Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 769

Cronica Vãii Jiului Marti, 6 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH face economii din telefonia mobilã

omplexul Energetic Hunedoara este decis sã restrângã la sânge cheltuielile ºi altfel nici nu poate, la pierderile pe care le înregistreazã.

Drumarii de pe DN 66A au fost depãºiþi de situaþie

Una dintre cele mai recente mãsuri adoptate de conducerea CEH este „unificarea” operatorului de telefonie mobilã.

„Tot personalul Complexului Energetic Hunedoara a fost trecut pe un singur operator de telefonie mobilã, din motive de economie. Alegerea operatorului s-a fãcut pe baza unei proceduri legale”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu. A fost desemnat operatorul care a oferit cele mai multe facilitãþi ºi acum au convorbiri nelimitate, la un preþ foarte bun. Reducerea cheltuielilor este absolut obligatorie în ceea ce a priveºte CEH, în condiþiile în care entitatea energeticã traverseazã o perioadã extrem de dificilã din punct de vedere financiar. Pierderile sunt cifrate la aproximativ 320 de milioane de lei, mai mari chiar decât cele estimate în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014. Car men COSMAN-PREDA

Apa s-ar putea scumpi din februarie

om plãti cu maxim un leu sau doi în plus la apa potabilã consumatã, dar asta doar din martie. Totuºi, totul depinde de girul primarilor din Valea Jiului. Care încã nu au agreat ideea scumpirii tarifelor, deºi termenul limitã a expirat duminicã, 4 ianuarie. Responsabilii Asociaþiei de Dezvoltare Intracomunitarã (ADI) nu au reuºit sã se punã de acord cu privire la scumpirea apei potabile.

Riscãm acum ca populaþia Vãii Jiului sã plãteascã ºi mai mult, pentru cã toate investiþiile, atât ceva deja finalizate, cât ºi cele în curs de finalizare vor fi decontate din bugetele primãriilor. Totuºi, apa nu s-ar scumpi foarte mult. „Existã riscul blocãrii fondurilor europene pentru etapa a II-a ºi ca banii sã fie recuperaþi de la primãrii. Eu sper cã nu se va ajunge aici, cã trebuie sã intrãm pe fãgaºul normal. Noi ar urma sã scumpim apa din februarie, dar se va vedea în factura de pe martie. Preþul

nou va fi 4,51 lei la apã ºi 2,08 la canal, preþuri cu TVA. Este o ajustare cu inflaþia de 22%”, a spus Cristian Ionicã, ºef al Departamentului Producþie al Apa Serv Petroºani. În acest moment, pentru apa potabilã plãtim 2.98 lei/mc + TVA, iar tariful la apã uzatã este 1.38 lei/mc + TVA.

015, noi proiecte la Apa Serv Valea Jiului Planuri pentru 2015. Anul care s-a încheiat a fost unul fructuos pentru societatea de apã din

Valea Jiului, urmeazã însã planurile pentru aceastã perioadã. Conducerea Apa Serv doreºte ca ºi anul 2015 sã fie unul la fel, dacã nu chiar mai bun pentru societatea de apã ºi angajaþii sãi. “Pentru 2015 vrem sã terminãm ce am început ºi

sã ne menþinem la fel de bine. Vrem sã accesãm noi fonduri europene pentru a dezvolta zona aºa cum trebuie sã fie la nivel european”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului a implementat zeci de proiecte în cursul acestui an. Unele au fost deja finalizate, iar la altele mai este puþin de lucru. Anul 2014 a fost unul prolific pentru ApaServ. Au fost implementate nenumãrate proiecte, iar acum se culeg roadele. Diana MITRACHE Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

Încã o încercare pentru înfiinþarea sistemului unic de termoficare

Atribuirea serviciului, transformatã din licitaþie în negociere directã

upã douã licitaþii eºuate, care nu au prezentat interes, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Termoficare Valea Jiului va merge pe negocierea directã a serviciului. Asta nu va rezolva, însã, problema pierderilor ºi a conductelor învechite. Procedura se va derula în data de 29 ianuarie, la Primãria Municipiului Petroºani, acolo unde s-au desfãºurat ºi cele douã licitaþii pentru atribuirea contractului, dar care nu au prezentat interes. „Atribuirea serviciului de termoficare se va face prin negociere directã”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Serviciul, unic pentru toatã Valea Jiului, va fi preluat de Complexul

Energetic Hunedoara, aºa cum s-a ºi preconizat încã de la înfiinþarea ADI Termoficare, care va trebui sã se ocupe de producerea, transportul ºi distribuþia agentului termic cãtre beneficiarii din întreaga Vale a Jiului. De precizat cã, prin Hotãrârea Consiliului de Administraþie 24 / 21.10. 2014 s-a aprobat participarea Sucursalei Electrocentrale Paroºeni la licitaþia organizatã de Asociaþia de Dezvoltare Intracomunitarã Termoficare Valea Jiului pentru preluarea serviciului public de alimentare cu energie termicã în sistem centralizat.

eþelele vor rãmâne tot învechite

Se pune, însã, problema, reþelelor învechite, care pot ceda în orice moment ºi care sunt aducãtoare de mari pierderi. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, spune însã cã nici nu se poate pune problema înlocuirii reþelelor actuale, deºi recunoaºte cã starea tehnicã a conductelor este proastã. Astfel, în regim de varã, pierderile sunt de circa 60%, iar iarna, când gradul de încãrcare al

reþelelor este mai mare, pierderile sunt de circa 50%. „Adaosul de completare în reþelele de termoficare este de aproximativ 150 de tone/ orã. La ora actualã, pierderea pe reþele este de 170 tone/orã. Într-adevãr, reþelele, atât din Valea Jiului, cât ºi din Deva, sunt în proprietatea CEH, lucru care nu este corect. Erxistã un act normativ, vechi de câþiva ani, care aratã cã infrastructura de transport ºi distribuþie trebuie sã fie în proprietatea consiliilor locale”, explicã directorul Aurel Niculescu. În judeþul Hunedoara, doar reþelele de distribuþie sunt acum în proprietatea administraþiilor publice, în timp ce transportul a rãmas în ograda CEH, respectiv la cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. „ªi reþelele de transport ar trebui trecute în proprietatea autoritãþilor publi-

Adãposturi pentru persoanele care nu au un acoperiº

eteorologii anunþã un nou val de temperaturi scãzute. Gerul se va instala din nou începând din aceastã noapte. Astfel, autoritãþile locale trebuie sã asigure adãposturi pentru persoanele care nu au un acoperiº deasupra capului. “ªi înainte de sãrbãtori au fost anunþate temperaturi foarte scãzute, poliþia localã a acþionat pentru persoanele fãrã adãpost sau cele care locuiesc în adãposturi improvizate. Am identificat un numãr de 12 persoane, o parte dintre acestea au fost conduse la adãpost, unele au refuzat pentru cã sunt din alte localitãþi ºi atunci i-am îndrumat cãtre localitãþile de domiciliu în speþã spre gara Petroºani sau spre mijloacele de transport în comun. Nu au fost gãsite persoane în hipotermie sau care sã aibã nevoie de ambulanþã.

Persoanele gãsite au fost conduse la adãpost, au fost în regulã, au rãmas cazate, iar în zilele urmãtoare unele dintre acestea au pãrãsit adãpostul ºi s-au deplasat cãtre localitãþile de domiciliu, altele fiind cazate ºi la momentul de faþã în adãpost care este la capacitatea maximã”, a declarat Nicu Stãncioi, ºef Birou Ordine ºi Liniºte Publicã Poliþia Localã Petroºani. Anul acesta s-a redus numãrul persoanelor fãrã adãpost. Cei care sunt gãsiþi pe strãzi ºi prezintã afecþiuni medicale sunt îndrumaþi ºi cãtre unitãþile medicale. “Faþã de anii trecuþi este un numãr mai mic pentru cã anii trecuþi au fost peste 20 de persoane, referire fac la perioada de la sãrbãtori ºi pânã în present. S-au anunþat iar temperature foarte scãzute ºi cu siguranþã vom gãsi persoane sau poate chiar pe aceleaºi pe care le gãsim frecvent pe strãzi sau în adãposturile pe care aceºtia ºi le improvizeazã. Spre Spitalul de Urgenþã noi am îndru-

ce, pentru cã numai aºa putem lucra cu fonduri nerambursabile mãcar parþial”, a precizat directorul general al CEH. Niculescu spune cã, ºi dacã vor prelua sistemul unic de termoficare, CEH va angaja cheltuieli doar pentru repararea, întreþinerea ºi exploatarea reþelelor. El este de pãrere cã ar fi ideal ca reþelele sã treacã în proprietatea Consiliului Judeþean, mai ales cã vorbim despre un sistem unic pentru toatã Valea Jiului, ºi sã rãmânã în exploatrea CEH, ca ºi sistem integrat, cu continuarea programului de contorizare individualã. Car men COSMAN-PREDA

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

mat persoanele care erau într-o stare avansatã de hipotermie sau acuzau probleme de sãnãtate. Direcþia de Asistenþã Socialã în locaþia în care funcþioneazã mai poate amenaja adãposturi pentru cã mai sunt locaþii. Aceºtia

au adus saltele ºi paturi ºi existã posibilitatea de a caza mai multe persoane”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii Poliliei Locale au constatat faptul cã sunt ºi persoane care nu sunt de pe raza localitãþii. Monika BACIU

Soþul Mihai, fiica Mirela ºi nepotul Dragoº anunþã, cu multã tristeþe, decesul soþiei devotate, a mamei fãrã asemãnare ºi a bunicii mereu grijulie

STÃNESCU VICTORIA

Înmormântarea va avea loc miercuri, 7.01.2015, la ora 13, cu plecare de la Capela Bobocul din Petroºani Dumnezeu sã o odihneascã în pace *** Fiul Mircea împreunã cu nora Ramona deplâng trecerea în nefiinþã a celei care a fost o mamã iubitoare ºi o soacrã de excepþie

STÃNESCU VICTORIA

Nu te vom uita niciodatã *** Familia Dorina Bortea, cu durere în suflet, anunþã trecerea în lumea celor drepþi a bunei ei cuscre

STÃNESCU VICTORIA

Te vom purta mereu în suflete

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

Drumarii de pe DN 66A au fost depãºiþi de situaþie

insoarea i-a luat prin surprindere pe cei de la Districtul de drumuri naþionale din Valea Jiului, însã doar în partea de vest a regiunii. Culmea este cã în vestul Vãii a nins mai puþin decât în est unde drumurile au fost deszãpezite impecabil. Nervi întinºi la maxim pentru ºoferii din vestul Vãii Jiului care au fost nevoiþi sã ajungã, ieri dimineaþã, în Petroºani. Din cauza faptului cã drumarii din cadrul districtului din Valea Jiului, care ar fi trebuit sã cureþe DN 66 A, ºi-au fãcut treaba de mântuialã (foto), ºoferii au fost obligaþi sã circule cu viteza melcului ºi teama ca nu cumva sã ajungã în ºanturile de pe marginea drumului. Cel mai greu s-a circulat de la intersecþia cu DN 66, la intrare în IscroniAninoasa, unde plugurile au intrat de parcã n-ar fi vrut sã zgârie asfaltul, iar materialul antiderapant a fost împrãºtiat, probabil, înainte de sãrbãtori. ”Cel mai rãu se circulã de la ieºire din Petroºani ºi pânã la intrare în Vulcan. S-au fãcut cã deszãpezesc ºi de nisip ºi sare nu poate fi vorba. La fel este ºi în Vulcan, pe bulevard, se cir-

cã nu i-a speriat ºi pe subalterni. Astfel, cãtre CADNR, ieri s-a raportat cã pe DN66A km0+000 3+847 (Iscroni) carosabil este umed cu porþiuni cu zãpada de 1cm, însã realitatea era cu totul alta.

-a circulat bine pe DN 66 Petroºani- Simeria culã foarte greu. Noi, ºoferii de maxi-taxi circulãm cu groazã, pentru cã ducem oameni”, a spus unul dintre ºoferi. Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca, spune cã a cerut explicaþii celor de la drumurile naþionale, dar nu are autoritate asupra lor. ”În Aninoasa, noi încã de azi noapte am ieºit la deszãpezire ºi se circulã bine în oraº. Nu avem probleme, însã pe drumul naþional intervin cei de la Drumurile Naþionale. O sã-i întreb de ce s-a ajuns în aceastã situaþie”, a declarat primarul localitãþii, Nicolae Dunca. Pentru deszãpezire CNADNR plãteºte unei firme private sume deloc de neglijat, însã rezultatul se vede cu ochiul liber. De precizat ar fi faptul cã ºeful Secþiei de Drumuri Naþionale Deva, la finele anului trecut, a fost sus-

pendat din funcþie ºi cercetat disciplinar, pentru cã a intervenit defectuos pe autostrada ce trece prin judeþ, însã acest lucru pare

Deºi a nins mai mult în estul Vãii, aceaºi drumari de la Drumurile Naþionale ºi-au fãcut treaba impecabil, DN 66 Petroºani-Simeria, pe

raza Petroºaniului, fiind curãþat aproape pânã la asfalt (foto). Pe de altã parte, poliþiºtii hunedoreni spun cã ºoferii au obligaþia de a circula cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30 km/h, în localitãþi sau 50 km/h în afara localitãþilor când drumul este acoperit cu polei, gheaþã, zãpadã bãtãtoritã, mâzgã sau piatrã cubicã umedã. ”Evitaþi acþionarea bruscã a sistemului de frânare ºi a mecanismului de direcþie, deoarece autovehiculul pe care îl conduceþi poate derapa. Folosiþi cu precãdere frâna de motor atunci când rulaþi pe un carosabil alunecos. (…) Prevederile legale în vigoare interzic circulaþia autovehiculelor, fãrã ca acestea sã fie dotate cu anvelope de iarnã, pe drumurile publice acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei”, explicã subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Incendiu cu o victimã ºi o persoanã intoxicatã în municipiul Lupeni n bãrbat în vârstã de 60 de U ani din municipiul

Lupeni a decedat luni noaptea în urma unui incendiu ce a izbucnit în apartamentul în care locuia. Potrivit inspectorului ºef al ISU Hunedoara Viorel Demean echipajul de pompieri al Gãrzii de intervenþie Lupeni a constatat cã incendiul se manifesta doar în interiorul unei camere. “Dupã pãtrunderea în imobil ºi lichidarea incendiului, în camera în care s-a manifestat arderea, a fost gãsit bãrbatul decedat care prezenta arsuri pe mai bine de jumãtate din suprafaþa corpului. Pompierii au reuºit salvarea ºi evacuarea proprietarei apartamentului, care se afla în camera alãturatã, o femeie în vârstã de 64 de ani, intoxicatã cu fum ºi gaze rezultate în urma procesului de ardere, neprezentând arsuri pe suprafaþa corporalã. Aceasta a fost pre-

datã echipajului SMURD ºi transportatã la UPU Lupeni. În incendiul generat de un mijloc de încãlzire nesupravegheat ori supraîncãlzit a ars mobila din interiorul camerei în proporþie de 80 la sutã”, declarã Viorel Demean. Pompierii atrag atenþia asupra faptului cã majoritatea incendiilor au fost cauzate de coºurile de fum deteriorate, necurãþate sau neizolate corespunzãtor faþã de materialele combustibile, iar verificarea, repararea, izolarea termicã ºi curãþarea periodicã a coºurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii. Coºurile de fum trebuie curãþate periodic pentru eliminarea depuneri-

lor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare. Coºurile de fum trebuie izolate termic faþã de elementele combustibile ale planºeului sau acoperiºului. De asemenea, sobele ºi alte mijloace de încãlzire trebuie supravegheate permanent pe timpul funcþionãrii. De la începutul acestui an, echipajele de pompieri, ale Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, au acþionat pentru stingerea a 11 incendii produse la acoperiºuri ºi coºuri de fum. Totodatã, echipajele de Pompieri – SMURD ale ISU Hunedoara care acþioneazã în vederea acordãrii primului ajutor medical de urgenþã ºi descarcerare au intervenit, de la începutul anului, la 233 cazuri. Marius MITRACHE

4 Turism

Harta pârtiilor de schi din România

Staþiunile Straja ºi Parâng în top R

omânia are 154 de pârtii de schi omologate, cele mai multe cu lungimi de pânã într-un kilometru, potrivit bazei de date a Ministerului Turismului aferentã anului trecut, publicatã pe site-ul turism.gov.ro.

În total au fost amenajaþi 136 de kilometri de pârtie în 19 judeþe. De remarcat este faptul cã staþiunile montane din Valea Jiului, Straja ºi Parâng se aflã în topul staþiunilor cu cele mai lungi pârtii de schi din România. Astfel, staþiunea Straja, cea supranumitã ºi “ Perla Vãii Jiului”, are potrivit datelor Ministerului Turismului o lungime a pârtiilor de 12, 6 kilometri, fapt care o situeazã pe locul al treilea la nivel naþional, dupã Poiana Braºov, unde lungimea pârtiilor mãsoarã 22,4 kilometri ºi Sinaia, unde lungimea pârtiilor amenajate mãsoarã 17,8 kilometri. Staþiunea montanã Parâng are pârtii amenajate în suprafaþã de 8,1 kilometri. De menþionat este ºi faptul cã în staþiunile din Valea Jiului turiºtii vor gãsi cele mai mici preþuri la instalaþiile de transport pe cablu.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

Turism 5

4 Turism

Harta pârtiilor de schi din România

Staþiunile Straja ºi Parâng în top R

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

Turism 5

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

TS3 atrage turiºti în Parâng 2 P

000 de turiºti în Parâng. Acesta este numãrul de turiºti care au folosit noul telescaun din staþiunea montanã Parâng în perioada sãrbãtorilor de iarnã.

“Din ajun de Crãciun ºi pânã ieri în Masivul Parâng au urcat aproximativ 2000 de oameni ºi poate numãrul ar fi fost mai mare dacã în Parâng ar fi fost mai multe locuri de cazare decât are la acest moment, însã 2000 de oameni într-o minivacanþã de sãrbãtori este o cifrã bunã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de

cuvânt al Primãriei Petroºani.

Potrivit autoritãþilor locale numãrul celor ce au ales anul acesta staþiunea montanã este mai mare faþã de anul trecut. “Cu siguranþã este un numãr mai mabre ºi nu s-au mai fãcut cozi la telescaun aºa cum s-a întâmplat în anii trecuþi pentru cã telescaunul nou a fost exploatat foarte bine ºi a dus foarte mulþi turiºti în munte astfel cã accesul a fost mai facil ºi telescaunul vechi ºi-a fãcut treaba, dar capacitatea de transport a telescaunului vechi este net inferioarã celui nou”, a mai subliniat sursa citatã.

arângul încearcã sã recupereze ce a pierdut în sezoanele trecute

Pârtiile bãtãtorite, instalaþiile de transport funcþionale ºi, mai ales, noul telescaun modern, au adus mii de turiºti în staþiunea Parâng. Dupã o perioadã în care staþiunea pãrea compromisã, neputând sã rivalizeze cu celelelalte zone de agrement din Valea Jiului – Straja ºi pasul Vâlcan – Parângul vine serios din urmã ºi încearcã sã recuperee ceea ce a pierdut în sezoanele trecute. Mii de turiºti au fost la munte în aceastã minivacanþã de iarnã, mai ales cã a nins ca în poveºti, iar mulþi au urcat în Parâng, acolo unde pârtiile au fost minunate ºi teleskiurile funcþionale. De precizat cã, în luna noiembrie, oficialii Primãriei Municipiului Petroºani au decis sã plãteascã 2.500 de euro pe lunã, timp de

patru luni – adicã exact cât þine sezonul de iarnã – pentru închirierea teleskiului care deserveºte pârtia A din Parâng, cea mai popularã de altfel. Teleskiul se aflã în proprietatea Fundaþiei Sfânta Maria Valea Jiului, care a devenit în urmã cu 10 ani, ºi acþionarul unic al societãþii de utilaj minier Gerom, continuatoarea UMIROM, care avea în proprietate instalaþia de transport pe cablu. Decizia municipalitãþii vine dupã ce în sezonul trecut turiºtii s-au plâns cã instalaþia de transport este doar de decor ºi cã nu funcþioneazã. De fapt, în ultimii ani se poate spune cã teleskiul a funcþionat doar douã sezoane, când, de asemenea,

administraþia publicã din Petroºani a decis sã plãteascã chirie cãtre firma care îl deþine în proprietate, pentru ca acesta sã fie funcþional. De precizat cã pârtia A este cea mai popularã pentru cã aici pot schia ºi începãtorii.

arângul, printre cele mai ieftine staþiuni montane Staþiunea Parâng printre cele mai ieftine din þarã. Din cele peste 25 de staþiuni montane omologate din þarã, Parângul se aflã în categoria celor mai ieftine. O cãlãtorie cu telescaunul costã 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie

Taxe speciale în Straja pentru susþinerea salvamontiºtilor

utoritãþile locale de la Lupeni au instituit noi taxe pentru utilizarea domeniului schiabil din Straja. Astfel, toþi cei care deþin în staþiunea montanã diferite activitãþi vor plãti o taxã anualã stabilitã prin ºedinþã de

consiliu local. Autoritãþile lupenene se aºteaptã ca încasãrile anuale sã fie astfel undeva la 66 de mii de lei. Proprietarii de instalaþii pe cablu vor plãti cel mai mult cãtre bugetul local. Cei care deþin instalaþii de transport pe cablu cu o lungime de sub 1500 de metri liniari vor achita 1500 de lei pe an, în

dus-întors îi costã pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Tarifele se aplicã începând cu data de 1 decembrie ºi au inclusã ºi taxa montanã. Potrivit informaþiilor Autoritãþii Naþionale pentru Turism, cea mai ieftinã staþiune montanã din þarã este Izvoarele, aici urcarea costã 4 lei. Urmãtoarea staþiune pe listã sunt staþiunile montane Arieºeni ºi Bãiºoara unde accesul se realizeazã contra sumei de 5 lei. Monika BACIU Car men COSMAN-PREDA

timp ce proprietarii instalaþiilor pe cablu mai lungi de 1500 de metri vor achita 3000 de lei. Din categoria plãtitorilor de taxe nu au fost excluºi nici proprietarii de centre de închirieri ale echipamentelor sportive care vor achita suma de 1000 de lei anual. Astfel, proprietarii de cabane vor plãti taxe cuprinse între 50 ºi 600 de lei în funcþie de numãrul locurilor de cazare. Cel mai puþin vor plãti proprietarii de pensiuni care deþin un numãr de unu pânã la 5 locuri de cazare, iar cel mai mult vor achita cei care au cabane cu peste 41 de locuri de cazare. Autoritãþile locale de la Lupeni au instituit aceasta taxã în baza unei legi care dateazã din anul 2006, iar taxele se vor achita pânã la finele lunii martie. Banii rezultaþi vor fi utilizaþi pentru susþinerea activitãþii salvamontiºtilor. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

Insolvenþa CEH = Faliment

el puþin o firmã a cerut insolvenþa, iar Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului vrea acelaºi lucru, însã, e asta e o dovadã de rea credinþã. Asta spune Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, care ne-a declarat cã insolvenþa va fi finalul de drum al mineritului de huilã. Insolvenþa nu va fi decât un mod de a elimina clientela politicã de la CEH, dar asta va însemna falimentul industriei extractive de huilã din Valea Jiului. Din pãcate situaþia este previzionatã acum de cei care cautã soluþii ºi care trag un semnal de alarmã. „Insolvenþa va duce la faliment ºi închiderea CEH.

Singurul lucru bun pe care îl va rezolva insolvenþa, pe ultima sutã de metri, firmele care cãpuºeazã CEH vor dispare, pentru cã nu va mai putea sã dicteze nici un parlamentar din Valea Jiului ce firme trebuie sã îºi aducã excavatoarele, rabele ºi alte afaceri cu CEH”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Insolvenþa a fost cerutã de Gerom, dar ºi de LSMVJ, care, dupã cum spun liderii de sindicat, nu se gândesc deloc la salariaþii de acum ai minelor. „Din pãcate, oamenii nu se trezesc oricât de rece ar fi duºul. Din pãcate LSMVJ mai reprezintã 3 sau 4 persoane, dintre care unul este Zoltan Lacataº, fostul nostru coleg. Eu

zic cã este imoral ca în situaþia în care 7.000 de salariaþi riscã sã îºi piardã locul de muncã, tu sã vin ºi sã ceri executare silitã pentru niºte salarii pe care þi le-ai pus pe hârtie, fãrã mãcar sã mai ai activitate sindicalã. În 2011, 2012, la care face referire executarea, LSMVJ nu mai însemna nimic.

Muntele era cu acte în regulã, negocia CCM, ori ce încearcã el sã facã este o dorinþã de a se îmbogãþi din sãrãcia altora”, a mai spus Nica. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara cautã soluþii de redresare economicã, însã, situaþia la aceastã firmã de stat este din ce în ce

mai gravã, iar minerii nu au echipamente, scule ºi materiale mãcar pentru strictul necesar al desfãºurãrii activitãþii. „Din pãcate, cei care sunt la vârful piramidei în actul managerial al CEH, fie nu se pricep, fie cei care se pricep sunt dezinteresaþi. Nu este admisibil sã laºi exploatãrile miniere fãrã un minim de aprovizionare ºi sã te rogi doar sã te fereascã Dumnezeu de un eveniment nefericit”, a conchis preºedintele sindicatului Muntele din Valea Jiului. Diana MITRACHE

Se cautã salvamar pentru bazinul ºcolar

hiar dacã pare ciudat pentru o administraþie localã dintr-o zonã montanã, municipalitatea cautã sã angajeze un salvamar cu atestat. Acesta ar urma sã asigure intervenþia la bazinul ºcolar recent inaugurat. Primãria Petroºani a scos la concurs mai multe posturi pentru bazinul ºcolar de înot de la Petroºani, dat în folosinþã de Compania Naþionalã de Investiþii la finele anului 2014. Astfel, conform

anunþului publicat de municipalitate, este nevoie de patru noi angajaþi, dintre care un consilier, un administrator, un îngrijitor dar ºi un muncitor calificat salvamar. Pentru acesta din urmã condiþiile cerute

Atenþionare de ger de la Apele Române u va mai ninge mult, dar temperaturile N foarte scãzute vor genera

probleme. Responsabilii sistemului hidrotehnic al Vãii Jiului spun cã avem acum barajul de la Valea de Peºti îngheþat, cã sunt porþiuni din cursurile Jiului de Est îngheþate ºi cã Jiul de Vest are ºi el gheaþã la mal. Din pãcate, situaþia s-ar putea înrãutãþi ºi asta pentru cã gerul va pune stãpânire pe zona noastrã timp de câteva zile. „Începând cu data de

pentru înscrierea la concurs nu sunt foarte aspre, candidatul trebuind sã aibã mãcar studii medii. Existã însã o condiþie eliminatorie, cel care rãvneºte postul de salvamar trebuie sã deþinã un atestat în salvare din

6 ianuarie, pânã în 9, va fi ger, pânã la – 20 C. Am trimis la Apa Serv, CEH ºi Gerom adrese de avertizare ca sã urmãreascã captãrile, pentru cã e posibil sã îngheþe. De asemenea, lacul de Valea de Peºti este îngheþat, dar nu sunt probleme cu alimentarea cu apã încã. Stratul de zãpadã este de 28 cm în zona Câmpu lui Neag, aici fiind cea mai mare cotã din Valea Jiului. Sunt cursuri de apã la Buta sau Rostoveanu, îngheþate. Avem, pe anumite tronsoane, Jiul de Vest pânã la

apã. Concursul pentru posturile vacante constã în 3 probe, respectiv: selecþia dosarelor de înscriere, probã scrisã ºi un interviu. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 26.01.2015, ora 10.00 cu proba scrisã, iar interviul în 27 ianuarie ac. Municipalitatea a dat în folosinþã primul bazin ºcolar, iar investiþia de la Petroºani are o valoare de aproximativ 6,8 milioane de lei. Bazinul poate fi folosit atât de elevi, cât ºi de localnici. Maximilian GÂNJU

Paroºeni, unde termocentrala evacueazã apã caldã, iar la Cimpa ºi Jieþ ori Taia avem gheaþã la mal. Ninsorile se opresc ºi va veni gerul”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic al Vãîi Jiului. Barajul de la Valea de Peºti are gheaþã de câþiva cm la suprafaþã, dar probleme ar putea sã aparã la captãrile de apã, unde cei care le deþin au fost înºtiinþaþi sã îiºi ia mãsuri ca sã nu aibã probleme. Diana MITRACHE

0735.183175

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015

HENÞ CU MÂNA

Aniversare de ianuarie

Un alt început „Henþ cu mâna” merge înainte. Într-un alt loc de scris, dar mereu cu aceeaºi tendinþã. Practic, „Henþ”-ul se reîntoarce la „Cronica Vãii Jiului”, acolo unde a mai fost gãzduit cu ceva ani în urmã. Se schimbã echipa, dogma rãmâne. Aceeaºi idee de a surprinde câte ceva din cotidian. Ceva de legat de sport, atâta cât a mai rãmas el. Nu cã la alte capitole am sta foarte bine – nici pe la alþii lucrurile nu strãlucesc..., dar dacã noi, de aici, dintr-un colþ de paginã nu ducem vestea cã el, sportul Vãii Jiului n-a murit încã, atunci cine? Vom încerca în pagina alocatã, numãrul opt, sau mã rog, ultima, sã o facem cu valoare de... prima! Într-un cotidian care se respectã în ceea ce priveºte informaþia localã, net în favoarea scrisului de pe internet, oamenii de aici sesizând la acest moment un lucru atât de important. Un loc unde mai conteazã ºi calitatea nu numai „mirosul de mimoze”. Este un alt început pentru o rubricã veche, asupra cãreia autorul ei se va apleca la fel de concentrat ca întotdeauna. Cel mai important este cã sportul se reîntoarce

Sportul trece la rangul de... oraº!

într-un loc în care poate cã era nevoie, fiind ºi asta o provocare. Vom menþine ideea de informaþie, de inedit ºi special, de a fi la curent cu activitatea sportivilor care au activat Valea Jiului, iar acum se bucurã de succes pe alte meleaguri. Vom acorda o mare atenþie momentelor de evocare jubiliarã, istoricã, iatã anul acesta C.S. Vulcan împlineºte 95 de ani, fosta Minerul Paroºeni 45 de ani, iar UCASP, actuala Jiul, 90 de ani de când a fost vicecampioanã naþionalã! „Cronica de altãdatã”, „Poveºti la gura sobei”, „Echipe de poveste”, „Dinastii sportive”, iatã, tot atâtea subiecte interesante care pot captiva interesul iubitorilor de sport din Valea Jiului. ªi vom începe chiar cu aniversarea Petroºaniului, întâmplatã ca oraº, chiar alaltãieri 4 ianuarie. În rest, numai de bine.

Pânã la finele anului 1923, localitatea Petroºani (Petroºeni) avea statutul de „comunã urbanã”. Încã din anul 1920, când mai erau vii rãnile Primului Rãzboi Mondial, autoritãþile locale ºi populaþia Petroºaniului ºi-au dorit transformarea în oraº, s-au fãcut demersuri diplomatice în acest sens. Decizia se va lua la Bucureºti, apoi, o telegramã purtând semnãtura subsecretarului de stat Gheorghe Tãtãrescu, înºtiinþeazã autoritãþile locale (primar era Petru Iacob) despre hotãrârea luatã pe 4 ianuarie 1924 de cãtre Consiliul de Stat ºi

Funcþionarilor, Casã de pãstrare (Banca), cinematograful Urania, iluminat public, spital, dar ºi o echipã de fotbal, înfiinþatã în 1919 sub numele de Clubul Atletic al Minerilor Petroºani (C.A.M.P.). În anul declarãrii Petroºaniului ca oraº, C.A.M.P. avea deja cinci ani de existenþã, evoluând în Campionatul Districtual Arad, unde în sezonul 1922-23 a

Genu TUÞU

Fitness dupã sãrbãtori

u exagerat sau nu cu masa ºi odihna de sãrbãtori, dar acum sãlile de fitness sunt pline de cei care þin în primul rând la sãnãtatea lor. Cele mai cãutate aparate sunt stepper-ul, banda pentru alergare, ori bicicleta, pentru cã spun cei care vin la salã, acum e nevoie de ceva mai mult efort, pentru cã fiecare a gustat din carnea de porc. Sãlile de fitness din Petroºani sunt pline de la prima orã, iar cei care ajung acum la salã, fie sunt clienþi vechi, oameni care þin la sãnãtatea lor, fie sunt dintre cei care au constatat cã s-au îngrãºat. Fiecare sutã de grame este monitorizatã atent ºi acum, dupã sãrbãtori, cel mai important este sã facem miºcare. Cel

Ministerul de Interne. Festivitatea oficialã a acestui act a avut loc pe 11 ianuarie 1924, la Cazinoul Funcþionarilor, actuala clãdire a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”. Ce era Petroºaniul în ianuarie 1924? O localitate cu circa 9.000 locuitori, ce avea câteva clãdiri impunãtoare – biserici, judecãtorie, cale feratã ºi rutierã (spre Gorj), ºcoli, Cazinoul

ocupat locul 3 din opt echipe. Echipa avea ºi un stadion construit în 1922 (actualul Parc „Carol Schreter”), „vedetele” echipei de atunci fiind Al. Berkessey, Zsentel, Peterffy, Veszpremy, Sz lle, Mezner sau I. Kiss. Exista ºi o secþie de lupte greco-romane (antrenor Gh. Criºan) sau tenis de câmp, cu sportivi precum Schulek, Schlosser, Moga, Kiminich sau dr. Lepidatu ce reuºeau frumoase rezultate în competiþiile naþionale. Se poate spune cã ºi sportul a contribuit atunci, în anii 1923-24 la ridicarea nivelului prestaþiei comunei Petroºani, care a devenit oraº pe 4 ianuarie 1924. Alaltãieri s-au împlinit 91 de ani!

puþin aºa spun cei care fac asta periodic, nu doar dupã sãrbãtori, când am zãbovit mai

mult la masã. „ Vin des aici, nu doar acum dupã sãrbãtori. Ce le recomand celor care

constatã cã au pus câteva kilograme? Sã facã miºcare, sã aibã echilibru la mâncat ºi sã nu mai mãnânce mult. În rest, sã vinã la salã ºi sã tragã de ei, pentru cã sala face mult ºi mintal ºi fizic ºi pe stradã ºi oriunde”, a spus unul dintre cei care vine zilnic la sala de la Casa de culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani. Asta, în timp ce alþii spun cã vin pentru cã au mâncat cam mult. „Da, s-au cam adunat kilogramele, dar ºi oamenii la salã. Dupã sãrbãtori, ca de obicei, încercãm sã dãm jos ce am pus. De obicei se începe cu o revenire, dar pânã la

urmã tot la aparatele de slãbit ajungem, la bandã, stepper, bicicletã ºi trebuie sã facem efort”, a spus un alt împãtimit al sãlilor de fitness. „Mai multã miºcare trebuie sã facem acum. Dacã au mâncat mai mult ºi vãd kilogramele în plus, trebuie sã intre în pâine. În primul rând sã facã bandã mai multã ºi apoi alte aparate cardio. E plin în fiecare zi la salã, iar totul þine de miºcare în primul rând, cã e sãnãtate curatã”, ne-a explicat un alt bãrbat, care a venit luni dimineaþã la prima orã la antrenamente. ªi aºa au ºi început. Majoritatea celor care

vin la salã au þinut cont ce mãnâncã ºi din prima zi, dupã Revelion, au ajuns pe banda de alergat. Sãlile de fitness sunt pline, iar sãlile de gimnasticã aerobicã chiar au o sãptãmânã gratuitã, acum la început de an, pentru toþi cei care þin la sãnãtatea ºi silueta lor. Studioul D&S unde instructori sunt Daniel ºi Simona Obleagã oferã prima sãptãmânã gratuitã la toate orele de gimnasticã, pentru cã acum la început de an, dupã sãrbãtori, toþi avem nevoie de miºcare mai multã. Diana MITRACHE