Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 772
Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Caricatura, armã de rãzboi?
80% dintre chiriaºii statului sunt daþi în judecatã, la Petroºani 20 de locuinþe, doar 20% cu taxa la zi. 6 Administraþia localã de
la Petroºani deþine în proprietate câteva sute de locuinþe. Toate acestea sunt ocupate, însã nu pentru toate sunt achitate ºi dãrile. Edilii locali încearcã sã recupereze datoriile ºi au acþionat în judecatã chiriaºii. “Municipiul Petroºani are un fond locativ de 620 de locuinþe, dar din pãcate pentru 80% dintre acestea ne aflãm în instanþã pentru recuperarea chiriei neplãtite ºi în funcþie de ce soluþie dã instanþa se vor face demersurile în continuare. Din experienþã ºtim cã pânã acum instanþa a dat recuperarea datoriei ºi nu evacuarea celor care locuiesc în acele imobile”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Valoarea chiriilor este una modicã, ce nu depãºeºte suma de 150 de lei. Nici în aceste condiþii, chiriaºii nu reuºesc sã fie la zi cu plata datoriilor. “Chiriile sunt modice cu o sumã de 50 de lei pe lunã, fiind considerate
locuinþe sociale însã ºi aceastã sumã este o problemã în ceea ce priveºte achitarea ei pentru foarte mulþi locatari. Depinde de soluþia pe care o da instanþa însã din experienþã ºtim cã instanþa nu da soluþii cu evacuare, sau nu obiºnuieºte sã dea pânã la acest moment. Dacã instanþa dã aceastã soluþie sigur va fi pusã în practicã”, a mai subliniat sursa citatã. La Petroºani, peste 400 de persoane au depus cereri la primãrie pentru abeneficia de o locuinþã din fondul locativ. Situaþia este cu atât mai dramaticã cucât pe lista de prioritãþi sunt depuse cereri încã din anul 2001, iar pentru aceste persoane nu existã soluþii în momentul de faþã. Cei din administraþia localã de la Petroºani recunosc faptul cã situaþia este delicatã în ceea ce priveºte casele, însã, sperã cã Guvernul va veni în ajutorul lor. Printre aceste persoane care solicitã o locuinþã din fondul locativ se numãrã medici ºi asistente de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Monika BACIU
LA CREION NU ÎI RÃSPUNZI CU ARMA!
„A
m vrut sã plec din România din cauza unei caricaturi”! Este adevãrul trist pe care un artist din Petroºani îl recunoaºte acum, în contextul atentatului din Paris. Robert Hummel, cel care ne-a obiºnuit cu caricaturile sale din cafenele, ne-a povestit cum este sã fii caricaturist. >>> PAGINA A 3-A
Mã, dacã voi sunteþi atât de buni, noi de ce trãim atât de rãu? Nici nu s-au rânduit bine sarmalele în rânza românului, cã din sticla ecranului s-au pomenit vorbind cei care abia tãcuserã, oamenii politici. Cu foalele sã omori puricu pe ele, poftã de palavre ºi nãravuri de neam prost, aceºtia s-au întors. Spun aceleaºi lucruri ca ºi anul trecut, ca ºi acum doi ani, ca ºi
acum trei, patru, cinci... Dacã este rãu, nu noi suntem de vinã, alþii, care au fost înainte. Acum, dacã noi am fi lãsaþi sã conducem, lapte ºi miere ar curge în loc de apã prin toate ºanþurile din România, dacã noi, am fi doar noi, mã, dulãii ar umbla în jurul containerelor cu covrigi în coadã, pãstrãvul ºi-ar pune
cãpãþâna pe bolovan numa sã îl punem în tigaie, iar Angelina lu` Brad, aia cu ochii faini, s-ar bãga în tufã cu tot românu`. Cât sã îi mai rabde pãmântul, cât sã îi mai rabde bietul român? Mint de îngheaþã Jiul, ziua în amiaza mare. Fãrã ruºine, cu dibãcie... Vedem, în fiecare searã, din ecranul televizorului,
oameni care povestesc cât de capabili sunt ei, cât de buni profesioniºti, ce oameni de treabã, cât de proºti sunt ceilalþi ºi tot aºa... Toþi spun acelaºi lucru. Toþi, nu este unul care sã spunã cã nu se pricepe, cã mai are de învãþat. În fapt, în România oamenii mor îngheþaþi drugã în drum, mor de foame în casã, îºi vând copiii prin þãri strãine, îºi scot rinichii ºi îi pun pe tarabã, îºi bagã verigheta la amanet... Intelectualii
noºtri spalã bãtrânii la cur prin Spania, Italia, Germania... În România se moare în spitale cu zile, nu ai de unde pune mâna pe un piramidon, ai bani trãieºti, nu ai bani, te rogi... Asta este România în care, de 25 de ani, guverneazã tot pricepuþi... Nu pricep un lucru... Mã, dacã voi sunteþi atât de buni, noi, ãi mulþi ºi proºti, cum de trãim mã tot mai rãu? Ionuþ DRÃGOTESC
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
CEH dator la parizieni
P
este 3 milioane de euro restanþã din 65. Termocentrala Paroºeni are încheiat un contract de lucrãri cu o firmã din Paris, Franþa. Contractul încheiat în anul 2010 a avut o valoare de 65.300.000 de euro, iar conform datelor, CEH are restanþe în valoare de peste 3 milioane de euro cãtre aceastã societate parizianã. La termocentrala Paroºeni au loc lucrãri de modernizare a unor instalaþii astfel încât acestea sã corespundã cu standardele de mediu impuse de Uniunea Europeanã. În vederea respectãrii reglementãrilor europene de mediu a instalaþiilor mari de ardere din România ºi în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanþi (transpusã prin HG 541/2003 ce a fost abrogatã ºi înlocuitã de HG 440/2010) ºi a Directivei 1999/31/CE privind evacuarea ºi depozitarea deºeurilor, s-a impus implementarea a douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni, respectiv a unei instalaþii pentru reducerea emisiei de dioxid de sulf din
gazele de ardere evacuate în atmosferã precum ºi înlocuirea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate din procesul de ardere cu o tehnologie de colectare, transport ºi depozitare în ºlam dens. Pentru realizarea celor douã investiþii de mediu a fost organizatã procedura de atribuire prin licitaþie deschisã în urma cãreia a fost încheiat cu Constructions Industrielles de la Mediterranee (CNIM) contractul nr.142/ 19.11.2010 în valoare de 65.300.000 euro. “La realizarea instalaþiei de desulfurare s-a þinut cont de recomandãrile Comisiei Europene privind «cele mai bune tehnici disponibile» ºi, ca urmare a studiului de prefezabilitate, a rezultat cã soluþia optimã este utilizarea unei tehnologii bazate pe calcar umed ºi evacuarea produsului secundar(ºlamul de gips) în ºlamul dens”, se aratã într-un rãspuns remis de conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit conducerii CEH, avantajele acestei metode sunt utilizarea ca absorbant a pietrei de calcar, material ieftin, uºor de manipulat ºi care se gãseºte din abundenþã; simplitatea ºi fezabilitatea procedeului de desulfurare, ceea ce permite o exploatare uºoarã a insta-
261 de ani la CEH
Întinerirea forþei de muncã a scãzut numãrul foilor de boalã
M
inerii de la Divizia Minierã s-au însãnãtoºit anul trecut. Dacã în 2013, ortacii de la Complexul Energetic Hunedoara au avut peste 100 de mii de zile de foi de boalã, în decursul anului trecut numãrul acestora a depãºit cu puþin 95 de mii. “Foile de boalã la Divizia Minierã la nivelul anului 2014, cu situaþia
pentru 11 luni la acest moment, au fost înregistrate 95760 de zile de
laþiei; procedeul de desulfurare nu provoacã poluare secundarã; produsul rezultat (gipsul) poate fi eventual valorificat în industria materialelor de construcþii. Instalaþia va asigura o ratã de desulfurare de minim 94% ºi o emisie de SO2 în gazele de ardere evacuate în atmosferã mai micã de 400 mg/Nm3 (respectând cerinþa actualã), existând premisele obþinerii unei valori sub 200 mg/Nm3 (cerinþã impusã începând cu anul 2016. Stadiul actual de implementare a instalaþiei de desulfurare este în proporþie de 76,48 %, termenul contractul pentru punerea în funcþiune a acestei instalaþii fiind iulie 2015. Instalaþia de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii va înlocui sistemul actual de evacuare cu apã în exces (raport 10-15 pãrþi apã 1 parte solid) cu un sistem în ºlam dens (raport pânã la 2 pãrþi solid la o parte apã) cu foaie de boalã. Comparativ cu anul 2013 tot pe o perioadã de 11 luni când erau înregistrate 103.125 de zile de foaie de boalã la Divizia Minierã, deci se observã o scãdere a numãrului de foi de boalã”, a declarat Cosmin Chiuzan, inginer ºef SSM CEH. Potrivit oficialilor CEH, scãderea numãrului de zile de foi de boalã se datoreazã ºi faptului cã în ultimii doi ani a fost întineritã forþa de muncã din minerit. “Au fost fãcute niºte angajãri iar dupã aceste angajãri personalul s-a mai întinerit la Divizia Minierã. Odatã cu vârsta problemele medicale apar ºi ne afecteazã pe toþi. Dacã vom reuºi sã angajãm persoane tinere situaþia se va îmbunãtãþi”, a
neasigurarea serviciilor de sistem; sectorului minier, prin stoparea preluãrii de cãtre centralã Paroºeni a cãrbunelui extras din Valea Jiului; sistemului centralizat de încãlzire ºi preparare apã caldã menajerã pentru localitãþile Vãii Jiului prin neasigurarea agentului termic necesar; generãrii de probleme sociale în zonã prin pierderea locurilor de muncã”, mai spun oficialii CEH. Realizarea celor douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va permite termocentralei încadrarea în totalitate în normele de mediu ale Uniunii Europene, asigurându-i-se astfel condiþii de funcþionare pentru urmãtorii 25 de ani. Monika BACIU
autoîntãrire. Stadiul actual de implementare a instalaþiei de ºlam dens este în proporþie de 11,43 %, termenul contractului pentru punerea în funcþiune a acestei instalaþii fiind septembrie 2015. “Implicaþiile nerealizãrii celor douã investiþii de mediu sunt majore prin declanºarea procedurii de «infringement» de cãtre Comisia Europeanã, obligarea statului român la plata penalitãþilor ºi amenzilor ca urmare a nerespectãrii obligaþiilor asumate prin Tratatul de TRADUCÃTOR Aderare la Uniunea Europeanã, neautorizarea AUTORIZAT centralei Paroºeni din Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ punct de vedere al mediuStr. AVRAM IANCU 13/38 lui ºi implicit oprirea acesTelefon 0728890014 teia din funcþionare, cu repercusiuni semnificative asupra: sectorului energetic, prin lipsa Website: livrãrii în Sistemul www.cronicavj.ro Energetic Naþional a E-mail: energiei electrice procronicavj@gmail.com duse la Paroºeni ºi
mai precizat surs citatã. Afecþiunile de care suferã ortacii sunt dintre cele mai diverse. “Afecþiunile diferã, am avut ºi foi de boalã din cauza accidentelor de muncã, avem ºi afecþiuni din cauza aparatului locomotor având în vedere specificul activitãþii noastre, avem ºi afecþiuni pulmonare, sunt ºi afecþiuni medicale oncologice”, a conchis inginerul ºef SSM. Cuantificat în ani, numãrul zilelor de foi de boalã este egal cu 261. Nu toþi cei care au beneficiat de foi de boalã au ºi probleme medicale reale. Sunt cazuri în care boala este una fictivã, iar în aceste cazuri au fost luate ºi mãsuri. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
Caricatura, armã de rãzboi?
Anchetã Agent Green LA CREION NU ÎI RÃSPUNZI CU ARMA! în Parcul Naþional Retezat
„A
m vrut sã plec din România din cauza unei caricaturi”! Este adevãrul trist pe care un artist din Petroºani îl recunoaºte acum, în contextul atentatului din Paris. Robert Hummel, cel care ne-a obiºnuit cu caricaturile sale din cafenele, ne-a povestit cum este sã fii caricaturist. Portrete ridiculizate în glumã, dar nu oricum ºi nu pentru oricine! Aceasta pare a fi o regulã nescrisã în arta caricaturii, iar cei care fac asta cu pricepere în Valea Jiului vin sã ne povesteascã faptul cã nu e uºor sã nu stârneºti oamenii. Ion Barbu, ori Robert Hummel, sunt douã nume care aici la noi au fãcut carierã, însã, artistul care a adus arta în cafenea, cu ale sale caricaturi, Robert Hummel ne explicã realitatea crudã. „Se pare cã este o meserie foarte riscantã. Nu neapãrat, dacã vorbim despre ceea ce s-a întâmplat la Paris. Este o meserie riscantã ºi aici, mai aproape de casã. Eu ºtiu cã sunt pãþit. Prin anul
2000, am avut o serie de procese intentate pentru o caricaturã. Nu eram singurul caricaturist la acea orã din România, cãruia i s-a intentat un proces. A fost o experienþã tristã ºi chiar am vrut sã plec din þarã, gândindu-mã la ceea ce mi se poate întâmpla în România, când taxezi un banal baron local”, a spus Robert Hummel, artist plastic, caricaturist, rememorând vremea când a fost dat în judecatã pentru un desen. Nu este uºor sã digeri un desen cu tine însuþi, mai ales dacã artistul îþi scoate în evidenþã cele mai grave defecte, ori obiceiuri. Iar dacã nu ai simþul umorului, atunci este chiar imposibil, iar drept
urmare, Hummel spune cã a scãpat ca prin urechile acului de falimentul ce îl pãºtea, dacã ar fi pierdut acum 15 ani procesul. „Am pierdut, în primul rând timp ºi încrederea în sistemul judiciar din România. Din fericire, am avut norocul ca legile sã se schimbe ºi am intrat pe o nouã lege ºi am scãpat destul de uºor. Nu mi se cerea atunci decât suma de un miliard de lei. Îmi dãduse prin gând sã plec din þarã ºi stau ºi acum ºi mã gândesc dacã nu ar fi fost bine atunci, cu atât mai mult cu cât aveam la vremea aceea o deschidere sã lucrez pentru o revistã din Franþa, o publicaþie foarte importantã, dar România nu era membrã a UE ºi am rãmas aici în þarã, pentru cã sindicatul nu m-ar fi acceptat”, a mai spus Hummel. ªi Hummel ºi Ion Barbu au realizat caricaturi cu oameni politici, oameni simpli ºi feþe importante ale vremii, dar artiºtii noºtri recunosc cã revista parizianã a exagerat. Dar asta nu înseamnã cã la creion îi rãspunzi cu arma.
Percheziþie la Hunedoara. Vizat, un suspect de infracþiuni informatice
P
rocurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) ºi poliþiºtii de la Crimã Organizatã au efectuat 34 de percheziþii domiciliare pe raza a ºase judeþe ºi în municipiul Bucureºti pentru destructurarea unei grupãri infracþionale specializatã în infracþiuni informatice ºi cu mijloace de platã electronicã care, timp de peste un an, a acþionat pe teritoriul mai multor state. Unul dintre suspecþi este din Hunedoara, iar procurorii ºi poliþiºtii de la Crimã Organizatã l-au dus la audieri la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieºti, pentru audieri. ”Din investigaþii a reieºit cã, în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi confecþionat ºi procurat dispozitive artizanale destinate copierii datelor de identificare ale instru-
mentelor de platã electronicã utilizate la terminale P.O.S., A.T.M. sau în benzinãrii, pe care le-ar fi folosit pe teritoriile mai multor state (Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Franþa, Marea Britanie, Spania). Ulterior, datele de identificare ale instrumentelor de platã electronicã obþinute ar fi fost utilizate pentru efectuarea de retrageri frauduloase de numerar, atât în þãri unde a fost deru-
latã activitatea de skimming, cât ºi pe teritoriul altor state precum Ecuador, Filipine, Panama ºi Jamaica ºi România. În documentarea activitãþii infracþionale a membrilor grupãrii s-a cooperat cu instituþii de aplicare a legii din Germania, Franþa, Suedia ºi Turcia”, aratã anchetatorii. La sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieºti au ajuns pentru a fi audiate, 30 de persoane suspectate cã aveau un rol în
Diana MITRACHE reþeaua criminalã. În cauzã, s-a cooperat cu Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureºti. Poliþiºtii ºi procurorii D.I.I.C.O.T efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de constituire ºi aderare la un grup infracþional organizat, acces fãrã drept la un sistem informatic în scopul obþinerii de date informatice, deþinerea de echipamente în vederea falsificãrii de instrumente de platã electronicã, falsificare de instrumente de platã electronicã, punerea în circulaþie de instrumente de platã electronicã falsificate ºi efectuarea de operaþiuni financiare în mod fraudulos. Maximilian GÂNJU
C
amioane cu lemne tãiate ilegal din incinta Parcului Naþional Retezat pleacã aproape zilnic spre firmele care se ocupã cu exportul de masã lemnoasã, iar autoritãþile chiar ºi când sunt sesizate par nepãsãtoare. O anchetã realizatã de Gabriel Pãun, preºedintele Asociaþiei de protecþia mediului Agent Green, aratã cum din zona sudicã a Retezatului, camioanele cu lemn tãiat ilegal din Parcul Naþional Retezat ajung fãrã nici cea mai micã problemã la firmele care se ocupã cu exportul de lemn. Pentru cã a arãtat jaful din aria protejatã, Gabriel Pãun a fost agresat de paznicii firmelor care acceptã lemnul ilegal, iar autoritãþile române, în lentoarea lor, s-au fãcut cã intervin. Ancheta video postatã de Gabriel Pãun în urmã cu douã zile pe Internet, începe de securea care doboarã ilegal arborii din PNR, în zona Câmpu lui NeagUricani, ºi pânã la poarta fabricii. ”Investigaþiile Agent Green aratã cã pãdurie tãiatã din munþii Retezat, ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa, sfârºeºte ca lemn de foc în ºemineele vieneze. Acestã scurtã înregistrare spune cât de gravã e situaþia în România. Arbori
seculari dintr-o zonã protejatã, tãiaþi ºi transportaþi ilegal, la firme austriece care îi vând ca lemn de foc în vestul Europei. Situaþia e scãpatã de sub control”, este mesajul alarmant al lui Pãun care însoþeºte filmul anchetã. Preºedintele Agent Green a vrut sã verifice astfel ºi cum funcþioneazã ”radarul pãdurilor”, serviciul la care poate fi verificatã legalitatea unui transport de masã lemnoasã. Rãspunsul primit de Gabriel Pãun dupã ce a fost verificat un autotren cu lemn tãiat din PNR, a fost cât se poate de clar: transport ilegal! Agent Green a lansat ºi o campanie prin care atrage atenþia autoritãþile asupra jafului din PNR. ” Trebuie decis o datã ºi pentru totdeauna cã Retezatul, simbolul naturii sãlbatice din Europa, sã fie protejat integral ºi strict, iar zonã tampon sã fie instauratã în jurul acestuia în afara limitelor parcului. Vã rugãm de urgenþã sã aprobaþi un plan de management în aceastã direcþie”, aratã Agent Green într-o scrisoare trimisã premierului Victor Ponta. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
N
-am bani nici sã mor! Este purul adevãr, dacã stãm sã ne gândim la costuri. Imediat ce se petrece vreun eveniment nefericit în familie, ajungi sã plãteºti o cãciulã de bani, iar recent guvernanþii ne-au mai dat vreo 200 de lei în plus la suma ºi aºa insuficientã, ca ajutor de înmormântare. O înmormântare costã acum o avere ºi depinde doar de cei care au necazul, dacã rãmân sau nu faliþi dupã un astfel de eveniment. De la gropari, preot, cioclii ºi obiectele necesare, totul costã ºi numai cei care trec prin astfel de evenimente aflã cum li se gonesc buzunarele. De la stat primesc 2.415 lei, cu câteva sute de lei mai mult ca anul trecut, dar cheltuielile fixe sunt puþine. „Un minim pentru o înmormântare porneºte aºa: cel mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
ieftin sicriu este 450 de lei, serviciile cioclii 200, deci 650 de lei, cu crucea încã 30 de lei, pentru cel care o duce, transportul este 150 de lei pentru nemembrii, de la spital, la capelã ºi de la capelã la groapã, dupã cum este cazul, fanfara oscileazã de la 450 de lei la 500, dar nu toþi vor ºi muzicã. Dacã au solicitat sicriu cu 3.000 de lei, atunci duce înmormântarea la 3.500 de lei”, a explicat Gheorghe Dan Armulescu, preºedinte al CAR Pensionari din
N-am bani nici sã mor!
Petroºani, care oferã astfel de servicii celor la necaz. Din pãcate, costurile sale sunt fixe ºi suma creºte numai de la sicriu, ori apoi, la celelalte datini. Pensionarii se asigurã prin acest sistem de tip CAR ºi sunt cazuri în care chiar primesc bani la final, dupã ce trag linie, dar cei mai mulþi ajung sã plãteascã foarte scump. Asta, mai ales dacã aleg un sicriu sofisticat, iar preþul maxim ajunge ºi la 3.000 de lei, numai pentru ceea ce se numeºte în limbajul de specialitate „mobilã”. Dacã punem serviciile preotului, plus sãpatul
gropii, care în anumite cimitire este ºi de 400 de lei, cã e frig, sau cald, dupã anotimp, atunci suma finalã este ºi mai mare. Iar la gropari le dai ºi mâcare ºi bãuturã. „Membrii CAR-ului nostru sunt obligaþi sã fie membrii ºi la fondul de deces. În
momentul în care persoana care a fost membru a decedat, dacã nu îi ajung banii care îi are la fondul de deces, noi, pe loc, îi eliberãm ºi banii care îi are depuºi la CAR. Sunt persoane care nu au posibilitãþi ºi nu sunt membrii, ori cãrora nu le ajung banii.
Pentru serviciile fãcute de noi, sã zic cã îi costã undeva la 2.500 de lei”, a mai spus Dan Gheorghe Armulescu. ªi atunci, dacã e sã tragem linie, dupã toate cheltuielile, suma oferitã de stat nu ajunge, însã, sunt oameni care se descurcã ºi cu puþin. În concluzie, nu prea avem bani pentru ultimul drum! Cuantumul ajutorului de deces creºte, din acest an, în cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.415 lei ceea ce reprezintã o majorare de 117 lei faþã de anul 2014. Totodatã, existã o mãrire a ajutorului de deces ºi în cazul membrului de familie al asiguratului sau al pensionarului. Concret, în 2015, cuantumul este de 1208 lei cu 59 de lei mai mult decât în 2014. Persoanele care pot beneficia de ajutor sunt soþul supravieþuitor, copilul, pãrintele, tutorele, curatorul sau oricare altã persoanã care dovedeºte cã a suportat cheltuielile de deces. Diana MITRACHE
Promisiuni pentru o grãdiniþã modernã
L
a începutul noului an ºcolar preºcolarii din municipiul Lupeni vor merge la o grãdiniþã modernã. Cel puþin acestea sunt dorinþele autoritãþilor locale din Lupeni care încearcã de ani de zile sã realizeze acest edificiu educaþional. Edilii locali promit cã în septembrie clãdirea va fi funcþionalã, gata sã îi primeascã
pe cei mici. “Eu zic cã anul acesta 100% va fi gata grãdiniþa. Se merge pe vechiul contract, iar firma care realizeazã lucrãrile trebuie sã termine pânã în septembrie tot ce are de fãcut”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. De aproape patru ani de zile se lucreazã la grãdiniþa din municipiul Lupeni. Grãdiniþa se construieºte pe strada Parângului, ºi ea va funcþiona, pentru început, cu program normal. Construcþia grãdiniþei se realizeazã integral din fonduri locale, iar valoarea investiþiei se ridicã la circa 2.500.000 de lei. Este nevoie de finalizarea acestui edificiu având în vedere faptul cã în municipiul Lupeni se aflã mai multe grãdiniþe care nu au primit autorizaþie de funcþionare din cauza faptului cã acestea îºi au sediul la parterul unor blocuri. Monika BACIU
Mobilierul lipseºte la Palatul Cultural Lupeni
inalizarea Palatului F Cultural din Lupeni
este întârziatã din cauza unor probleme. Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului spun cã s-au ivit mici probleme care au dus la întârzierea finalizãrii lucrãrilor la acest edificiu de culturã.
municipiului Lupeni. Potrivit edililor locali, ar mai trebui achiziþionat mobilierul, iar astfel s-ar încheia lucrãrile de modernizare ºi repunere în circuitul cultural-artistic al acestui edificiu. Palatul Cultural Muncitoresc a fost dat în funcþiune în anul 1927 ºi pânã dupã revoluþie a fost un simbol pentru comunitate. În ultimii ani s-au
fãcut nuemroase demersuri pentru reabilitarea lui, din cauzã cã imobilul, altã datã impunãtor, ajunsese o ruinã, al un pas de demolare. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã
“Exteriorul e gata. Mai trebuie efectuate mici lucrãri în interior constructorul a avut ceva probleme, dar sperãm sã le rezolve ºi sã reuºeascã sã termine cât mai curând”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul
„Lupeni”. Din anul darii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate, iar pe scena au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui spaþiu pentru aparatul de videoproiectie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã,
Cu cartelã la lift, cã n-au plãtit
B
locurile turn sunt un calvar pentru locatarii din scãrile care nu au lift. Dar pentru cei care au lift ºi trebuie sã îl repare e ºi mai grav. Aºa se face cã, dupã ce nu toþi locatarii dintr-un bloc turn au plãtit pentru reparaþii, cei care nu au avut bani, sunt lãsaþi sã urce pe scãri. Au devenit proprietarii apartamentelor în care locuiesc ºi, împlicit, a liftului. ªi dacã ascensorul zace stricat, nu au decât sã urce ºi sã coboare pe jos, zeci de trepte. Sunt, însã, ºi locatari care au înþeles cã trebuie sã repare ascensorul ºi aºa au ºi fãcut, iar cei ce nu au dat bani, nu intrã în litf. „Ne-a costat, în prima fazã, 4 milioane de lei vechi pe apartament ºi au dat în jur de 50 de familii banii. Apoi ISCIR-ul a costat cam 50 de lei de persoanã, dar 16 apartamente nu au dat, cu toate cã este lege, ca de la primul apartament, pânã la 66 sã plãteascã toþi cã e comun ºi cei care au plãtit au dreptul la cartelã, dar mulþi stau jos, aºteaptã sã îi ducem, îi mai ducem…”, spune un locatar din blocul 103 din Petroºani, unul dintre primele blocuri care ºi-a montat acest
scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii a avut mai multe denumiri, în funcþie de regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind
numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji ºi doar demersurile administraþiei publice l-au salvat de la demolare. Monika BACIU
Preselecþie pentru sãnãtate
D
sistem ingenios. Din pãcate, însã, dacã le vine cineva în vizitã, atunci sunt nevoiþi sã coboare dupã ei, cã liftul nu porneºte, dar asta nu e un deranj pentru locatarii care au ales metoda cartelei de acces. „La lift e mai bine aºa, pentru cã nu mai vin oamenii ce nu sunt din bloc sã poatã intra. Cheamã pe cine cunoaºte, sã vinã sã îl ducã sus sau sã îl coboare”, mai spune un locatar.
În Petroºani sunt zeci de blocuri cu 10 etaje, dar doar o parte au ºi lifturi funcþionale. Locatarii din acestea, însã, au fãcut reparaþii ºi nu toþi au dat banii, aºa încât acum urcã pe scãri. „33 de blocuri au lifturi funcþionale în Petroºani, dintre care 6 au recurs la aceastã metodã cu cartelã. Asta pentru s-au fãcut modernizãri ºi nu au participat la platã ºi atunci au ales calea aceasta. Au pus dispozitive ºi lifturile le folosesc doar cei care au plãtit.”, susþine E. Hodoº, liftier. Blocurile turn la Petroºani au fost construite prin anii 70 sau 80, iar de atunci puþini ºiau fãcut reparaþii. O modernizare a ascensorului, revizia ISCIR ºi reparaþiile la partea mecanicã ºi electricã, ridicã costurile ºi la peste 45.000 de lei. Reviziile la instalaþii se fac o datã la 2 ani. Diana MITRACHE
oar 20 din câteva sute de pacienþi sunt privilegiaþi. Medicii de familie au fost nevoiþi în aceastã iarnã sã facã preselecþie la sãnãtate, pentru cã dozele de vaccin erau prea puþine pentru numãrul de pacienþi din listele lor, chiar dacã îi luau în calcul doar pe cei din grupele de risc. Medicul Constantin Gheorghiu, vicepreºedinte al Asociaþiei Medicilor de familie din judeþul Hunedoara, spune cã a trebuit sã-ºi selecteze pacienþii dupã principiul cine se scoalã de dimineaþã, va fi ºi vaccinat. „Am primit 20 de doze. 20 din necesarul de câteva sute, hai sã zic cã 700 – 800. Vã daþi seama, am distribuit la cei care s-au prezentat primii. Deci, primul venit, primul servit ºi, bineînþeles, dacã se încadra în grupa de risc. Nu avem ce face, cã nu ajungeau nici dacã dãdeam cu picãtura”, a declarat dr. Constantin Gheorghiu, medic de familie din
Petroºani. În plus, vaccinurile, chiar dacã sunt ele cãutate, nu prea sunt niciodatã eficiente sutã la sutã. Medicii de specialitate spun cã ºi vaccin din acest an este valabil pentru patologia depistatã anul trecut ºi cã acum sunt alte tulpini active. Asta, dupã ce ºi aºa vaccinurile au venit foarte târziu. „În SUA au apãrut niºte tulpini care s-au transformat ºi au suferit modificãri. ªi nici acest avccin nu e sigur 100%. Anual virusul se adapteazã ºi vaccinul din anul acesta este valabil defapt pentru viruºii de anul trecut. Niciodatã nu o sã avem vaccin care sã fie valabil pentru anul în curs. Nu se pot face altfel de vaccinuri, dar de obicei se introduc 3 tulpini, care dau o protecþie de 80%”, a mai spus dr. Gheorghiu. Vaccinarea antigripalã a început relativ târziu ºi în acest an ºi niciodatã nu ajung vaccinurile înainte de perioada de vârf. Diana MITRACHE
4 Actualitate
N
-am bani nici sã mor! Este purul adevãr, dacã stãm sã ne gândim la costuri. Imediat ce se petrece vreun eveniment nefericit în familie, ajungi sã plãteºti o cãciulã de bani, iar recent guvernanþii ne-au mai dat vreo 200 de lei în plus la suma ºi aºa insuficientã, ca ajutor de înmormântare. O înmormântare costã acum o avere ºi depinde doar de cei care au necazul, dacã rãmân sau nu faliþi dupã un astfel de eveniment. De la gropari, preot, cioclii ºi obiectele necesare, totul costã ºi numai cei care trec prin astfel de evenimente aflã cum li se gonesc buzunarele. De la stat primesc 2.415 lei, cu câteva sute de lei mai mult ca anul trecut, dar cheltuielile fixe sunt puþine. „Un minim pentru o înmormântare porneºte aºa: cel mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
ieftin sicriu este 450 de lei, serviciile cioclii 200, deci 650 de lei, cu crucea încã 30 de lei, pentru cel care o duce, transportul este 150 de lei pentru nemembrii, de la spital, la capelã ºi de la capelã la groapã, dupã cum este cazul, fanfara oscileazã de la 450 de lei la 500, dar nu toþi vor ºi muzicã. Dacã au solicitat sicriu cu 3.000 de lei, atunci duce înmormântarea la 3.500 de lei”, a explicat Gheorghe Dan Armulescu, preºedinte al CAR Pensionari din
N-am bani nici sã mor!
Petroºani, care oferã astfel de servicii celor la necaz. Din pãcate, costurile sale sunt fixe ºi suma creºte numai de la sicriu, ori apoi, la celelalte datini. Pensionarii se asigurã prin acest sistem de tip CAR ºi sunt cazuri în care chiar primesc bani la final, dupã ce trag linie, dar cei mai mulþi ajung sã plãteascã foarte scump. Asta, mai ales dacã aleg un sicriu sofisticat, iar preþul maxim ajunge ºi la 3.000 de lei, numai pentru ceea ce se numeºte în limbajul de specialitate „mobilã”. Dacã punem serviciile preotului, plus sãpatul
gropii, care în anumite cimitire este ºi de 400 de lei, cã e frig, sau cald, dupã anotimp, atunci suma finalã este ºi mai mare. Iar la gropari le dai ºi mâcare ºi bãuturã. „Membrii CAR-ului nostru sunt obligaþi sã fie membrii ºi la fondul de deces. În
momentul în care persoana care a fost membru a decedat, dacã nu îi ajung banii care îi are la fondul de deces, noi, pe loc, îi eliberãm ºi banii care îi are depuºi la CAR. Sunt persoane care nu au posibilitãþi ºi nu sunt membrii, ori cãrora nu le ajung banii.
Pentru serviciile fãcute de noi, sã zic cã îi costã undeva la 2.500 de lei”, a mai spus Dan Gheorghe Armulescu. ªi atunci, dacã e sã tragem linie, dupã toate cheltuielile, suma oferitã de stat nu ajunge, însã, sunt oameni care se descurcã ºi cu puþin. În concluzie, nu prea avem bani pentru ultimul drum! Cuantumul ajutorului de deces creºte, din acest an, în cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.415 lei ceea ce reprezintã o majorare de 117 lei faþã de anul 2014. Totodatã, existã o mãrire a ajutorului de deces ºi în cazul membrului de familie al asiguratului sau al pensionarului. Concret, în 2015, cuantumul este de 1208 lei cu 59 de lei mai mult decât în 2014. Persoanele care pot beneficia de ajutor sunt soþul supravieþuitor, copilul, pãrintele, tutorele, curatorul sau oricare altã persoanã care dovedeºte cã a suportat cheltuielile de deces. Diana MITRACHE
Promisiuni pentru o grãdiniþã modernã
L
a începutul noului an ºcolar preºcolarii din municipiul Lupeni vor merge la o grãdiniþã modernã. Cel puþin acestea sunt dorinþele autoritãþilor locale din Lupeni care încearcã de ani de zile sã realizeze acest edificiu educaþional. Edilii locali promit cã în septembrie clãdirea va fi funcþionalã, gata sã îi primeascã
pe cei mici. “Eu zic cã anul acesta 100% va fi gata grãdiniþa. Se merge pe vechiul contract, iar firma care realizeazã lucrãrile trebuie sã termine pânã în septembrie tot ce are de fãcut”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. De aproape patru ani de zile se lucreazã la grãdiniþa din municipiul Lupeni. Grãdiniþa se construieºte pe strada Parângului, ºi ea va funcþiona, pentru început, cu program normal. Construcþia grãdiniþei se realizeazã integral din fonduri locale, iar valoarea investiþiei se ridicã la circa 2.500.000 de lei. Este nevoie de finalizarea acestui edificiu având în vedere faptul cã în municipiul Lupeni se aflã mai multe grãdiniþe care nu au primit autorizaþie de funcþionare din cauza faptului cã acestea îºi au sediul la parterul unor blocuri. Monika BACIU
Mobilierul lipseºte la Palatul Cultural Lupeni
inalizarea Palatului F Cultural din Lupeni
este întârziatã din cauza unor probleme. Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului spun cã s-au ivit mici probleme care au dus la întârzierea finalizãrii lucrãrilor la acest edificiu de culturã.
municipiului Lupeni. Potrivit edililor locali, ar mai trebui achiziþionat mobilierul, iar astfel s-ar încheia lucrãrile de modernizare ºi repunere în circuitul cultural-artistic al acestui edificiu. Palatul Cultural Muncitoresc a fost dat în funcþiune în anul 1927 ºi pânã dupã revoluþie a fost un simbol pentru comunitate. În ultimii ani s-au
fãcut nuemroase demersuri pentru reabilitarea lui, din cauzã cã imobilul, altã datã impunãtor, ajunsese o ruinã, al un pas de demolare. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã
“Exteriorul e gata. Mai trebuie efectuate mici lucrãri în interior constructorul a avut ceva probleme, dar sperãm sã le rezolve ºi sã reuºeascã sã termine cât mai curând”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul
„Lupeni”. Din anul darii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate, iar pe scena au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui spaþiu pentru aparatul de videoproiectie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã,
Cu cartelã la lift, cã n-au plãtit
B
locurile turn sunt un calvar pentru locatarii din scãrile care nu au lift. Dar pentru cei care au lift ºi trebuie sã îl repare e ºi mai grav. Aºa se face cã, dupã ce nu toþi locatarii dintr-un bloc turn au plãtit pentru reparaþii, cei care nu au avut bani, sunt lãsaþi sã urce pe scãri. Au devenit proprietarii apartamentelor în care locuiesc ºi, împlicit, a liftului. ªi dacã ascensorul zace stricat, nu au decât sã urce ºi sã coboare pe jos, zeci de trepte. Sunt, însã, ºi locatari care au înþeles cã trebuie sã repare ascensorul ºi aºa au ºi fãcut, iar cei ce nu au dat bani, nu intrã în litf. „Ne-a costat, în prima fazã, 4 milioane de lei vechi pe apartament ºi au dat în jur de 50 de familii banii. Apoi ISCIR-ul a costat cam 50 de lei de persoanã, dar 16 apartamente nu au dat, cu toate cã este lege, ca de la primul apartament, pânã la 66 sã plãteascã toþi cã e comun ºi cei care au plãtit au dreptul la cartelã, dar mulþi stau jos, aºteaptã sã îi ducem, îi mai ducem…”, spune un locatar din blocul 103 din Petroºani, unul dintre primele blocuri care ºi-a montat acest
scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii a avut mai multe denumiri, în funcþie de regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind
numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji ºi doar demersurile administraþiei publice l-au salvat de la demolare. Monika BACIU
Preselecþie pentru sãnãtate
D
sistem ingenios. Din pãcate, însã, dacã le vine cineva în vizitã, atunci sunt nevoiþi sã coboare dupã ei, cã liftul nu porneºte, dar asta nu e un deranj pentru locatarii care au ales metoda cartelei de acces. „La lift e mai bine aºa, pentru cã nu mai vin oamenii ce nu sunt din bloc sã poatã intra. Cheamã pe cine cunoaºte, sã vinã sã îl ducã sus sau sã îl coboare”, mai spune un locatar.
În Petroºani sunt zeci de blocuri cu 10 etaje, dar doar o parte au ºi lifturi funcþionale. Locatarii din acestea, însã, au fãcut reparaþii ºi nu toþi au dat banii, aºa încât acum urcã pe scãri. „33 de blocuri au lifturi funcþionale în Petroºani, dintre care 6 au recurs la aceastã metodã cu cartelã. Asta pentru s-au fãcut modernizãri ºi nu au participat la platã ºi atunci au ales calea aceasta. Au pus dispozitive ºi lifturile le folosesc doar cei care au plãtit.”, susþine E. Hodoº, liftier. Blocurile turn la Petroºani au fost construite prin anii 70 sau 80, iar de atunci puþini ºiau fãcut reparaþii. O modernizare a ascensorului, revizia ISCIR ºi reparaþiile la partea mecanicã ºi electricã, ridicã costurile ºi la peste 45.000 de lei. Reviziile la instalaþii se fac o datã la 2 ani. Diana MITRACHE
oar 20 din câteva sute de pacienþi sunt privilegiaþi. Medicii de familie au fost nevoiþi în aceastã iarnã sã facã preselecþie la sãnãtate, pentru cã dozele de vaccin erau prea puþine pentru numãrul de pacienþi din listele lor, chiar dacã îi luau în calcul doar pe cei din grupele de risc. Medicul Constantin Gheorghiu, vicepreºedinte al Asociaþiei Medicilor de familie din judeþul Hunedoara, spune cã a trebuit sã-ºi selecteze pacienþii dupã principiul cine se scoalã de dimineaþã, va fi ºi vaccinat. „Am primit 20 de doze. 20 din necesarul de câteva sute, hai sã zic cã 700 – 800. Vã daþi seama, am distribuit la cei care s-au prezentat primii. Deci, primul venit, primul servit ºi, bineînþeles, dacã se încadra în grupa de risc. Nu avem ce face, cã nu ajungeau nici dacã dãdeam cu picãtura”, a declarat dr. Constantin Gheorghiu, medic de familie din
Petroºani. În plus, vaccinurile, chiar dacã sunt ele cãutate, nu prea sunt niciodatã eficiente sutã la sutã. Medicii de specialitate spun cã ºi vaccin din acest an este valabil pentru patologia depistatã anul trecut ºi cã acum sunt alte tulpini active. Asta, dupã ce ºi aºa vaccinurile au venit foarte târziu. „În SUA au apãrut niºte tulpini care s-au transformat ºi au suferit modificãri. ªi nici acest avccin nu e sigur 100%. Anual virusul se adapteazã ºi vaccinul din anul acesta este valabil defapt pentru viruºii de anul trecut. Niciodatã nu o sã avem vaccin care sã fie valabil pentru anul în curs. Nu se pot face altfel de vaccinuri, dar de obicei se introduc 3 tulpini, care dau o protecþie de 80%”, a mai spus dr. Gheorghiu. Vaccinarea antigripalã a început relativ târziu ºi în acest an ºi niciodatã nu ajung vaccinurile înainte de perioada de vârf. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
Spitalul din Petroºani se modernizeazã „Urgenþele”,
fãrã cazuri deosebite
L
ucrãrile de modernizare ºi dotare cu aparaturã a spitalului din Petroºani continuã. Recent, în posesia unitãþii medicale au intrat un aparat de anestezie, 2 ventilatoare, 5 monitoare, 2 aspiratoare branhice, un aspirator bloc operator precum ºi o masã multifuncþionalã. “Acestea reprezintã începerea furnizãrii de aparaturã din contractul privind reparaþia capitalã a spitalului. Majoritatea aparatelor sunt destinate secþiei de Terapie Intensivã. Spun cã reprezintã începutul, þinând cont de faptul cã am primit cam 8% din aparatura ce urmeazã sã vinã, valoric vorbind”, a declarat Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. În cadrul contractului care prevede reparaþia capitalã a unitãþii sanitare, în luna decembrie, au fost dotate cu geamuri termopan aproape toate etajele clãdirii. “Pe acest contract de reparaþie capitalã, cu fondurile venite pe final de an, s-a dorit îmbunãtãþirea calitãþii
cazãrii pacienþilor ºi am optat pentru schimbarea geamurilor cu tâmplãrie de lemn, vechi de la momentul dãrii în folosinþã a spitalului”, a precizat managerul unitãþii medicale. În funcþie de fondurile ce vor fi alocate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi de ritmicitatea cu care acestea vor veni, în acest an, urmeazã a fi efectuate ºi alte
D
atoritã frigului ºi a stratului de zãpadã, recent aºternut, la secþiile de urgenþã ale spitalelor din Valea Jiului au ajuns, în ultimele zile, mai multe persoane cu entorse, fracturi sau probleme datorate gerului.
lucrãri. “Contractul de reparaþie capitalã se întinde pe 4 ani dar, probabil, va dura ceva mai mult timp. Totul depinde de ritmul în care vor sosi banii de la Ministerul Sãnãtãþii. Dacã vom avea fonduri suficiente ne dorim ca în acest an sã demarãm lucrãrile de ridicare a clãdirii – anexã a spitalului. Aceasta va fi înfiinþatã în vederea rearanjãrii saloanelor ºi paturilor existente în clãdirea veche a spitalului. În actualele saloane (de 6 – 7 – 8 paturi) cu toaleta pe hol se va ajunge ca fiecare salon sã aibã paturi mai puþine ºi
sã fie dotat cu o baie proprie, cu toaletã ºi duº”, a mai spus Alin Vasilescu. Proiectul care prevede dotarea cu echipament ºi modernizarea clãdirii Spitalului de Urgenþã din Petroºani a fost parafat în luna mai a anului 2013 iar primele fonduri au sosit în decembrie 2013. Valoarea totalã a proiectului este de circa 1.400 de miliarde de lei vechi iar pânã în prezent în conturile unitãþii medicale din Valea Jiului au intrat aproximativ 60 de miliarde de lei vechi. Mir cea NISTOR
Bolnavii au temperaturi normale
D
e la momentul reluãrii furnizãrii de agent termic pentru încãlzirea locuinþelor ºi a unitãþilor ºcolare sau sanitare, sistemul a cedat de 3 ori, în ultimele 3 luni.
Totuºi, numãrul sau gravitatea cazurilor înregistrate s-a pãstrat în limite normale. „Au fost cazuri frecvente raportate la perioada rece ºi, bineînþeles, la cea a sãrbãtorilor. Predominantã a fost componenta gastro-intestinalã, adicã alimentaþia în exces ºi consumul de alcool, tot în exces. Au fost ºi
Bolnavii ºi personalul medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu au avut (ºi nu vor avea) de suferit de pe urma sistãrii încãlzirii asigurate de cãtre termocentrala din Paroºeni. Asta, deoarece unitatea medicalã deþine ºi o centralã proprie de încãlzire care funcþioneazã pe gaz metan. „Nu am avut ºi nu vom avea probleme pentru cã spitalul are douã surse de
probleme datorate frigului sau zãpezii ºi gheþei, precum contuziile de gleznã, de picior, de mânã sau traumatismele cranio – cerebrale minore. Oricum, pot sã spun, nu au mai fost probleme la fel de numeroase, comparativ cu anii anteriori”, a precizat Ion Ienea, medic Secþia „Urgenþe” din cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În ceea ce-i priveºte pe practicanþii sporturilor de iarnã, de la începutul anului ºi pânã în prezent, în staþiunile montane din Valea Jiului nu au fost înregistrate probleme deosebite. Mai exact, fracturile sau entorsele suferite de cãtre schiori sau sãnieri au fost unele minore. Mir cea NISTOR
cãldurã. Una este cea de la sistemul de termoficare iar cealaltã este centrala proprie pe gaz. În marea majoritate a timpului suntem pe sistemul de termoficare iar în momentul în care considerãm cã nu face faþã trecem pe centrala de gaz care furnizeazã ºi cãldurã ºi apã caldã”, a declarat Alin Vasilescu, manager Spitalul de Urgenþã Petroºani. Ultima avarie înregistratã la SE Paroºeni a avut loc chiar în noaptea de Revelion. Câteva mii de apartamente din Petroºani, branºate la sistemul centralizat de încãlzire, au rãmas din nou în frig. Din nou, pentru cã un eveniment similar s-a petrecut în urmã cu doi ani, tot în noaptea trecerii dintre ani. Mir cea NISTOR
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
INSEMEX, inexistent la nivel ministerial
I
NSEMEX nu existã la nivel ministerial. Ministerul Educaþiei Naþionale nu recunoaºte INSEMEX-ul. INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU SECURITATEA MINERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ - INSEMEX Petroºani se aflã în coordonarea Ministerului Educaþiei Naþionale, însã acest minister nu are în nicio locaþie cuprins ºi acest institut de renume. Niciunde pe site-ul ministerului nu se gãsesc infor-
Foto Panoramio
maþii legate de acest institut de cercetare. INSEMEX Petroºani a luat fiinþã în anul 1949 sub denumirea de “Staþia de Cercetãri pentru Securitatea Minerã” cã filialã a I.C.E.M.I.N.
Bucureºti. Înfinþarea ei a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnica securitãþii în industria minierã din România. Numele sub care este
Scade numãrul accidentelor de muncã
83
de accidente de muncã la CEH în cadrul Diviziei Miniere. Numãrul accidentelor de muncã în minerit a scãzut anul trecut, însã tot mare rãmâne. Lipsa echipamentelor ºi a utilajelor face ca viaþa angajaþilor sã fie în pericol. În decursul anului 2014, la nivelul Diviziei Miniere s-au înregistrat 83 de accidente de muncã. “În anul 2014 au fost înregistrate un numãr de 83 de accidente de muncã la Divizia Minierã unde ºi la acest capitol este o scãdere faþã de anul precedent. Cu toate cã ne-am confruntat cu o serie de accidente ele nu au fost destul de grave, nu am avut niciun accident mortal ceea ce ne bucura foarte mult. Grija noastrã se
Clujenii “vor” merele elevilor hunedoreni
C
lujenii au contestat un contract al Consiliului Judeþean Hunedoara. Instituþia judeþeanã a organizat o procedurã de licitaþie pentru un contract de furnizare ºi distribuire a fructelor proaspete în ºcoli. Contractul ar urma sã se desfãºoare pe o perioadã de 4 ani de zile. O firmã din judeþul
axeazã în general pe prevenirea accidentelor cu toate cã având în vedere specificul activitãþi miniere care este complex sunt ºi cazuri pe care nu le putem prevedea ºi se întâmplã destul de des sã avem accidente de muncã. Partea noastrã de SSM are o mare aplecare pentru aceastã activitate pentru prevenirea accidentelor de muncã. 83 de accidente de muncã nu este o cifrã îmbucurãtoare dar faþã de ceea ce a fost în trecut se vede ºi aici o îmbunãtãþire”, a declarat Cosmin Chiuzan, inginer ºef SSM CEH. Accidentele de muncã sunt mai frecvente în cadrul unitãþilor miniere unde gradul de mecanizare este scãzut. “Este important sã lucrãm cu un
Cluj a depus o contestaþie împotriva rezultatului procedurii de atribuire. Rãspunsul Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a fost în favoarea instituþiei judeþene. “Respinge contestaþia formulatã de SC MEDIA POP ART SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantã U.A.T JUDEÞUL HUNEDOARA. Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauzã”, se aratã în documentele CNSC. Contractul prevede „Furnizarea ºi distribuþia fructelor proaspete (mere) în cadrul programului de încura-
cunoscut acest institut atât în cadrul industriei miniere,cât ºi în cadrul altor industrii,cum ar fi cele constructoare de maºini, electrotehnice, chimice sau petrolifere se încadreazã în tradiþia pe care colectivul acestuia în activitatea lor de peste 65 de ani au fãurit-o. Instituþia dispune de un poligon de antrenament pentru salvatori, un poligon de încercare a explozivilor de uz civil ºi a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de oraºul Petroºani, o halã de încercãri pentru instalaþii ºi echipamente electromecanice. INSEMEX îºi desfãºoarã activitatea în 4 departamente de cercetare, care
anumit grad de mecanizare, se vede o diferenþã în funcþie de mecanizarea minelor, se vede cã la mina Lonea unde este o mecanizare mai slabã au fost înregistrate 27 de accidente anul trecut, iar la o altã mânã cu un grad mai mare de mecanizare au fost doar 22 de accidente. Acest luccru þine cont de mecanizare dar ºi de numãrul de lucrãtori angajaþi care diferã de la o unitate la alta”, a mai subliniat sursa citatã. Au fost ºi situaþii în care aceste accidente s-au produs din vina lucrãtorilor. “Se întâmpla sã fie ºi vina oamenilor destul de des sã nu respecte anumite norme ºi sã ajungem la accidente de muncã dar în urma unui accident de muncã se face întotdeauna o cercetare prin care se stabilesc mãsurile pentru prevenirea unor astfel de evenimente”, a conchis sursa citatã. Anul trecut în Valea Jiului nu a fost înregistrat niciun accident de muncã mortal în industria minierã. Monika BACIU
jare a consumului de fructe în ºcoli, pentru elevii claselor 0VIII, din învãþãmântul de stat ºi privat autorizat/acreditat din Judeþul Hunedoara, pentru anii 2014-2015, 2015-2016 ºi 2017-2018. Monika BACIU
cuprind 10 laboratoare specializate. Singurul care îºi recunoaºte apartenenþa este chiar institutul ºi atât. “INCD INSEMEX Petroºani înfiinþat prin HG nr. 1461/18.10.2006, persoanã juridicã românã în coordonarea Ministerului Educaþiei Naþionale, efectueazã activitãþi de cercetare, inovare ºi analizã în domeniul specific de activitate, care au adus institutului nu doar recunoaºterea la nivel regional sau naþional, ci ºi la nivel internaþional”, se aratã pe site-ul instituþiei. Monika BACIU
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015
HENÞ CU MÂNA
Cum îi mai þinem?
Fotbal. Analizã.
Meseria lor e golul!
I
atã cã iarna cerne din nou sita jucãtorilor de fotbal. Neîmplinirea ºi neajunsurile financiare îi determinã pe fotbaliºtii din Valea Jiului sã ia din nou drumul pribegiei.
Doi dintre cei mai valoroºi, Filip ºi Soare de la Hercules Lupeni, vor pleca în câteva zile peste hotare. Personal, mai ºtiu o grãmadã de jucãtori care vor sã renunþe, pentru o bucatã de pâine mai sigurã în alte þãri. Legendarul Sansiro Ciocoi a renunþat ºi el la fotbal, preferând un câºtig mai sigur în sistemul privat. Una
peste alta, vreo 20 de nume nu vor mai face parte din loturile celor ºase echipe de seniori din Valea Jiului. Pentru aceºti oameni care au crescut în pasiunea lor se pare cã nu mai existã cale de mijloc. Fotbalul nu mai þine de foame la acest nivel. Probleme au ºi cei de la primele ligi, darãmite la campionatul judeþean? Nu mai poþi þine un jucãtor de fotbal numai pe pupe. În ritmul ãsta, peste 3-4 ani mai avem 2-3 echipe prin Vale. Cu ce sã-i mai motivezi?
I
ndiferent de zona valoricã a fotbalului românesc, golul este bucuria împlinirii în acest sport. De multe ori, valoarea unui jucãtor este datã de câte goluri marcheazã. Niciodatã nu se va þine minte o ratare sau o intervenþie de pe linia porþii a unui fundaº, dar cu siguranþã marcarea unui gol spectaculos, da.
Iatã cã la nivelul Campionatului judeþean al Ligii a IV-a Hunedoara, ocupantul primului loc, Adrian Pribac, este la echipa care se ºi aflã pe locul 1, Cetate Deva. Situaþie întâlnitã ºi la Seria 1 a Ligii a V-a, unde liderul Tomoni este de la... liderul Cetate Rãchitova! Valea Jiului este prezentã la acest capitol, într-un Top
Adr. Dolha
Pribac
Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni:
„Mi-aº dori, evident, jucãtori de valoare”
H
ercules Lupeni, ocupanta locului secund în Liga a IV-a Hunedoara la fotbal este prima care a anunþat reluarea pregãtirilor pentru sezonul de primãvarã. În acest sens, antrenorul Dan Voicu a fãcut câteva precizãri: Reporter: Cum e, Dane? Începeþi? Dan Voicu: Da, am sunat adunarea pentru vineri, 16 ianuarie, sã avem o primã întâlnire
Dan VOICU
toatã echipa. Rep.: Pleacã cineva? D.V.: Din pãcate, „Tandemul 12”, adicã cei doi atacanþi care au marcat 12 goluri în tur, marian Filip ºi Adrian Soare. Este o mare pierdere, dar nu-i putem reþine, ei se duc la muncã în Germania respectiv Ungaria. Rep.: Dar existã zvonuri cã unii jucãtori ai Jiului ar dori sã joace la Lupeni... D.V.: Am citit ºi eu declaraþia lui Sorin Ghiþan, despre Adi Farcaº, Drãgoescu ºi Remus Sandu. Mi-aº dori, evident, jucãtori de valoarea lor, dar nu mã pot pronunþa pânã nu discutãm cu conducerea Jiului. Rep.: Crezi cã Hercules Lupeni poate sã mai emitã pretenþii la locul 1? D.V.: De ce nu? Avem pentru retur toate argumentele ºi dacã ne vom întãri cu numiþii jucãtori sau cu alþii, eu zic cã Hercules Lupeni ar putea fi campioana hunedoreanã a ediþiei 2014-2015.
Golgeteri tur 2014-2015 Liga a IV-a Hunedoara 20 goluri: Pribac (Cetate Deva) 12 goluri: Al. Constantin (Aurul Certej), Pepenar (ªoimul Bãiþa) 9 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila) 8 goluri: D. Ursachi (Jiul), Sg. Maier (C.S. Vulcan) 7 goluri: I. Filip (Hercules Lupeni), Stãnculea (Victoria Cãlan), I. Coldea (C.S. Vulcan), Bobby Buna (Gloria Geoagiu)
Liga a V-a Hunedoara 12 goluri: Tomoni
(Cetate Rãchitova) 8 goluri: Tr. Biriº (Mãgura Pui), Roºca Sora (Sântãmãria Orlea) 7 goluri: Ov. Tãºalã (Sargeþia Bretea Românã) 6 goluri: Kaizer (Unirea Gen. Berthelot), A. Dediu (Cerna L. Cernii), Cr. Anuþescu (Dacia Boºorod), D. Miclãuº (Sargeþia Bretea R.) 5 goluri: Daniel Pau (Mãgura Pui), Tãmãºiloni, Fl. Morar (Cetate Rãchitova), E. Bãiconi (Rãchitova), Ov. Stoica (Unirea Gen. Berthelot), D. Ichim (Sântãmãria Orlea), Sorobete (Cerna Lunca cernii), Mailat (Sargeþia Bretea Românã)
Tomoni 5 al marcatorilor, pe locul 3 (Liga a IV-a) cu petrileanul Adrian Dolha, la o distanþã de 11 goluri de poziþia lui Pribac. Aceeaºi echipã-revelaþie a Petrilei „dã” locul 1 la juniorii A1 (18-19 ani) din Liga a IV-a, unde Andrei Cozac conduce cu 17 goluri. E un lucru bun pentru petrileni, care la acest nivel, în Top 5, îi mai au pe Boldizsar (locul 3 cu 12 goluri) ºi Pãtrãºcoiu (locul 5 cu 9 goluri). Celelalte echipe din Valea Jiului la acest nivel de juniori îi mai au pe A. Pârvulescu ºi G. Rãdulescu, ambii de la C.S. Vulcan ºi pe Pãduraru de la Jiul Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU Liga a IV-a Hunedoara – juniori 17 goluri: Andrei Cozac (Inter Petrila) 15 goluri: Proteasa (Aurul Certej), B. Brânduºa (Cetate Deva) 12 goluri: M. Lungu (Victoria Cãlan), Boldizsar (Inter Petrila) 11 goluri: Denis Pop (Aurul Certej), Tr. Ionaºcu (Victoria Cãlan), A. Pîrvulescu (C.S. Vulcan) 9 goluri: D. Leucian (Aurul Brad), M. Niþu (Aurul Certej), G. Rãdulescu (C.S. Vulcan), Pãduraru (Jiul), R. Hordea (Cetate Deva), I. Ardelean (Ret. Haþeg), Pãtrãºcoiu (Inter Petrila), R. Paul (Gloria Geoagiu), Al. Pojoni (Gloria Geoagiu)