CVJ Nr 768, luni5ianuarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 768

Cronica Vãii Jiului Luni, 5 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Au trecut 16 ani.

Degeaba... cu 16 ani, 4 ianuarie, în ÎValeanînurmã Jiului izbucnea o

nouã grevã generalã, continuatã prin plecarea minerilor, pe jos spre Capitalã. Greva din ianuarie 1999 s-a încheiat însã la Costeºti, odatã cu semnarea celebrei „Pãci de la Cozia”.

Dupã ce ºi-au petrecut în liniºte sãrbãtorile ºi mini-vacanþa de iarnã, la îndemnul lui Miron Cozma, în ianuarie, minerii au intrat în grevã generalã.

Totul a pornit de la decizia Guvernului de a închide minele Dâlja, Bãrbãteni ºi Câmpu lui Neag. Greviºtii, aflaþi la ultima grevã de „importanþã naþionalã” au întocmit o listã de revendicãri printre care se aflau: menþinerea în activitate a celor trei mine, plata la zi a salariilor ºi nu în ultimul rând, acordarea a douã de hectare de pãmânt ºi 10.000 de dolari, fiecãrui miner care va mai fi

disponibilizat.

Dupã mai multe runde de negocieri purtate la Petroºani între liderii greviºtilor ºi reprezentanþii Guvernului, cu toatele eºuate, Miron Cozma a luat decizia de a pleca cu toþi minerii spre Bucureºti.

Astfel, în dimineaþa zilei de 18 ianuarie, circa 10.000 de ortaci au plecat vrândnevrând, pe jos, cãtre Capitalã. Marea victorie „minereascã” a fost înregistratã 3 zile mai târziu la Costeºti, unde aproximativ 3.000 de jandarmi au fost luaþi prizonieri de cãtre cei aproape 25.000 de mineri ºi „alte categorii sociale”, strânºi pe drum de ortacii plecaþi din Valea Jiului.

Dupã înfrângerea suferitã de cãtre forþele de ordine la Costeºti, Gavril Dejeu, ministrul de interne ºi-a pierdut fotoliul, locul sãu fiind ocupat de Dudu Ionescu, care l-a destituit imediat pe generalul Gheorghe Lupu, coordonatorul trupelor de la Bumbeºti-Jiu ºi Costeºti.

Ultimul pas al mineriadei demaratã în data de 4 ianuarie l-a reprezentat semnarea „Pãcii de la Cozia”, care astãzi se ºtie bine cât ºi cum a fost respectatã de cãtre guvernanþii din acea perioadã.

Minele au fost închise, liderii minerilor (chiar ºi cei de conjuncturã) au fost arestaþi, disponibilizãrile continuã ºi astãzi, iar cele 10.000 de dolari ºi 2 hectare de pãmânt au rãmas la stadiul de simple promisiuni.

Mir cea NISTOR

2014 – ANUL GREVELOR ÎN MINERIT

Primul CCM mineri-energeticieni nefinalizat nici în 2015

M

inerii ºi energeticienii au încercat, pentru prima datã în 2014, sã contureze un contract colectiv de muncã unic pe ramurã, dar nu l-au finalizat nici acum, chiar dacã negocierile au început din ianuarie 2014. >>> PAGINILE 4-5

Elevii se întorc astãzi la cursuri

E

levii se întorc de astãzi la cursuri, majoritatea cu gândul, deja, la urmãtoarea vacanþã, cea intersemestrialã, care va fi între 31 ianuarie ºi 8 februarie.

Cursurile semestrului al doilea vor începe pe 9

februarie ºi se vor încheia pe 10 aprilie, iar vacanþa de primãvarã este cuprinsã între 11 aprilie ºi 19 aprilie, urmând ca elevii sã se întoarcã la cursuri pe 20 aprilie, pânã pe 19 iunie. Sãptãmâna 6-10 aprilie, din semestrul al doilea, este dedicatã activitãþilor extracurriculare ºi

extraºcolare, în cadrul programului numit “ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”, având un orar specific. Tezele din semestrul al II-lea se vor susþine de regulã, pânã la data de 22 mai.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice a stabilit ca simulãrile exame-

nelor naþionale din anul ºcolar 2014-2015 sã se desfãºoare în zilele de 23, 24 ºi 25 februarie — Evaluarea Naþionalã, pentru elevii clasei a VIIIa, respectiv 2, 3, 4 ºi 6 martie — Bacalaureat, pentru elevii claselor a XIa ºi a XII-a. Absolvenþii de liceu se vor putea înscrie la prima sesiune a examenului de bacalaureat între

25 ºi 29 mai ºi vor încheia cursurile în 29 mai. Prima sesiune de bacalaureat va începe pe 8 iunie cu evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã.

Evaluarea naþionalã va începe anul acesta pentru absolvenþii de clasa a VIII-a pe data de 22 iunie, cu proba de limba ºi literatura românã.

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

C.N.I. reabiliteazã cinematograful din Lupeni

C

inematograful din Lupeni, predat Companiei Naþionale de Investiþii. Edificiul a ajuns în ultimii ani într-o stare deplorabilã.

Pereþii exteriori au fost inscripþionaþi cu tot soiul de mesaje, iar structura a fost mãcinatã de trecerea anilor ºi de intemperiile vremii, acum, autoritãþile locale din Lupeni vor sã reabiliteze aceastã instituþie pentru a o reda din nou în circui-

tul cultural. În acest sens, edilii au predat clãdirea Companiei Naþionale de Investiþii.

“Se aprobã predarea cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice

prin Compania Naþionalã de Investiþii pe bazã de protocol, pânã la finalizarea reabilitãrii ºi modernizãrii, activul Cinematograful Cultural Lupeni”, se aratã în documentele

consiliului local.

Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului se obligã sã asigure finanþarea pentru o parte din lucrãri.

“Se aprobã

Primãria Lupeni primeºte 25 de milioane

25

de milioane de lei pentru administraþia localã din Lupeni. Guvernul a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014, cu suma de 316.434 mii lei, din Fondul de rezervã.

Astfel, administraþia localã de la Lupeni a primit suma de 25.206.000 de lei, în timp ce municipiul

asigurarea finanþãrii de cãtre Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru lucrãri de sistematizare pe verticalã a amplasamentului, racorduri la utilitãþi ºi întreþinerea ºi exploatarea obiectivului de investiþii”, se mai aratã în document.

Trebuie avut în vedere faptul cã nu se poate schimba destinaþia obiectivului de

investiþii pe o perioadã de 15 ani. Autoritãþile locale au primit cinematograful în administrare în baza unei legi care dateazã din anul 2008.

Repunerea cinematografului în circuitul public va creºte atractivitatea oraºului, atât pentru locuitori cât ºi pentru vizitatori iar pentru tineri, va asigura infrastructura educaþionalã ºi recreaþionalã necesarã.

Monika BACIU

Divizare = dezastru

Î

n ultima perioadã s-a tot vehiculat faptul cã se încearcã redivizarea Complexului Energetic Hunedoara.

dar ºi a termocentralelor, atât doar cã se va întâmpla separate”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Ani de zile s-a încercat realizarã unei singure societãþi care sã aibã încorporatã atât mineritul cât ºi partea energeticã.

Adicã minele viabile sã fie o parte, iar termocentralele sã facã parte dintr-o altã structurã Hunedoara a beneficiat de la Resmeriþã ocupã poziþia cu Guvern de suma de numãrul 3 în rândul adminis- de sine stãtãtoare.

9.725.000 de lei. Douã traþiilor locale care au datorii Reprezentanþii minerilor spun cã acest lucru ar comune au mai primit bani. la bugetul de stat. conform Monika BACIU însemna un dezastru Este vorba de comuna datelor centralizate de pentru mineritul din Bucureºti care a beneficiat de Ministerul Finanþelor Valea Jiului.

616.000 de lei ºi comuna Publice, municipiul Lupeni “Interesele celor Bãcia cu 177.000 de lei. înregistreazã, în continuare, Website: care încã þin hãþurile Administraþia localã de la cele mai multe arierate, www.cronicavj.ro în zona energeticã Lupeni se menþine în topul în sumã totalã de determina o astfel E-mail: datornicilor. Primãria 23,94 milioane lei. de idee, atât Mintia cronicavj@gmail.com Monika BACIU cât ºi Paroºeniul condusã de edilul Cornel sunt proiectate sã Director: Marius MITRACHE consume cãrbune (mitrache_evz@yahoo.com) din Valea Jiului, deci 0744.268.352 „Nu putem vorbi de a se baza pe cãrabataje care vor fi închise. bune din import nu Redactor sef: Vor fi doar înlocuite Ileana FIRÞULESCU reprezintã cea mai ileana.firtulescu@yahoo.com capacitãþi de producþie. bunã idee. Mai sunt Producþia va fi diminuatã la ºi cei care sunt Colectivul de redactie: 365.000 de tone, având în Car men COSMAN- PREDA rãutãcioºi ºi vorbesc Mir cea NISTOR vedere ºi numãrul de despre divizarea (zamolxis_2007@yahoo.com) disponibilizaþi care pleacã Complexului cred cã Diana MITRACHE anul viitor, dar ºi capacitãþile vor putea retrãi (mitrachediana@yahoo.com) de producþie existente”, acele zile de Maximilian G ÂNJU a spus Aurel Anghel, (madm3xi@yahoo.com) bunãstare în care Monika BACIU director SNÎMVJ. minerilor din Valea Minele pe închidere Jiului le-au dat preþ Desktop publishing: au încheiat 2014 cu un pe cãrbune atât cât Geza SZEDLACSEK surplus de cãrbune, au considerat doar dupã ce au mãrit ca sã le fie bine ºi în Marketing & Publicitate: producþia de huilã pe momentul de faþã Mirabela MOISIU ultimele luni de iarnã. noi suntem cei care COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL Din 12 decembrie, au tragem din punct de INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 realizat planul propus ºi vedere economic Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani TRADUCÃTOR tocmai de aceea nu vor fi Complexul în jos, nu Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu închise abataje, ci doar este chiar aºa, de AUTORIZAT Responsabilitatea materialelor aparþine în anumite perimetre exclusivitate autorilor divizarea Complexului Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ miniere se vor restrânge. nu va duce decât la Materialele marcate “Promovare” Str. AVRAM IANCU 13/38 închiderea minelor Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului

2015: Nicio minã nu se închide

Î

n 2015 nicio minã nu se va închide.

Cel puþin asta spune Aurel Anghel, directorul general al Sociretãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, care susþine cã activitatea minierã doar va fi restrânsã în anul ce urmeazã.

Nicio minã ºi nici un abataj nu se vor închide în anul care vine. 2015 nu ne va aduce decât restrângerea activitãþii în anumite perimetre miniere de la Paroºeni, Petrila, ori Uricani.

Asigurãrile ne sunt date acum la final de an de cei care se luptã sã prelungeascã ºi activitatea minei Petrila.

Telefon 0728890014

reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

A

Nu ne-am înzãpezit, am degerat

nins ºi au scãzut simþitor temperaturile, dar, spre surprinderea tuturor, iarna ne-a prins din nou nepregãtiþi. ªi dacã nu ne-am înzãpezit, atunci am reuºit oricum sã þinem prima ºtire a jurnalelor naþionale, cu frigul. ªi asta din vina celor ce au reuºit sã þinã în frig populaþia Vãii Jiului branºatã la sistemul centralizat de termoficare.

Din pãcate, însã, ºtirea a prins prime-time-ul tuturor jurnalelor de ºtiri din data de 1 ianuarie ºi autoritãþile locale s-au contrazis în declaraþii. Imediat dupã ce populaþia a degerat în apartamente în noaptea dintre ani, atât Complexul Energetic Hunedoara, cât ºi Prefectura au emis câte un comunicat de presã, aºa ca sã justifice scandalul naþional în care a ajuns Valea Jiului în prima zi a anului 2015.

Dupã ieºirile pe posturile naþionale de televiziune, prefectul judeþului Hunedoara a fãcut în scris urmãtoarele precizãri: „Din discuþiile purtate a reieºit cã la Sucursala Electrocentrale Paroºeni, din cauza temperaturilor scãzute, a apãrut o avarie la o instalaþie tehnicã care a perturbat funcþionarea normalã a Grupului energetic nr. 4 Paroºeni, ceea ce a dus la o sincopã în furnizarea agentului termic la parametri normali. CJSU Hunedoara a stabilit un plan de mãsuri pentru accelerarea procesului de furnizare a agentului termic la parametri normali de cãtre Suc. Electrocentrale

Paroºeni a Complexului Energetic Hunedoara. (….)

S-a dispus ca populaþia sã fie informatã de furnizorul de agent termic cu privire la situaþia apãrutã, iar conducerea CJSU sã fie informatã cu celeritate în legãturã evoluþia situaþiei de fiecare datã când apar situaþii de disfuncþionalitate faþã de normal”, a fost comunicatul remis presei în 1 ianuarie 2015 de instituþia prefectului judeþului Hunedoara, dupã mai bine de 12 ore de la producerea incidentului ce a þinut populaþia în frig, în timp ce afarã erau – 22 C. ªi responsabilii Complexului Energetic Hunedoara, cei care au provocat acest incident, au remis presei un comunicat, cu care au încercat sã liniºteascã apele. Asta în condiþiile în care totul s-a petrecut la prima scãdere bruscã a temperaturilor, scãdere care a ºi fost anunþatã tot prin mijloacele mass-media, din timp.

Nimeni nu ºi-a luat mãsuri înainte de acest incident, iar sistemul de termoficare a cedat, aºa cum spun ºi cei de la Paroºeni. „În data de 31.12.2014, în jurul orei de 05,50 ca urmare a temperaturilor exterioare foarte scãzute de cca.

-21, -22 gr.C, s-au blocat ºibãrele de reglare a debitu-

lui de aer primar, au apãrut variaþii în arderea cazanului energetic nr.4, lucrând protecþia de nivel tambur scãzut care a decuplat blocul de la reþea (de la Sistemul Energetic Naþional) pentru a-l pune în siguranþã. Conform procedurilor interne, imediat în ziua de 31.12.2014 între orele 06 - 07, s-a mobilizat personalul de intervenþie, s-au analizat cauzele incidentului, s-a analizat natura avariei ºi s-a constatat faptul cã instalaþia poate fi repornitã în condiþii de siguranþã

neexistând nici un pericol.

Astfel cã, în aceeaºi zi, la ora 07,45, s-au aprins focurile în Centrala Termicã de Pornire ºi s-a creat abur pentru pornirea blocului nr. 4. La ora 11,30 au fost condiþii pentru aprinderea focurilor de la Cazanul nr. 4, s-a creat vid în instalaþie astfel cã, la ora 13,53 s-a sincronizat blocul nr.4 la retea, iar la orS15,30 s-a amorsat boylerul de termoficare 2A ºi s-a început încalzirea apei pentru termoficare treptat, pentru a nu pune în pericol instalaþia, cu un gradient de temperaturã de 5-10 0C/h, gradient dictat de vechimea mare a reþelei de termoficare de peste 36 de ani. Menþionãm cã, din 01.01.2015, începând cu ora 01,00 în municipiile Vulcan ºi Lupeni au fost condiþii de livrare agent termic la parametrii normali conform diagramei de reglaj, iar între orele 09.00 -10.00 au fost asiguraþi parametrii de livrare ºi

Actualitate 3 în municipiul Petroºani, cu creºtere permanentã a temperaturii agentului termic pe tur, în concordanþã cu temperatura exterioara ºi cu gradientul mai sus menþionat. (…) Menþionãm cã repornirea blocului nr.4 s-a facut în condiþii de siguranþã în conformitate cu Instructiunile Tehnice Interne, fiind asigurate echipe de intervenþie pe toate sectoarele de activitate”, au explicat cei din biroul de presã al SCEH- SA. ªi dacã nu ne-am înzãpezit, am reuºit sã þinem prima ºtire a jurnalelor cu frigul din locuinþele celor care au ales sã se încãlzeascã la sistemul cetralizat de termoficare. În Valea Jiului sunt câteva sute de apartamente în Lupeni, Vulcan ºi la Petroºani, care au ales termoficarea. În general, vorbim despre angajaþii mineri, ori mineri pensionari, care au gratuitãþi ºi care primesc deconturi la facturile de termoficare.

Diana MITRACHE

SNIMVJ vrea jumãtate din disponibilizaþi

G

ratuitãþile pentru pensionari, dar ºi numãrul disponibilizãrilor vor fi discutate în aceastã sãptãmânã, la Bucureºti, unde cei de la minele ce se închid merg sã se întâlneascã cu noul ministru Andrei Gerea. Patru miniºtri ai economiei au fost schimbaþi în 2014, iar acum se vor relua toate documentaþiile.

Noul ministru Gerea va avea o rundã de discuþii cu reprezentanþii minerilor de la unitãþile aflate pe închidere, Petrila, Paroºeni ºi Uricani, în prima parte a lunii ianuarie.

Nu sunt lãsaþi deoparte nici pensionarii ºi noul ministru va afla ºi despre ideea de a micºora numãrul disponibilizaþilor la jumãtate din cifra prognozatã pentru 2015. „Toate demersurile pe care trebuie sã le facem noi cãtre ministerul nou format privesc norma de subvenþie, bugetul societãþii pe 2015 ºi notificarea cãtre UE, care cuprinde numãrul de disponibilizaþi de anul viitor, gratuitãþile pensionarilor, fondurile pentru lucrãrile de ecologizare, care trebuie relocate din perioada anterioarã în care nu a funcþionat societatea ºi activitatea Minei Petrila”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ.

Toate acestea sunt esenþiale spun cei de la minele ce se închid, a cãror stabilitate economicã depinde de numãrul celor care vor pleca prin disponibilizare. Tocmai acest aspect va trebui bine conturat, pentru cã acum ar trebui sã plece nici jumãtate din totalul de aproape 700 cât este preconizat în 2015. „Conform notificãrii ºi deciziei 787 a UE, pe anul 2015 erau planificate sã plece, prin programul de disponibilizare, 694 de persoane. Din bugetul nostru pe 2015, am putea sã ne desfãºurãm activitatea cu doar 350 de persoane disponibilizate, drept pentru care în acea notificare cãtre departamentul de energie, Consiliul Concurenþei, respectiv UE, am solicitat relocarea numãrului de disponibilizaþi pe anii urmãtori, aºa încât sã funcþionãm în parametri normali.”, a mai spus directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine.

Dacã vor pleca 700 de oameni, Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului nu îºi va realiza veniturile, pentru cã vor lucra mai puþini oameni, iar securitatea muncii va fi periclitatã. Tocmai aceste aspecte vor prima în discuþiile de la Bucureºti, ce vor avea loc în sãptãmâna 5 – 9 ianuarie.

Diana MITRACHE

4 Minerit

Minerit 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

2014 – ANUL GREVELOR ÎN MINERIT

Primul CCM mineri-energeticieni nefinalizat nici în 2015 M

inerii ºi energeticienii au încercat, pentru prima datã în 2014, sã contureze un contract colectiv de muncã unic pe ramurã, dar nu l-au finalizat nici acum, chiar dacã negocierile au început din ianuarie 2014.

Încã se mai poartã discuþii cu administraþia pe anumite puncte din acest contract colectiv de muncã, ce anul trecut a scos pe rând în stradã TESA, minerii, ori energeticienii, din cauza deficienþelor generate de programul de redresare al administraþiei.

Aurel Niculescu a

reuºit sã rãscoale atât minerii, cât ºi energeticienii, ori inginerii ºi economiºtii din TESA ºi frãmântãrile sociale încã nu s-au finalizat.

G

reva lu’ 100 de lei

Nu mai puþin de 21 de lideri ai minerilor din Sindicatul "Muntele” au intrat în 11 martie 2014 în greva foamei, nemulþumiþi de faptul cã Inspectoratul Teritorial de Muncã (ITM) Hunedoara a refuzat sã înregistreze un act adiþional la contractul colectiv de muncã, prin care ortacii ar fi putut beneficia de un spor de periculozitate majorat cu 100 de lei.

Prin luna mai 2014 lucrurile pãreau cã se aºewazã. Cel puþin la nivel declarativ. „Din ianuarie am demarat procedurile pentru negocierea acestui CCM. Contractul, aºa cum noi l-am încheiat este unul care sprijinã salariaþii ºi vine în ajutorul acestora, cum poate nici nu au sperat.

Rãmâne un hop, acest aviz pe care trebuie sã-l dea Consiliul de Administraþie. Existã un acord de confidenþialitate, iar pânã ce acest CCM nu va fi avizat de CA, nu vom face publice prevederile pe care noi le-am negociat. Nu sunt secrete, în mare parte ele au fost transmise salariaþilor, dar fãrã nicio discuþie, dupã avizut de la CA, mai urmeazã un pas, avizarea de cãtre AGA

ºi înregistrarea la ITM”, a spus Petre Nica, lider Sindicatul Muntele, dupã ce a încheiat primele negocieri cu administraþia CEH în 18 mai 2014, când chiar credea cã mai are puþin ºi finalizeazã acest act. Numai cã minerii nu au aºteptat ºi au protestat public, dupã ce au aflat ce conþine acest document SECRET.

A

vertisment o orã

În 5 iunie 2014, minerii fac prima grevã, una de avertisment, între 12,00 ºi 13,00 în sala de pontaj. Minerii au rãbufnit atunci cã nu aveau conturat bugetul ºi de la 1 iunie, conform planului de reducere a cheltuielilor, TESA trebuia sã intre în ºomaj tehnic. În 21 iulie circa 200 de ortaci s-au adunat in sala de apel a minei Lonea, în semn de protest faþã de unele prevederi care au fost cuprinse în contractul colectiv de muncã ºi care îi nemulþumeau

pentru cã le reduceau din drepturi. Ortacii au refuzat sã mai intre în ºut ºi, dupã câteva ore de aºteptare, circa 50 dintre ei au decis sã plece pe jos cãtre sediul CEH din Petroºani, pentru a protesta acolo.

O comisie din cadrul Diviziei miniere a CEH a discutat mai bine de 14 ore cu minerii ºi conflictul a fost stins abia dupã ce aceºtia au obþinut modificarea prevederilor din noul contract colectiv de muncã, avizat de Consiliul de Administraþie al CEH. Totodatã, atunci ortacii au mai obþinut ºi o majorare a cantitãþii de energie electricã primitã gratuit, de la 500 KWh la 750 KWh pe lunã, în perioada de iarnã. O altã revendicare referitoare la primele de vacanþã a fost soluþionatã în sensul în care aceasta va fi plãtitã în cuantum de 1.900 de lei brut, dupã ce va fi modificatã Legea 94/2004 privind acordarea tichetelor de vacanþã.

Complexului Energetic Hunedoara (CEH), s-au adunat în 4 august, în incinta societãþii nemulþumiþi cã noul contract colectiv de muncã le diminueazã veniturile, în timp ce cãºtigurile colegilor lor din divizia de minerit cresc. Liderul sindicatului din termocentrala Mintia a declarat greva foamei. Vreme de aproape o ora DN 7 a fost blocat de muncitori. În 6 august, de Ziua Minerului, în Valea Jiului a fost sãrbãtoare ºi la ceremoniile de la Petroºani a participat ºi Elena Udrea, cea care a candidat ulterior la alegerile pentru preºedintele României.

G ªi energeticienii au stat atunci o orã în grevã de avertisment.

Protestul energieticenilor de la Mintia a avut loc intre orele 11:00 si 12:00, în curtea Termocentralei.

Au participat câteva zeci din cei peste 1.200 de angajaþi ai Termocentralei, care face parte din Complexul Energetic Hunedoara. Mai exact, doar salariaþii care fac parte din Sindicatul "Muntele" ºi-au manifestat nemulþumirile, în cadrul grevei de avertisment. Cea mai mare parte a energeticienilor de la Mintia nu s-au solidarizat atunci colegilor lor ºi minerilor din Valea Jiului.

”N

oi producem, voi furaþi, noi livrãm, voi importaþi" Supãraþi cã nu mai au pentru cine sã extragã cãrbune, ortaci de la exploatãrile neviabile au ieºit în 9 iulie în stradã, la Petroºani.

Valea Jiului a "fiert" atunci într-o nouã acþiune de protest a minerilor. Aproape 500 de ortaci de la Societatea

Naþionalã de Închideri Miniere Valea Jiului (SNIMVJ) au protestat în faþa Teatrului Dramatic "I.D. Sîrbu" din Petroºani, pentru cã vis-a-vis este sediul societãþii, nemulþumiþi de criza cu care se confrunta la acel moment sistemul energetic din România. Participanþii la protest reclamau faptul cã nu exista o perspectivã în ceea ce priveºte siguranþa mineritului, ortacii nu au de lucru pentru cã termocentralele nu preiau toatã cantitatea de huilã extrasã din subteran. Ei au arborat drapele ale României, ale Uniunii Europene ºi ale Sindicatului "Huila", dar ºi pancarte cu mai multe mesaje, prin care trãgeau un semnal de alarmã în privinþa gravei situaþii a mineritului din Valea Jiului: "Noi producem, voi furaþi, noi

livrãm, voi importaþi" sau "Aþi importat cãrbune, exportaþi ºi conducãtori”

G

reva foamei

reva foamei la preparaþie Preºedintele sindicatului de la Preparaþia de cãrbune Coroieºti, din Valea Jiului, Dorin Vezure, a intrat în greva

decizie de redresare a activitãþii gânditã de conducerea CEH.

G

revã la Lonea

Zeci de angajaþi din Exploatarea minierã Lonea au protestat în 30 octombrie 2014, înainte de a intra în minã, nemulþumiþi cã nu au intrat în posesia primelor de vacanþã, pe care conducerea Complexului Energetic Hunedoara a convenit sã le acorde minerilor.

Oamenii au ameninþat cã se vor bloca în sub-

La finele lunii iulie, doi lideri de sindicat decid sã intre în greva foamei. Vasile Pãduraru de la mina Lonea ºi Ioan Ciubotaru de la Vulcan au declanºat greva foamei, imediat ce au aflat cã nu pot sã negocieze prima de Ziua Minerului, 6 august ºi tot atunci au ameninþat cu greve de amploare.

E

nergeticienii blocheazã

DN 7 Aproape 400 de angajaþi ai Termocentralei de la Mintia, parte a

foamei timp de cinci zile, în luna septembrie 2014, el fiind urmat, dupã o zi, de colegul sãu de serviciu, lãcãtuºul Petre Todericiu. Cei doi au solicitat reanalizarea unei decizii a Consiliului de administraþie al CEH care prevedea ca Preparaþia de Cãrbune Valea Jiului (Coroieºti) sã fie trecutã ca sector de activitate la Exploatarea Minierã Vulcan, în timp ce salvatorii mineri de la Staþia de salvare minierã ar fi urmat sã fie redistribuiþi la alte mine. Asta tot dupã o

teran, dacã problemele nu le vor fi rezolvate.

Fiecare avea de primit cam 500 de lei ºi acest subiect i-a mai scos de câteva ori în curtea minei, pânã ce primele de vacanþã au intrat pe cardurile ortacilor. Doar cã vacanþa a fost în varã ºi banii au venit abia toamna târziu.

L

ãsaþi sã degere în curtea CEH Aproximativ 400 de mineri de la exploatãrile de huilã Lonea, Lupeni ºi Vulcan din Valea

Jiului s-au adunat joi (11 decembrie 2014) dimineaþa, în curtea sediului Complexului Energetic Hunedoara (CEH) din municipiul Petroºani, solicitând demisia conducerii unitãþii, pe care o acuzã de nerespectarea contractului colectiv de muncã. Minerii decideau astfel sã se alãture colegilor de la Mina Lonea, care au început miercuri (10 decembrie 2014) seara, un protest spontan, nemulþumiþi de faptul cã nu primiserã tichetelecadou prevãzute în contractul colectiv de muncã, deºi Sindicatul Muntele încheiase un protocol în acest sens cu administraþia CEH. O parte dintre ei a rãmas peste noapte în curtea CEH, iar în cursul dimineþii de joi li s-au alãturat ortacii din schimbul întâi de la Lupeni ºi Vulcan. ªi acest protest s-a încheiat dupã ce liderii ortacilor au stat zeci de ore în birou la negocieri, iar din cauza gerului

ºi a faptului cã erau nemâncaþi ºi obosiþi, minerii au plecat acasã.

Din pãcate, însã, 2014 a fost unul plin de proteste ºi situaþia CEH este ºi acum incertã. Se vorbeºte tot mai des de insolvenþã ºi despre investiþii nici pomenealã. Ortacii încã mai cautã sã negocieze anumite puncte din CCM, însã, problemele se þin lanþ, fãrã un plan bine stabilit. În plus, în 2014 sectorul energetic a fost condus de la Bucureºti de 4 miniºtri, ce au fost schimbaþi peste noapte ºi, nu o datã, minerii s-au întors bucuroºi de la o negociere vineri, iar pânã luni aveau alt ministru.

Diana MITRACHE

4 Minerit

Minerit 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

2014 – ANUL GREVELOR ÎN MINERIT

Primul CCM mineri-energeticieni nefinalizat nici în 2015 M

inerii ºi energeticienii au încercat, pentru prima datã în 2014, sã contureze un contract colectiv de muncã unic pe ramurã, dar nu l-au finalizat nici acum, chiar dacã negocierile au început din ianuarie 2014.

Încã se mai poartã discuþii cu administraþia pe anumite puncte din acest contract colectiv de muncã, ce anul trecut a scos pe rând în stradã TESA, minerii, ori energeticienii, din cauza deficienþelor generate de programul de redresare al administraþiei.

Aurel Niculescu a

reuºit sã rãscoale atât minerii, cât ºi energeticienii, ori inginerii ºi economiºtii din TESA ºi frãmântãrile sociale încã nu s-au finalizat.

G

reva lu’ 100 de lei

Nu mai puþin de 21 de lideri ai minerilor din Sindicatul "Muntele” au intrat în 11 martie 2014 în greva foamei, nemulþumiþi de faptul cã Inspectoratul Teritorial de Muncã (ITM) Hunedoara a refuzat sã înregistreze un act adiþional la contractul colectiv de muncã, prin care ortacii ar fi putut beneficia de un spor de periculozitate majorat cu 100 de lei.

Prin luna mai 2014 lucrurile pãreau cã se aºewazã. Cel puþin la nivel declarativ. „Din ianuarie am demarat procedurile pentru negocierea acestui CCM. Contractul, aºa cum noi l-am încheiat este unul care sprijinã salariaþii ºi vine în ajutorul acestora, cum poate nici nu au sperat.

Rãmâne un hop, acest aviz pe care trebuie sã-l dea Consiliul de Administraþie. Existã un acord de confidenþialitate, iar pânã ce acest CCM nu va fi avizat de CA, nu vom face publice prevederile pe care noi le-am negociat. Nu sunt secrete, în mare parte ele au fost transmise salariaþilor, dar fãrã nicio discuþie, dupã avizut de la CA, mai urmeazã un pas, avizarea de cãtre AGA

ºi înregistrarea la ITM”, a spus Petre Nica, lider Sindicatul Muntele, dupã ce a încheiat primele negocieri cu administraþia CEH în 18 mai 2014, când chiar credea cã mai are puþin ºi finalizeazã acest act. Numai cã minerii nu au aºteptat ºi au protestat public, dupã ce au aflat ce conþine acest document SECRET.

A

vertisment o orã

În 5 iunie 2014, minerii fac prima grevã, una de avertisment, între 12,00 ºi 13,00 în sala de pontaj. Minerii au rãbufnit atunci cã nu aveau conturat bugetul ºi de la 1 iunie, conform planului de reducere a cheltuielilor, TESA trebuia sã intre în ºomaj tehnic. În 21 iulie circa 200 de ortaci s-au adunat in sala de apel a minei Lonea, în semn de protest faþã de unele prevederi care au fost cuprinse în contractul colectiv de muncã ºi care îi nemulþumeau

pentru cã le reduceau din drepturi. Ortacii au refuzat sã mai intre în ºut ºi, dupã câteva ore de aºteptare, circa 50 dintre ei au decis sã plece pe jos cãtre sediul CEH din Petroºani, pentru a protesta acolo.

O comisie din cadrul Diviziei miniere a CEH a discutat mai bine de 14 ore cu minerii ºi conflictul a fost stins abia dupã ce aceºtia au obþinut modificarea prevederilor din noul contract colectiv de muncã, avizat de Consiliul de Administraþie al CEH. Totodatã, atunci ortacii au mai obþinut ºi o majorare a cantitãþii de energie electricã primitã gratuit, de la 500 KWh la 750 KWh pe lunã, în perioada de iarnã. O altã revendicare referitoare la primele de vacanþã a fost soluþionatã în sensul în care aceasta va fi plãtitã în cuantum de 1.900 de lei brut, dupã ce va fi modificatã Legea 94/2004 privind acordarea tichetelor de vacanþã.

Complexului Energetic Hunedoara (CEH), s-au adunat în 4 august, în incinta societãþii nemulþumiþi cã noul contract colectiv de muncã le diminueazã veniturile, în timp ce cãºtigurile colegilor lor din divizia de minerit cresc. Liderul sindicatului din termocentrala Mintia a declarat greva foamei. Vreme de aproape o ora DN 7 a fost blocat de muncitori. În 6 august, de Ziua Minerului, în Valea Jiului a fost sãrbãtoare ºi la ceremoniile de la Petroºani a participat ºi Elena Udrea, cea care a candidat ulterior la alegerile pentru preºedintele României.

G ªi energeticienii au stat atunci o orã în grevã de avertisment.

Protestul energieticenilor de la Mintia a avut loc intre orele 11:00 si 12:00, în curtea Termocentralei.

Au participat câteva zeci din cei peste 1.200 de angajaþi ai Termocentralei, care face parte din Complexul Energetic Hunedoara. Mai exact, doar salariaþii care fac parte din Sindicatul "Muntele" ºi-au manifestat nemulþumirile, în cadrul grevei de avertisment. Cea mai mare parte a energeticienilor de la Mintia nu s-au solidarizat atunci colegilor lor ºi minerilor din Valea Jiului.

”N

oi producem, voi furaþi, noi livrãm, voi importaþi" Supãraþi cã nu mai au pentru cine sã extragã cãrbune, ortaci de la exploatãrile neviabile au ieºit în 9 iulie în stradã, la Petroºani.

Valea Jiului a "fiert" atunci într-o nouã acþiune de protest a minerilor. Aproape 500 de ortaci de la Societatea

Naþionalã de Închideri Miniere Valea Jiului (SNIMVJ) au protestat în faþa Teatrului Dramatic "I.D. Sîrbu" din Petroºani, pentru cã vis-a-vis este sediul societãþii, nemulþumiþi de criza cu care se confrunta la acel moment sistemul energetic din România. Participanþii la protest reclamau faptul cã nu exista o perspectivã în ceea ce priveºte siguranþa mineritului, ortacii nu au de lucru pentru cã termocentralele nu preiau toatã cantitatea de huilã extrasã din subteran. Ei au arborat drapele ale României, ale Uniunii Europene ºi ale Sindicatului "Huila", dar ºi pancarte cu mai multe mesaje, prin care trãgeau un semnal de alarmã în privinþa gravei situaþii a mineritului din Valea Jiului: "Noi producem, voi furaþi, noi

livrãm, voi importaþi" sau "Aþi importat cãrbune, exportaþi ºi conducãtori”

G

reva foamei

reva foamei la preparaþie Preºedintele sindicatului de la Preparaþia de cãrbune Coroieºti, din Valea Jiului, Dorin Vezure, a intrat în greva

decizie de redresare a activitãþii gânditã de conducerea CEH.

G

revã la Lonea

Zeci de angajaþi din Exploatarea minierã Lonea au protestat în 30 octombrie 2014, înainte de a intra în minã, nemulþumiþi cã nu au intrat în posesia primelor de vacanþã, pe care conducerea Complexului Energetic Hunedoara a convenit sã le acorde minerilor.

Oamenii au ameninþat cã se vor bloca în sub-

La finele lunii iulie, doi lideri de sindicat decid sã intre în greva foamei. Vasile Pãduraru de la mina Lonea ºi Ioan Ciubotaru de la Vulcan au declanºat greva foamei, imediat ce au aflat cã nu pot sã negocieze prima de Ziua Minerului, 6 august ºi tot atunci au ameninþat cu greve de amploare.

E

nergeticienii blocheazã

DN 7 Aproape 400 de angajaþi ai Termocentralei de la Mintia, parte a

foamei timp de cinci zile, în luna septembrie 2014, el fiind urmat, dupã o zi, de colegul sãu de serviciu, lãcãtuºul Petre Todericiu. Cei doi au solicitat reanalizarea unei decizii a Consiliului de administraþie al CEH care prevedea ca Preparaþia de Cãrbune Valea Jiului (Coroieºti) sã fie trecutã ca sector de activitate la Exploatarea Minierã Vulcan, în timp ce salvatorii mineri de la Staþia de salvare minierã ar fi urmat sã fie redistribuiþi la alte mine. Asta tot dupã o

teran, dacã problemele nu le vor fi rezolvate.

Fiecare avea de primit cam 500 de lei ºi acest subiect i-a mai scos de câteva ori în curtea minei, pânã ce primele de vacanþã au intrat pe cardurile ortacilor. Doar cã vacanþa a fost în varã ºi banii au venit abia toamna târziu.

L

ãsaþi sã degere în curtea CEH Aproximativ 400 de mineri de la exploatãrile de huilã Lonea, Lupeni ºi Vulcan din Valea

Jiului s-au adunat joi (11 decembrie 2014) dimineaþa, în curtea sediului Complexului Energetic Hunedoara (CEH) din municipiul Petroºani, solicitând demisia conducerii unitãþii, pe care o acuzã de nerespectarea contractului colectiv de muncã. Minerii decideau astfel sã se alãture colegilor de la Mina Lonea, care au început miercuri (10 decembrie 2014) seara, un protest spontan, nemulþumiþi de faptul cã nu primiserã tichetelecadou prevãzute în contractul colectiv de muncã, deºi Sindicatul Muntele încheiase un protocol în acest sens cu administraþia CEH. O parte dintre ei a rãmas peste noapte în curtea CEH, iar în cursul dimineþii de joi li s-au alãturat ortacii din schimbul întâi de la Lupeni ºi Vulcan. ªi acest protest s-a încheiat dupã ce liderii ortacilor au stat zeci de ore în birou la negocieri, iar din cauza gerului

ºi a faptului cã erau nemâncaþi ºi obosiþi, minerii au plecat acasã.

Din pãcate, însã, 2014 a fost unul plin de proteste ºi situaþia CEH este ºi acum incertã. Se vorbeºte tot mai des de insolvenþã ºi despre investiþii nici pomenealã. Ortacii încã mai cautã sã negocieze anumite puncte din CCM, însã, problemele se þin lanþ, fãrã un plan bine stabilit. În plus, în 2014 sectorul energetic a fost condus de la Bucureºti de 4 miniºtri, ce au fost schimbaþi peste noapte ºi, nu o datã, minerii s-au întors bucuroºi de la o negociere vineri, iar pânã luni aveau alt ministru.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

Pasul Vâlcan atrage mii de turiºti

M

ii de turiºti în cea mai nouã staþiune montanã din Valea Jiului.

Pasul Vâlcan este o staþiune montanã aflatã în plin process de dezvoltare.

Aceasta este cea mai nouã locaþie de acest gen din Valea Jiului, iar numãrul turiºtilor care aleg aceastã locaþie este în creºtere.

Au fost turiºti din alte zone ale þãrii care apreciazã aceastã staþiune montanã.

“Am venit din Constanþa, avem rude aici. ªtiam de straja ºi de Parâng, dar am vrut sã vedem cum este în Pasul Vâlcan. A meritat, este o staþiune montanã micã, cochetã ºi liniºtitã. Nu este la fel de multã agitaþie precum în celelalte staþiuni

montane din Valea Jiului”, spune Bogdan, un turist constãnþean, aflat la schi în Pasul Vâlcan.

A

utoritãþile vulcãnene promit sã dezvolte staþiunea.

“La Pasul Valcan au fost peste 1000 de turisti.

Telegondola a functionat mereu plina, s-a schiat la teleski, dar si pe drum. Sute de copii s-au distrat pe drum cu sanile. Vom incerca sa dezvoltam zona in limitele posibilitatilor”, spune viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu.

Accesul spre staþiunea montanã se face cu ajutorul

unei telegondole.

Administratia localã din Vulcan a concesionat mai multe terenuri pentru construirea unor case de vacanþã. De precizat este faptul cã toate casele de vacanþã trebuie sã respecte aceleaºi standarde ºi sã fie identice ca formã.

“Au fost concesionate mai mult de jumãtate din acele terenuri dar nu am avut infrastructura necesarã cã cetãþenii care vor sã construiascã sã-ºi poatã transporta materialele necesare în Pasul Vulcan. De aceastã datã avem drumul finalizat ºi asfaltat pânã sus ºi va fi mult mai uºor sã facã aceste

lucruri începând cu primãvara acestui an pentru cã au accesul foarte bun pânã în Pasul Vulcan”, a mai spus sursa citata.

Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vaii Jiului.

Monika BACIU

Reduceri pentru vacanþele cumpãrate

D

e teamã cã vor fi obligaþi sã-ºi punã lacãtul pe afaceri, operatorii din turism oferã de pe acum sejururi pentru perioada de varã la preþuri greu de refuzat. Chiar ºi aºa se aºteaptã ca numãrul celor care le trec pragul sã fie cu mult mai mic faþã de anii trecuþi.

Vacanþele planificate din timp vor fi mult mai ieftine susþin reprezentanþii agenþiilor turistice din Valea Jiului.

Astfel, în cazul vacanþei de varã, dacã cererea va fi depusã încã din iarnã, un sejur complet într-o staþiune româneascã va fi mai ieftin cu pânã la 30%. Sunt ºi situaþii în care reducerile pot fi ºi mai mari de 40 de procente, însã nimeni nu oferã garanþia cã ºi condiþiile de la locul de cazare sunt cele descrise în ofertã.

Cel puþin aºa sunã un anunþ din cadrul Programului pentru Înscrieri Timpurii, program lansat de cãtre Asociaþia Agenþiilor

de Turism din România. „În condiþiile actualei situaþii economice, nu ºtiu însã câþi dintre potenþialii turiºti din Valea Jiului sunt dispuºi sã-ºi facã rezervãri de bilete încã de pe acum, în condiþiile în care nu se ºtie dacã vor mai avea un loc de muncã la varã”, spune unul dintre operatorii din turism din municipiul Petroºani. În teorie vacanþele achiziþionate acum aduc reduceri de 10% - pentru o rezervare cu 30 de zile în avans, 20% - pentru 60 de zile avans ºi 30% - în cazul unei rezervãri fãcutã înainte cu trei luni de zile.

Maximilian GÂNJU

Taxe menþinute, la Lupeni

axele ºi impozitele locale de la Lupeni, T menþinute la nivelul anului

2014. Contribuabilii municipiului Lupeni nu vor plãti mai mult pentru taxele ºi impozitele aferente clãdirilor sau turismelor.

Consilierii locali au aprobat un proiect de hotãrâre prin care valoarea taxelor ºi

impozitelor nu va fi crescutã. Conform normelor în vigoare, ºi la Lupeni cei care îºi vor achita dãrile pânã la sfârºitul lunii martie vor avea parte de bonificaþii de 10%. La Lupeni gradul de încasare a taxelor ºi

impozitelor a fost în anul 2014 de peste 60 de procente. Cei mai buni contribuabili au rãmas tot pensionarii care ºi-au achitat dãrile cãtre bugetul local din primele zile ale anului trecut.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

Prima zi, prima descarcerare în 2015 I mediat dupã miezul nopþii, pompierii din Petrila au descarcerat un ºofer care s-a izbit cu putere de gard ºi a rupt un panou al E-on, la intrarea în oraº.

Accidentul l-a avut protagonist pe un ºofer care a gonit, cel mai probabil cu vitezã ºi care s-a înfipt pur ºi simplu în zona din apropierea cimitirului de la intrarea în oraº, imediat dupã tunel.

Pompierii au scos per-

soana încarceratã, care a ajuns la spital.

Poliþiºtii rutieri au avut ºi ei de lucru în noaptea de 3 ianuarie, când au descoperit la Petroºani un ºofer care consumase alcool înainte de a pleca în noapte, cu gândul cã nu îl vede nimeni la acea orã. „În data de 03.01.2015, în jurul orei 01:00, un

echipaj rutier care efectua activitãþi de supraveghere ºi control al traficului rutier pe strada Viitorului din municipiul Petroºani, a oprit autoturismul condus de un bãrbat în vârstã de 26 de ani, din Petroºani.

Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,72 mg/l, alcool pur în

Actualitate 7 aerul expirat. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere a unui autoturism, pe drumurile publice, de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Diana MITRACHE Foto: sursa Facebook, SVSU Petrila

Salvamontiºtii cer guvernului recunoaºterea statutului lor

alvatorii montani vor sã fie S recunoscuþi, din punct de

Petardele ilegale le-au adus dosare penale

ª

tiau cã nu au voie sã vândã anumite categorii de petarde, dar nu s-au putut abþine.

Câºtigurile facile le-au fãcut cu ochiul, iar acum vor rãspunde penal.

Poliþiºtii i-au gãsit pe vânzãtorii de petarde în piaþã, cu petardele în vãzul lumii ºi le-au întocmit imediat câte un dosar penal pentru cã vindeau fãrã drept materiale pirotehnice din categorii pentru care nu deþineau autorizaþie.

Astfel, poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase, în urma activitãþilor desfãºurate, au identificat un bãrbat în vârstã de 49 ani, din municipiul Hunedoara, care comercializa articole pirotehnice fãrã drept în municipiul Hunedoara, zona Pieþei Agroalimentare.

Cu ocazia controlului, asupra bãrbatului au fost gãsite 1.370 bucãþi petarde din categoria II. De asemenea, poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase au mai identificat doi suspecþi din municipiul Hunedoara, în vârstã de 46 ºi respectiv 31 de ani, care comercializau articole pirotehnice fãrã drept în municipiul Hunedoara (zona Ceangãi ºi Piaþa Agroalimentarã Dunãrea).

Cu ocazia cercetãrilor, asupra primului bãrbat au fost gãsite 70 bucãþi petarde din categoria III, iar asupra celuilalt au fost gãsite 775 de bucãþi de petarde din categoria II. Tot în ultima zi a anului 2014, poliþiºtii au identificat un tânãr în vârstã de 28 de ani, din municipiul Orãºtie, care comercializa articole pirotehnice fãrã drept în Orãºtie, în zona Pieþei Agroalimentare. Poliþiºtii au ridicat de la suspect 283 bucãþi petarde ºi o baterie de artificii din categoriile I ºi II. Reprezentanþii IPJ Hunedoara au precizat cã în toate cele patru cazuri, poliþiºtii au luat mãsura ridicãrii articolelor pirotehnice în vederea expertizãrii ºi au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de operaþiuni cu articolelor pirotehnice efectuate fãrã drept, faptã prevãzutã ºi pedepsitã art.

37 lit. a din Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Car men COSMAN - PREDA

vedere professional, în categoria meseriilor cu risc, aºa încât sã poatã ieºi mai repede la pensie, dar vor ºi condiþii mai bune de lucru.

Nu o datã s-a întâmplat ca, din cauza echipamentului precar, salvarea sã se facã cu mâinile goale, iar intervenþiile sã fie întârziate din cauzã cã salvatorii nu au avut cu ce sã ajungã, decât pe jos, la cei care aveau nevoie de ajutorul lor.

Situaþia este generalizatã la nivel naþional ºi, tocmai din aceste motive, Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România a fãcut demersurile necesare la Guvern pentru a obþine recunoaºterea statutului salvatorului montan ºi pentru

condiþii mai bune de muncã.

"Demersul principal a fost ca meseria asta de salvator montan sã fie cuprinsã în meseriile cu risc care pot scoate la pensie oamenii mai repede de 65 de ani întrucât un salvator montan nu-l mai poþi trimite în acþiune cã riºti sã pãþeascã ceva", a precizat Mircea Opriº - preºedintele ANSMR. Fie cã sunt sau nu plãtiþi, cã sunt angajaþi sau voluntari, salvatorii montani sunt practric non – stop la datorie. Turiºtii trebuie sã ºtie cã, la orice orã din zi sau din noapte dacã

0735.183175

sunt în impas pe munte sau dacã au nevoie de ajutor pot apela numãrul de urgenþã 112 sau 0-SALVAMONT pentru a intra în legãturã direct cu dispeceratul salvatorilor montani. În judeþul Hunedoara Serviciul Judeþean Salvamont are patru puncte de lucru dotate cu echipament ºi personal calificat – Salvamotn Petroºani, Lupeni, Uricani ºi Hunedoara - care sunt la dispoziþia turistilor 24 de ore din 24, 7 zile din 7 ºi sunt pregãtite sã intervinã în orice situaþie.

Car men COSMAN - PREDA

8 Actualitate

N

imic din ceea ce le-au promis guvernanþii minerilor disponibilizaþi, de-a lungul anilor, nu s-a înfãptuit.

Prin urmare, nici construcþia microhidrocentralelor de pe râul Jiu nu a prins viaþã, la fel ca ºi celelalte proiecte destinate ortacilor care au renunþat la minerit. În urmã cu 15 ani, Guvernul României era, cât pe ce, sã demareze un program de construcþii hidroenergetice pe râurile Jiu, Olt ºi Gilort.

Proiectul urma sã aibã un dublu impact: economic, respectiv social. Acþiunea, iniþiatã de cãtre unul dintre foºtii preºedinþi ai României, Emil Constantinescu, urma a crea 7.500 de locuri de muncã în Valea Jiului ºi Gorj – Vâlcea.

Conform programului, acesta viza construirea unor hidrocentrale “în cascadã” pe cele 3 râuri urmând ca, mai

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015

Minele se închid în timp ce promisiunile guvernanþilor rãmân doar pe hârtie

apoi, sã fie executate în zonã unele lucrãri de protecþie contra inundaþiilor ºi de ecologizare (cu posibilitatea realizãrii de spaþii turistice, de amenajãri piscicole sau de alimentãri cu apã potabilã a localitãþilor din apropiere). Finanþarea proiectului urma sã fie fãcutã de la bugetul de stat, de la Fondul Naþional de Dezvoltare Regionalã, precum ºi din credite externe sau interne. Banii urmau sã fie derulaþi prin Agenþia Zonelor Miniere (ANDIPRZM),

o structurã dispãrutã între timp.

Potrivit Ordonanþei Guvernamentale referitoare la acest program, aplicarea acestuia urma sã fie fãcutã de cãtre societatea comercialã Eurofinancez Vulcan care elaborase ºi studiul de fundamentare al acestuia.

La timpul respectiv, Ionuþ Popescu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului de la acea vreme a evitat sã precizeze care vor fi costurile programului de investiþii ºi în cât timp

vor putea fi amortizate ele. Acesta precizase, însã, cã programul prevede investiþii cu termen lung de realizare, facilitãþile pentru zonele defavorizate urmând a fi aplicate pe întreaga duratã a acestuia, respectiv 25 de ani.

Conform Ordonanþei, în termen de douã luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, urma a fi supus aprobãrii Guvernului un studiu de fezabilitate pentru prima etapã a acestui program special. Numai

Oraºul Petroºani a împlinit 91 de ani

a începutul anului 2015 s-au L împlinit 91 de ani de la data în care, pe 4 ianuarie 1924, Petroºaniul a fost declarat oraº.

Anunþul care sublinia transformarea comunei Petroºeni în oraºul Petroºeni a fost publicat în ziarul „Gazeta Jiului”, anul III, nr. 3, pe prima paginã, în articolul de fond intitulat „Petroºeniul - oraº!”.

Sãrbãtorirea evenimentului a fost gãzduitã de Sala „Apollo” în data de 12 ianuarie 1924. În anul în care „capitala” Vãii Jiului a fost declaratã oraº, Judeþul Hunedoara avea 10 plase (subdiviziuni ale judeþului în vechea împãrþire administrativã), o suprafaþã de 1.357.024 de

iugãre cadastrale (7.810 kmp), un numãr de 320.428 de locuitori, dintre care 269.569 români, 39.978 unguri, 8.521 germani, 4.656 evrei ºi 4.704 de alte etnii. Oraºul de reºedinþã era tot Deva ºi mai existau 11 secretariate comunale, 87 secretariate cercuale, la un numãr total de 425 de comune rurale ºi 4 comune urbane.

Plasa Petroºeni avea 14 comune rurale ºi o suprafaþã de 169.481 de iugãre cadastrale (975

din Valea Jiului urmau sã fie angajaþi la “hidrocentrale” circa 4.000 de ex-mineri.

Câþi au fost angajaþi, câte hidrocentrale pe Jiu au fost ridicate, unde au ajuns banii ce urmau a fi derulaþi, ce s-a întâmplat cu firma din Vulcan desemnatã sã aplice programul ºi ce s-a întâmplat cu promisiunile fostului preºedinte Emil Constantinescu, numai bunul Dumnezeu mai ºtie.

Un alt proiect, unul “faraonic”, fusese negociat cu Guvernul, tot în interesul minerilor disponibilizaþi, de cãtre Marin Condescu, preºedintele (pe atunci) Centralei Naþionale Confederative a Sindicatelor Miniere din România. Proiectul intitulat “Program de reabilitare ºi refacere a terenurilor degradate de activitatea de minerit” prevedea angajarea a 6.000 de foºti ortaci, din toate zonele þãrii. Potrivit

kmp). Populaþia totalã era de 60.053 de locuitori (62 de locuitori pe 1 kmp), dintre care 31.111 români, 19.663 unguri, 4.064 germani, 1.958 evrei ºi 3.257 de locuitori de altã etnie. Plasa Petroºeni era împãrþitã în 5 secretariate cercuale ºi anume: 1.

Livezeni, Bãrbãtenii de Jos (Iscroni), 2. Lupeni, Bãrbãtenii de Sus, 3.

Petrila, Crivadia, Meriºor, Bãniþa, 4. Uricani, Hobiceni, Câmpu lui Neag, 5. Vulcan, Coroeºti, Paroºeni. În ceea ce priveºte istoria localitãþii Petroºani existã astãzi mai multe variante diferite. Astfel, preotul Sebastian Stanca, nãscut chiar în Petroºani în anul 1878, considera cã aºezarea a luat fiinþã la începutul secolului al XVII-lea. Potrivit unei danii datatã 1640, pe locul Petroºaniului de astãzi trãia

celor susþinute, în urmã cu vreo 15 ani de Condescu, programul care fusese deja aprobat de cãtre Ministerul Industriei ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului urma sã ducã la angajarea a aproape 500 de foºti mineri, numai în Valea Jiului.

Prin munca acestora urmau a fi redate în circuitul agricol ºi forestier câteva zeci de hectare de teren. Câþi oameni au fost angajaþi, câte hectare au fost ecologizate, unde au ajuns sumele alocate în acest scop ºi ce s-a întâmplat ºi cu acest proiect, tot numai bunul Dumnezeu mai ºtie.

Pânã una - alta, oamenii care au mai rãmas prin Valea Jiului aºteaptã cu interes sã vadã ce le mai trece prin cap (cu titlul de promisiuni) în 2015, actualilor guvernaþi.

Nu de alta dar, aceºtia au idei multiple însã, pânã acum, niciuna dintre acestea nu s-a dovedit a fi viabilã, cel puþin pentru Valea Jiului.

Mir cea NISTOR

familia iobagului Bolia, proprietarii pãmântului fiind familiile Mãrginean (maghiarizat Marzsinay) ºi Cândea (maghiarizat Kendeffy), despãrþite între ele de apele pârâurilor Maleia ºi Dâlja. Pe de altã parte, preotul Iacob Radu, din Lugoj, susþinea cã satul iniþial a fost înfiinþat în secolul al XVIII-lea de românii veniþi din nordul Judeþului Gorj de astãzi ºi din Þara Haþegului. Pentru prima oarã, denumirea de Petroºani (sub forma Petroºan) este întâlnitã în Conscripþia din 1784 1787. În cea din anul 1818, despre Petroºani se precizeazã cã avea 96 de locuitori. Potrivit altor pãreri, primii locuitori ai municipiului Petroºani de astãzi au fost însã dacii, urmaºii lor purtând în prezent numele de momârlani - oameni ai muntelui).

Mir cea NISTOR