CVJ NR. 770, MIERCURI 7 IANUARIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 770

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Simota a contestat decizia de condamnare la doi ani de închisoare

A

lin Simota a atacat cu apel decizia Judecãtoriei Deva prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

Judecãtorii de la Deva au pronunþat sentinþa în data de 23 decembrie, iar omul de afaceri Alin Simota a fost condamnat pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean.

Simota a fost judecat pentru conflict de interese, într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupþie, iar sentinþa a venit dupã numai aproximativ o lunã de la înregistrarea dosarului pe rolul instanþei de judecatã. Prin aceeaºi sentinþã, Alin Simota este obligat sã achite 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecatã, iar magistraþii au mai dispus interzicerea dreptului de a fi ales în autoritãþile publice sau în

funcþii elective publice, dreptului de a ocupa o funcþie implicând exerciþiul autoritãþii de stat respectiv în interzicerea dreptului de a ocupa funcþia de administrator, director, asociat sau membru în consiliul de administraþie al unei societãþi comerciale, pe o perioadã de 10 ani.

Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã.

Acesta este primul dosar finalizat, însã Alin Simota mai este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã, aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, ºi într-unul ce vizeazã constituirea ºi coordonarea unei grupãri infracþionale specializatã în infracþiuni cu violenþã. De asemenea, DIICOT îl mai cerceteazã într-un dosar, tot pentru evaziune fiscalã.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul

Bani din cerºit

CU ORICE PREÞ

P

arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului. Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu le mai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani. În vacanþa de iarnã aceºtia au umplut strãzile oraºului, devenind chiar agasanþi. >>> PAGINILE 4-5

Dupã gratii pentru tentativã de viol

U

n tânãr de 28 de ani din Petroºani a ajuns în arest preventiv dupã ce a încercat sã-ºi violeze cumnata.

Tentativa de viol a avut loc înaintea sãrbãtorilor iar bãrbatul, Viºinel Toader, a reuºit sã stea ascuns pânã înainte de Boboteazã, în localitatea vecinã Petrila.

Poliþiºtii au reuºit sã dea de urma lui ºi l-au trimis direct dupã gratii. Potrivit

anchetatorilor pe 16 decembrie, Toader s-a îmbãtat ºi dupã ce ºi-a bãtut cumnata, a dus-o într-o grãdinã de pe marginea Jiului unde a vrut sã abuzeze de ea. Femeia a scãpat din mâinile agresorului ºi a povestit totul sorei sale care a ºi anunþat Poliþia Petroºani. ”În urma verificãrilor, s-a stabilit cã în seara zilei de 16.12.2014, în jurul orei 23:15, femeia a fost acostatã de soþul reclamantei, care, fiind sub

influenþa bãuturilor alcoolice, a lovit-o cu pumnii ºi apoi a tras-o de pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est, unde a încercat sã întreþinã raporturi sexuale fãrã consimþãmântul acesteia. În urma evenimentului, femeia a fost transportatã cu ambulanþa la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde a rãmas sub supraveghere medicalã. În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã

pentru comiterea infracþiunilor de lovire sau alte violenþe ºi tentativã de viol”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Judecãtorii au emis mandat de arestare pe numele recidivistului în penultima zi din 2014, însã acesta a reuºit sã se ascundã în Petrila. ”Întrucât bãrbatul s-a sustras urmãririi penale, acesta a fost dat în urmãrire naþionalã, iar în data de 05.01.2015 a fost depistat de poliþiºti într-un imobil situat pe raza oraºului Petrila”, mai

spune sursa citatã.

Bãrbatul a fost dus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva.

Viºinel Toader a mai fost condamnat în trecut pentru furt, în special pentru componente de pe magistrala CFR care trece prin apropierea cartierului unde locuieºte. Totodatã, individul a cerut prin apãrãtorul sãu sã fie cercetat în arest la domiciliu, sub control judiciar, ori altã mãsurã în afara arestului, însã solicitarea sa a fost respinsã de magistraþii petroºãneni.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

Primãria Lupeni ºi constructorii domeniului schiabil, pârtie spre instanþe

S

ocietãþile care au lucrat la dezvoltarea domeniului schiabil din Straja au acþionat în instanþã municipalitatea din Lupeni pentru neplata facturilor. Noul an a început pentru primãria din vestul Vãii Jiului cu noi procese.

La Tribunalul Hunedoara au fost înregistrate douã noi dosare. Atât Acomin cât ºi Termogaz Company încearcã sã îºi recupereze restanþele de la administraþia localã.

Dosarul dintre Acomin ºi Primãria Lupeni are termen în aceastã sãptãmânã, mai precis în data de 8 ianuarie.

Cel de-al doilea dosar unde pãrþile implicate sunt multiple se va judeca la sfârºitul acestei luni. Mai multe insti-

Ratã mai micã a ºomajului

A

vem ºomeri mulþi, dar cifrele aratã cã am scãzut douã puncte procentuale, faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut.

tuþii ale statului au fost chemate în garanþie de cãtre Termogaz Company.

Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Ministerul Finanþelor Publice sunt che-

Finele lui 2014 ne-a adus o ratã a ºomajului de doar 6,42%, dar în realitate numãrul ºomerilor este mai mare ºi locurile de muncã sunt puþine.

Judeþul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului stã bine la capitolul ºomaj, deºi sunt sute de oameni care vin la fiecare bursã organizatã, cu speranþa de a gãsi de lucru.

mate în garanþie în procesul intentat împotriva adminisstraþiei locale din Lupeni.

Autoritãþile locale au continuat lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile însã nu le-au fost decontate din cauza reducerilor bugetare.

La Lupeni proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 municipalitatea a primir 1.497.000 de lei. Din anul 2012 ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit niciun leu pentru aceste lucrãri, ba din contrã are de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei.

“Contribuþia Consiliul Local Lupeni la contractul de lucrãri a fost de 5.907.515 lei. Consiliul Local Lupeni a depus 1a MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza Statistic, însã, stãm bine ºi asta o spun cei care au realizat bilanþul pentru finele anului trecut. „La sfârºitul lunii decembrie, în judeþul Hunedoara am avut o ratã a ºomajului de 6,42 %.

Destul de micã, faþã de cea din 2013, când am avut o ratã a ºomajului de 8,05. În Valea Jiului, aveam înregistraþi la 31 decembrie 2014 un numãr de 3.694 de ºomeri”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Numãrul real al ºomerilor, însã, este ºi mai mare ºi statisticile sunt bãtute de realitate. Mai mult, ºomerii nu prea au calificãri ºi nici locuri de muncã nu gãsesc, iar bãrbaþii sunt cei mai defavorizaþi, deºi cei mai

contractului încheiat între reclamant fiind construcConsiliul Local Lupeni ºi torul proiectului, în timp ce prestator (constructor), în instituþiile guvernamentale valoare de 52.105.658 lei sunt chemate în garanþie, care nu au fost decontate fie chiar municipiul Lupeni din cauza reducerilor – prin primar a fãcut bugetare din anul 2012”, se reclamaþia împotriva aratã în documentele ministerelor menþionate.

Potrivit datelor oficiale, Autoritãþii Naþionale pentru pentru domeniul schiabil din Turism.

Straja, Primãria Lupeni are Tocmai pentru cã de încasat aproape 50 de autoritãþile locale nu au milioane de lei de la plãtit lucrãrile, constructorii Guvern, bani pe care i-au acþionat în judecatã, trebuie sã îi achite firmelor procesul fiind ºi câºtigat de intrate în asociere – Acomin cei din urmã. ºi Termogaz Company – Investiþia din Straja care au executat lucrãri. prevede pârtii, telescaune, Staþiunea Straja este telegondolã, traseu de cuprinsã într-un amplu promountain bike, structurã gram de dezvoltare, respecadministrativã pentru bancã tiv „Schi în România”, în ºi Salvamont, salã de sport, valoare de 45 de milioane tunuri de zãpadã. De precizat cã, pentru lucrãrile din de euro, fãrã TVA. Monika BACIU Staþiunea Straja, edilii din Lupeni – daþi la rândul lor în judecatã de constructor – încearcã în instanþã sã recupereze sumele cheltuite pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Au chemat la barã Ministerul TRADUCÃTOR Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii AUTORIZAT Regionale ºi Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà Administraþiei Publice, Str. AVRAM IANCU 13/38 Ministerul Erconomiei, Telefon 0728890014 Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Website: precum ºi Autoritatea www.cronicavj.ro Naþionalã pentru E-mail: Turism. Sunt cel puþin cronicavj@gmail.com 4 dosare în care Primãria Lupeni are fie Director: calitatea de pârât, Marius MITRACHE

mulþi ºomeri sunt din rândul lor. „În funcþie de calificarea pe care o au ºi în funcþie de locurile de muncã pe care noi le avem în gestiune, din pãcate, acum, în perioada de iarnã, numãrul de locuri de muncã pe care le gestionãm este destul de limitat. Avem câteva locuri de muncã în confecþii, comerþ, dar lipsesc locurile de muncã pentru bãrbaþi”, a mai precizat Iudith Babþan.

Deocamdatã, responsabilii AJOFM Hunedoara nu au vorbit despre vreo bursã a locurilor de muncã, deºi anul trecut am avut aproape lunar burse în zonã.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului

(mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

Impozite ºi taxe la fel ca în 2014 T

oate primãriile din Valea Jiului au agreat ideea de a nu majora taxele locale, iar la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã vine ºi în sprijinul firmelor care îºi achitã mai din timp dãrile locale.

Ghiºeele sunt pregãtite sã facã faþã numãrului mare de solicitanþi, cã, aºa cum se întâmplã în fiecare an, aglomeraþia se face simþitã la început, pentru cã pensionarii sunt cei mai conºtiincioºi plãtitori. „Începând de luni, 5 ianuarie 2015, se fac încasãri la Serviciul Impozite ºi Taxe Locale de la Petroºani. Încasãm orice fel de taxã ºi taxele, pot sã spun cã au rãmas neschimbate în 2015, cu o modifi-

care importantã: s-a hotãrât în Consiliul Local ºi o reducere cu 10% pentru agenþii economici, persoane juridice, aºa cum a fost ºi pentru cele fizice, dacã plãtesc integral pânã la 31 martie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite

Petroºani spune cã persoanele fizice care îºi achitã pânã la data de 31 martie impozitele ºi taxele locale vor beneficia de o bonificaþie de 10% la impozitul pe casã, pe teren ºi pe mijlocul de transport.

“Ca o noutate în anul 2015 persoanele juridice care îºi achita impozitele pe casã, pe teren ºi pe

I

La Petroºani ºi anul acesta dãrile se pot achita prin intermediul internetului.

“Da ºi funcþioneazã de câþiva ani de zile Ghiºeul.ro, nu este niciun fel de problema sã obþinã de la noi decât suma pe care o are de platã. Se posteazã pe pagina primãriei ºi cu cardul în faþã urmeazã paºii ºi poate

veterani de rãzboi, revoluþionari sau deportaþi mai sunt scutiþi de la plata taxelor ºi donatorii de sânge. Anul trecut în jur de 10 astfel de persoane nu au plãtit dãrile.

“Pe lângã pensionari îi avem scutiþi pe donatorii de sânge care în anul 2014 au efectuat trei donãri de sânge, dar sunt scutite de plata impozitelor ºi taxelor locale celelalte categori prevãzute de lege ºi anume veteranii de rãzboi, vãduvele veteranilor, deportaþii, revoluþionarii. Au fost foarte puþini ºi deja au început sã scadã numãrul lor, pânã în maxim 10 persoane”, a mai precizat sursa citatã.

Bani pentru barajul Valea de Peºti

absolutã necesitate, pentru siguranþa acumulãrii de apã. „Pentru anul acesta avem alocaþi bani pentru schimbarea celor douã vane de la golirea de fund ºi sperãm cã o sã putem sã rezolvãm problema cea mai acutã a acumulãrii”, a precizat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic al Apelor Valea Jiului.

Barajul a fost construit între anii 1967 - 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.

Lacul are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã, o suprafaþã de 31 ha, adâncimea maximã de 53 m ºi o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m, principalul scop fiind alimentarea cu apã în Valea Jiului. De când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care îl pun în pericol, dar acum se fac investiþii minime.

Diana MITRACHE

N

Aglomeraþie vs. Internet mpozitele, la un click distanþã. În era vitezei ºi a tehnologiei contribuabilii sunt îndemnaþi sã foloseascã aplicaþia on-line pentru plata taxelor ºi a impozitelor locale pentru a scãpa astfel de aglomeraþia de la ghiºeu.

mijloacele de transport pânã la 31 martie, vor beneficia ºi ele de o bonificaþie de 10% ca ºi persoanele fizice. În aceastã lunã primim de la pensionari copia, pentru cei care vor fi scutiþi de impozitul pe casã, ºi teren pânã la un hectar, copia dupã cuponul de pensie, actul de identitate, o facturã de la utilitãþi la persoanele care se încadreazã într-o pensie de pânã în 900 de lei.

Persoanele care au pânã la un hectar de teren pot depune la serviciul nostru în aceastã lunã copie dupã actele menþionate ºi vor fi scutite în totalitate de la impozit pentru anul 2015”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Petroºani. În afarã de pensionari,

u se va schimba cãmaºa asfalticã, dar mãcar o parte din instalaþiile învechite vor fi îmbunãtãþite.

plãti impozitele, amenzile, orice datorie cãtre consiliul local, doar cu cardul în faþã ºi pe pagina de net a primãriei”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani.

De când a fost implementat acest sistem, sute de petroºãneni au ales aceastã modalitate de platã.

“Sunt foarte mulþi, sunt ºi din strãinãtate care îºi plãtesc, ne-au sunat sã ne întrebe cât este impozitul, îºi acceseazã paginã, le spunem care sunt paºii pe care trebuie sã îi urmeze ºi îºi plãtesc inclusiv amenzile, inclusive taxa de salubritate de pe Ghiºeu.ro. contractul pe acest an este cu Banca de Dezvoltare, în anii trecuþi am lucrat cu Banca Transilvania”, a conchis sursa citatã.

Tot ce trebuie sã ºtie contribuabilul la momentul efectuãrii plãþii online este suma de platã.

Monika BACIU

Vorbim despre cea mai mare acumulare de apã, cea de la Valea de Peºti, pentru care s-au primit ceva bani de investiþii.

Sumele nu sunt nici pe departe suficiente, dar reparaþiile nu mai suportau amânare.

3.000.000 de lei sunt banii care vor fi alocaþi în 2015 pentru ca specialiºtii sã reuºeascã sã schimbe douã pãrþi ale instalaþiei ce susþin milioane de tone de apã la Valea de Peºti.

Barajul ar avea nevoie ºi de alte investiþii, dar lipsa banilor îi face pe cei de la Apele Române sã facã investiþiile minime ºi de

Diana MITRACHE Monika BACI U

4 Actualitate

Boboteaza, pe ger, dar cu credinþã S

ute de oameni au ajuns la sã ia aghiazmã. A fost ziua de Boboteazã ºi gerul a fost ºi el aºa cum spune tradiþia, unul pãtrunzãtor. Asta nu i-a împiedicat pe credincioºi sã vinã la biserici ºi chiar sã urce la munte la Straja, unde apa ajunge din creierii munþilor ºi slujba se þine la schit.

apã, cu credinþa cã aºa fac un bine. Gerul nãpraznic ºi ninsoarea, care au fãcut sã

Sute de oameni au fost de Boboteazã mai aproape de Dumnezeu ºi au venit sã ia

îngheþe pânã ºi izvoarele din munþi, nu i-au descurajat pe credincioºii, care au lãsat totul deoparte ºi au stat la slujbã ºi mai apoi la coadã. „Acum se ia apã pentru sfinþirea casei ºi pentru bãut.

Practic se bea pânã în 14 ianuarie ºi apoi cu ce rãmâne se stropeºte în casã ºi dacã Isus Hristos a fost botezat în Iordan, atunci noi avem credinþã”, a spus o femeie, ce a participat la slujbã, iar apoi a stat sã ia apã sfinþitã, la coadã. „Vin ca sã iau apã sfinþitã, ca tot creºtinul, cã e Boboteazã, aºa spune Biblia, cã dacã suntem creºtini”, a spus ºi un bãrbat care a stat minute bune la slujba sãvârºitã de preotul Iulian Selaºe în faþa bisericii, unde s-au sfinþit butoaiele cu apa ce a prins o coajã de gheaþã din cauza gerului.

Alþii, însã, recunosc cã þin doar la tradiþie ºi cã au cam fost împinºi de la spate ca sã stea la coadã. „Pentru apa asta sfinþitã am venit. Aºa

L

sunt tradiþiile. Nu prea ºtiu, nu le am eu cu biserica, dar vin cã m-a trimis femeia mea”, a mãrturisit sincer un alt bãrbat care s-a aºezat la coadã. Boboteaza s-a þinut ºi la Straja, sunt turiºti care vin aici în fiecare an pentru a lua parte la slujba oficiatã la Crucea Eroilor.

Dacã în alte oraºe slujba de Boboteazã are loc în preajma apelor, în staþiunea Straja apa sfinþitã de preoþi este adusã de la izvoare aflate la peste 1700 de metri altitudine. Slujba de Boboteazã a fost oficiatã la schitul din Straja cu apã ce a fost adusã

de la ºapte izvoare de cãtre salvamontiºtii ce au urcat pe Vârful Straja încã de la primele ore ale dimineþii.

Emil Pãrãu, cel care a iniþiat acest obicei ºi a ctitorit schitul, susþine cã în Straja sunt turiºti care vin în fiecare an special de Boboteazã pentru a lua parte la slujba oficiatã la schitul de aici.

"Slujba de sfinþire a apei în Straja dateazã încã din anul 2000, când a fost sfinþit Schitul Straja. Aceastã tradiþie o vom pãstra în continuare", a spus Emil Pãrãu.

Diana MITRACHE

Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul

Bani din cerºit cu orice preþ

P

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului.

Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu le mai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani. În vacanþa de iarnã aceºtia au umplut strãzile oraºului, devenind chiar agasanþi.

Sub pretextul cã nu cer bani, ci ceva de mâncare ºi, în special, lapte pentru copilul pe care îl þin în ger, aceºtia fac bani, mizând pe buna credinþã.

Din pãcate, devin rãzbunãtoare, aceste femei care cerºesc, atunci când sunt întrebate de ce îºi þin copiii în ger. „Ce treabã ai?

Am cerut doar lapte la copil, nenicã”, ne-a apostrofat o femeie ce îºi þinea în gerul nãprasnic copilul legal de gât într-un ham imporvizat. ªi profitând de ziua de sãrbãtoare de Boboteazã, unii îºi trimit ºi copiii la cerºit.

Lucian este unul dintre copiii care ne-a explicat cã nici mama, nici tata nu lucreazã ºi cã, dacã vrea ceva dulce, trebuie sã facã singur bani. „Am fãcut în 20 de minute 21 de lei. Sunt banii mei de dulciuri. Am 7 ani ºi mai merg ºi la ºcoalã în clasa a II-a.

Mama nu îmi dã bani ºi nici dulciuri, cã nu lucreazã nici ea, nici tata ºi azi e lume multã ºi îmi dã aici la bisericã”, a recunoscut copilul. Mai grav este, însã, faptul cã micuþii fãrã apãrare sunt þinuþi în ger, de propriile lor mame, care cerºesc fãrã pic de ruºine la drumul mare ºi numãrul acestor cerºetori parcã a crescut de la o zi la alta.

Reprezentanþii Poliþiei Locale de la Petroºani spun cã urmeazã sã ia anumite mãsuri împotri-

ucrãm afarã, dar avem nevoie de echipament de protecþie.

Inspectorii ITM au început o campanie de verificare a muncitorilor care stau în ger, acum când temperaturile scad simþitor.

Controalele, însã, îi vizeazã ºi pe cei care lucreazã în clãdiri de birouri, pentru cã ºi acolo conteazã temperatura ambientalã.

Controale ITM pe timp de ger Temperaturile au scãzut simþitor ºi gerul Bobotezei se simte mai

Cãlugãrul Bojte Csaba, premiantul sãptãmânii

rãim emoþii puternice în fiecare sâmbãtã, atunci T când întâlnim oameni pe care-i admirãm, oameni care ne fac sã privim cu încredere înainte, oameni care ne onoreazã prin ceea ce fac.

va acestor persoane. “În perioada sãrbãtorilor aceste persoane îºi fac mai vizibilã prezenþa, noi am acþionat ºi pe aceastã linie, dar ºi în acest caz sunt persoane care migreazã din alte localitãþi. Cu ceva timp în urma noi am depistat un grup mai numeros care este din zona Sibiului. Din informatiile pe care le avem aceste persoane sunt cazate pe strada Maleia, urmând ca împreunã cu Asistenta Socialã ºi cu alte organe sã le depistãm ºi sã luãm o soluþie în acest caz”, a declarat Nicu Stãncioi, ºef Birou Ordine ºi Liniºte Publicã Poliþia

Localã Petroºani.

Agenþii Poliþiei Locale au aplicat ºi sancþiuni acestor persoane însã acum se cautã soluþii pentru a le redirecþiona cãtre localitãþile de domiciliu.

“Ele au fost sancþionate contravenþional pentru cã noi le-am gãsit în mod frecvent pe raza municipiului dar vom încerca cu persoanele abilitate sã gãsim o soluþie sã le îndrumãm cãtre localitãþile de domiciliu pentru a nu fi permanent vãzute pe raza municipiului Petroºani”, a mai subliniat sursa citatã.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Întânirea cu aceºtia pare sã ne schimbe, fie ºi pentru o clipã, vieþile.

Emoþiile legate de campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII sunt evidente, atât din partea protagonistului, cât ºi din partea celor care vin în fiecare sâmbãtã sã mulþumeascã celor pe care îi admirã. Tracul nu ocoleºte pe nimeni, iar strãlucirile din privirile oamenilor, dupã fiecare eveniment, dovedeºte modul frumos, sincer ºi curat al acestei campanii.

Sãtui uneori de vedete de carton, de spectacolul ieftin din show-biz-ul românesc, care pare sã ne arate cã vedetele sunt implicate permanent în scandaluri amoroase, economice sau sociale, am dorit sã spunem lumii cã avem ºi alte valori, cã avem ºi alþi oameni care nu sunt aºa, cã avem oameni care trãiesc pentru a face bine celor din jur, oameni a cãror menire este îngrijirea trupeascã ºi sufleteascã a celor care au nevoie de un sprijin pentru a pleca încrezãtori pe drumurl vieþii.

mult în aceste zile, când sunt prognozate temperaturi sub -20 C.

Pentru cãlugãrul Bojte Csaba motoul campaniei noastre pune în luminã perfect atitudinea sa faþã de valorile sociale, faþã de patrimoniul viu al societãþii, oamenii: Un om care trãieºte în spiritul valorilor ce sprijinã viaþa nu va încerca sã dovedeascã nimic; nici sfinþenia, nici bunãtatea, nici puterea sa. De aceea oamenii de acest calibru trãiesc mai degrabã în izolare, dar atunci când cerem exprimarea iubirii, s-ar putea sã-i întâlnim, iar întâlnirea cu ei ne poate schimba viaþa.

Majoritatea dintre noi ºtim ce înseamnã grija pâinii zilnice, ne gândim uneori aproape disperaþi ce sã mai mâncãm. ªi asta fie pentru cã ne-am plictisit, fie pentru cã imaginaþia nu ne mai ajutã, fie din lipsa banilor. Pentru Bojte Csaba acest lux este inaccesibil. Omul care a fost declarat de Uniunea Europeanã cetãþeanul continentului în anul 2011 se preocupã, împreunã cu prietenii sãi, ca mii de copii sã aibã mâncare caldã pe mese, sã li se spunã o vorbã bunã ºi sã fie atenþi la sufletele lor.

Sâmbãtã, 10 ianuarie 2015, ora 11.00, BOJTE CSABA vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printro diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii)

Inspectorii ITM spun cã acum vremea este atât de neprielnicã ºi au demarat ºi controalele, pentru cã angajatorii care au oameni la lucru afarã, trebuie sã þinã cont nu doar de temperatura scãzutã, ci ºi de indicele de confort, care poate fi influenþat de vânt. „În cadrul controalelor noastre, chiar ºi în spaþii închise, condiþiile de microclimat trebuie sã se asigure indiferent dacã se ajunge la -20 C, sau nu. În situaþia în care se ajunge acolo sau se depãºeºte gradul indicelui de confort, cu vânt puternic ºi temperaturi nu tocmai scãzute, facem astfel de controale”, spune Ileana Bodea, ºefa ITM

Valea Jiului.

Oamenii care lucreazã afarã trebuie sã ia pauze de refacere ºi angajatorii sunt cei care rãspund acum de sãnãtatea lor. „Angajatorul trebuie sã ºtie cã este obligat sã-ºi reorganizeze activitatea, în special, cele care sunt în aer liber, aºa fel încât sã evite desfãºurarea activitãþii dimineaþa ºi seara, când este foarte frig, sã asigure locuri în care omul sã se retragã ca sã-ºi reechilibreze ter-

modinamic temperatura, sã îi dea posibilitatea sã se retragã, ceai cald, echipament de protecþie”, a mai precizat Ileana Bodea, care a demarat campania de verificare în teren în aceste zile.

Legile în vigoare prevãd clar ce echipamente trebuie sã poarte oamenii care lucreazã afarã. Mai mult, legea spune cã oamenii pot sã aibã acum program de lucru redus, iar cei vizaþi sunt vânzãtorii ambulanþi, ori cei care lucreazã la deszãpezire. Angajatorii sunt cei care rãspund pentru sãnãtatea oamenilor, iar asta înseamnã ºi sã nu îºi expunã la frig angajaþii cardiaci, ori care suferã de alte afecþiuni incompatibile cu gerul.

Diana MITRACHE

Cei mai buni prieteni ai omului, îmbuibaþi ºi stresaþi de sãrbãtori

eterinarii din V Valea Jiului au avut un pic mai mult de lucru la debutul noului an decât de obicei.

Nu de alta dar, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, stãpânii patrupedelor „casnice” ºi-au îndopat „amicii” necuvântãtori cu jumãri, caltaboºi, sãrmãluþe sau piftii, motiv pentru care câteva zeci de pisici ºi câini de companie au acuzat indigestii.

Destule cazuri de „animãluþe superîndopate” au fost înregistrate ºi în Petroºani, unde mai multe patrupede au acuzat stãri de vomã, indigestii,

balonãri sau dureri stomacale. „Ca ºi pentru stãpânii lor, pentru animalele de companie sãrbãtorile de iarnã au reprezentat un adevãrat festin. Proprietarii acestora le-au hrãnit în neºtire, fãrã a þine cont de faptul cã astfel de alimente le sunt total contraindicate animalelor de casã

ºi nu numai. Cele mai numeroase cazuri depistate la pisicile sau câinii de apartament au fost cele de indigestie, dar am avut parte ºi de dilataþii însoþite de torsiuni gastrice, urgenþe chirurgicale care în cazul în care nu sunt tratate la timp pot duce chiar ºi la deces”, a precizat unul dintre medicii veterinari din Petroºani.

Pe de altã parte, însã, dacã nu au avut de suferit din pricina mâncãrii mult prea abundente, animãluþele din Petroºani au fost stresate de bubuiturile petardelor ºi artificiilor lansate cu ocazia Anului Nou. Câinii, în special, au suferit ceva mai mult, fiind extrem de speriaþi ºi stresaþi, prezentând semne de boli nervoase, manifestate prin tremurat sau salivãri excesive.

Pentru a-i calma, unii dintre stãpânii acestora au aruncat ceva bani pe calmante ºi tranchilizante...

Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Boboteaza, pe ger, dar cu credinþã S

ute de oameni au ajuns la sã ia aghiazmã. A fost ziua de Boboteazã ºi gerul a fost ºi el aºa cum spune tradiþia, unul pãtrunzãtor. Asta nu i-a împiedicat pe credincioºi sã vinã la biserici ºi chiar sã urce la munte la Straja, unde apa ajunge din creierii munþilor ºi slujba se þine la schit.

apã, cu credinþa cã aºa fac un bine. Gerul nãpraznic ºi ninsoarea, care au fãcut sã

Sute de oameni au fost de Boboteazã mai aproape de Dumnezeu ºi au venit sã ia

îngheþe pânã ºi izvoarele din munþi, nu i-au descurajat pe credincioºii, care au lãsat totul deoparte ºi au stat la slujbã ºi mai apoi la coadã. „Acum se ia apã pentru sfinþirea casei ºi pentru bãut.

Practic se bea pânã în 14 ianuarie ºi apoi cu ce rãmâne se stropeºte în casã ºi dacã Isus Hristos a fost botezat în Iordan, atunci noi avem credinþã”, a spus o femeie, ce a participat la slujbã, iar apoi a stat sã ia apã sfinþitã, la coadã. „Vin ca sã iau apã sfinþitã, ca tot creºtinul, cã e Boboteazã, aºa spune Biblia, cã dacã suntem creºtini”, a spus ºi un bãrbat care a stat minute bune la slujba sãvârºitã de preotul Iulian Selaºe în faþa bisericii, unde s-au sfinþit butoaiele cu apa ce a prins o coajã de gheaþã din cauza gerului.

Alþii, însã, recunosc cã þin doar la tradiþie ºi cã au cam fost împinºi de la spate ca sã stea la coadã. „Pentru apa asta sfinþitã am venit. Aºa

L

sunt tradiþiile. Nu prea ºtiu, nu le am eu cu biserica, dar vin cã m-a trimis femeia mea”, a mãrturisit sincer un alt bãrbat care s-a aºezat la coadã. Boboteaza s-a þinut ºi la Straja, sunt turiºti care vin aici în fiecare an pentru a lua parte la slujba oficiatã la Crucea Eroilor.

Dacã în alte oraºe slujba de Boboteazã are loc în preajma apelor, în staþiunea Straja apa sfinþitã de preoþi este adusã de la izvoare aflate la peste 1700 de metri altitudine. Slujba de Boboteazã a fost oficiatã la schitul din Straja cu apã ce a fost adusã

de la ºapte izvoare de cãtre salvamontiºtii ce au urcat pe Vârful Straja încã de la primele ore ale dimineþii.

Emil Pãrãu, cel care a iniþiat acest obicei ºi a ctitorit schitul, susþine cã în Straja sunt turiºti care vin în fiecare an special de Boboteazã pentru a lua parte la slujba oficiatã la schitul de aici.

"Slujba de sfinþire a apei în Straja dateazã încã din anul 2000, când a fost sfinþit Schitul Straja. Aceastã tradiþie o vom pãstra în continuare", a spus Emil Pãrãu.

Diana MITRACHE

Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul

Bani din cerºit cu orice preþ

P

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului.

Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu le mai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani. În vacanþa de iarnã aceºtia au umplut strãzile oraºului, devenind chiar agasanþi.

Sub pretextul cã nu cer bani, ci ceva de mâncare ºi, în special, lapte pentru copilul pe care îl þin în ger, aceºtia fac bani, mizând pe buna credinþã.

Din pãcate, devin rãzbunãtoare, aceste femei care cerºesc, atunci când sunt întrebate de ce îºi þin copiii în ger. „Ce treabã ai?

Am cerut doar lapte la copil, nenicã”, ne-a apostrofat o femeie ce îºi þinea în gerul nãprasnic copilul legal de gât într-un ham imporvizat. ªi profitând de ziua de sãrbãtoare de Boboteazã, unii îºi trimit ºi copiii la cerºit.

Lucian este unul dintre copiii care ne-a explicat cã nici mama, nici tata nu lucreazã ºi cã, dacã vrea ceva dulce, trebuie sã facã singur bani. „Am fãcut în 20 de minute 21 de lei. Sunt banii mei de dulciuri. Am 7 ani ºi mai merg ºi la ºcoalã în clasa a II-a.

Mama nu îmi dã bani ºi nici dulciuri, cã nu lucreazã nici ea, nici tata ºi azi e lume multã ºi îmi dã aici la bisericã”, a recunoscut copilul. Mai grav este, însã, faptul cã micuþii fãrã apãrare sunt þinuþi în ger, de propriile lor mame, care cerºesc fãrã pic de ruºine la drumul mare ºi numãrul acestor cerºetori parcã a crescut de la o zi la alta.

Reprezentanþii Poliþiei Locale de la Petroºani spun cã urmeazã sã ia anumite mãsuri împotri-

ucrãm afarã, dar avem nevoie de echipament de protecþie.

Inspectorii ITM au început o campanie de verificare a muncitorilor care stau în ger, acum când temperaturile scad simþitor.

Controalele, însã, îi vizeazã ºi pe cei care lucreazã în clãdiri de birouri, pentru cã ºi acolo conteazã temperatura ambientalã.

Controale ITM pe timp de ger Temperaturile au scãzut simþitor ºi gerul Bobotezei se simte mai

Cãlugãrul Bojte Csaba, premiantul sãptãmânii

rãim emoþii puternice în fiecare sâmbãtã, atunci T când întâlnim oameni pe care-i admirãm, oameni care ne fac sã privim cu încredere înainte, oameni care ne onoreazã prin ceea ce fac.

va acestor persoane. “În perioada sãrbãtorilor aceste persoane îºi fac mai vizibilã prezenþa, noi am acþionat ºi pe aceastã linie, dar ºi în acest caz sunt persoane care migreazã din alte localitãþi. Cu ceva timp în urma noi am depistat un grup mai numeros care este din zona Sibiului. Din informatiile pe care le avem aceste persoane sunt cazate pe strada Maleia, urmând ca împreunã cu Asistenta Socialã ºi cu alte organe sã le depistãm ºi sã luãm o soluþie în acest caz”, a declarat Nicu Stãncioi, ºef Birou Ordine ºi Liniºte Publicã Poliþia

Localã Petroºani.

Agenþii Poliþiei Locale au aplicat ºi sancþiuni acestor persoane însã acum se cautã soluþii pentru a le redirecþiona cãtre localitãþile de domiciliu.

“Ele au fost sancþionate contravenþional pentru cã noi le-am gãsit în mod frecvent pe raza municipiului dar vom încerca cu persoanele abilitate sã gãsim o soluþie sã le îndrumãm cãtre localitãþile de domiciliu pentru a nu fi permanent vãzute pe raza municipiului Petroºani”, a mai subliniat sursa citatã.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Întânirea cu aceºtia pare sã ne schimbe, fie ºi pentru o clipã, vieþile.

Emoþiile legate de campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII sunt evidente, atât din partea protagonistului, cât ºi din partea celor care vin în fiecare sâmbãtã sã mulþumeascã celor pe care îi admirã. Tracul nu ocoleºte pe nimeni, iar strãlucirile din privirile oamenilor, dupã fiecare eveniment, dovedeºte modul frumos, sincer ºi curat al acestei campanii.

Sãtui uneori de vedete de carton, de spectacolul ieftin din show-biz-ul românesc, care pare sã ne arate cã vedetele sunt implicate permanent în scandaluri amoroase, economice sau sociale, am dorit sã spunem lumii cã avem ºi alte valori, cã avem ºi alþi oameni care nu sunt aºa, cã avem oameni care trãiesc pentru a face bine celor din jur, oameni a cãror menire este îngrijirea trupeascã ºi sufleteascã a celor care au nevoie de un sprijin pentru a pleca încrezãtori pe drumurl vieþii.

mult în aceste zile, când sunt prognozate temperaturi sub -20 C.

Pentru cãlugãrul Bojte Csaba motoul campaniei noastre pune în luminã perfect atitudinea sa faþã de valorile sociale, faþã de patrimoniul viu al societãþii, oamenii: Un om care trãieºte în spiritul valorilor ce sprijinã viaþa nu va încerca sã dovedeascã nimic; nici sfinþenia, nici bunãtatea, nici puterea sa. De aceea oamenii de acest calibru trãiesc mai degrabã în izolare, dar atunci când cerem exprimarea iubirii, s-ar putea sã-i întâlnim, iar întâlnirea cu ei ne poate schimba viaþa.

Majoritatea dintre noi ºtim ce înseamnã grija pâinii zilnice, ne gândim uneori aproape disperaþi ce sã mai mâncãm. ªi asta fie pentru cã ne-am plictisit, fie pentru cã imaginaþia nu ne mai ajutã, fie din lipsa banilor. Pentru Bojte Csaba acest lux este inaccesibil. Omul care a fost declarat de Uniunea Europeanã cetãþeanul continentului în anul 2011 se preocupã, împreunã cu prietenii sãi, ca mii de copii sã aibã mâncare caldã pe mese, sã li se spunã o vorbã bunã ºi sã fie atenþi la sufletele lor.

Sâmbãtã, 10 ianuarie 2015, ora 11.00, BOJTE CSABA vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printro diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii)

Inspectorii ITM spun cã acum vremea este atât de neprielnicã ºi au demarat ºi controalele, pentru cã angajatorii care au oameni la lucru afarã, trebuie sã þinã cont nu doar de temperatura scãzutã, ci ºi de indicele de confort, care poate fi influenþat de vânt. „În cadrul controalelor noastre, chiar ºi în spaþii închise, condiþiile de microclimat trebuie sã se asigure indiferent dacã se ajunge la -20 C, sau nu. În situaþia în care se ajunge acolo sau se depãºeºte gradul indicelui de confort, cu vânt puternic ºi temperaturi nu tocmai scãzute, facem astfel de controale”, spune Ileana Bodea, ºefa ITM

Valea Jiului.

Oamenii care lucreazã afarã trebuie sã ia pauze de refacere ºi angajatorii sunt cei care rãspund acum de sãnãtatea lor. „Angajatorul trebuie sã ºtie cã este obligat sã-ºi reorganizeze activitatea, în special, cele care sunt în aer liber, aºa fel încât sã evite desfãºurarea activitãþii dimineaþa ºi seara, când este foarte frig, sã asigure locuri în care omul sã se retragã ca sã-ºi reechilibreze ter-

modinamic temperatura, sã îi dea posibilitatea sã se retragã, ceai cald, echipament de protecþie”, a mai precizat Ileana Bodea, care a demarat campania de verificare în teren în aceste zile.

Legile în vigoare prevãd clar ce echipamente trebuie sã poarte oamenii care lucreazã afarã. Mai mult, legea spune cã oamenii pot sã aibã acum program de lucru redus, iar cei vizaþi sunt vânzãtorii ambulanþi, ori cei care lucreazã la deszãpezire. Angajatorii sunt cei care rãspund pentru sãnãtatea oamenilor, iar asta înseamnã ºi sã nu îºi expunã la frig angajaþii cardiaci, ori care suferã de alte afecþiuni incompatibile cu gerul.

Diana MITRACHE

Cei mai buni prieteni ai omului, îmbuibaþi ºi stresaþi de sãrbãtori

eterinarii din V Valea Jiului au avut un pic mai mult de lucru la debutul noului an decât de obicei.

Nu de alta dar, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, stãpânii patrupedelor „casnice” ºi-au îndopat „amicii” necuvântãtori cu jumãri, caltaboºi, sãrmãluþe sau piftii, motiv pentru care câteva zeci de pisici ºi câini de companie au acuzat indigestii.

Destule cazuri de „animãluþe superîndopate” au fost înregistrate ºi în Petroºani, unde mai multe patrupede au acuzat stãri de vomã, indigestii,

balonãri sau dureri stomacale. „Ca ºi pentru stãpânii lor, pentru animalele de companie sãrbãtorile de iarnã au reprezentat un adevãrat festin. Proprietarii acestora le-au hrãnit în neºtire, fãrã a þine cont de faptul cã astfel de alimente le sunt total contraindicate animalelor de casã

ºi nu numai. Cele mai numeroase cazuri depistate la pisicile sau câinii de apartament au fost cele de indigestie, dar am avut parte ºi de dilataþii însoþite de torsiuni gastrice, urgenþe chirurgicale care în cazul în care nu sunt tratate la timp pot duce chiar ºi la deces”, a precizat unul dintre medicii veterinari din Petroºani.

Pe de altã parte, însã, dacã nu au avut de suferit din pricina mâncãrii mult prea abundente, animãluþele din Petroºani au fost stresate de bubuiturile petardelor ºi artificiilor lansate cu ocazia Anului Nou. Câinii, în special, au suferit ceva mai mult, fiind extrem de speriaþi ºi stresaþi, prezentând semne de boli nervoase, manifestate prin tremurat sau salivãri excesive.

Pentru a-i calma, unii dintre stãpânii acestora au aruncat ceva bani pe calmante ºi tranchilizante...

Mir cea NISTOR

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

Insolvenþa CEH, tranºatã în februarie una februarie, momentul deciziei insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Una dintre firmele care au relaþii conL tractuale cu entitatea energeticã din judeþul Hunedoara a cerut insolvenþa acestui mamut, iar termenul în acest dosar a fost stabilit pentru data de 4 februarie. Acesta este primul termen în dosarul dintre Gerom Internaþional ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Societatea are de plãtit cãtre Gerom Internaþional undeva la peste 4 milioane de lei.

Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc suma de 150 de milioane de lei. La data de 31 septembrie, 2014, societatea

N

avea datorii cãtre terþi în valoare de 152.478.671, dintre care cea mai mare datorie este faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, în sumã de 43.358.314 de milioane de lei. Sora geamãnã a Diviziei Miniere a deschis douã

u mai puþin de 10.000 de tone de cãrbune din import au ajuns la Termocentrala Mintia, huilã de care aceasta are nevoie pentru a-ºi completa stocurile ºi a trece astfel de perioada de iarnã.

procese pe rolul Tribunalului Hunedoara pentru recuperarea sumelor restante. Într-unul dintre procese termenul de judecatã a fost stabilit pentru anul viitor, iar în celãlalt termen, instanþa a admis cererea Societãþii Naþionale de Inchideri

Mine Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, angajaþi la cele patru mine din Valea Jiului ºi termocentralele Mintia ºi paroºeni, care au acoperit anul trecut 7% consumul de energie la nivel naþional. Compania, a fost înfiinþatã la 1 noiembrie 2012, prin fuziunea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, pentru ca ulterior sã fie alipite ºi minele declarate viabile.

Pentru CEH, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013, iar operaþiunea ar trebuie sã se facã prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat,

prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei.

Monika BACIU

Termocentrala Mintia arde cãrbune din import Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, a precizat cã, în total, la Mintia vor ajunge 40.000 de tone de huilã. „Circa 10.000 de tone s-au adus deja din 40.000 de tone contractate”,

a declarat Niculescu. În toamna anului trecut, CEH a finalizat licitaþia pentru importurile de huilã, iar cãrbunele este adus tocmai din Africa de Sud. Cãrbunele a început sã vinã încã de la începutul lunii decembrie, pentru a completa necesarul ºi pentrua trece peste perioada de iarnã. Nu este pentru prima datã când Mintia se aprovizioneazã cu huilã din Africa de Sud, iar un contract similar a mai fost încheiat ºi pe vremea când CEH era condus de Costel Alic.

Termocentrala Paroºeni trebuie sã se descurce, însã, cu huila autohtonã, care are o putere caloricã mai micã .

Calitatea slabã a cãrbunelui, corelatã cu alþi afctori importanþi, a contribuit ºi la avaria care a lãsat, chiar în noaptea de Anul Nou, zeci de mii de oameni din Valea Jiului în frig. „Cãrbunele ar fi trebuit, în mod normal, sã intre prin Preparaþia Coroieºti, însã ar

fi îngheþat bocnã ºi s-ar mai fi dezgheþat atunci când temeraturile ar fi crescut.

Atunci am considerat cã este mai bine sã-l introducem aºa în consum”,a explicat Niculescu.

M

ai ieftin ºi mai bun

De precizat cã, pe fondul lipsei investiþiilor din industria extractivã, cãrbunele din import, cu tot cu transport, a ajuns sã fie mult mai ieftin decât cel produs în minele din Valea Jiului. Asta pe lângã faptul cã unitãþile miniere din Valea Jiului nu pot asigura întreaga cantitate necesarã stabilitã ca rezervã legalã pentru perioada de

Articolul publicat în apariþia din 5 IANUARIE 2015 al cotidianului Cronica Vãii Jiului , sub semnãtura lui Diana Mitrache, intitulat „ Primul CCM mineri – energeticieni nefinalizat nici în 2015”ne obligã la o reacþie oficialã, care nu intenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos , date legate de activitatea S CEH-SA. Solicitãm publicarea celor de mai jos ca “Drept la replica”, în aceleaºi condiþii tipografice ca ºi cele ale articolului la care facem referire.

DREPT LA REPLICà Articolul publicat de dumneavoastrã reprezintã mai degrabã o cronicã a evenimentelor desfãºurate pe parcursul anului 2014, din care nu rezultã o legãturã directã cu latura

iarnã. Ca sã treacã de vârful de iarnã, numai Termocentrala Mintia ar trebui sã aibã un stoc de 240.000 de tone de combustibil convenþional în timp ce minele din Valea Jiului produc împreunã în medie 140.000 de tone de cãrbune pe lunã. Oficialii CEH au arãtat cã huila din Valea Jiului are o putere caloricã de 3.400 de kcal, în timp ce necesarul minim al termocentralelor Mintia ºi Paroºeni este de 3.700-3.800 kcal.

Iar preþul cãrbunelui achiziþionat din alte surse, conform procedurilor, este de 70 de lei pe Gcal, costurile incluzând transportul pânã la termocentralele beneficiare. În schimb, cel produs de minele viabile incluse în CEH – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni – are costuri de producþie medii de aproximativ 112 lei pe Gcal.

Car men COSMAN-PREDA

senzaþionalã a titlului acestuia . În ceea ce priveºte afirmaþia dumneavoastrã: “Primul CCM mineri – energeticieni nefinalizat nici în 2015” o considerãm neadevãratã ºi susþinem acest punct de vedere, în condiþiile în care acest Contract Colectiv de Muncã a fost negociat între pãrþi, a primit avizul Consiliului de Administraþie ºi a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncã sub nr.7401/108/01.08.2014.

Acest contract îºi produce efectele de la data înregistrãrii, iar drepturile salariaþilor Complexului Energetic Hunedoara sunt acordate în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncã.

Vã mulþumim pentru dreptul la replicã acordat!

Biroul de presã al S CEH-SA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

Continuã repartizarea de alimente

Î

n Petroºani, distribuirea alimentelor europene a fost reluatã din aceastã sãptãmânã.

Pânã în prezent, dintre cei aproximativ 3.650 de beneficiari ai ajutorului alimentar european, circa 70% dintre ei au intrat în posesia alimentelor.

Tot de la începutul sãptãmânii a început distribuirea de alimente ºi cãtre persoanele care nu au primit cupoanele individuale. Dupã cele 4 tiruri cu alimente, sosite în Petroºani la sfârºitul lunii decembrie, este aºteptat un nou tir cu hranã.

O clãdire a Episcopiei Devei ºi Hunedoarei a fost inundatã

A

pã cât într-un bazin de dimensiuni medii. Cu asta s-au confruntat reprezentanþii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, care au avut nevoie de ajutorul pompierilor hunedoreni.

O clãdire aflatã în proprietatea Episcopiei devei ºi Hunedoarei a fost inundatã ºi, pentru evacuarea apei, au intervenit echipajele de pompieri ale Detaºamentului din Deva. La sosirea echipajului, s-a constatat cã sala de conferinþe aflatã la subsolul clãdirii era

Arestat preventiv pentru furt

B Persoanele de pe listele suplimentare care vor intra în posesia alimentelor trebuie sã prezinte o serie de acte.

Printre acestea se numãrã cupoanele de pensie, carnetul de ºomaj sau actul de identitate. În Petroºani, circa 4.800 de persoane au beneficiat sau urmeazã a beneficia de ajutorul alimentar european. Pachetele conþin ulei, zahãr, fãinã, mãlai, paste fãinoase, pateu de ficat sau conserve din carne de porc ºi vitã.

Mir cea NISTOR

Naºterile mai puþine faþã de decese

S

por natural negativ la Petroºani. În ultimii ani, la Petroºani, se menþine un trend negativ în ceea ce priveºte naºterile.

Acestea sunt în numãr mai redus faþã de decese.

Astfel, în anul 2014, în capitala Vãii Jiului s-au nãscut puþin peste 500 de copii, în timp ce peste 700 de persoane au decedat.

ãrbatul de 32 de ani din Petrila prins de poliþiºtii din Petroºani, dupã ce a spart trei maºini, a fost arestat preventiv. Complicele sãu, o minorã de 17 ani care þinea de ”ºase”, este cercetatã în libertate.

Constantin Armeanu a fost prins în flagrant de cãtre poliþiºtii din Petroºani, dupã ce în

“În anul trecut în Petroºani s-au nãscut 532 de copii, însã au decedat 728 de persoane ceea ce înseamnã cã sporul natural este în continuare negativ, aºa cum a fost ºi în anii anteriori. De asemenea s-au oficiat 217 cãsãtorii ceea ce nu este un numãr nici mare dar nici mic”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Faþã de anul 2013, a crescut atât numãrul naºterilor cât ºi al deceselor. Acum doi ani la Petroºani s-au nãscut 475 de copii ºi au fost înregistrate 695 de decese.

Monika BACIU

noaptea de luni, a spart trei autoturisme parcate pe o stradã din municipiu ºi a furat bunuri de peste 1000 de lei.

Potrivit anchetatorilor, tânãrul avea ºi un coplice, o tânãrã de 17 ani care avea misiunea de a-l alerta dacã se apropia cineva în timp ce dãdea spargerea.

Individul, când oamenii legii l-au reþinut, avea încã ”marfa” asupra lui, iar magistraþii Judecãtoriei Petroºani au hotãrât cã nu poate fi cercetate în libertate.

Toate bunurile sustrase din autotu-

risme au fost recuperate, iar prejudiciul total, în valoare de 1.600 lei, a fost recuperat în proporþie de 40 %, diferenþa constând în valoarea geamurilor autoturismelor care au fost sparte de individ.

Constantin Armeanu a cerut judecãtorilor sã fie cercetat sub arestul la domiciliu, însã solicitarea i-a fost respinsã. Suspectul are posibilitatea sã atace sentinþa magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani, iar contestaþia se va judeca la Tribunalul Hunedoara.

M. GÂNJU

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

COMUNICÃ beneficiarilor sãi, din toate localitãþile Vãii Jiului, cã le revine obligaþþia asigurãrii termoizolaþiilor instalaþiilor de alimentare cu apã deþinute, pentru a evita problemele legate de îngheþarea acestora. În acest sens vã sugerãm sã luaþi mãsuri de protejare a cãminelor de branºament, iar locatarii din imobilele de tip condominiu, sã asigure microclimatul corespunzãtor în casa scãrii, prin inchiderea uºii de la scarã sau, dupã caz, prin astuparea geamurilor sparte care pot duce la îngheþarea branºamentelor separate sau a instalaþiilor comune de alimentare cu apã.

CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROªANI

inundatã pe o suprafaþã de 100 metri patraþi, nivelul apei fiind de aproximativ 40-50 de centimetri.

Pentru evacuarea apei, pompierii au acþionat cu motopompa din dotare.

Pe de altã parte, echipajele de Pompieri – SMURD ale ISU Hunedoara au asistat medical, în data de 5 ianuarie, 20 de persoane.

Opt dintre pacienþi au suferit contuzii sau traumatisme la nivelul membrelor superioare sau inferioare ca urmare a cãderii provocatã de gheaþa de pe sol. Alþi hunedoreni au fost asistaþi de Pompierii – SMURD fiind diagnosticaþi cu insuficienþã cardiacã, sindrom febril sau etilism acut.

Car men COSMAN-PREDA

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015

Jiul Petroºani

HENÞ CU MÂNA

Sãracii fotbaliºti bogaþi

Ca o þigarã, uitatã într-un colþ pe etajerã...

T

N

u ºtiu prea sigur pe ce sume jucau la Jiul, dar jucau! Bicfalvi, Breeveld (Nicandro) sau Pintilii erau fotbaliºtii care dãdeau culoare unui fotbal nu tocmai de sã rupã gura târgului, dar atrãgeau atenþia.

“Aºa au ºi ajuns unde au ajuns, în sferele cu multe zero-uri în coada unor cifre pe care altãdatã, la Jiul lui Simota nici nu le visau.

Oamenii s-au realizat ºi bravo lor! Când a plecat de la Jiul, Eric Bicfalvi era aureolat de 12 prezenþe în echipa Naþionalã de tineret, acum în Ucraina, dar cu un

pas (din nou) la Steaua.

Mihai Pintilii a ajuns în Arabia Sauditã la bani mulþi, dupã ce a tras vreo trei ani pe la Jiul, iar Nicandro Breeveld, de la meciurile pe terenurile de la Aninoasa sau Uricani, la nivelul cupelor europene.

Sãrãcia a rãmas doar la Petroºani ºi în restul Vãii Jiului, cu echipe care trãiesc din amintiri, de pe o zi pe alta. Chiar cu simbolul fotbalului zonal, Jiul Petroºani, nu se ºtie ce ºi cum. Vom fi mereu pe fazã!

rofeul Cupa României câºtigat în anul 1974 a stat o vreme într-o vitrinã a „prãvãliilor Schreter” de pe centrul vechi al Petroºaniului.

Apoi i s-a fãcut o copie

“Clona” Cupei României 1974, într-un birou de la stadionul “Jiul”

Statisticã-retrospectivã 2014

A

u fost câteva momente în sportul Vãii Jiului pe care le-a marcat fiecare lunã din anul care a trecut.

Pe cele 12 luni, situaþia se prezintã în felul urmãtor:

Local, pune pe tapet situaþia dramaticã a echipei, luându-se decizia ca în viitorul apropiat echipa sã treacã în cadrul Clubului Sportiv Municipal. La Inter Petrila este instalat un nou preºedinte, Ciprian Preda.

Ianuarie 2014 – S.O.S., STADIONUL! Se trage un prim semnal de alarmã asupra stãrii jalnice ºi a paraginei de la stadionul „Jiul”, iar echipa de handbal Ciprian Preda, numit la începutul anului 2014 feminin junioare I preºedinte la Inter Petrila (18-19 ani) debuteazã ecelent în Martie 2014 – retur, cu o victorie VICECAMPION (29-16) în NAÞIONAL Campionatul Naþional Seria E. Sportivul Sebastian Crasuc de la CSS Februarie 2014 – Petroºani reuºeºte un SPERANÞE excelent loc 2 la PENTRU JIUL Campionatul Naþional Ameninþatã cu disde sanie la categoria pariþia, prin dispariþia cadeþi. lui Alin Simota, finanþatorul echipei, la Aprilie 2014 – CSSP MERGE MAI intervenþia lui Marin DEPARTE Tudorache într-o ºedinþã a Consiliului Echipa femininã de

din cristal, amplasatã într-o cutie specialã.

Aºa a rãmas prin diferite birouri ºi anexe, apoi, odatã cu construirea noului stadion în 1982, mutatã în Lunca Jiului.

junioare I (18-19 ani) a CSS Petroºani se calificã de pe locul 4 din Grupa a 3-a naþionalã la turneul semifinal I, iar echipa de fotbal a Colegiului Tehnic „C. Brâncuºi” din Petrila obþine titlul judeþean, calificânduse în faza urmãtoare, pe þarã.

ºi 0-0), calificându-se la faza zonalã naþionalã de la Timiºoara.

Iunie 2014 – SE DECID CAMPIOANELE Se încheie campionatul de fotbal al judeþului Hunedoara,

Retezatul Haþeg în Liga a IV-a.

Iulie 2014 – FOTBAL NON-STOP LA PUI În cursul lunii începe o competiþie cu mare prizã la public, Cupa Mãgura Pui, cu

Mai 2014 – PRO FOTBAL, LA FAZA NAÞIONALÃ!

Câºtigând titlul de campioni ai Vãii Jiului ºi ai judeþului Hunedoara, juniorii E (10-11 ani) de la Pro Fotbal Petroºani (antrenor Viorel Stancu), eliminã Pandurii Tg. Jiu (1-1

De atunci, ea stã ascunsã privitorilor, undeva prin birourile pustii ale unui stadion pãrãsit, sau mã rog, unde accesul este greu.

S-ar fi putut amenaja în tot acest timp un loc mai central, unde s-ar fi putut expune materiale din istoria echipei Jiul, fotografii, insigne, facsimile de presã etc.

Evident, în aceste mari lipsuri financiare ale fotbalului din Petroºani, mãcar acum sã se fi încercat gãsirea unui punct comun în a strânge dovezile trecutului, nu numai de la Jiul, ci ºi de la alte echipe, unele care nu mai existã – Utilajul, Parângul CFR, Viitorul IGCL –, dar care meritã respect.

Astfel, toate astea rãmân, precum cupa de cristal de la stadionul Jiul, uitate într-un colþ pe etajerã, precum þigara din cântecul Mirabelei Dauer... fotbaliºti de la ªtiinþa Petroºani – anii `60`80 se reîntâlnesc pentru al 16-lea an consecutiv în „Dealul Institutului”.

Octombrie 2014 – PRIMUL PUNCT Ciuca bãtãilor în Seria 1 a Ligii a V-a Hunedoara, echipa Streiul Baru (antrenor Marcu Buzduga) reuºeºte primul punct, 1-1 la C.S. Ghelari.

Noiembrie 2014 – DOUÃ NEÎNVINSE Andrada Radu, una dintre cele mai bune handbaliste ale CSSP în 2014

cu victoria finalã a echipelor Unirea Gen. Berthelot (Seria 1), Mureºul Pricaz (Seria a 2-a) în Liga a V-a ºi

partide disputate în fiecare duminicã.

August 2014 – JIUL RESPIRÃ!

Pe 23 august, echipa Jiul, cu 19 jucãtori în lot, sub bagheta antrenorului Sorin Ghiþan se reuneºte pentru a lua startul în Liga a IV-a Hunedoara.

Septembrie 2014 – REVEDEREA NR. 16 Marin Tudorache ºi Viorel Stancu, doi antrenori având contribuþii decisive la echipele de juniori

La mijlocul lunii, generaþiile foºtilor

La finalul turului Ligii a V-a Hunedoara, Cetate Rãchitova (Seria 1) ºi Mureºul Pricaz (Seria a 2-a) încheie pe primul loc fãrã înfrângere.

Decembrie 2014 – FINAL TRIST...

Pe 11 decembrie înceteazã din viaþã Cornel Cãrare, cel care a fost antrenorsecund al Jiului la finala Cupei României din 1974, apoi preºedinte ºi organizator.

Paginã realizatã de Genu TUÞU