între 1-9 ºi 31-0!
z Scoruri mari în a 3-a etapã a juniorilor din Valea Jiului, la nivelul tuturor celor trei categorii de vârstã. z La juniori C (13-14 ani), scor uriaº înregistrat de ªc. Jiul, 12-2 (D. Matei a marcat 4 goluri) cu echipa lui A. Sultan, Dynamic Lupeni. z La juniori D (11-12 ani), trei scoruri astronomice: ªc. Jiul - ªc. Jiul II 7-0 (Rãzvan Rotea a înscris 3 goluri), Sorii Junior`s Lupeni – Minerul Uricani 6-1 (pentru gazde marcând M. Ungureanu 2, Ov. Iepure, Cr. Condoiu, ªindea, N. Baraghin) ºi Universitatea Petroºani – Fair Play Vulcan 8-0 (autori R. ªchiopu 5 goluri, Teslici 2 ºi Cãploiu). z În fine, cei mai mici juniori din competiþie, juniorii E (9-10 ani) au înregistrat un scor record: ªc. Jiul – Universitatea Petroºani 31-0 (cei mai prolifici jiuliºti au fost Cipr. Iftimie ºi Lovas cu câte 3 goluri ºi (apoi, 4 goluri), iar Inter Petrila – Pro Fotbal
JUNIOARE III, SERIA G
Etapa a 3-a, 27 sept. 2015 ªc. Gen. 7 Timiºoara – Banatul Tm.13-37 Unirea Sn. Mare – CSS Mediaº 31-21 CSS Sibiu – CSS Petroºani 10-28 LPS Sebeº - CSO Cugir 22-8
9-31 15-36 22-24
CLASAMENT JUNIOARE III, SERIA G
CLASAMENT JUNIOARE II, SERIA E
1. CSS Caracal 2. CSS Petroºani 3. LPS Slatina 4. HCM Craiova 5. CSS D.T. Severin 6 CSS Craiova 7 LPS Tg. Jiu
Etapã fructuoasã în week-end-ul trecut pentru handbalistele de la CSSP, care au reuºit în
enþele ce pãreau la un moment dat de nerecuperat ºi sã ne dea speranþa cã pasul pânã la elitã, acolo unde joacã Dumbravã, Vlaicu, Calafeteanu sau foºtii „ºtiinþari” Sabãu sau Gigi Militaru, nu este atât de imposibil de fãcut. Sã urmãrim în continuare episoadele cu balonul oval, gândite acolo, în „Dealul Institutului”.
impus categoric la L.P.S. Tg. Jiu, învingând cu 31-9, cu o prestaþie excelentã a echipei. La junioare III (U.14), C.S.S. a învins cu 28-10 la C.S.S. Sibiu, menþinându-ºi
Petroºani, 1-9 (pentru Pro Fotbal marcând Bulboacã – 5 g., Mãrgãrit – 2 g., Pataki ºi Irimie). z Declaraþia etapei: „Am luat 31-0 pentru cã noi jucãm cu cei mai mici dintre toþi copiii, au 8-9 ani. Cei de la Jiul nu ne-au menajat deloc, copiii sau speriat ºi au cedat fãrã drept de apel” (Gabi Niþu, antrenor juniori E, Universitatea Petroºani).
CAMP. JUDEÞEAN – SERIA VALEA JIULUI Etapa a 3-a, 26-27 sept. 2015 Juniori C (gr. 2001) Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul 3-0 ªc. Jiul – Dynamic Lupeni 12-1 Juniori D (gr. 2003) ªc. Jiul - ªc. Jiul II 7-0 Sorii Jun. Lupeni – Minerul Uricani 6-1 Univ. Petroºani – Fair Play Vulcan 8-0 Juniori E (gr. 2005-2006) ªc. Jiul – Univ. Petroºani 31-0 Fotbal Jiul – Minerul Uricani 5-2 Inter Petrila – Pro Fotbal 1-9
134-67 99-80 77-70 87-85 62-77 49-75 36-90
8p. 4p. 4p. 4p. 2p. 2p. 0p.
1. CSS Petroºani 2 LPS B. Timiºoara 3 Unirea Sânnnic. Mare 4 LPS Sebeº 5 CSS Mediaº 6 CSO Cugir 7 CSS Sibiu 8 ªc. Gen. 7 Timiºoara
3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 2 2 1 1 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 2 2 3 3
85-29 101-66 97-72 69-47 45-61 32-63 25-57 39-98
Etapa a 4-a, 4 oct. 2015 CSS Petroºani - LPS Banatul Tm. CSS Mediaº - ªc. Gen. 7 Timiºoara CSO Cugir - Unirea Sânnic. Mare CSS Sibiu - LPS Sebeº
prima poziþie. Echipa a jucat în formula: Sara Rus, Bianca Krautner (portari), Dalia Câmpean (12 goluri), Denisa Avãdanei (5 goluri), Evelyn Avãdanei
(3 goluri), Denisa Niþu (2 goluri), Giula Kovacs (2 goluri), Daciana Codarcea (2 goluri), Gabriela Peptenar (1 gol), Bianca Þârle (1 gol), Denisa Surd.
Rugby D.N.S. (liga a doua)
ªtiinþa Petroºani final fericit! O adevãratã revelaþie echipa de rugby din „Dealul Institutului”, care a reuºit a cincea victorie consecutivã, încheind en fanfare campionatul regulat al ligii secunde, Divizia Naþionalã Seniori. La ultimul joc din sezonul regulat pe 2015 (acest campionat se joacã în sistem primãvarãtoamnã), ªtiinþa a reuºit o victorie strãlucitã cu Bucovina Suceava, scor 39-13, ceea ce i-a adus calificarea de pe locul 4, în play-off, urmând a vã oferi detalii într-o ediþie viitoare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
6p. 6p. 4p. 4p. 2p. 2p. 0p. 0p.
ETAPA A 18-A, 27 SEPT. 2015 ªtiinþa Petroºani – CSM Bucovina Suceava CS Nãvodari – RCM Galaþi Polit. Iaºi – Stejarul Buzãu RC Bârlad – CSM U.23 Bucureºti CSA Steaua U.23 – CSUAV Arad (neprezentare)
39-13 15-7 43-7 14-23 0-5