Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 771
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Patru persoane susþin teza de doctorat la UPET
N
oi doctori la Universitatea Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior organizeazã, vineri, 9 ianuarie, o nouã sesiune pentru susþinerea tezelor de doctorat. Patru persoane vor obþine titlul de doctor dupã aceastã etapã. Este vorba de doi ingineri, de un chimist ºi de un fizician. Douã dintre tezele de doctorat au legãturi cu industria judeþului Hunedoara. Una dintre acestea face referire la studiul fiabilitãþii echipamentelor miniere de preparare, în vederea stabilirii posibilitãþilor de îmbunãtãþire a acesteia, iar cea de-a doua la studiul privind riscurile de mediu generate de depozitele de cenuºã ºi zgurã de la S.C.
ELECTROCENTRALE Deva S.A. ºi mãsuri de prevenire a acestora. În decursul anului trecut alte 16 persoane au obþinut titlul de doctor la Universitatea din Petroºani. Înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de doctorat într-un domeniu specific se face indiferent de domeniul în care a fost dobânditã diploma de licenþã sau de masterat. Monika BACIU
Turism în Parâng:
5 la zi, sute la negru
D
oar 5 cabane fac turism ºi cazeazã oameni în staþiunea Parâng. Asta o spun statisticile celor care ºi încaseazã impozite pentru aceastã activitate. În total, în zona de agrement sunt peste 400 de cabane, dar pe persoanã fizicã ºi, deci, neplãtitori de taxe. >>> PAGINA A 3-A
Patinoar la Universitate din cauza gerului
C
ampingul Universitãþii din Petroºani s-a transformat în patinoar ºi nu le-a fost deloc uºor celor care au încercat sã urce miercuri dimineaþã în Dealul Institului, din cauza gheþii. Totul s-a petrecut din vina unor defecþiuni generate, cel mai probabil, de gerul cumplit de peste noapte. În fapt, canalul de la bazinul de colectare al apei din zona de agrement Brãdet a refulat în noaptea de marþi spre miercuri, pentru cã nu au fost luate
mãsuri din timp, s-au format þurþuri ºi aºa apa a curs la vale timp de câteva ore. ªi pentru cã nu era suficient, temperaturile ce au scãzut sub -20 C, au îngheþat totul, iar în parcarea de la Rectorat era miercuri dimineaþã un strat
gros de gheaþã. „În jurul orei 5,00, miercuri, am fost anunþat de cãtre bãieþii de la tehnic cã preaplinul de la segmentul de la coloana de alimentare cu apa potabilã a refulat pe segmentul de stradã în zona dintre Sala
de Sport ºi Rectorat. Am mobilizat tot personalul din cadrul serviciului tehnic ºi am trecut la degajarea parcãrii. I-am anunþat pe cei de la Apa Serv, din fericire cunoºteau situaþia ºi ºtiau cã în jurul orei 3,30 refulase acel castel de apã”, a spus Marius Cucãilã, ºef al Serviciului Patrimoniu din cadrul Universitãþii Petroºani. Reprezentanþii societãþii Apa Serv Valea Jiului spun cã ºi temperaturile extreme de peste noapte au contribuit la inundarea parcãrii ºi cred cã þurþurii formaþi la bazin au fãcut ca acesta sã refuleze. „O reþea de canalizare a
refulat în zona Universitãþii ºi a inundat parcarea. S-a intervenit pentru remedierea problemei ºi am ºi solicitat sprijinul primãriei pentru ca sa se elibereze zona de gheaþã. Este o problemã mai veche, este un sistem vechi, poate ºi din cauza gerului s-au forma sloiuri de gheaþã, care au dus la refulare ºi, implicit la inundarea parcãrii”, a spus Florin Donisã, ºef Departament Exploatare Apa Serv. Nu este prima datã când parcarea Universtitãþii din Petroºani a fost inundatã, dar acum a fost mai greu, din cauzã cã totul a îngheþat foarte repede. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Demersuri fãrã sfârºit pentru primele minerilor
C
hiar dacã pentu anul trecut problema primelor de vacanþã pentru mineri s-a rezolvat, cu chiu, cu vai, în ansamblul ei situaþia nu este încã lãmuritã. Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic
Hunedoara, încearcã ºi acum, dupã de luni de zile de discuþii sterile, sã rezolve problema primelor de vacanþã pentru mineri. Anul trecut, cu proteste ºi ameninþãri cu greva ori blocãri în subteran, primele s-au plãtit, însã situaþia în ansamblul ei este tot încâlcitã. „Sindicatul Muntele continuã demersurile
Pânã sã se închidã
Minele neviabile din Valea Jiului riscã sã rãmânã fãrã personal!
P
rogramul de închidere a minelor neviabile ar putea fi torpilat de reducerile de personal, atrag atenþia reprezentanþii Sindicatului “Huila”, reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului. Sindicaliºtii au solicitat, în mod oficial, Consiliului Concurenþei reducerea la jumãtate a numãrului de disponibilizãri prevãzute pentru acest an în programul de închidere a minelor de cãrbune considerate neviabile, respectiv Paroºeni, Uricani ºi Petrila. Aproape 700 de persoane ar urma sã pãrãseascã sistemul în acest an, astfel cã programul de închidere elaborat pentru cele trei exploatãri miniere se va afla în imposibilitatea de a fi dus la bun sfârºit pânã în anul 2018. “Programul de închidere pentru anul 2015 prevede disponibilizarea a 695 de persoane de la SNIMVJ, dar dacã ar pleca aceºti oameni nu s-ar mai putea respecta condiþiile din acest proiect elaborat în anii 2010-2011 ºi aprobat ulterior de Uniunea Europeanã. Considerãm cã programul de închidere este depãºit acum de realitãþile din teren. Prin urmare, împreunã cu conducerea societãþii am solicitat Consiliului Concurenþei reducerea numãrului de disponibilizãri pentru anul în curs la 350 de persoane”, a declarat preºedintele Sindicatului ‘Huila’, Lazslo Domokos. Reprezentanþii Sindicatului Huila au depus un memorandum în acest sens ºi aºteaptã rãspuns, care sperã sã le fie favorabil. De asemenea, s-a mai solicitat prelungirea perioadei de acordare a facilitãþilor pentru pensionarii mineri la energie electricã ºi bonurile de cãrbune pentru aceºtia, în condiþiile în care nu ar fi nevoie de sume suplimentare de bani, ci doar de realocarea unor fonduri ce nu au fost cheltuite. La minele Paroºeni, Uricani ºi Petrila mai lucreazã acum 1.700 de salariaþi, iar reducerea numãrului acestora cu 695 de persoane ar fi de naturã sã afecteze îndeplinirea obiectivelor stabilite în programul de producþie ºi închidere. Potrivit programului amintit, de la Paroºeni ºi Uricani mai trebuie extrasã huilã pânã în anul 2017 inclusiv, iar în anul 2018 se vor efectua lucrãri de închidere a abatajelor. Pentru Mina Petrila, anul 2015 ar fi ultimul în care se mai extrage cãrbune. Car men COSMAN-PREDA
pentru ca salariaþii sa poatã beneficia de prima de vacanþã. Din luna decembrie 2014 am solicitat administraþiei întrunirea comisiilor pentru a gãsi o soluþie, dar încã nu am primit rãspuns”, a precizat liderul minerilor ºi energeticienilor, Petre Nica. În paralel, pe rolul Tribunalului Hunedoara merge mai departe ºi procesul intentat administraþiei CEH tot din aceastã cauzã. Practic, Biroul Executiv al Sindicatului „Muntele” a decis acþionarea în judecatã
a Complexului Energetic Hunedoara pe motiv cã nu s-a respectat Contractul Colectiv de Muncã în ceea ce priveºte primele de vacanþã. Adaosurile salariale sunt prevãzute în CCM –ul negociat ºi parafat de adminsitraþia CEH ºi sindicate, însã plata acestora stã sub semnul întrebãrii dupã o bâlbã a guvernanþilor. Este vorba despre adoptarea Legii 94/2014, care prevede acordarea voucherelor de vacanþã în locul primelor Numai cã, în bugetul
de venituri ºi cheltuilei al CEH aceste vouchere nu sunt prevãzute, dar în schimb apar primele de vacanþã. Sindicaliºtii susþin însã cã atâta timp cât existã societãþi cu capital integral de stat care acordã prima de concediu aºa cum ea este reglementatã în contractele colective de muncã, fãrã sã þinã
ITM nu îºi modificã organigrama în Valea Jiului
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
O
rganigrama ITM din Valea Jiului nu se modificã. Asta chiar dacã existã acum dezbateri ce vizeazã comasarea a douã servicii, respectiv ITM ºi Agenþia pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã. Situaþia la noi nu se schimbã ºi asta pentru cã posturile, chiar ºi comasate, sunt suficiente. Angajaþii de la Inspectoratul Teritorial de Muncã (ITM) ºi de la Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã (AJPIS), ar putea sã fie comasaþi într-o singurã organigramã. Cele douã instituþii au fost comasate, urmând a fi înfiinþatã Direcþia Judeþeanã de Muncã ºi Securitate Socialã (DJMSS), însã, pentru Valea Jiului lucrurile nu se modificã. „Aºa cum scrie în HG, care dupã cum se ºtie este în dezbatere publicã, s-a stabilit ºi numãrul de posturi. El este aproximativ la fel cu numãrul de posturi rezultat prin însumarea numãrului de posturi a celor douã instituþii care se comaseazã. Mai mult, scrie atât în HG, cât ºi în Ordonanþã, cã nimeni nu îºi va pierde postul”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din
cont de prevederile legii amintite, ºi CEH-ul trebuie sã respecte ceea ce a prevãzut ºi negociat în Contractul Colectiv de Muncã. Conform negocierilor dintre sindicate ºi administraþie, prima de vacanþã are un cuantum de 1900 de lei brut. Car men COSMAN-PREDA
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ cadrul ITM Valea Jiului. La nivel naþional, va fi înfiinþatã Agenþia Naþionalã pentru Inspecþia Muncii ºi Securitate Socialã, care va funcþiona în subordinea Ministerului Muncii. Agenþia va fi condusã de un secretar de stat numit de premier la propunerea ministrului Muncii ºi va prelua personalul celor douã structuri comasate, cu încadrarea în numãrul maxim de posturi. Inspectorii ITM cred cã doar la nivel judeþean, sau central, vor fi posturi care vor disponibiliza personal. „Noi suntem un serviciu, vor rãmâne birouri, agenþii locale, deci structurile locale nu se desfiinþeazã. Aºa cum scrie în hotãrâre, nu se desfiinþeazã nici posturile, deci nu cred cã vom fi afectaþi în teritoriu de înfiinþarea noii structuri”, a mai spus Ileana Bodea. Inspectorii de muncã au mai fost „comasaþi” acum câþiva ani, când s-a fãcut alipirea de Inspecþia Socialã. ITM avea ºi inspector social, dar s-a dovedit a fi nerentabilã aceastã împãrþire ºi asupra ei s-a revenit dupã doar câteva luni. Diana MITRACHE
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Turism în Parâng: 5 la zi, sute la negru
D
oar 5 cabane fac turism ºi cazeazã oameni în staþiunea Parâng. Asta o spun statisticile celor care ºi încaseazã impozite pentru aceastã activitate. În total, în zona de agrement sunt peste 400 de cabane, dar pe persoanã fizicã ºi deci neplãtitori de taxe. Deºi Parângul e înþesat de cabane ºi pensiuni turistice, oficial doar în 5 dintre ele se desfãºoarã turism cu acte în regulã. Asta chiar dacã ºi restul proprietarilor cazeazã neoficial doritori de vacanþe ºi mini vacanþe la munte în Parâng. La taxe locale, însã, se prezintã mereu doar proprietarii a 5 dintre ele. „Persoanele juridice care îºi
desfãºoarã activitatea hotelierã în Parâng, acestea sunt în numãr de 5 din care una este în insolvenþã, dar ºi-au achitat în totalitate
taxa hotelierã. Aºa cum este prevãzutã în HCL, ea este de 1% din taxele de cazare practicate în masivul Parâng sau la Rusu”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºefa Biroului Impozite ºi Taxe Locale din Parâng. Taxele sunt percepute pentru cei care ºi-
au fãcut actele pe un anume cod CAEN, care presupune cazare ºi masã, iar cei care ar trebui sã le urmãreascã activitatea sunt cei de la Administraþia financiarã, pentru cã cifrele oficiale sunt cu totul altele. „În total avem 410 cabane. La Rusu - 194 ºi în Parângul Mic -
216. Deci în total 410 cabane. Sunt deþinute de persoane fizice care nu sunt obligate la plata taxelor hoteliere. Prin HCL, prin Codul Fiscal, persoanele fizice nu sunt obligate sã plãteascã taxa hotelierã, ci numai persoanele juridice. Ar trebui ca Administraþia Financiarã sã îi con-
Pretenþii de Austria, în condiþii de România
H
aosul din Straja continuã ºi în acest an din cauza lipsei parcãrilor, deºi cabanierii ºi proprietarii de cabane fac tot ce pot ca turiºtii sã se simtã cât mai bine.
La sfârºitul sãptãmânilor mii de turiºti se aflã în staþiunea montanã din Straja, iar o parte dintre aceºtia vor sã urce cu autoturismele pânã sus în munte. Acest lucru îngreuneazã circulaþia în zonã ºi duce la producerea haosului. Edilii locali spun cã se gândesc sã realizeze o parcare la baza telegondolei. “În fiecare an sunt probleme cu parcãrile în Straja. ªi weekendul trecut au fost mii de
troleze ºi sã le ia cota de 16%, cred, din veniturile încasate prin aceste activitãþi. Deci nu noi, primãria, urmãrim veniturile acestea”, a mai precizat Ioana Mãrgulescu. Oficial aºa stau lucrurile, dar, la o simplã cãutare pe Google, pe un singur site, gãsim 29 de oferte de cazare în Parâng, de la Rusu, pânã sus în zona ANEFS, vezi linkul http://www.turistinfo.r o/parang/cazarehoteluri-vile-pensiuniparang.html. Ca sã te cazezi în Parâng, plãteºti între 60 ºi 160 de lei ºi, e drept, nu toþi cabanierii oferã ºi masã turiºtilor. Diana MITRACHE
Cãlãtorii cu trenurile zãpezii mai ieftine
C
FR Cãlãtori a lansat la data de 1 ianuarie 2015 oferta de cãlãtorie Trenurile Zãpezii 2015.
turiºti, iar sus în munte a fost aglomerat din cauza celor care au urcat cu maºinile. Ne gândim ca la primãvarã sã facem o parcare la baza telegondolei. Avem terenul, însã sã vedem cum stãm cu banii”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Parcarea ce vor sã o realizeze edilii locali ar avea o capacitate de 2000 de locuri. Nu de
puþine ori ºi intervenþia echipajelor medicale a fost îngreunatã din cauza celor ce parcheazã la baza pârtiilor. La baza telegondolei a fost instalatã o barierã pentru a limita numãrul celor care vor sã ajungã cu autoturismele pânã la baza telegondolei. Acolo se gãseºte o parcare, însã numãrul de locuri este limitat. Mai mult, cei care urcã cu autoturismele pânã la cabanele din munte nu fac altceva decât sã încurce. Ambulanþele trebuie sã stea pânã în momentul în care drumul este eliberat de conducãtorii autor indolenþi. De fapt, aceasta este ºi opinia cabanierilor care îi catalogheazã pe unii turiºti ca fiind indolenþi. O staþiune cu aspiraþii austriece trebuie sã gãseascã soluþii de detaliu.
Apariþia în Lupeni la la baza muntelui a unui complex hotelier, refacerea drumului principal de acces la staþiune sau pachete turistice pentru sezonul de varã ar contribui la atragerea unui numãr mai mare de turiºti. Straja este o staþiune nouã cu mare potenþial turistic, care poate deveni peste ani un nume emblematic pentru turismul românesc, ºi poate contribui pentru transformarea Vaii Jiului într-o nouã Vale a Prahovei odatã cu declinul zonei carbonifere. O sistematizare a staþiunii Straja este necesarã pentru dispariþia cocioabeler construite la începuturi, ºi apariþia de complexe turistice hoteliere care sã ofere confort ºi posibilitãþi multiple de recreere cu grad mai ridicat de ocupare. Monika BACIU
Iubitorii sporturilor de iarnã, ºi nu numai, beneficiazã în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2015, de reduceri tarifare atractive la trenurile spre ºi dinspre cele mai cãutate staþiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroºani – pentru staþiunile Parâng ºi Straja. Reducerile tarifare sunt urmãtoarele: - 25% pentru cãlãtoriile cu punct de sosire / plecare într-una dintre staþiunile montane de pe ruta Sinaia-Braºov. Reducerea este valabilã de luni pânã joi, la clasa a 2-a. - 25% pentru cãlãtoriile cu punct de sosire / plecare din Vatra Dornei ºi Petroºani. Reducerea este valabilã de luni pânã joi, la clasa a 2-a. - 31% - 56% în toate zilele sãptãmânii, la trenurile InterRegio care circulã pe Valea Prahovei pe rute între Sinaia - Braºov ºi retur. Înainte de cãlãtorie, responsabilii CFR Cãlãtori recomandã tuturor pasagerilor sã se asigure cã au achiziþionat bilet pentru evitarea taxãrii suplimentare în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementãrilor în vigoare.
4 Actualitate
Gerul Bobotezei a sporit numãrul intervenþiilor echipelor Apa Serv Valea Jiului erul din noaptea de marþi spre miercuri G a fãcut ca numãrul intervenþiilor echipelor de la operatorul de apã ºi canal sã creascã vertiginos. Pe lângã îngheþarea unor branºamente, echipele au avut de intervenit la captãrile de apã, de unde se face alimentarea întregii zone.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Zeci de apeluri au fost înregistrate la dispeceratul SC Apa Serv Valea Jiului, dupã temperaturile extreme înregistrate în Valea Jiului, oamenii solicitând ajutorul echipelor de intervenþie din cauzã cã le-au îngheþat reþele de apã potabilã. Directorul tehnic al operatorului de apã spune cã s-a prevãzut din timp cã vor fi
necesare foarte multe intervenþii ºi echipele au fost mobilizate pentru a nu fi pusã în pericol alimentarea cu apã. ”Unele intervenþii sunt curente, dar avem ºi intervenþii caracteristice perioadei reci. Branºamente îngheþate, chiar acum am fost în Colonie, la o gospodãrie nelocuitã, unde curgea apa. Nu avem ceva foarte grav, canale înfundate cum a fost la Institut. S-a desfundat imediat ºi pentru cã a ieºit apa în parcare, am cerut ajutorul primãriei. Cu utilajele de deszãpezire de la primãrie am înlãturat ºi gheaþa for-
matã dupã ce a fost desfundat canalul”, a declarat directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa.
A
tenþie sporitã la captãri
Gerul nãprasnic punea în pericol alimentarea cu apã a întregii regiuni dacã nu s-ar fi intervenit la timp pentru a menþine în funcþiune cap-
tãrile de apã. ”Prin captãri, þinând cont de faptul cã este perioada rece, se intervine mult mai des. Pe la Captarea Polatiºte trebuie mers mult mai des decât de obicei. Aceste intervenþii le facem de foarte mulþi ani, sunt caracteristice acestei perioade. La captãri se adunã gheaþã în gura prizei de captare ºi trebuie spartã în permanenþã. Sunt locuri la captãri unde se intervine mai uºor cum ar fi Taia ºi Jieþ, dar sunt ºi cele unde accesul este mai greoi cum este la Polatiºte ºi izvorul”, explicã directorul Donisa. Cele mai multe intervenþii provocate de ger au fost înregistrate în prima zi din acest an, la dispeceratul Apa Serv Valea Jiului fiind înregistrate peste 100 de solicitãri din care la circa 70 a fost nevoie sã se intervinã.
Chiar ºi aºa, zeci de petroºãneni au fost nevoiþi sã iasã din case. Motivele au fost dintre cele mai diverse. Unii aveau de mers la medic, iar alþii pur ºi simplu nu au simþit frigul. “Trebuie sã ies din casã cã merg la spital la control. Nu am de ales, indiferent cât de frig
D
eºi, cu începere din data de 5 ianuarie, abonaþii cantinei de ajutor social din Petroºani urmau sã revinã la programul de hranã caldã acest lucru nu s-a întâmplat. Asta deoarece magazionera care repartiza porþiile de mâncare se aflã în concediu medical. Prin urmare, vineri,
este trebuie sã ajung la medic”, ne spune un petroºãnean. “Acum nici nu este aºa de frig chiar dacã sunt -19 grade. Înainte, pe vremuri, era mai frig. Am prins vremuri când ne îngheþa vinul în beci. Atunci era frig nu acum”, spune un alt petroºãnean. Expunerea prelungitã la frig poate cauza hipotermie, degerãturi, dar ºi probleme legate de starea psihicã precum somnolenþa, pierderi de memorie, dificultãþi de vorbire, iar pe vreme friguroasã se pierde pînã la 50% din
cãldura corpului prin extremitãþi. Medicii le recomandã tuturor sã evite pe cît posibil deplasãrile atunci cînd temperaturile exterioare sînt scãzute. Persoanele vîrstnice, în special cele cu afecþiuni cardiace ºi respiratorii, trebuie sã evite deplasãrile ºi frecventarea locurilor aglomerate care creeazã
D
eszãpezirea este îngreunatã de conducãtorii auto. Parcãrile insuficiente, dar ºi conducãtorii auto care îºi parcheazã vehiculele pe marginea drumului îngreuneazã acþiunea de deszãpezire. Spre exemplu, pe bulevardul de la Petroºani în fiecare an se iveºte aceeaºi problemã ºi anume cea a deszãpezirii primei benzi.
Maximilian GÂNJU
Valea Jiului a încremenit de frig G er de crapã pietrele. Valea Jiului se aflã de ieri sub zodia gerului. Termometrele au indicat, miercuri dimineaþa, -19 grade.
Deszãpezire printre maºini
premisele decompensãrii în condiþii de temperaturi scãzute. De asemenea, o atenþie specialã trebuie acordatã copiilor, iar pãrinþii sînt rugaþi sã evite transportul acestora pe distanþe lungi în vehicule fãrã posibilitãþi de climatizare ºi neechipate corespunzãtor. Monika BACIU
Tot hranã rece la cantina socialã 9 ianuarie, cele 57 de familii care primesc mâncare de la cantina din cartierul Colonie, vor intra în posesia altor porþii (tot) de hranã rece. “Din pãcate, doamna care distribuia hrana caldã are probleme de sãnãtate ºi este în concediu medical. Pânã vom putea angaja o altã persoanã vom distribui doar hranã rece. Vineri vom face aceastã
„Nu am întâmpinat probleme deosebite în procesul de deszãpezire al strãzilor din municipiul Petroºani, dar sunt zone destul de aglomerate cum ar fi parcãrile, ori Bulevardul 1 Decembrie 1918 în zonele centrale, unde sunt parcate foarte multe maºini ºi acolo întâmpinãm mici probleme. Pe aceastã cale rog cetãþenii municipiului Petroºani care deþin autoturisme ca în momentul în care vãd cã intrã utilajele de deszãpezire în zonele respective sã dea curs ºi sã ne ajute ºi pe noi în acest sens, sã-ºi mute maºinile din parcare sã se poatã face deszãpezirea ca sã se poatã circula în regim normal”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Conducãtorii auto nu sunt sancþionaþi de municipalitate însã aceºtia sunt rugaþi sã îºi mute autoturismele pentru ca deszãpezirea sã se realizeze în condiþii optime. Monika BACIU repartizare de alimente. Hrana este pentru 14 zile deci, începând din 6 ianuarie (o dãm retroactiv) ºi pânã pe 19 ianuarie, inclusiv. La ora actualã avem, în acest program, 57 de familii cu 102 porþii de mâncare”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul primãriei municipiului Petroºani. De aceastã datã, o porþie de hranã rece constã în 3 pâini, câte
un kilogram de cârnaþi, slãninã, cremvurºti, parizer, ficat de pui, orez, mãlai, ulei, fasole, câte douã kilograme de carne de porc ºi pulpe de pui, 500 de grame de unturã precum ºi o conservã de fasole ºi carne de porc. Pentru a intra în posesia alimentelor, care sunt plãtite din bugetul local, beneficiarii trebuie sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Mir cea NISTOR
Persoanele fãrã adãpost cãutate de poliþiºtii locali L
a temperatura înregistratã în Petroºani, de minus 22 de grade Celsius, mulþi dintre boschetarii descoperiþi de poliþiºtii locali erau aproape inconºtienþi.
sau la adãpostul de noapte din cadrul municipalitãþii. ”Avem în aceste zile extrem de geroase mai multe patrule care ”periazã” municipiul, atât noaptea cât ºi ziua. Verificãm mai ales zonele unde ºtim cã
stau persoane fãrã adãpost, însã ºi alte locaþii unde ar putea sã se refugieze cum ar fi þevile de termoficare din Aeroport. Pânã acum am dus mai multe persoane la adãpost. Spre exemplu, o femeie care stãtea
Poliþia Localã Petroºani ºi-a intensificat raziile în aceste zile în care au fost înregistrate temperaturi extreme, pentru a-i descoperi pe cei care-ºi duc zilele pe strãzile din municipiu. Poliþiºtii spun cã mulþi dintre ei riscau sã moarã înghetaþi dacã nu erau gãsiþi la timp. Astfel, mai multe persoane fãrã adãpost au fost culese de pe strãzi ºi duse la spital
într-o anexã improvizatã, în zona Mignon, era aproape îngheþatã. Am solicitat ambulanþa ºi am dus-o la spital, iar noi încercãm sã-i descoperim ºi sã-i convingem sã vinã la adãpost. Nu-i putem lua cu forþa, pentru cã sunt ºi unii care refuzã, însã o fac pe propria rãspundere. Avem un registru în care ei semneazã cã refuzã sã vinã la adãpost”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Adãpostul din cadrul municipalitãþii are amenajate cinci locuri pentru persoanele fãrã adãpost. În caz de necesitate mai spune sursa citatã, mai este disponibilã o locaþie încãlzitã ºi poate fi în orice moment amenajatã pentru cei fãrã adãpost. Maximilian GÂNJU
În Bulgaria, Valeriu Butulescu câºtigã “Premiul Internaþional Aleko”
A
genþia bulgarã de presã BTA transmite:” Scriitorul român Valeriu Butulescu a câºtigat în acest an “Premiul Internaþional Aleko” pentru prozã scurtã satiricã. Premiul poartã numele scriitorului Aleko Konstantinov (1863-1897), nãscut la Svistov, pe Dunãre, localitate unde are loc anual un festival care marcheazã ziua sa de naºtere. Competiþia literarã din acest an a întrunit 25 de scriitori din 16 þãri: Rusia, Israel, Armenia,
România, Serbia, Macedonia, Republica Cehã, Ucraina, Bosnia ºi Herþegovina, Brazilia, Oman, Bashkiriya, Franþa, Polonia, Germania ºi Slovenia. Juriul, prezidat de criticul literar Plamen Doinov a acordat Marele Premiu lui Valeriu Butulescu, pentru proza scurtã “În tren”. Butulescu este cunoscut pentru aforismele sale, care au apãrut sub formã de carte în peste 50 de limbi, iar 11 din piesele sale de teatru au fost jucate pe diverse scene. Festivalul din acest an marcheazã 152 de ani de la naºterea lui Aleko Konstantinov ºi se va desfãºura în perioada 12-13 ianuarie, cuprinzând evenimente literare, expoziþii ºi concerte.” Valeriu Butulescu a primit peste hotare numeroase premii literare, în Canada, Polonia, Italia, Bosnia ºi Herþegovina, Serbia, Grecia etc. El va participa, ca invitat de onoare, la festivitãþile din Bulgaria. Referindu-se la eveniment, Valeriu Butulescu a declarat: „Dintre premiile pe care le-am primit, douã m-au impresionat în
mod deosebit. Premiul „Kasikovic” pe care mi l-a înmânat la Belgrad legendarul ministru de externe sârb Vuk Draskovic ºi acum Premiul „Aleko Konstandinov”, din Bulgaria. Sârbul Kasikovic ºi bulgarul Konstantinov au fost scriitori satirici de mare forþã, critici nemiloºi ai politicii timpurilor lor. Amândoi au fost asasinaþi pentru curajul cu care au scris. Pe Kasikovic l-au omorât comuniºtii, pe Kostandinov, capitaliºtii. Acest aspect aratã cã puterea nu are simþul umorului, indiferent de natura ei politicã. Aratã cât e de periculoasã este meseria de scriitor satiric în lumea noastrã balcanicã.”
4 Actualitate
Gerul Bobotezei a sporit numãrul intervenþiilor echipelor Apa Serv Valea Jiului erul din noaptea de marþi spre miercuri G a fãcut ca numãrul intervenþiilor echipelor de la operatorul de apã ºi canal sã creascã vertiginos. Pe lângã îngheþarea unor branºamente, echipele au avut de intervenit la captãrile de apã, de unde se face alimentarea întregii zone.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Zeci de apeluri au fost înregistrate la dispeceratul SC Apa Serv Valea Jiului, dupã temperaturile extreme înregistrate în Valea Jiului, oamenii solicitând ajutorul echipelor de intervenþie din cauzã cã le-au îngheþat reþele de apã potabilã. Directorul tehnic al operatorului de apã spune cã s-a prevãzut din timp cã vor fi
necesare foarte multe intervenþii ºi echipele au fost mobilizate pentru a nu fi pusã în pericol alimentarea cu apã. ”Unele intervenþii sunt curente, dar avem ºi intervenþii caracteristice perioadei reci. Branºamente îngheþate, chiar acum am fost în Colonie, la o gospodãrie nelocuitã, unde curgea apa. Nu avem ceva foarte grav, canale înfundate cum a fost la Institut. S-a desfundat imediat ºi pentru cã a ieºit apa în parcare, am cerut ajutorul primãriei. Cu utilajele de deszãpezire de la primãrie am înlãturat ºi gheaþa for-
matã dupã ce a fost desfundat canalul”, a declarat directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa.
A
tenþie sporitã la captãri
Gerul nãprasnic punea în pericol alimentarea cu apã a întregii regiuni dacã nu s-ar fi intervenit la timp pentru a menþine în funcþiune cap-
tãrile de apã. ”Prin captãri, þinând cont de faptul cã este perioada rece, se intervine mult mai des. Pe la Captarea Polatiºte trebuie mers mult mai des decât de obicei. Aceste intervenþii le facem de foarte mulþi ani, sunt caracteristice acestei perioade. La captãri se adunã gheaþã în gura prizei de captare ºi trebuie spartã în permanenþã. Sunt locuri la captãri unde se intervine mai uºor cum ar fi Taia ºi Jieþ, dar sunt ºi cele unde accesul este mai greoi cum este la Polatiºte ºi izvorul”, explicã directorul Donisa. Cele mai multe intervenþii provocate de ger au fost înregistrate în prima zi din acest an, la dispeceratul Apa Serv Valea Jiului fiind înregistrate peste 100 de solicitãri din care la circa 70 a fost nevoie sã se intervinã.
Chiar ºi aºa, zeci de petroºãneni au fost nevoiþi sã iasã din case. Motivele au fost dintre cele mai diverse. Unii aveau de mers la medic, iar alþii pur ºi simplu nu au simþit frigul. “Trebuie sã ies din casã cã merg la spital la control. Nu am de ales, indiferent cât de frig
D
eºi, cu începere din data de 5 ianuarie, abonaþii cantinei de ajutor social din Petroºani urmau sã revinã la programul de hranã caldã acest lucru nu s-a întâmplat. Asta deoarece magazionera care repartiza porþiile de mâncare se aflã în concediu medical. Prin urmare, vineri,
este trebuie sã ajung la medic”, ne spune un petroºãnean. “Acum nici nu este aºa de frig chiar dacã sunt -19 grade. Înainte, pe vremuri, era mai frig. Am prins vremuri când ne îngheþa vinul în beci. Atunci era frig nu acum”, spune un alt petroºãnean. Expunerea prelungitã la frig poate cauza hipotermie, degerãturi, dar ºi probleme legate de starea psihicã precum somnolenþa, pierderi de memorie, dificultãþi de vorbire, iar pe vreme friguroasã se pierde pînã la 50% din
cãldura corpului prin extremitãþi. Medicii le recomandã tuturor sã evite pe cît posibil deplasãrile atunci cînd temperaturile exterioare sînt scãzute. Persoanele vîrstnice, în special cele cu afecþiuni cardiace ºi respiratorii, trebuie sã evite deplasãrile ºi frecventarea locurilor aglomerate care creeazã
D
eszãpezirea este îngreunatã de conducãtorii auto. Parcãrile insuficiente, dar ºi conducãtorii auto care îºi parcheazã vehiculele pe marginea drumului îngreuneazã acþiunea de deszãpezire. Spre exemplu, pe bulevardul de la Petroºani în fiecare an se iveºte aceeaºi problemã ºi anume cea a deszãpezirii primei benzi.
Maximilian GÂNJU
Valea Jiului a încremenit de frig G er de crapã pietrele. Valea Jiului se aflã de ieri sub zodia gerului. Termometrele au indicat, miercuri dimineaþa, -19 grade.
Deszãpezire printre maºini
premisele decompensãrii în condiþii de temperaturi scãzute. De asemenea, o atenþie specialã trebuie acordatã copiilor, iar pãrinþii sînt rugaþi sã evite transportul acestora pe distanþe lungi în vehicule fãrã posibilitãþi de climatizare ºi neechipate corespunzãtor. Monika BACIU
Tot hranã rece la cantina socialã 9 ianuarie, cele 57 de familii care primesc mâncare de la cantina din cartierul Colonie, vor intra în posesia altor porþii (tot) de hranã rece. “Din pãcate, doamna care distribuia hrana caldã are probleme de sãnãtate ºi este în concediu medical. Pânã vom putea angaja o altã persoanã vom distribui doar hranã rece. Vineri vom face aceastã
„Nu am întâmpinat probleme deosebite în procesul de deszãpezire al strãzilor din municipiul Petroºani, dar sunt zone destul de aglomerate cum ar fi parcãrile, ori Bulevardul 1 Decembrie 1918 în zonele centrale, unde sunt parcate foarte multe maºini ºi acolo întâmpinãm mici probleme. Pe aceastã cale rog cetãþenii municipiului Petroºani care deþin autoturisme ca în momentul în care vãd cã intrã utilajele de deszãpezire în zonele respective sã dea curs ºi sã ne ajute ºi pe noi în acest sens, sã-ºi mute maºinile din parcare sã se poatã face deszãpezirea ca sã se poatã circula în regim normal”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Conducãtorii auto nu sunt sancþionaþi de municipalitate însã aceºtia sunt rugaþi sã îºi mute autoturismele pentru ca deszãpezirea sã se realizeze în condiþii optime. Monika BACIU repartizare de alimente. Hrana este pentru 14 zile deci, începând din 6 ianuarie (o dãm retroactiv) ºi pânã pe 19 ianuarie, inclusiv. La ora actualã avem, în acest program, 57 de familii cu 102 porþii de mâncare”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul primãriei municipiului Petroºani. De aceastã datã, o porþie de hranã rece constã în 3 pâini, câte
un kilogram de cârnaþi, slãninã, cremvurºti, parizer, ficat de pui, orez, mãlai, ulei, fasole, câte douã kilograme de carne de porc ºi pulpe de pui, 500 de grame de unturã precum ºi o conservã de fasole ºi carne de porc. Pentru a intra în posesia alimentelor, care sunt plãtite din bugetul local, beneficiarii trebuie sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Mir cea NISTOR
Persoanele fãrã adãpost cãutate de poliþiºtii locali L
a temperatura înregistratã în Petroºani, de minus 22 de grade Celsius, mulþi dintre boschetarii descoperiþi de poliþiºtii locali erau aproape inconºtienþi.
sau la adãpostul de noapte din cadrul municipalitãþii. ”Avem în aceste zile extrem de geroase mai multe patrule care ”periazã” municipiul, atât noaptea cât ºi ziua. Verificãm mai ales zonele unde ºtim cã
stau persoane fãrã adãpost, însã ºi alte locaþii unde ar putea sã se refugieze cum ar fi þevile de termoficare din Aeroport. Pânã acum am dus mai multe persoane la adãpost. Spre exemplu, o femeie care stãtea
Poliþia Localã Petroºani ºi-a intensificat raziile în aceste zile în care au fost înregistrate temperaturi extreme, pentru a-i descoperi pe cei care-ºi duc zilele pe strãzile din municipiu. Poliþiºtii spun cã mulþi dintre ei riscau sã moarã înghetaþi dacã nu erau gãsiþi la timp. Astfel, mai multe persoane fãrã adãpost au fost culese de pe strãzi ºi duse la spital
într-o anexã improvizatã, în zona Mignon, era aproape îngheþatã. Am solicitat ambulanþa ºi am dus-o la spital, iar noi încercãm sã-i descoperim ºi sã-i convingem sã vinã la adãpost. Nu-i putem lua cu forþa, pentru cã sunt ºi unii care refuzã, însã o fac pe propria rãspundere. Avem un registru în care ei semneazã cã refuzã sã vinã la adãpost”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Adãpostul din cadrul municipalitãþii are amenajate cinci locuri pentru persoanele fãrã adãpost. În caz de necesitate mai spune sursa citatã, mai este disponibilã o locaþie încãlzitã ºi poate fi în orice moment amenajatã pentru cei fãrã adãpost. Maximilian GÂNJU
În Bulgaria, Valeriu Butulescu câºtigã “Premiul Internaþional Aleko”
A
genþia bulgarã de presã BTA transmite:” Scriitorul român Valeriu Butulescu a câºtigat în acest an “Premiul Internaþional Aleko” pentru prozã scurtã satiricã. Premiul poartã numele scriitorului Aleko Konstantinov (1863-1897), nãscut la Svistov, pe Dunãre, localitate unde are loc anual un festival care marcheazã ziua sa de naºtere. Competiþia literarã din acest an a întrunit 25 de scriitori din 16 þãri: Rusia, Israel, Armenia,
România, Serbia, Macedonia, Republica Cehã, Ucraina, Bosnia ºi Herþegovina, Brazilia, Oman, Bashkiriya, Franþa, Polonia, Germania ºi Slovenia. Juriul, prezidat de criticul literar Plamen Doinov a acordat Marele Premiu lui Valeriu Butulescu, pentru proza scurtã “În tren”. Butulescu este cunoscut pentru aforismele sale, care au apãrut sub formã de carte în peste 50 de limbi, iar 11 din piesele sale de teatru au fost jucate pe diverse scene. Festivalul din acest an marcheazã 152 de ani de la naºterea lui Aleko Konstantinov ºi se va desfãºura în perioada 12-13 ianuarie, cuprinzând evenimente literare, expoziþii ºi concerte.” Valeriu Butulescu a primit peste hotare numeroase premii literare, în Canada, Polonia, Italia, Bosnia ºi Herþegovina, Serbia, Grecia etc. El va participa, ca invitat de onoare, la festivitãþile din Bulgaria. Referindu-se la eveniment, Valeriu Butulescu a declarat: „Dintre premiile pe care le-am primit, douã m-au impresionat în
mod deosebit. Premiul „Kasikovic” pe care mi l-a înmânat la Belgrad legendarul ministru de externe sârb Vuk Draskovic ºi acum Premiul „Aleko Konstandinov”, din Bulgaria. Sârbul Kasikovic ºi bulgarul Konstantinov au fost scriitori satirici de mare forþã, critici nemiloºi ai politicii timpurilor lor. Amândoi au fost asasinaþi pentru curajul cu care au scris. Pe Kasikovic l-au omorât comuniºtii, pe Kostandinov, capitaliºtii. Acest aspect aratã cã puterea nu are simþul umorului, indiferent de natura ei politicã. Aratã cât e de periculoasã este meseria de scriitor satiric în lumea noastrã balcanicã.”
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
E oficial: Tiberiu Balint a revenit asupra demisiei
T
iberiu Balint s-a rãzgândit ºi a renunþat la ideea demisiei, asta deºi este în cotninuare cercetat penal pentru presupuse fapte de corupþie. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au anunþat, miercuri, cã „vicepreºedintele Consiliului judeþean, Tiberiu Balint, a revenit asupra demisiei sale, prin cererea înregistratã pe data de 6 ianuarie 2015 la Registratura CJ Hunedoara. Având în vedere Legea 393/ 2004, actualizatã, privind statutul aleºilor locali, domnul Tiberiu Balint ocupã în prezent funcþia de vicepreºedinte al CJ Huendoara, suspendat, având totodatã ºi calitatea de consilier judeþean”. Tiberiu Balint a profitat, potrivit surselor noastre, de faptul cã demisia sa a rãmas „în aer”, adicã nu s-a luat act de ea în plenul Consiliului Judeþean, aºa cã gestul sãu este cât se poate de legal. La începutul lunii decembrie, Balint anunþa cã vrea sã-ºi dovedeascã nevinovãþia fãrã sã fie suspectat cã influenþeazã mersul anchetei, aºa cã a demisio-
nat din funcþia administrativã. În consecinþã, a trimis demisia preºedintelui de la acea vreme al CJH, Mircea Ioan Moloþ, ºi a precizat cã pãrãseºte fotoliul de vicepreºedinte începând cu data de 11 decembrie. Vicele CJ Hunedoara a spus cã nu vrea sã existe suspiciuni cã ar influenþa ancheta ºi vrea sã-ºi dovedeascã nevinovãþia. „În urma evenimentelor neplãcute în care am fost implicat în ultimele zile ºi pentru a-mi putea dovedi nevinovãþia fãrã a exista suspiciuni cã pot influenþa în mod negativ ancheta care este în curs, am decis ca începând cu data de 11.12.2014 sã demisionez din funcþia de vicepreºedinte al consiliului judeþean cât ºi din funcþia de consilier judeþean ales”, a precizat Tiberiu Balint
într-un comunicat de presã.
C
ercetat pentru fapte de corupþie
Alãturi de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ ºi alþi trei oameni de afaceri, Tiberiu Balint este
Flagrant la pãcãnele
A
u venit în Valea Jiului sã înºele printr-o metodã ineditã la pãcãnele. Doi bãrbaþi de 33 ºi 27 de ani au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii din Vulcan, în timp ce foloseau un dispozitiv cu ajutorul cãruia furau bani la aparatele de jocuri mecanice. Marþi au fost 3 ceasuri rele pentru doi bãrbaþi, unul din Galaþi ºi altul din Craiova, pe care poliþiºtii i-au prins cum furau la aparate. Potrivit oamenilor legii, aceºtia aveau un dispozitiv creat ingenios, cu ajutorul cãruia îºi încãrcau
cercetat într-un dosar care vizeazã infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã. În data de 3 decembrie, procurorii anticorupþie i-au dus la audieri pe preºedintele CJH, pe vicepreºedintele CJ Hunedoara Tiberiu Balint, precum ºi cei trei oameni de afaceri, pentru ca mai apoi sã fie emisã ordonanþã de reþinere pe 24 de ore pe numele acesora, în timp ce DNA a formulat ºi cerere de arestare preventivã a lor pe 30 de zile, judecatã la Tribunalul Alba. Magistraþii au respins, însã, cererea, dar DNA a atacat soluþia magistraþilor. Dosarul s-a conturat dupã ce, în data de 7 noiembrie, procurorii DNA au descins la Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi
cartela la poker. Cum au fãcut ne explicã chiar poliþiºtii. „Cele douã persoane au folosit o bancnotã lipitã cu un fir de pescuit, pe care au introdus-o în aparatele electronice de joc tip ,,poker”, contabilizând în mod fals ,,impulsuri”, iar ulterior solicitau contravaloarea acestor „impulsuri” reprezentanþilor barului, prejudiciind în acest mod
la domiciliul lui Moloþ, într-un caz de corupþie. Ulterior, procurorii DNA Alba au extins urmãrirea penalã pe numele preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, pentru sãvârºirea unor fapte de corupþie în legãturã cu acordarea unor contracte din bani publici. Mircea Moloþ este urmãrit penal pentru trafic de influenþã în formã continuatã, luare de mitã, infracþiunea de fapta persoanei care îndeplineºte o funcþie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, de a folosi influenþa ori autoritatea sa în scopul obþinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; spãlare de bani în forma instigãrii, deþinerea fãrã drept a unui document ce conþine informaþii secrete de stat. Dosarul îl vizeazã ºi pe vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, care are calitatea de suspect, pentru sãvârºirea infracþiunilor de luare de mitã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, spãlare de bani în forma instigãrii, în timp ce oamenii de afaceri ar fi implicaþi direct în aceste afaceri cu bani publici. Tiberiu Balint se aflã în arest al domiciliu. Car men COSMAN-PREDA societatea comercialã. În urma sesizãrii, poliþiºtii s-au deplasat la faþa locului, unde au identificat doi suspecþi, unul în vârstã de 27 de ani, din municipiul Craiova, ºi altul în vârstã de 33 de ani, din municipiul Galaþi, care aveau asupra lor o bancnotã de 5 lei, lipitã de un fir de pescuit din nailon transparent ºi suma de 959 lei ”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi nu erau la prima abatere ºi poliþiºtii spun cã, dupã ce ºi-au recunoscut fapta, au fãcut o scurtã contabilitate ºi au ajuns la concluzia cã au prejudiciat barul din care au furat cu aceastã metodã, cu cel puþin 1.650 de lei. Acum sunt cercetaþi pentru înºelãciune ºi riscã sã stea dupã gratii. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Termocentralele Mintia ºi Paroºeni au garantat 200 MW pe piaþa de energie, pânã în 2017
T
ermocentralele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, Mintia ºi Paroºeni au asiguratã o cantitate de 200MW pe care sã o vândã pe piaþa de energie pânã în 2017, pentru “fiabilitatea” sistemului energetic, potrivit notei de fundamentare a unui proiect de Hotãrâre de Guvern elaborat de Departamentul pentru Energie ºi lansat în dezbatere publicã. “Asigurarea accesului garantat la reþelele electrice pentru o putere de 200 MW implicã producerea unei cantitãþi anuale de energie electricã de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintã aproape 3,02% din consumul final brut al þãrii”, se aratã în notã. La un preþ de aproximativ 35 euro/MWh, Guvernul asigurã CEH un venit de circa 60 milioane de euro în anul 2015. Executivul a acordat în anul 2013, printr-o hotãrâre de guvern,( HG 138/2013)
CE Hunedoara, precum ºi CE Oltenia acces garantat la reþele pentru reglarea sistemului energetic naþional, dar prevederile hotãrârii de guvern expirau la 1 iulie 2015. Pentru CE Hunedoara accesul era garantat la o putere medie electricã de cel puþin 200 MW, iar pentru CE Oltenia – 500 MW. De asemenea, HG 138/2013 prevedea cã CE Hunedoara „are obligaþia de a furniza servicii tehnologice de sistem cãtre operatorul de transport ºi sistem la o valoare a puterii
electrice de cel puþin 400 MW”. În noul proiect de HG „obligaþiile” CE Hunedoara urcã la 500 MW.Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizeazã cã este nevoie de astfel de mãsuri din cauza creºterii “semnificative” a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producþie mai mic ºi beneficiazã ºi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, pericliteazã accesul pe piaþã a energiei
generate de unitãþi convenþionale, în special pe cãrbune. “Pe piaþa angro de energie electricã se manifestã o scãdere a preþului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (n.r. – regenerabile) nu este inclus în preþul de vânzare a energiei de cãtre producãtori. Centralele electrice din surse convenþionale, în special cele care utilizeazã cãrbune, înregistreazã costuri crescute din cauza faptului cã nu pot funcþiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datoritã duratelor lungi de pornire ºi a costurilor foarte mari”, potrivit notei de fundamentare. Complexul Energetic
Actualitate 7 Hunedoara are o putere instalatã de 1.435 MW ºi poate asigura anual aproximativ 5% din producþia naþionalã de energie. Compania are 6.619 salariaþi, dintre care 1.740 salariaþi la divizia energeticã ºi 4.720 la divizia minierã. Compania, controlatã de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinþatã în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Mintia – Deva ºi Paroºeni ºi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparþinut Companiei Naþionale a Huilei. Marius MITRACHE
Zeci de persoane trimise în judecatã în 2014 pentru fraude cu fonduri europene
Z
eci de persoane din întreaga þarã au fost trimise în judecatã de procurorii DNA în anul 2014, sub acuzaþia sãvârºirii unor infracþiuni legate de fraudarea de fonduri europene.
Dosarele au fost mai puþin mediatizate, dar sumele fraudate s-au ridicat la sute de mii de lei. Din rechizitoriile procurorilor reiese cã învinuiþii au abuzat de funcþiile lor administrative ºi s-au folosit de documente falsificate ori
au falsificat semnãturi pentru a încerca sã dovedeascã faptul cã deþin suprafeþe mai mari de teren agricol pentru care sã obþinã bani europeni, prin APIA. Beneficiari erau ei direct sau rude ori persoane apropiate lor. Marius MITRACHE
Peste 5.500 de cazuri de dispariþie au fost rezolvate în 2014 de Poliþie
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
este 5.500 de cazuri de dispariþie, au fost rezolvate în 2014 de poliþiºtii de investigaþii criminale, informeazã Poliþia Românã. Printre acestea 17 cazuri erau mai vechi de 17 ani, iar în 3525 de cazuri a fost vorba despre minori.
beneficiarilor sãi, din toate localitãþile Vãii Jiului, cã le revine obligaþþia asigurãrii termoizolaþiilor instalaþiilor de alimentare cu apã deþinute, pentru a evita problemele legate de îngheþarea acestora.
P
Potrivit Poliþiei, o parte a persoanelor date dispãrute, care nu credeau cã îºi vor mai vedea vreodatã apropiaþii, au fost gãsite în strãinãtate. În fiecare an, peste 95% dintre sesizãri privind dispariþii sunt rezolvate de poliþiºti. În 96% dintre cazuri, dispariþiile reprezintã plecãri voluntare, iar 3% sunt urmarea unor accidente (înec, accidente de tren). Pe de altã parte, tot în 2014, poliþiºtii au gãsit 2.949 de persoane care aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 405 cu mandat de arestare preventivã, 70 cu sentinþe penale, nouã evadaþi ºi 308 de persoane urmãrite de alte state, în baza unor mandate europene de arestare sau de urmãrire internaþionalã. Marius MITRACHE
COMUNICÃ
În acest sens vã sugerãm sã luaþi mãsuri de protejare a cãminelor de branºament, iar locatarii din imobilele de tip condominiu, sã asigure microclimatul corespunzãtor în casa scãrii, prin inchiderea uºii de la scarã sau, dupã caz, prin astuparea geamurilor sparte care pot duce la îngheþarea branºamentelor separate sau a instalaþiilor comune de alimentare cu apã. CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROªANI
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Ianuarie 2015
Interviu
HENÞ CU MÂNA
„La Jiul nu mai e nicio speranþã”
Durerile iernii
Din pãcate, istoria se repetã. Am stat sideraþi la început de an, acum doi ani, în 2013, sã-l auzim la o conferinþã de presã pe Alin Simota clamând moartea Jiului ºi iatã cã acum lucrurile stau aproape la fel. În aceste zile geroase de început de 2015, se ºtie mai mult ca niciodatã cã echipa Jiul Petroºani nu mai are resurse de niciun fel pentru a-i mai „motiva” pe componenþii sãi pentru o eventualã reunire a pregãtirii (!) de iarnã. Aºa cum prezintã situaþia într-un interviu acordat în numãrul de faþã antrenorul Sorin Ghiþan, la Jiul lucrurile merg din rãu în mai rãu. La stadion bate vântul, practic nu rãspunde nimeni de baza
A
materialã, apã ioc, nimic, nimic... Toþi jucãtorii Jiului au trimis „vorbã” cã nu se vor mai prezenta la echipã pentru cã nu sunt legaþi de vreun contract. Au jucat turul de campionat pe mocangealã, acum se duc sã-ºi caute locuri de muncã. Aºadar, sunt mari ºanse sã vedem din martie, când se reia returul Ligii a IV-a hunedorene, vreo echipã de juniori-rezerve care sã aparã doar la meciuri pe post de carne de tun. Pãcat. Genu TUÞU
Jiuliºti la Steaua
Dorinþele lui Nicandro
A
ctualul mijlocaº al Stelei, Nicandro Breeveld (27 ani) a jucat în urmã cu ºase ani la Jiul, în Liga a IV-a Hunedoara.
Nicandro Breeveld acordând un interviu în iulie 2014
Apoi a trecut la Gaz Metan Mediaº ºi Pandurii Tg. Jiu, dupã care antrenorul Costel Gâlcã l-a luat în vara lui 2014 la Steaua, el continuând, într-un fel, lotul fotbaliºtilor de la Jiul care au jucat la Steaua, Bicfalvi ºi Pintilii, asta ca datã mai recentã. Deºi nu a fost mereu titular, Nicandro Breeveld se aratã optimist: „Doresc sã fiu din ce în ce mai bun la antrenamente, sã demonstrez cã pot mai mult. Numai prin muncã pot sã îmi arãt adevãrata mea valoare” a spus Breeveld, jucãtorul originar din Suriham, dar trecut ºi pe la Jiul Petroºani. (Genu TUÞU)
declarã antrenorul Sorin Ghiþan
m încercat la început de an 2015 sã dezvolt o idee despre viitorul Jiului cu cel care antreneazã echipa din 2013, Sorin Ghiþan (47 ani), unul dintre foºtii jucãtori ai generaþiei talentelor locale din anii `80. Reporter: La mulþi ani, Sorin Ghiþan! Ce concluzie poþi trage dupã anul 2014? Sorin Ghiþan: Dezamãgire totalã! Dezamãgire referitor la cei care ar fi trebuit sã administreze destinele echipei, mulþumit de aportul jucãtorilor. E drept, n-a promis nimeni nimic, dar nici nu s-a implicat nimeni. Rep.: Da, dar echipa a fost preluatã de Clubul Sportiv Municipal... S.G.: Teoretic! Ne-au ajutat cu plata baremului de arbitraj ºi deplasarea echipei în campionat. Eu cred cã se putea face mai mult... Rep.: Deci locul în campionat este mulþumitor?
A
Astfel, este nevoie de un administrator, dar ºi de alte trei persoane care vor fi încadrate pe diferite funcþii. “În cadrul compartimentului bazin didactic din
cadrul SPADPP în data de 26 ºi 28 ianuarie 2015 va avea loc concursul pentru
S.G.: De departe Remus Sandu de la Jiul, apoi Drãgoescu de la Jiul, Maier de la Vulcan ºi Viºan de la ªoimul Bãiþa ºi Pribac de la Deva. Rep.: Pe cine vezi campioanã? S.G.: Hercules Lupeni îºi va întãri lotul. κi doreºte câþiva jiuliºti, pe Remus Sandu, Rãzvan Drãgoescu, Alin Farcaº, nu-i poþi þine la Jiul fãrã bani. Se va alege praful de Jiul, vom juca numai cu juniori. Rep.: Cu cei de pe locul 1? S.G.: Cu rezervele lor, cei ai lui Kanduth îºi doresc locul 1, deci va fi jale! Rep.: În cazul ãsta, despre pregãtiri... S.G.: Nici vorbã! N-avem apã, n-avem jucãtori, vreo
Sorin Ghiþan, o viaþã dedicatã Jiului 9-10 vor sã plece. Suntem ca acum doi ani, Jiul nu mai rezistã, nu intereseazã pe nimeni. E mare lucru dacã ne putem prezenta la meciuri. Rep.: Revin la istorie, care a fost cea mai bunã perioadã a lui Sorin Ghiþan? S.G.: Cea din perioada 1989-91, cu mulþi jucãtori din Valea Jiului, juniorii lui Romulus Leca, promovaþi masiv în Divizia „A” de Gogu Tonca. Rep.: Aºadar, perspective sumbre... S.G.: Absolut. Ciocoi a renunþat la fotbal, ceilalþi vor sã plece la muncã, domnul preºedinte Radu Polifronie va trebui sã le dea dezlegãrile pentru alte echipe. Una peste alta, situaþia este una extrem de dificilã. S-a ales praful... Genu TUÞU
S.G.: Chiar peste aºteptãri! Ce te poþi aºtepta mai mult de la o echipã fãrã antrenamnte, adunatã vineri seara prin telefon?! Rep.: ªi când te gândeºti cum era în anii `90 când jucai tu... S.G.: Aaa, nici nu se pot face comparaþii! Aveam salarii de la minã, prime de
Administrator pentru bazinul ºcolar dministraþia localã de la Petroºani organizeazã concurs pentru ocuparea mai multor funcþii în cadrul bazinului didactic.
joc, se juca la alt nivel, în Divizia „A”. Acum jucãm într-un campionat judeþean ºi cu posibilitãþile actuale la Jiul nu mai e nicio speranþã. Se joacã la un nivel scãzut, jucãtorii nu mai au valoare. Rep.: Ai putea face un top?
ocuparea a patru posturi. Dosarele se depun pînã în data de 14 ianuarie pînã
Sorin Ghiþan (în medalion) într-o echipã a Jiului din anii `90
la ora 15. Posturile care urmeazã sã fie scoase la concurs sunt de administrator de bazin, salvamar, îngrijitor ºi inginer electromecanic. Condiþiile de participare la concurs sînt afiºate atât la sediul primãriei, la fiºier cît ºi pe site. Condiþiile sunt, pentru postul de administrator, salvamar ºi îngrijitor, studii medii, liceale sau profesionale iar pentru postul de inginer electromecanic
trebuie sã aibe studii superioare pentru cã este o activitate mai complexã pentru cã totul este automatizat”, a declarat Daniel Viºan, director executiv în cadrul SPADPP Petroºani. Oficialii Primãriei sperã ca aceste posturi sã fie ocupate. Concursul constã în 3 etape succesive ºi anume selecþia dosarelor de înscriere, probã scrisã ºi interviu. Monika BACIU