Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 787
Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Râncezeºte omenia în umbra trãdãrii...
“U
„Mina Uricani nu o mai redeschide nici Bill Clinton”
n prieten de interes este mai primejdios decât un vrãjmaº.” spunea Constantin Alexandru Rosetti. Trãim vremuri în care relaþiile între oameni sunt legate doar de interesul imediat... Omenia “râncezeºte” în umbra trãdãrii. Omul modern este dispus sã facã orice atunci când trebuie sã îºi “rezolve problema” lui ... Trãdarea, este una dintre constantele naþionale la români. În timp, exemplele celor care ºi-au trãdat aproapele nu sunt puþine, de la “prinþi la cerºetori”... Interesul, poartã fesul, aceastã vorbã a devenit principiul de viaþã în zilele noastre. Fãrã resentimente, fãrã fricã de Dumnezeu, fãrã regrete, sunt oameni care îl vând pe cel cu care au mâncat un colþ de pitã pentru un pumn de lei, pentru o funcþie, pentru o promisiune. Nu mai ºtim sã strângem din dinþi de dragul celui de lângã noi. Poate cã România nu ar trebui sã se îngrozeascã de cancer, de foamete, de frica francului elveþian, de spaima vecinului de la rãsãrit, sau de lipsa locurilor de muncã. Pe noi românii, ar trebui sã ne îngrozeascã faptul cã nu mai ºtim sã fim oameni, ar trebui sã ne îngrozeascã faptul cã am scos cuvântul omenie din dicþionar... Ionuþ DRAGOTESC
ina Uricani se închide ºi, chiar dacã oraºul ar putea avea soarta M celui din Aninoasa, care a ajuns primul din România în insolvenþã, Dãnuþ Buhãescu nu crede în minuni. Ca sã salveze mina de la închidere ar fi o utopie, iar tocmai de aceea edilul din Vestul Vãii Jiului le spune verde în faþã adevãrul. >>> PAGINA A 2-A
Primarul Cornel Resmeriþã se þine de cuvânt:
Gaz metan pentru aproape toþi locuitorii Lupeniului
P
rimarul municipiului Lupeni Cornel Resmeriþã a reuºit ce ºi-a propus ºi anume introducerea gazului metan în toate zonele localitãþii. Astfel, dupã doi ani de eforturi, primarul Cornel Resmeriþã reuºeºte sã îºi þinã promisiunea iar prima mare realizare din acest an. Este vorba despre recepþia conductei de gaz din zona Parângul-Bucura.
Peste 1700 de apartamente vor fi branºate la reþeaua de
alimentare cu gaz metan. Este vorba de blocurile de pe strãzile Tudor Vladimirescu, Prângului ºi Gheorghe ªincai, cu numerele 200, D4, D5, D6, D7, D8, D9, E1, E2, 44, 46, E6, respectiv un numãr de aproximativ 1700 de apartamente se vor putea branºa la reþeaua de gaz metan. “Miercuri 28.01.2015, a avut loc recepþia finalã a conductei de gaz din Zona Bucura-Parangului, în acest moment existã gaz pe conducta ºi cetãþenii
din aceastã zonã trebuie sã se organizeze în vederea branºãrii la conducta de gaz. Din discuþiile purtate cu dânºii, primul bloc care va fi branºat este blocul 200, sc. I, cetãþenii de aici ºi-au fãcut deja proiectul ºi pot începe demersurile pentru branºarea individualã", a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Dupã branºarea acestor blocuri, primarul Cornel Resmeriþã va începe derularea demersurilor
pentru branºarea la reþeaua de gaz a blocurilor D1, D2, D3 de pe strada Tudor Vladimirescu. Dupã ce va fi efectuatã ºi branºarea acestora din urmã se poate spune cã aproape toþi cetãþenii care locuiesc la bloc în municipiul Lupeni beneficiazã de gaz metan, excepþie fãcând cele douã blocuri de locuinþe din zona Exploatãrii Miniere Lupeni. Potrivit edililor, gazul metan ar mai trebui introdus în zona de jos a localitãþii, mai exact dupã ªcoala Gimnazialã Numãrul 1. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
„Mina Uricani nu o mai redeschide nici Bill Clinton” M
ina Uricani se închide ºi, chiar dacã oraºul ar putea avea soarta celui din Aninoasa, care a ajuns primul din România în insolvenþã, Dãnuþ Buhãescu nu crede în minuni. Ca sã salveze mina de la închidere ar fi o utopie, iar tocmai de aceea edilul din Vestul Vãii Jiului le spune verde în faþã adevãrul. 2018 este termenul final când mina Uricani trebuie închisã ºi ecologizatã. Ceea ce este acum la suprafaþã va fi acoperit de un covor verde, iar locul exploatãrilor din subteran va fi luat de apa cu care se vor inunda galeriile. Dãnuþ Buhãescu nu are nici un plan de salvare al exploatãrii de huilã, chiar dacã recunoaºte cã nu va fi nimic mai greu decât sã supravieþuiascã dupã. „Eu nu vreau sã îi mint pe oameni. Atâta timp cât Guvernul Boc a semnat cu
banca Mondialã, Comisia Europeanã ºi FMI închiderea minei Uricani, poate sã vinã ºi Bill Clinton, cã nu mai are voie. Nici nu are voie vreun privatizat, dupã ce se închide, ca sã o redeschidã, decât în condiþiile în care toþi banii care au fost cu titlu de subvenþie, milioane de euro, i-ar da întâi înapoi ºi nici nu mai poþi
redeschide minele”, a precizat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Dacã la Petrila se mai încearcã salvarea minei, la Uricani, primarul Buhãescu spune cã lupta ar fi în zadar ºi nici nu o mai începe, deºi ºtie cã nu va fi deloc uºor, luând exeplul nefast al oraºului Aninoasa. „Noi ajungem ca
Salariatul, calul de bãtaie în eficientizare
E
ficientizare pe “cârca” angajaþilor. Conducerea Complexlui Energetic Hunedoara a prezentat în faþa consiliului de administraþie mãsurile pe care ar urma sã le implementeze pentru eficientizarea societãþii. Bineînþeles vizaþi au fost angajaþii cãrora existã posibilitatea sã li se taie din sporuri.
“Primul punct pe ordinea de zi acela cu privire la avizarea programului de eficientizare ºi restructurare a durat mai mult de douã ore ºi jumãtate pentru cã dezbaterile au fost extrem de tensionate. Acel program de eficientizare a fost adus la cunoºtinþa organizaþiei sindicale doar pe jumãtate ºi anume doar partea de investiþii ºi retehnologizare. Ne-au fost ascunse intentiile angajatorului de a tãia sau diminua din drepturile salariaþilor. În aceste condiþii am adus la cunoºtinþa celor din consiliul de administraþie cã dialogul social dintre noi ºi administraþie este
unul extrem de defectuos ºi cã tot ce ºi-au propus aceºtia în programul de eficientizare, în primul rând nu are susþinere legalã ºi este aproape imposibil de aplicat. Urmeazã ca în urmãtoarele zile sã avem discuþii cu cei din administraþie ºi aceºtia spera
într-un acord sau un aviz din partea noastrã pentru ceea ce ei au propus. Este greu sã creadã cã se va ºi întâmpla acest lucru”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit liderilor de sindicat se încearcã diminuarea unor sporuri, dar ºi a veniturilor care depãºesc suma de 5000 de lei. “Vor sã taie sporul de fidelitate sau prima jubiliarã, salariile care depãºesc 5000 de lei se vor diminua cu 10%. Doresc eliminarea sau reducerea tichetelor de masã sau cele cadou. Sunt lucruri care noi le-am negociat în Contractul Colectiv de Muncã ºi care nu pot fi eliminate doar dupã bunul lor plac sau cã aºa gândesc ei. Am atras atenþia cã indiferent de
câte mãsuri vom lua noi la nivel de Complex în ceea ce priveºte salariaþii, situaþia Complexului nu se vã îmbunãtãþii aproape deloc”, a mai subliniat sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de susþinere pe piaþa de energie astfel încât acesta sã devinã rentabil. “Complexul Energetic Hunedoara ca ºi Complexul Energetic Oltenia are nevoie de o piaþã a energiei care sã îi sprijine pentru cã dacã astãzi sau mâine cele douã entitãþi energetice ar opri activitatea sistemul energetic ar cãdea. Asta nu înþelege niciunul dintre cei care conduc pentru cã nu este admisibil în România sã mã obligi sã vând energia electricã cu 150 de lei MW dar în acelaºi timp sã o cumpãr cu 600 de lei MW”, a conchis liderul de sindicat. În cazul în care veniturile salariaþilor vor fi diminuate, fapt ce contravine contractului colectiv de muncã, organizaþia sindicalã va acþiona în instanþã conducerea CEH. Monika BACIU
Aninoasa din punct de vedere al locurilor de muncã. Însã, noi cãutãm soluþii sã punem în valoare potenþialul zonei. Dar cerem sprijin guvernamental pentru infrastructurã”, a mai spus primarul din Uricani. Pânã în 2018 Mina Petrila, Mina Uricani ºi Paroºeni vor fi închise, graþie acordurilor semnate cu responsabilii europeni, care nu agreeazã continuarea exploatãrii de huilã în aceastã zonã. Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 Ianuarie 2015
Unitãþile miniere puse gaj pentru creditul furnizor?!
Termocentrala Mintia nu are suficiente active pentru a le oferi chinezilor drept gaj
S
ituaþie îngrijorãtoare la Termocentrala Mintia, care nu reuºeºte sã facã rost de garanþii pentru întreaga sumã necesarã pentru reabilitarea grupului 4 ºi instalaþiile de desulfurare la grupurile 3 ºi 4, investiþii realizate de chinezi. Aºa cã, spun surse din interior, este foarte posibil sã se apeleze la unele active de la minele viabile incluse în Compelxul Energetic Hunedoara. Perfectat la începutul lunii septembrie 2014 cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta ºi anunþat cã o mare realizare, contractul de retehnologizare a Termocentralei Mintia de cãtre chinezi nu a fost încã implementat, asta deºi au fost depãºite toate
termenele de conformare pe mediu acordate de Uniunea Europeanã. Un contract în valoare de 270 de milioane de dolari, bani care trebuie returnaþi de Complexul Energetic Hunedoara, din surse proprii, pemtru cã vorbim despre un credit furnizor. În plus, creditul trebuie garantat tot de cãter CEH, iar Mintia nu are suficiente active pe care sã le gajeze. Surse bine informate spun cã la ora actualã
garanþiile cerute de chinezi nu pot fi acoperite. „În urma evaluãrii fãcute, s-au gãsit garanþii în valoare de 160 de milioane de dolari. Ar mai fi necesare încã 120 de milioane de dolari, garanþii ce trebuie gãsite urgent, aºa încât
Mãsuri pentru creºterea caloricã a cãrbunelui
A
ngajaþii Preparaþiei Coroieºti nu vor fi afectaþi de mãsura administraþiei Complexului Energetic Hunedoara prin care vagoanele cu cãrbune brut nu ajung la secþia de spãlare. Liderii de sindicat spun cã se încearcã creºterea puterii cãrbunelui ce urmeazã a fi livrat termocentralelor. “În Preparaþia Coroieºti s-a încercat trecera cãrbunelui care a fost necalitativ, doar prin faza de sortare claubare fãrã a mai fi introdus în secþia de spãlare pentru a încerca sã mãrim cantitatea de cãrbune pe care încercam sã o livrãm termocentralelor, având în vedere criza în ceea ce priveºte stocurile de cãrbune ºi faptul cã iarna continuã. În aceste condiþii salariaþii
au încercat sã facã aceasta sortare ºi sã aducã cãrbunele la un nivel calitativ superior dar asta nu înseamnã cã spãlarea este scoasã din procesul tehnologic. Este o decizie pe care a luat-o conducerea Complexului, iar dacã ea nu va aduce rezultate bune noi nu vom putea ridica cãrbunele la o putere calorificã care sã fie admisã de cãtre termocentrale”, a declarat
sã înceapã lucrãrile”, spun sursele noastre. Aºa cã, deºi iniþial susþineau cã activele celor patru mine viabile nu sunt luate în calcul, oficialii CEH se uitã acum direct spre Valea Jiului, în încercarea de a acoperi diferenþa.
Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Liderul de sindicat de la Preparaþia Coroieºti declara cã oamenii vor fi afectaþi de aceastã mãsurã, însã Nica îl contrazice. “Nu sunt afectaþi oamenii, nu este nimeni trimis acasã. Din câte cunosc s-a fãcut o redirecþionare a personalului cãtre aceastã zonã de sortare, claubare în aºa fel încât sã avem personal suficient sã putem da o producþie cât mai bunã ºi nici nu se pune problema sã închidem spãlarea. Existã tot felul de zvonuri cu privire la soarta preparaþiei dar pânã în acest moment nu s-a luat sub nicio formã o astfel de decizie. Preparaþia Coroieºti are o misiune foarte importantã pe care o pot înþelege doar cei care au lucrat în sistemul minier ºi mai ales în zona de preparare ºi nu se pune în acest moment problema închideri ei”, a mai precizat Nica. Sindicaliºtii de la Preparaþia Coroieºti au spus cã începând de luni a fost redus numãrul vagoanelor care intrã în preparaie ºi ameninþã cu greva foamei. Monika BACIU
M
intia, ameninþatã cu închiderea Investiþiile la Mintia sunt absolut obligatorii, pentru cã, dacã nu se realizeazã, termocentrala ar putea fi închisã din acest an tocmai pentru cã nu îndeplineºte condiþiile de mediu. La începutul lunii septembrie, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia, investitorii fiind chinezii de la compania China Naþional Electric Engineering Construction Corporation.
Gigacaloria creºte ºi în vestul Vãii Jiului
G
igacaloria subvenþionatã ºi în vestul Vãii Jiului. Preþul gigacaloriei a fost majorat la Vulcan doar cu 43 de bani. Chiar ºi aºa administraþia localã de la Vulcan subvenþioneazã preþul gigacaloriei cu peste 18 procente. “Noi susþinem 18,46% din costul total, adicã undeva la 34,05 de lei pentru o gigacalorie. Populaþia plãteºte 155,39 de lei pentru cãldurã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În municipiul Vulcan mai sunt branºaþi la sistemul de termoficare în jur de 500 de apartamente. Nu toate însã sunt racordate total la sistemul de încãlzire. ªi la Lupeni va creºte preþul gigacaloriei, însã potrivit edilului Cornel Resmeriþã, majorarea nu este
Contractul, în valoare de 270 de milioane de dolari, a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contarctului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China Naþional Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Banii pentru investiþii sunt practic un credit care trebuie rambursat de cãtre CEH, ceea ce, spun oficialii, pentru entitatea energeticã reprezintã o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an. Car men COSMAN-PREDA
semnificativã. “Avem o propunere din partea ANRE pentru majorarea preþului gigacaloriei. Acum e undeva la 147 de lei ºi urmeazã sã creascã pânã la 153 de lei”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Dacã la Petroºani ºi la Vulcan gigacaloria este subvenþionatã de consiliul local nu acelaºi lucru se poate spune la Lupeni. “Noi nu subvenþionãm preþul. Majoritatea abonaþilor sunt mineri ºi plãtesc cu bonuri de cãrbune”, a mai subliniat edilul lupenean. La Lupeni mai sunt racordate la sistemul de termoficare în jur de 1300 de apartamente. Monika BACIU
4 Actualitate
Raiul spre Parâng se deschide în faþa turiºtilor P
eisaje de basm desprinse dintr-un colþ de Rai. Valea Jiului nu înseamnã doar minerit. Valea Jiului înseamnã viaþã, înseamnã munte, înseamnã oameni valoroºi ºi locuri frumoase.
Turiºtii care se duc spre staþiunea montanã Parâng în aceastã perioadã pot admira peisajele feerice desprinse parcã din basme. Nici poeziile celor mai cunoscuþi poeþi nu pot descrie în cuvinte acest peisaj rupt din Rai. Copacii îngreunaþi de zãpadã ºi îngheþaþi de frig, drumul albit de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
neaua cãzutã peste noapte ºi cãsuþe mai mici sau mai mari ascunse în peisajul îngheþat completeazã tabloul Vãii Jiului. Cei ce vãd acest peisaj sunt fascinaþi, însã unii se fac cã îl vãd uitând de potenþialul locului. Autoritãþile locale de la
Petroºani încearcã din rãsputeri sã dezvolte acest segment astfel încât Parângul ºi toate aceste frumuseþi cu care ne-a înzestrat natura sã fie vãzute de câþi mai mulþi oameni din toate colþurile lumii. Edilii locali de la Petroºani încearcã sã punã în valoare acest peisaj, aceastã zonã, însã piedici le sunt puse de cei care au garantat cã proiectele vor continua. De doi ani de zile Guvernul nu a mai
alocat nici mãcar un leu pentru acest proiect ambiþios de dezvoltare a domeniului schiabil, iar autoritãþile încearcã prin forþe proprii sã ducã mai departe ce au abandonat alþii. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului
„Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documente. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma
Transport local spre Parâng
T
ransport local spre Parâng. Pentru facilitarea accesului turiºtilor spre staþiunea montanã Parâng autoritãþile locale din Petroºani vor introduce un nou traseu ºi anume spre telescaun. Cursa exista ºi pânã acum, însã frecvenþa acesteia era redusã. Conform noului proiect, oficialii primãriei vor ca spre
munte sã circule microbuze din douã în douã ore. “Transportul turiºtilor se va realiza cu firma care va câºtiga transportul local plus o cursã ºi spre Parâng. Am avut-o ºi pânã
acum dar în intervale mult mai rare, dar acum fãcând investiþia în Parâng sigur vor fi ºi mai mulþi turiºti. Avem o cursã pânã la telescaun care la nevoie o putem prelungi pânã la Rusu cu posibilitatea de a îndesi numãrul curselor în funcþie de numãrul clienþilor”, a declarat Marian
de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani se realizeazã telescaunul TS din staþiunea montanã. Monika BACIU
Popescu, citymanagerul Primãriei Petroºani. Cei care vor dori sã urce la munte vor plãti doar 1,5 lei pentru un bilet de cãlãtorie. “Tarifele vor fi la fel ca ºi în oraº, nu va fi nicio diferenþã pentru cã este cursa internã ºi tarifele vor fi aceleaºi. Programul este stabilit la douã ore dar acest orar este aleatoriu ales de noi în licitaþie. Vor putea fi îndesite orele sau rãrite în funcþie de numãrul de clienþi. Nu va circula cu microbuzul gol sau supraaglomerat mai ales cã turiºtii vor veni cu bagaje, cu schiuri”, a mai precizat sursa citatã. Staþia de plecare va fi în zona ENEL, iar cea de sosire la baza vechiului telescaun, cu posibilitate de urcare ºi pânã la punctul de plecare al noii instalaþii de transport pe cablu. Monika BACIU
C
a un exemplu, primãriile Uricani ºi Petrila vor primi mai puþini bani de la bugetul de stat în 2015, conform noii metode de finanþare. Asociaþia Oraºelor din România (AOR) a identificat peste 100 de localitãþi care primesc mai puþini bani decât primeau în 2014.
AOR cere ministerului de resort rezolvarea subfinanþãrii. Astfel, pentru aproximativ 110 oraºe care nu primesc sume de echilibrare în prima etapã a echilibrãrii sau care primesc sume de echilibrare mai mici decât în anii anteriori, Asociaþia Oraºelor din România solicitã Ministerului Finanþelor Publice ºi Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice sã intervinã. AOR vrea pentru primele douã trimestre, alocarea unor sume care sã acopere sumele necesare astfel încât
toate unitãþile administrativteritoriale sã primeascã în anul 2015, cel puþin sumele primite în anul 2014.
L
ege bunã cu scãpãri
Asociaþia Oraºelor din România sare în sprijinul primarilor din Vale nu fie nici unul. Sã asigurãm o dezvoltare unitarã, Petrila este localitatea situatã pe primul loc în cele 69 din judeþul Hunedoara, ca proiecte finanþate de Ministerul Dezvoltãrii ºi o spun cã fizician ºi nu politician. Felicitãri domnului primar, nu trebuie sã se supere cineva cã are mai multe proiecte, însã mã deranjeazã unele afirmaþii”, declara deputatul Cristian Resmeriþã cu referire la reacþia publicã a edilului din estul Vãii Jiului care s-a arãtat nemulþumit ºi a ameninþat cu „lacãtul pe primãrie”, când i se vor termina banii alocaþi de la bugetul de stat.
Î
mpãrþirea banilor se face la grãmadã
„Avem multe comune cu buget de 5,000 mii lei/ locuitor (douã dintre ele având chiar peste 10,000 mii lei/ locuitor) în timp ce avem foarte multe comune cu buget mai mic de 0,200 mii lei /locuitor. Avem oraºe cu buget de 2,000 mii lei/ locuitor, în timp ce avem multe oraºe cu buget mai mic de 0,400 mii lei/ locuitor. Avem municipii cu buget de 1,600 mii lei/ locuitor, în timp ce avem multe oraºe cu bugete mai mici de 0,600 mii lei/ locuitor. Multe dintre unitãþile
Parlamentarii hunedoreni care au votat Legea Bugetului spun cã nouã metodã de finanþare a administraþilor locale este una bunã ºi urmãreºte o dezvoltare unitarã. „Dezvoltarea trebuie sã se facã echilibrat. Nu poþi sã accepþi cã la Petrila sã avem nu ºtiu câte blocuri anvelopate ºi la Uricani sã
Congres mondial derulat în Valea Jiului
S
pecialiºtii cu renume în energie ori minerit îºi dau întâlnire la Petroºani, la Congresul mondial „Balkanmin” 2015, organizat de Universitatea din Petroºani. La aceastã întrunire pot fi gãsite soluþii pentru ca mineritul, dar mai ales cele douã companii producãtoare de energie din þarã, pe bazã de cãrbune, sã devinã eficiente. Universitatea din Petroºani organizeazã între 20 ºi 23 septembrie a.c., la Petroºani, Congresul mondial
administrativ-teritoriale care nu mai primesc sume de echilibrare sau primesc sume mici, nu vor putea sã îºi mai susþinã finanþarea investiþiilor derulate cu fonduri externe nerambursabile ºi, de asemenea, nu vor putea sã îºi mai susþinã unele servicii publice de interes local, finanþate din bugetul propriu. Aprecierea la grãmadã, fãrã sã ia în calcul numãrul ºi mai ales valoarea proiectelor, nu poate fi un demers acceptabil pentru alocarea sumelor de echilibrare pentru susþinerea proiectelor cu finanþare europeanã”, mai aratã reprezentanþii AOR. Maximilian GÂNJU
Balkanmin, la care vor fi prezente 22 de state cu industrie minierã de pe mapamond, cum ar fi cei mai importanþi „jucãtori” din Europa, respectiv Germania ºi Polonia, în ceea ce priveºte mineritul. Simpozionul are o importanþã deosebitã mai ales pentru companiile româneºti producãtoare de energie cum ar fi Complexul Energetic Oltenia sau Complexul Energetic Hunedoara. De altfel, oltenii ºi-au arãtat disponibilitatea
de a fi coorganizator ai evenimentului ºi au avut în aceastã sãptãmânã o întâlnire cu profesorii universitari de la Petroºani, care vor organiza evenimentul. Totodatã ºi CE Hunedoara va fi reprezentat la congres tot în calitate de coorganizator. „Am discutat cu directorul general al Complexului Energetic Oltenia, în primul rând, aceastã colaborare în
calitate de coorganizator. Directorul general a fost invitat sã susþinã o lucrare în plenul conferinþei dar ºi alþi colaboratori atât din domeniul de exploatare minierã cât ºi din domeniul energetic din CE Oltenia”, a declarat profesorul universitar Radu Sorin care se ocupã de eveniment alãturi de preºedintele congresului, prof. Nicolae Iliaº.
Reprezentanþii celor douã companii energetice pot gãsi soluþii pentru a-ºi eficientiza activitatea, acesta fiind ºi principalul motiv pentru CE Oltenia a urmãrit sã devinã unul dintre organizatori. „Este adevãrat cã pot apãrea ºi soluþii pentru mineritul Vãii Jiului, al României, pot apãrea mai ales pentru faptul cã se împãrtãºeºte experienþa unor þãri care continuã cu succes activitatea minierã.
Exemple ar fi Polonia sau Germania”, a mai declarat Radu Sorin. Evenimentul este la ediþia a ºasea, se organizeazã din doi în doi ani iar ultima ediþie a avut loc în Macedonia. Anul acesta, în premierã, vor participa la lucrãri ºi specialiºti din Iran ºi Egipt, þãri care sunt extrem de interesate de pregãtirea specialiºtilor români în aceste domenii. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Raiul spre Parâng se deschide în faþa turiºtilor P
eisaje de basm desprinse dintr-un colþ de Rai. Valea Jiului nu înseamnã doar minerit. Valea Jiului înseamnã viaþã, înseamnã munte, înseamnã oameni valoroºi ºi locuri frumoase.
Turiºtii care se duc spre staþiunea montanã Parâng în aceastã perioadã pot admira peisajele feerice desprinse parcã din basme. Nici poeziile celor mai cunoscuþi poeþi nu pot descrie în cuvinte acest peisaj rupt din Rai. Copacii îngreunaþi de zãpadã ºi îngheþaþi de frig, drumul albit de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
neaua cãzutã peste noapte ºi cãsuþe mai mici sau mai mari ascunse în peisajul îngheþat completeazã tabloul Vãii Jiului. Cei ce vãd acest peisaj sunt fascinaþi, însã unii se fac cã îl vãd uitând de potenþialul locului. Autoritãþile locale de la
Petroºani încearcã din rãsputeri sã dezvolte acest segment astfel încât Parângul ºi toate aceste frumuseþi cu care ne-a înzestrat natura sã fie vãzute de câþi mai mulþi oameni din toate colþurile lumii. Edilii locali de la Petroºani încearcã sã punã în valoare acest peisaj, aceastã zonã, însã piedici le sunt puse de cei care au garantat cã proiectele vor continua. De doi ani de zile Guvernul nu a mai
alocat nici mãcar un leu pentru acest proiect ambiþios de dezvoltare a domeniului schiabil, iar autoritãþile încearcã prin forþe proprii sã ducã mai departe ce au abandonat alþii. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului
„Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documente. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma
Transport local spre Parâng
T
ransport local spre Parâng. Pentru facilitarea accesului turiºtilor spre staþiunea montanã Parâng autoritãþile locale din Petroºani vor introduce un nou traseu ºi anume spre telescaun. Cursa exista ºi pânã acum, însã frecvenþa acesteia era redusã. Conform noului proiect, oficialii primãriei vor ca spre
munte sã circule microbuze din douã în douã ore. “Transportul turiºtilor se va realiza cu firma care va câºtiga transportul local plus o cursã ºi spre Parâng. Am avut-o ºi pânã
acum dar în intervale mult mai rare, dar acum fãcând investiþia în Parâng sigur vor fi ºi mai mulþi turiºti. Avem o cursã pânã la telescaun care la nevoie o putem prelungi pânã la Rusu cu posibilitatea de a îndesi numãrul curselor în funcþie de numãrul clienþilor”, a declarat Marian
de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani se realizeazã telescaunul TS din staþiunea montanã. Monika BACIU
Popescu, citymanagerul Primãriei Petroºani. Cei care vor dori sã urce la munte vor plãti doar 1,5 lei pentru un bilet de cãlãtorie. “Tarifele vor fi la fel ca ºi în oraº, nu va fi nicio diferenþã pentru cã este cursa internã ºi tarifele vor fi aceleaºi. Programul este stabilit la douã ore dar acest orar este aleatoriu ales de noi în licitaþie. Vor putea fi îndesite orele sau rãrite în funcþie de numãrul de clienþi. Nu va circula cu microbuzul gol sau supraaglomerat mai ales cã turiºtii vor veni cu bagaje, cu schiuri”, a mai precizat sursa citatã. Staþia de plecare va fi în zona ENEL, iar cea de sosire la baza vechiului telescaun, cu posibilitate de urcare ºi pânã la punctul de plecare al noii instalaþii de transport pe cablu. Monika BACIU
C
a un exemplu, primãriile Uricani ºi Petrila vor primi mai puþini bani de la bugetul de stat în 2015, conform noii metode de finanþare. Asociaþia Oraºelor din România (AOR) a identificat peste 100 de localitãþi care primesc mai puþini bani decât primeau în 2014.
AOR cere ministerului de resort rezolvarea subfinanþãrii. Astfel, pentru aproximativ 110 oraºe care nu primesc sume de echilibrare în prima etapã a echilibrãrii sau care primesc sume de echilibrare mai mici decât în anii anteriori, Asociaþia Oraºelor din România solicitã Ministerului Finanþelor Publice ºi Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice sã intervinã. AOR vrea pentru primele douã trimestre, alocarea unor sume care sã acopere sumele necesare astfel încât
toate unitãþile administrativteritoriale sã primeascã în anul 2015, cel puþin sumele primite în anul 2014.
L
ege bunã cu scãpãri
Asociaþia Oraºelor din România sare în sprijinul primarilor din Vale nu fie nici unul. Sã asigurãm o dezvoltare unitarã, Petrila este localitatea situatã pe primul loc în cele 69 din judeþul Hunedoara, ca proiecte finanþate de Ministerul Dezvoltãrii ºi o spun cã fizician ºi nu politician. Felicitãri domnului primar, nu trebuie sã se supere cineva cã are mai multe proiecte, însã mã deranjeazã unele afirmaþii”, declara deputatul Cristian Resmeriþã cu referire la reacþia publicã a edilului din estul Vãii Jiului care s-a arãtat nemulþumit ºi a ameninþat cu „lacãtul pe primãrie”, când i se vor termina banii alocaþi de la bugetul de stat.
Î
mpãrþirea banilor se face la grãmadã
„Avem multe comune cu buget de 5,000 mii lei/ locuitor (douã dintre ele având chiar peste 10,000 mii lei/ locuitor) în timp ce avem foarte multe comune cu buget mai mic de 0,200 mii lei /locuitor. Avem oraºe cu buget de 2,000 mii lei/ locuitor, în timp ce avem multe oraºe cu buget mai mic de 0,400 mii lei/ locuitor. Avem municipii cu buget de 1,600 mii lei/ locuitor, în timp ce avem multe oraºe cu bugete mai mici de 0,600 mii lei/ locuitor. Multe dintre unitãþile
Parlamentarii hunedoreni care au votat Legea Bugetului spun cã nouã metodã de finanþare a administraþilor locale este una bunã ºi urmãreºte o dezvoltare unitarã. „Dezvoltarea trebuie sã se facã echilibrat. Nu poþi sã accepþi cã la Petrila sã avem nu ºtiu câte blocuri anvelopate ºi la Uricani sã
Congres mondial derulat în Valea Jiului
S
pecialiºtii cu renume în energie ori minerit îºi dau întâlnire la Petroºani, la Congresul mondial „Balkanmin” 2015, organizat de Universitatea din Petroºani. La aceastã întrunire pot fi gãsite soluþii pentru ca mineritul, dar mai ales cele douã companii producãtoare de energie din þarã, pe bazã de cãrbune, sã devinã eficiente. Universitatea din Petroºani organizeazã între 20 ºi 23 septembrie a.c., la Petroºani, Congresul mondial
administrativ-teritoriale care nu mai primesc sume de echilibrare sau primesc sume mici, nu vor putea sã îºi mai susþinã finanþarea investiþiilor derulate cu fonduri externe nerambursabile ºi, de asemenea, nu vor putea sã îºi mai susþinã unele servicii publice de interes local, finanþate din bugetul propriu. Aprecierea la grãmadã, fãrã sã ia în calcul numãrul ºi mai ales valoarea proiectelor, nu poate fi un demers acceptabil pentru alocarea sumelor de echilibrare pentru susþinerea proiectelor cu finanþare europeanã”, mai aratã reprezentanþii AOR. Maximilian GÂNJU
Balkanmin, la care vor fi prezente 22 de state cu industrie minierã de pe mapamond, cum ar fi cei mai importanþi „jucãtori” din Europa, respectiv Germania ºi Polonia, în ceea ce priveºte mineritul. Simpozionul are o importanþã deosebitã mai ales pentru companiile româneºti producãtoare de energie cum ar fi Complexul Energetic Oltenia sau Complexul Energetic Hunedoara. De altfel, oltenii ºi-au arãtat disponibilitatea
de a fi coorganizator ai evenimentului ºi au avut în aceastã sãptãmânã o întâlnire cu profesorii universitari de la Petroºani, care vor organiza evenimentul. Totodatã ºi CE Hunedoara va fi reprezentat la congres tot în calitate de coorganizator. „Am discutat cu directorul general al Complexului Energetic Oltenia, în primul rând, aceastã colaborare în
calitate de coorganizator. Directorul general a fost invitat sã susþinã o lucrare în plenul conferinþei dar ºi alþi colaboratori atât din domeniul de exploatare minierã cât ºi din domeniul energetic din CE Oltenia”, a declarat profesorul universitar Radu Sorin care se ocupã de eveniment alãturi de preºedintele congresului, prof. Nicolae Iliaº.
Reprezentanþii celor douã companii energetice pot gãsi soluþii pentru a-ºi eficientiza activitatea, acesta fiind ºi principalul motiv pentru CE Oltenia a urmãrit sã devinã unul dintre organizatori. „Este adevãrat cã pot apãrea ºi soluþii pentru mineritul Vãii Jiului, al României, pot apãrea mai ales pentru faptul cã se împãrtãºeºte experienþa unor þãri care continuã cu succes activitatea minierã.
Exemple ar fi Polonia sau Germania”, a mai declarat Radu Sorin. Evenimentul este la ediþia a ºasea, se organizeazã din doi în doi ani iar ultima ediþie a avut loc în Macedonia. Anul acesta, în premierã, vor participa la lucrãri ºi specialiºti din Iran ºi Egipt, þãri care sunt extrem de interesate de pregãtirea specialiºtilor români în aceste domenii. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
Biroul viceprimarului din Petroºani a fost ocupat.
Nicolae Florin a venit la lucru e joi, D biroul viceprimarului din Petroºani a fost ocupat, dupã ce de la 1 octombrie era liber. Nicolae Florin, fostul comandant al Poliþiei Municipiului Petroºani ºi consilier local din partea PSD, a fost învestit în funcþie imediat dupã ce aleºii locali au votat pentru desemnarea lui în aceastã funcþie, iar de joi este viceprimar „plin”. „A fost deja învestit ºi este viceprimar în funcþie. A preluat atribuþiile pe care le-au avut ºi ceilalþi viceprimari”, a
declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a avut un cuvânt greu de spus la desemnarea celui de-al doilea om în administraþia publicã localã. Astfel, Nicolae Florin va avea în subordine Poliþia Localã, serviciul de transport, cel de urbanism, va corodona ºi comisia de locuinþe, dar va fi ºi ofiþer de stare civilã. În ºedinþa de miercuri, Nicolae Florin a fost ales viceprimar al municipiului Petroºani cu votul majoritãþii consilierilor municipali. “A fost o surprizã plãcutã ºi reprezintã o onoare pentru
mine ocuparea acestui post. Cred cã în decizia colegilor mei de a mã vota s-a þinut cont ºi de experienþa mea acumulatã ca ºi comandant al poliþiei municipale”, a declarat Florin Nicolae, noul viceprimar al municipiului Petroºani. Dintre cei 19
consilieri petroºãneni, 18 au votat pentru Florin Nicolae, unul singur votând contra acestuia. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul cã reprezentantul PSD a candidat de unul singur, nefiind înregistrate ºi alte candidaturi pentru fotoliul de viceprimar. “A fost un vot
Impactul ajutorului, proba testelor
A
u învãþat cum sã acorde primul ajutor, iar acum au fost testaþi. Este vorba de elevii ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani care sãptãmâna trecutã au participat la un proiect susþinut de Crucea Roºie, Fundaþia Impact, Primãria Petroºani ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani. “Astãzi este a II-a etapã a proiectului Impactul primului ajutor. Astãzi copii de la ºcolile generale s-au întâlnit la Sala de marmurã pentru a susþine testul la proba de prim ajutor, teorie ºi practicã. Vor fi pe echipaje câte 4,5 copii ºi vor lucra în echipã atât la partea scrisã a testului cat ºi la partea practicã. Sunt douã variante de test teoretic ºi în urma extragerii de bilete aceºtia vor susþine examenul teoretic dupã carte
tot pe bileþele vor susþine ºi proba practicã”, a declarat Cosmin Sitea, voluntar Crucea Roºie. Dacã au învãþat sau nu ceva de la aceste activitãþi ne spun chiar copiii. “Am învãþat cum sã dau primul ajutor când se loveºte cineva ºi sau îi curge sânge din nas. Eu am mâna bandajatã pentru cã am cãzut ºi pe moment m-a ajutat mami dupã care am mers la doctor. Dacã un coleg de al meu îºi rupe mâna prima datã trebuie sã punem o atelã iar dacã nu avem atunci douã crengi pe care le bandajãm”, ne spune o elevã. “Eu am învãþat ca sã îi ajut pe cei din jurul meu
care au diferite accidente. Dacã au ceva grav sun la Salvare ºi îi chem ca sã îi ajute dar pânã acum nu am fost nevoitã sã sun la Salvare”, ne spune o altã elevã. Voluntarii spun cã de multe ori elevii au fost puºi în faþa unor situaþii reale ºi atunci au trebuit sã aplice teoria. “Din fericire au folosit
politic, funcþia de viceprimar fiind una politicã ºi este bine aºa. Atunci când este vorba despre comunitate, toate formaþiunile politice trebuie sã se alieze, pentru ca lucrurile sã iasã bine. Numãrul foarte mare de voturi în favoarea mea m-a bucurat foarte mult ºi îmi dã o autoritate pe viitor, lucru care mã onoreazã ºi mã bucurã”, a mai spus noul viceprimar al municipiului Petroºani. Florin Nicolae a fost în urmã cu ceva ani comandant al Poliþiei municipiului Petroºani, în prezent, fiind pensionar. El este membru al filialei locale a PSD. Car men COSMAN– PREDA Mircea Mircea NISTOR
cunoºþintele. În limita manevrelor învãþate pentru cã vorbim de copii de clasa a IV-a ºi a V-a, copii foarte mici care în limita competentelor ºtiu sã aplice un bandaj corect, ºtiu sã rãceascã zona în cazul unei arsuri. Un minim de prim ajutor îl pot folosi dar nu se pot preta pentru a face o resuscitare cardio-pulmonarã. În situaþii mai simple de prim ajutor cum ar fi aplicarea unui bandaj pe o ranã se poate acþiona”, ne-a mai spus Cosmin Sitea. Zeci de elevi au luat parte la aceastã acþiune organizatã la sala de marmurã a Primãriei Petroºani Monika BACIU
Mai “ºmecheri”
La Petrila, poliþiºtii locali din patrulã primesc 26 de lei pe zi
C
onsilierii locali din Petrila au decis ca poliþiºtii locali care patruleazã sã primeascã cu 2 lei mai mult decât cei din posturile fixe. Cei 22 de poliþiºti locali din Petrila vor primi norma de hranã începând cu data de 1 ianuarie 2015, dar aici banii se dau diferenþiat. Aºa au decis consilierii locali întruniþi în ºedinþã, pe considerentul cã serviciile de patrulare sunt mai solicitante decît posturile
fixe. Astfel, pentru cei 17 poliþiºti locali din serviciile de patrulã se alocã 26 de lei pe zi drept normã de hranã, în timp ce poliþiºtii din posturile fixe au normã de hranã de 24 de lei pe zi. Conform legii, nu beneficiazã de aceste sume personalul din cadrul Serviciului Poliþiei Locale aflat în concediu medical, concediu de odihnã ori în alte situaþii în care aceºtia nu sunt prezenþi la post. La Petroºani, norma de hranã pentru cei 26 de poliþiºti locali a fost stabilitã, în mod unitar, la 24 de lei pe zi. Car men COSMAN-PREDA
ORGANIZAÞIA SALVAÞI COPIII FILIALA HUNEDOARA ANUNÞÃ scoaterea la concurs a urmãtoarelor posturi: - psiholog, part-time, în cadrul Centrului de zi pentru copii Lupeni ºi psiholog în cadrul Centrului de zi pentru copii Petrila, studii în domeniu. Cei interesaþi sunt rugaþi sã trimitã CV+Scrisoare de intenþie pe adresa de mail: hunedoara@salvaticopiii.ro sau la sediul organizaþiei: str. 8 Martie nr. 60, Petrila, pânã în data de 10 februarie 2015, ora 14.00. Doar cei selectaþi pentru interviu vor fi contactaþi. Persoana de contact: Daria Moldovan, tel: 0254550618, între orele 10.00 - 14.00
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
A cãzut în gol de la III U
n bãrbat de 46 de ani din Vulcan se zbate între viaþã ºi moarte la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cu rãni la cap. Omul a cãzut printre balustradele blocului în care locuieºte, cel mai probabil pentru cã era bãut. Norocul sãu a fost cã era foarte gros îmbrãcat, dar are rãni severe la cap. Accidentul s-a petrecut miercuri seara într-un bloc din Cartierul Cocoºvar al municipiului Vulcan, iar bãrbatul a fost gãsit jos de vecinii care au alertat imediat, prin 112, autoritãþile locale.
ÎCCJ face azi dreptate?
Câmpu lui Neag - Herculane: Drum forestier, dar în arie naturalã
A
stãzi se dã verdictul pentru acordul de mediu la Drumul lui Bãsescu din Valea Jiului. Cei de aici spun însã, cã s-au pierdut banii alocaþi anul trecut, iar cei 19 km de drum rãmaºi nu mai fac parte din nici un parc naþional. În plus, zona de care se leagã ecologiºtii de la Agent Green, nu este decât la marginea unui drum forestier în care pãdurea a fost tãiatã de vreo 20 de ani ºi harta mutatã din pix. Pe 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie va da sentinþa definitivã în privinþa soartei Drumului Naþional 66,A care ar urma sã traverseze Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane. Asta dupã ce ecologiºtii de la Agent Green au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului, însã, cei care au exploatat acolo pãduri îi contrazic flagrant, acuzându-i cã au mutat harta din condei. „Drumul a existat. E un drum forestier pânã la Herculane din 1984, fiind drum forestier, rolul lui era sã exploateze pãdurile, iar este clar cã stânga, dreapta, a acestui drum a fost deja tãiatã. Atunci nu poate fi pãdure virginã. Semnele (n.r marcajele) parcului erau din dreapta drumului forestier. Dupã ce s-a fãcut drumul, s-au mutat semnele dincolo de apã. Adicã încã 15 m, în aºa fel încât o bunã porþiune din drum sã treacã prin Parcul Naþional Retezat. Acesta este purul adevãr. Dacã luãm o hartã din anii 90, o sã vedeþi cã merge de-a lungul drumului, apoi, de-a lungul Jiului. E simplu”, a menþionat Emil Pãrãu, fost angajat silvic. Mai mult, oamenii cu rãspundere din Valea Jiului cred cã se vrea izolarea oamenilor de aici, pentru cã acest drum ar fi o deschidere chiar peste graniþe. Primarul
Echipajul SMURD l-a preluat imediat, iar cei de la Vulcan l-au trimis la Petroºani unde a ºi fost operat la cap. Medicii recunosc, însã, cã bãrbatul era bãut. „Este stabil hemodinamic pacientul, dar se intrã cu el în sala de operaþii. Este vorba despre un traumatism cranio-cerebral. Este internat pe neurochirurgie ATI, ºi a fost adus de UPU SMURD Vulcan. Are o plagã la cap prin cãdere de la înãlþimea etajului III printre balustrade. Pot sã mai spun ºi cã prezenþa halenã alcoolicã”, a declarat dr. Ioan Ienea, medic UPU SMURD Petroºani. Poliþiºtii din Vulcan au preluat cercetãrile în acest caz, dar nu
sunt suspiciuni cã bãrbatul ar fi fost victima vreunei agresiuni. De altfel, chiar vecinii au sunat sã anunþe incidentul. „A fost preluatã ancheta de cãtre Poliþia Municipiului Vulcan. În cursul zilei de miercuri, pe serviciul 112, am fost sesizaþi cã o persoanã se aflã cãzutã pe scara blocului. Noi ne-am deplasat la faþa locului, acolo am gãsit un bãrbat, care a fost dus la spital. Din primele verificãri efectuate nu rezultã sãvârºirea vreunei infracþiuni”, a precizat Mugurel Teodosiu, comandant adjunct al Poliþiei Vulcan. Martorii acciden-
Statul executã silit clubul Jiul Petroºani
C
lubul Sportiv Jiul Petroºani este executat silit. Clubul figureazã ca datornic la bugetul consolidat al statului. oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu chiar are o teorie ºi mai gravã. „Acesta ar fi singurul parc naþional din lume, care nu poate fi vizitat, cã trece pe lângã Parcul Naþional Retezat. Nu intrã în parc. Sârbii vor intra cât de curând în UE. Ei sunt naþionaliºti ºi nu vor merge în Cosovo ºi au legãturã foarte mare cu Bãile Herculane ºi intenþia lor este sã vinã la schi în Straja, sau parâng, ori acesta ar fi interesul ca noi sã nu beneficiem de aceastã oportunitate. Practic, cineva doreºte sã ne þinã izolaþi ca pe niºte animale sã nu avem acces spre Dunãre”, a precizat ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, care a ºi realizat un Proiect de Urbanism Zonal în care este exclusã construirea de clãdiri în zona protejatã ºi chiar pe o arie de 5 km distanþã. Anul trecut au fost alocaþi 59,4 milioane de euro de la bugetul statului, dar pentru cã suma nu a fost cheltuitã, anul acesta nu a mai fost prinsã în buget. Asta ºi pentru cã banii nu puteau fi alocaþi pentru o lucrare de 19 km, lucrare ce face obiectului unui proces, al cãrui deznodãmânt este tranºat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie vineri, 30 ianuarie 2015. De menþionat cã totul a început acum 15 ani. Diana MITRACHE
Pe lista contribuabililor mici ºi mijlocii, Clubul Sportiv Jiul Petroºani figureazã cu datorii totale de 5.991 de lei la bugetul de stat. Din suma totalã 3.658 de lei sunt impozitele aferente salariilor, iar 2.059 de lei sunt dobânzile ºi
0735.183175
tului susþin cã bãrbatul era bãut ºi cã a cãzut printre balustrade, fãrã sã îºi dea seama cum s-a putut aºa ceva. Omul a fost supus unei intervenþii chirurgicale, pentru cã are lovituri puternice la cap, iar medicii sunt rezervaþi în ceea ce îl priveºte. Diana MITRACHE
penalizãrile. La finele anului trecut, Clubul Sportiv municipal Jiul Petroºani a reintrat în administrarea Primãriei din Petroºani. Baza sportivã a fost concesionatã, în urmã cu mai mulþi ani unei asociaþii sportive condusã de Alin Simota, cel care a ºi finanþat o perioadã, echipa de fotbal Jiul Petroºani. Odatã cu declinul economic al afaceristului a venit ºi declinul bazei sportive. aza sportivã a fost concesionatã, în urmã cu mai mulþi ani unei asociaþii sportive condusã de Alin Simota, cel care a ºi finanþat o perioadã, echipa de fotbal Jiul Petroºani. Odatã cu declinul economic al afaceristului a venit ºi declinul bazei sportive. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna
ARCAªII IES LA RAMPÃ
Dupã juniorii popicari ai Petrilei, un alt sport de tradiþie în Valea Jiului îºi ia vitezã în competiþiile
oficiale naþionale, în acest weekend: tirul cu arcul. O etapã de campionat naþional la Iaºi, prim din acest an, unde se va strânge elita tirului românesc, de unde nu vor lipsi Rãzvan Marcu, Luminiþa Sârbu-Boroº sau Simona Bãncilã,
cele trei nume cunoscute de ani de zile, practicat la Aninoasa cu mult succes în ultima jumãtate de veac. Desigur, ne doare faptul cã Minerul Aninoasa a rãmas, oarecum „agãþatã” ca nume în coada celor de la S.C.M. Deva, care practic a absorbit numele echipei de sub
Priboi, dar bine mãcar cã existã ºi sub aceastã formã. Ambiþiosul ºi harnicul antrenor Viorel Hãbian este în continuare plin de speranþe, el vizând vreo trei titluri naþionale. Echipa s-a pregãtit bine în aceastã iarnã, acum arcaºii aninoseni vor sã iasã la rampã,
spre a continua în spiritul tradiþiei unui sport care a menþinut numele Aninoasei pe culmile cele înalte ale sportului. Abia aºteptãm sã vedem rezultatele acestei frumoase echipe de tir cu arcul, care nu renunþã.
Fotbal. Pregãtiri Inter Petrila
Fotbal juniori
BATE VÂNT DE PROSPERITATE!
I
atã cã cei ce se ocupã de mersul sportului la Inter Petrila, se preocupã tot mai serios de soarta echipei de fotbal, ceea ce înseamnã cã la ei se poate.
Reunitã la mijlocul acestei sãptãmâni, echipa petrileanã i-a adus lângã antrenorul principal Avram (Vuþã) Moldovan pe Ioan Androne ºi Adi Câmpean ca secunzi, aceºtia din urmã rãmânând ºi ca jucãtori. În plus, ºi-a exprimat
IOSIF KALAI, petrileanul care revine la... Petrila, dupã mai mulþi ani
P
e 7 respectiv 15 martie a.c. se vor relua campionatele judeþene de juniori C, D ºi E. S-a jucat în toamnã într-un ritm de maraton, când în perioada 13 septembrie – 30 noiembrie 2014 s-au disputat 12 etape, din cele 15, la nivelul Seriei Valea Jiului a campionatului judeþean. Va fi un retur scurt pentru micii fotbaliºti
din Valea Jiului, care sperã sã ajungã în
Antrenorul ADRIAN SULTAN, cel care s-a ocupat în tur de juniorii de la Uricani
dorinþa de a juca la Petrila ºi Iosif Kalai, cunoscutul fost divizionar „A” de la Jiul ºi Politehnica Iaºi. „Ne pregãtim intens, alergãm spre Lunca Florii, spre Auºelu, pentru a ne intra în parametrii fizici. Apoi, în perioada 2-7 februarie, vom face o pregãtire centralizatã în staþiunea Geoagiu, cu loc de cazare hotelul „Ceres”. Vom deplasa un lot de 17 jucãtori, dintre care trei juniori (S. Ungureanu, I. Androne, Cl. Zorfi). Sper sã ne încãrcãm bateriile pentru retur, unde vrem sã facem o figurã frumoasã” a precizat antrenorul Avram
CINE SE BAGÃ?
I
atã cã în sãrãcia fotbalului hunedorean, fãrã nicio echipã în Diviziile „B” sau „A”, A.J.F. Hunedoara vine cu o idee nouã, de a mai revigora acest sport.
Antrenorul AVRAM MOLDOVAN vrea sã ducã echipa Petrilei pe podium Moldovan. De la echipã nu a plecat decât Dumitru Alexandru, care a ales sã munceascã în Germania.
DOAR TREI ETAPE ÎN RETUR fazele zonale judeþene, aºa cum au reuºit-o de mai multe ori în ultimii ani. La Minerul Uricani se pare cã nu vor mai fi trei echipe, cei de acolo încercând sã-l degreveze pe profesorul Adrian Sultan, cãreia sã-i lase doar o echipã. La juniorii A1 de Liga a IV-a se vor ocupa Neculai Baltaru ºi Adi Boroghinã, prin locul lãsat liber de plecarea lui Marin Petra.
Clasamente jud. Hunedoara 2014-2015 – tur JUNIORI C (GR. 2000) 1. 2. 3. 4. 5.
ªc. Jiul Petroºani I Minerul Lupeni Pro Fair Play Vulcan ªc. Jiul Petroºani II Minerul Uricani
9 10 9 8 8
9 6 4 2 0
0 0 1 1 0
0 4 4 5 8
40 49 41 10 6
6 26 18 19 77
27 18 13 7 0
JUNIORI D (GR. 2002) 1. 2. 3. 4. 5. 6.
ªc. Jiul Petroºani I ªc. Jiul Petroºani II Univ. Petroºani Fotbal Jiul Petroºani Minerul Lupeni Minerul Uricani
12 12 12 12 12 12
11 10 5 5 4 0
0 1 0 2 1 6 0 7 1 7 0 12
69 41 29 29 26 7
14 14 24 39 31 79
Astfel, forul judeþean intenþioneazã sã organizeze un campionat de juniori B1 (gr. 1998 ºi mai tineri), urmând a se desfãºura pe douã serii, Valea Jiului ºi Valea Mureºului. Turneul se va desfãºura în timpul vacanþei de Paºti, în prima sãptãmânã disputându-se jocurile din cele douã serii, în cea de-a doua, primele douã clasate din fiecare serie vor juca semifinalele ºi finala. Învingãtoarea va reprezenta judeþul Hunedoara la faza zonalã naþionalã. Echipele ce doresc sã se înscrie la aceastã competiþie, vor trebui sã se înscrie pânã la 15 martie a.c. la A.J.F. Hunedoara.
33 30 16 15 13 0
JUNIORI E (GR. 2004) 1. ªc. Jiul Petroºani I
9
8
0
1 32 14 24
2. Sorii Junior`s Lupeni 10 7
0
3 27 10 21
3. Pro Fotbal Petroºani 10 5
0
5 22 23 15
4. ªc. Jiul Petroºani II
9
0
5 23 26 12
5. Minerul Uricani
10 0
4
0 10 4 35 0
Paginã realizatã de Genu TUÞU