Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 786
Cronica Vãii Jiului Joi, 29 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Au dat bani falºi de “pomanã” ºi au fost treziþi de mascaþi
D
escinderi în judeþul Hunedoara la contrabandiºtii de þigãri ºi falsificatorii de bani. Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism –Serviciul Teritorial Constanþa cu sprijinul ofiþerilor de poliþie din cadrul I.P.J Constanþa ºi I.G.P.R – D.C.C.O. au efectuat un numãr de 52 de percheziþii domiciliare în judeþele Caraº-Severin, Mehedinþi, Dolj, Hunedoara, Vâlcea, Gorj, Braºov, Constanþa ºi în municipiul Bucureºti, în cadrul unei acþiuni care vizeazã destructurarea unui grup infracþional organizat specializat în contrabanda cu þigãri ºi plasare de monedã strãinã falsã. “În cauzã exista suspiciunea rezonabilã cã membrii grupãrii, începând cu anul 2014, au introdus din Serbia pe teritoriul României diferite cantitãþi de þigãri pe care le-au distribuit în vederea punerii în vânzare pe raza mai multor judeþe, cu preponderenþã în sud-vestul þãrii. De asemenea, existã suspiciunea cã o parte din membrii grupãrii, începând cu anul 2014 ºi pânã în prezent au introdus în România sume importante de bani (20 000 USD), constituite din bancnote de 100 USD falsificate”, se aratã în comunicatul DIICOT. Bancnotele falsificate au fost puse în circulaþie pe teritoriul României, inclusiv pe raza judeþului Constanþa. Suportul de specialitate a fost asigurat de cãtre Serviciul Român de Informaþii. Monika BACIU
Mine pe închidere, turism la mare
D
acã Divizia Minierã face turism cu hotelul din Petroºani, minerii care sunt în prag de a închide exploatarea din Paroºeni, fac turism la mare. Cãsuþele de vacanþã ale celor de la Mina Paroºeni, poziþionate pe litoralul românesc, nu fac profit, dar îºi achitã cheltuielile. Minerii reuºesc astfel sã facã turism ºi chiar vizeazã investiþii la Eforie Nord. >>> PAGINA A 3-A
A crescut preþul gigacaloriei
La Petroºani, administraþia subvenþioneazã majorarea de preþ
C
ãldurã mai scumpã în Valea Jiului. Termocentrala Paroºeni a solicitat Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei creºterea preþului gigacaloriei. Majorarea este de 3,55%, însã la Petroºani, abonaþii serviciului de termoficare nu vor resimþi
creºterea de preþ. “În urma deciziei ANRE 2799/17.12.2014 am fost informaþi de cãtre Termoficare Paroºeni cã de la 1 ianuarie preþul gigacaloriei se mãreºte cu 3,55%. Pânã acum preþul gigacaloriei a fost de 240,8 de lei din care populaþia plãtea 172,2 lei, diferenþa fiind subvenþie suportatã de cãtre Consiliul Local. În urma creºterii de 3,55%,
creºtere hotãrâtã de ANRE, preþul la gigacalorie creºte pânã la 249,31
de lei, o creºtere de 8,5 lei pe gigacalorie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Consiliul Local al municipiului Petroºani va suporta majorarea de preþ astfel încât abonaþii sã nu fie afectaþi. “În urma discuþiilor pe care le-am avut cu cei de la termoficare ºi cu o parte dintre consilieri avem un proiect prin care aprobãm noul preþ, însã propunerea mea este cã aceastã diferenþã de 3,55% sã fie suportatã de cãtre Consiliul Local prin subvenþia pe care oricum o vom da. Preþul pe care populaþia îl va plãti la
gigacalorie rãmâne neschimbat. Aceastã majorare va fi suportatã de noi. Suma totalã pe care o vom suporta este de 160.000 de lei anul acesta, asta însemnând diferenþa de preþ la populaþie cât ºi diferenþa de preþ pentru consumatorii pe care îi are primãria”, a mai precizat edilul. Municipalitatea subvenþioneazã gigacaloria, iar efortul bugetar pe un an de zile este undeva la 5 milioane de lei. La Petroºani mai sunt abonaþi la sistemul de termoficare undeva la 2400 de apartamente. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
2016, anul începerii lucrãrilor la linia de troleibuz
I
mplementarea proiectului Green Line Valea Jiului ar putea începe anul viitor. La nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara se doreºte realizarea unei linii de troleibuz care sã lege toate oraºele Vãii Jiului. Potrivit reprezentanþilor instituþiei judeþene
proiectul merge mai departe. “Proiectul Green Line Hunedoara este în continuare de actualitate. Ceea ce þine de documentaþia care trebuia fãcutã de cãtre Consiliul Judeþean este aproape finalizatã. Termenul limitã pe care noi ni l-am propus pentru implementarea acestui proiect este 2020. În acest an speram sã obþinem undã
verde din partea finanþatorilor europeni pentru a obþine creditatea necesarã. Pot spune cu siguranþã cã judeþul Hunedoara este cel mai avansat din toatã þara la acest proiect astfel cã sunt 100% ºanse sã obþinem banii. Vom ºti exact când ne vom apuca de lcurãri abia dupã ce vom obþine finanþarea ºi estimez 2016-2017”, a declarat Adrian David, consilier judeþean. De precizat este faptul cã firma de transport care deþine licenþa pentru rutele din Valea Jiului are autorizaþie pânã în anul 2020. Dacã investiþiile vor primi finanþare de la UE, „liniile verzi” vor fi construite pe o distanþã totalã de aproximativ 50 de kilometri. Monika BACIU
ity-manager la Uricani. Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului organizeazã concurs pentru ocuparea postului de administrator public. Dosarele se depun la sediul administraþiei locale pânã în data de 10 februarie. Doritorii trebuie sã depunã la dosar copii dupã actele de studii care atestã îndeplinirea condiþiilor specifice postului. Concursul pentru ocuparea postului de city-manager constã
uspendarea din funcþie a vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, aduce la conducerea judeþului Hunedoara un nume din Valea Jiului. Consilierul Adrian David este cel care va ocupa, cel puþin interimar acest post ºi ne promite cã proiectele gândite pentru Valea Jiului se vor materializa.
2012 ºi am continuat pânã în 2014 ºi sã îi asigur de o atenþie sporitã pentru a echilibra, atât cât mai putem acum, cu puteri restrânse pentru CJ Hunedoara, situaþia financiarã”, a mai precizat Adrian David. Tiberiu Balint este suspendat din aceastã funcþie din cauza faptului cã este arestat la domiciliu ºi cercetat într-un dosar alãturi de Ioan Mircea Moloþ, cel care a ocupat funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara. Din Valea Jiului, pe acest post a fost ºi liberalul Costel Avram. Diana MITRACHE
în trei etape ºi anume, selecþia dosarelor, proba scrisã ºi interviul. Intervievarea candidaþilor va avea loc în data de 20 februarie, iar apoi dupã soluþionarea tuturor contestaþiilor se vor afiºa rezultatele finale. În momentul de faþã, doar douã administraþii locale din Valea Jiului au post de city-manager. Este vorba de Primãria Petrila ºi Petroºani. Monika BACIU
ªapte candidaþi, trei posturi apte candidaþi pentru posturile vacante de la bazinul didactic. Autoritãþile locale de la Petroºani au organizat un concurs pentru ocuparea mai multor posturi vacante la bazinul didactic din localitate.
S
vot din nou ºi eu am abþinut încrederea tuturor colegilor pentru un mandat de vicepreºedinte interimar al CJ Hunedoara. Voi fi consilier cu atribuþii de vicepreºedinte, pe perioada cât este suspendat Tiberiu Balint”, a spus Adrian David, consilier judeþean PNL. Adrian David spune cã va obþine votul colegilor sãi consilieri din CJ Hunedoara la ºedinþa de joi, însã, promite cã va avea grijã de proiectele Vãii Jiului, pentru cã o parte au fost gândite ºi de echipa în care lucreazã în zonã. „Pentru Valea Jiului nu pot decât sã susþin continuitatea proiectelor pe care le-am început deja. Sã promit garanþia cã vom duce la bun sfârºit ceea cea am pornit în
C
ª
David în locul lui Balint
Adrian David a fost numele agreat de cei din PNL pentru funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. David este din Aninoasa ºi a ocupat funcþia de consilier judeþean, fiind în barca PNL ca efect al Ordonanþei Dragnea din toamna anului trecut, dar votat în aceastã sãptãmânã în unanimitate de peneliºti. „Am avut marþi dupã amiazã o ºedinþã a Consiliului Judeþean al PNL, prin care s-a luat act de faptul cã Vetuþa Stãnescu – cea care a fost propusã pentru a prelua aceste prerogative - din raþiuni ce þin de relaþiile pe care dânsa le are cu Spitalul Judeþean Hunedoara, nu mai doreºte sã ocupe funcþia respectivã. S-a supus la
Buhãescu cautã city-manager
Prima etapã a concursului a avut loc marþi cu proba scrisã. La aceastã etapã s-au înscris 7 persoane, însã doar patru au fost declarate admise ºi una nu s-a prezentat, iar douã persoane au fost respinse. Posturile care au fost scoase la concurs sunt de administrator de bazin, salvamar, îngrijitor ºi inginer electromecanic. Bazinul de înot didactic va fi dat în administrarea Clubului Sportiv municipal Jiul Petroºani, începând cu luna februarie a acestui an, care va prelua ºi personalul. (M.B.)
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Mine pe închidere, turism la mare D acã Divizia Minierã face turism cu hotelul din Petroºani, minerii care sunt în prag de a închide exploatarea din Paroºeni, fac turism la mare. Cãsuþele de vacanþã ale celor de la Mina Paroºeni, poziþionate pe litoralul românesc, nu fac profit, dar îºi achitã cheltuielile. Minerii reuºesc astfel sã facã turism ºi chiar vizeazã investiþii la Eforie Nord.
Mina Paroºeni a avut mereu la Eforie Nord un complex turistic de cãsuþe din lemn ºi piatrã ºi acolo merg anual turiºti. Cei mai mulþi sunt dintre cei din Valea Jiului care agreeazã un astfel de tursim la mare între colegii de ºut, însã, cei de la Societatea de Închideri de Mine spun cã au de gând sã le menþinã în funcþiune ºi, poate chiar sã atragã turiºti ºi din afarã. „Am avut în luna decembrie negocieri pe tema CCM, iar în paralel am discutat ºi problema
Vechime ºi bani pentru disponibilizaþi
oi ani de vechime pentru viitorii disponibilizaþi. D Sãptãmâna trecutã s-a stabilit
ca viitorii disponibilizaþi sã beneficieze de venit de completare. Mai exact, cei care vor pãrãsi sistemul ºi nu îndeplinesc condiþiile de pensie vor beneficia doi ani de zile de anumite sume de bani, dar aceastã perioadã li se va adãuga la vechime. „Dacã la începutul acestui an vorbeam de o vizitã la minister, la prima întâlnire pe care am avut-o cu domnul ministru a fost vorba de acest venit de completare ºi pot sã zic cã am început cu dreptul acest an pentru cã aceastã problemã a fost rezolvatã. S-au fãcut demersuri de cãtre noi, partea socialã începând de la Prefectura ºi toate ministerele de resort, Ministerul Munci, Ministerul Economiei, Ministerul Finanþelor ºi INS ne-a clasificat în rândul operatorilor economici care beneficiazã de aceste venituri de completare anulând astfel efectele acelei Ordonanþe de Urgenþã 29 prin care noi eram clasificaþi în urma acelor operatori economici. Este un lucru benefic pentru lucrãtorii Societãþii Naþionale de Închideri”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Anul trecut, disponibilizaþii care au pãrãsit sistemul nu au beneficiat de aceste prevederi, însã potrivit oficialilor societãþii de închideri existã posibilitatea ca anul acesta sã mai fie persoane care sã nu
cãsuþelor care au fost date prin contract de comodat în administrarea sindicatului Huila de la noi. Vom încerca sã le menþinem în aceleaºi condiþii, poate chiar sã facem unele mici reparaþii, pentru ca oamenii sã poatã sã beneficieze de aceleaºi condiþii ca anul trecut ºi sã îºi poatã face un concediu de odihnã în condiþii financiare mult mai lejere faþã de alte unitãþi de cazare din turismul românesc”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului. Ani la rând, ortacii au mers aici în vacanþe, pentru cã e mai ieftin ºi acum se va întâmpla la fel. Cel puþin aºa au decis cei care le administreazã
acum. „Nu putem vorbi de un profit, dar s-a creat un echilibru între veniturile ºi cheltuielile realizate de cei care le-au administrat anterior ºi populaþia a fost mulþumitã de serviciile de acolo. În primã fazã, beneficiari sunt cei care lucreazã la SNÎMVJ. Se vor vedea opþiunile lor ºi, în funcþie de gradul de ocupare, cei care îl administreazã decid dacã sã le scoatã sau nu ºi spre publicul larg”, a mai spus Aurel
Anghel. Complexul denumit generic Meduza ar fi fost scos la vânzare bucatã cu bucatã anul trecut, dar nu a avut cumpãrãtori, aºa încât toate cele 30 de cãsuþe construite prin anii 80 rãmân acum la mineri. Dupã anul 1991 complexul a ajuns în custodia minei Paroºeni ºi ei sunt cei care se ocupã ºi acum de gestionarea turismului. Diana MITRACHE
Cãrbunele brut nu mai ajunge la Preparaþie
îndeplineascã condiþiile de pensionare, astfel cã noile reglementãri vin în ajutorul acestora. “În condiþiile în care au 17-18 ani de condiþii speciale, acei doi ani de zile pânã la venitul de completare intrã ºi în categoria grupei speciale ºi beneficiazã de grupã specialã ºi pot beneficia de o ieºire la pensie la vârsta de 45 de ani cu 20 de ani de subteran. Cu siguranþã vom avea astfel de cazuri. Noi deja lucrãm la sucursale pentru a face numãrãtori estimative cu privire la primele disponibilizãri, la cei care vor beneficia de veniturile de completare. Aceste venituri de completare avantajeazã în mod indirect ºi personalul de suprafaþã, TESA ºi birouri care oricum nu puteau sã facã condiþiile de subteran pânã în 2018 ºi atunci li se acordã o perioadã de protecþie socialã mai mare, de cel puþin doi ani de zile, în care pot sã gãseascã un loc de muncã sau se pot reorienta profesional”, a mai spus sursa citatã. Noile reglementãri vin în urma ºedinþei de Guvern de sãptãmâna trecutã, când Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost cuprinsã în lista Institutului Naþional de Statisticã. Monika BACIU
Liderii de sindicat ameninþã din nou cu greva foamei
C
ãrbunele extras de la unitãþile miniere viabile din Valea Jiului nu mai ajunge tot la Preparaþia Coroieºti. Angajaþii Preparaþiei Coroieºti spun cã începând de luni, 26 ianuarie, a fost emis un ordin, verbal, pentru a nu mai fi preparat tot cãrbunele. Dorin Vezure este de pãrere cã astfel se atenteazã la siguranþa locurilor de muncã. “Complexul are un contract pentru transportul cãrbunelui brut, dar nu mai au bani sã plãteascã ºi atunci nu mai trimit tot cãrbunele la noi (la Preparaþia Coroieºti-n.r.). De la cinci vagoane care intrau într-o zi în preparaþie s-a redus numãrul la 3, astfel cã acum se spalã cãrbunele o zi pe sãptãmânã”, a declarat Dorin Vezure, lider de sindicat la Preparaþia Coroieºti. Potrivit liderului de sindicat
existã riscul sã se ajungã la incidetul de la începutul anului când la termocentrala Paroºeni a existat o avarie din cauza cãrbunelui nepreparat. “Pe noi încearcã sã ne scoatã nerentabili, iar cãrbunele îl trimit direct la Paroºeni ºi la Mintia. Sigur vor avea probleme la cazane, dar vor creºte ºi preþurile de producþie pentru cã ei vor trebui sã completeze cu gaz. Este un atentat la siguranþa locului de muncã”, a mai subliniat sursa citatã. Liderii de sindicat nu exclud varianta de a intra din nou în greva foamei. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara nu a putut fi contactatã pentru a oferi informaþii legate de acest subiect. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Cheltuialã de peste 1,3 milioane de lei dministraþiile A publice locale din judeþ, Consiliul Judeþean Hunedoara ori instituþii de stat care sunt finanþate din banii publici, scot bani frumoºi pentru a-ºi face imagine în presã. Nimic rãu în toatã aceastã afacere cât timp primeºti ºi servicii de
Posturile de director în ºcoli vor fi ocupate prin concurs
M
inistrul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, Mihai Sorin Cîmpeanu, este de pãrere cã învãþãmântul ar trebui sã intre într-un proces de depolitizare ºi cã personal crede în necesitatea organizãrii de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori de ºcoli.
metodologiei de concurs, sã o lanseze cât se poate de repede în dezbatere publicã, sã fie promovatã prin ordin de ministru ºi, de asemenea, am solicitat ca, în paralel, sã avem o propunere de calendar cu privire la desfãºurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de director care sã înceapã în luna martie acestui an. Din moment ce nu este finalizat proiectul, nu este lansat în dezbatere publicã, nu mã pot pronunþa cu privire la durata derulãrii concursurilor”, a declarat Mihai Sorin Cîmpeanu.
Ministrul susþine cã doar astfel de concursuri ar aduce manageri competenþi în fruntea instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar. “Am solicitat colegilor mei din minister sã finalizeze propunerea
calitate. Problema este cã mulþi bani publici au ajuns în conturile unor patroni media în baza prieteniei ºi mai puþin pe criterii de calitate. Astfel, cumpãrarea ºtirilor pozitive în judeþul nostru a costat Consiliul Judeþean Hunedoara, în 2014,
aproape 14 miliarde de lei vechi, sau mai exact 1, 37 milioane lei. Cei mai mulþi bani s-au dat în dreptul unor contracte care s-au câºtigat fie prin cerere de ofertã cãtre o singurã companie fie prin licitaþii deschise. Nici primãriile din Valea Jiului nu stau rãu la acest capitol, iar cumpãrarea ºtirilor
Fac profit din vânzarea de curent
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului a încheiat anul contabil 2014 cu un plus de circa 600 de mii de lei, însã profitul vine din comerþul cu energie ºi nu din servicii. SC Apa Serv Valea Jiului, societatea deþinutã de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãriile din Valea Jiului, a încheiat anul 2014 cu un plus în bugetul propriu de 600 de mii de lei. Numai cã, deºi are ca domeniu de activitate principal servicii de furnizare a apei potabile ºi de canalizare, societatea a încheiat pe plus datoritã „jocului” pe bursa de energie. Practic, Apa Serv Valea Jiului produce ºi energie electricã prin trei microhidrocentrale realizate la captãrile de apã, energie cu care-ºi alimenteazã propriile capacitãþi de pro-
ducþie iar surplusul îl vinde pe bursa de energie. „Societatea pe care o conduc a încheiat anul 2014 pe profit, un profit de 600 de mii de lei, dar vreau sã spun cã toþi banii aceºtia provin din energia electricã produsã de microhidrocentralele noastre. Apa Serv Valea Jiului a produs mai multã energie electricã de cât a consumat”, a declarat directorul general al societãþii, Costel Avram. De vânzarea energiei pe bursã se ocupã un mic departament format în cadrul societãþii în anul 2012.
Oferte în staþiunile din Vale ele douã C staþiuni montane, Straja ºi Parâng din Valea Jiului aºteaptã un aflux de turiºti, în special cupluri care þin sã petreacã „Ziua îndrãgostiþilor” pe pârtiile de schi.
pozitive a scos din bugetele lor sume deloc de neglijat. Ca un exemplu, municipalitatea Petroºani a contractat servicii de publicitate media (presã scrisã ori vorbitã), prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice, în anul 2014, de 271 de mii de lei . Maximilian GÂNJU
Vremea se anunþã prielnicã pentru schi, iar cabanierii se pregãtesc temeinic pentru a le face pe plac iubãreþilor ºi vin cu oferte speciale. Preþuri mai mici, muzicã „de atmosferã”, petreceri, sunt doar câteva din surprizele ce
se pregãtesc pentru amorezi. Atracþia principalã pentru miile de turiºti care vor urca în staþiunea de lângã Lupeni, mai ales pe timpul nopþii, este „clubul subteran”, singurul de acest fel din þarã construit în adâncul muntelui ºi care le-a oferit tinerilor îndrãgostiþi, în anii trecuþi, o petrecere specialã de ziua lor. Nici staþiunea Parâng nu duce lipsã de oferte. Totul depinde însã de cum se vor miºca ºi administratorii staþiunii, pentru cã turiºtii au avut de suferit din cauza celor care au fost angajaþi de municipalitate sã
Maximilian GÂNJU se ocupe de amenajarea pârtiilor. „În Parâng nu sunt toate cabanele pline, anul acesta n-au prea fost pline. Treaba cu pana de curent, pârtiile neamenajate la timp ºi altele. Sperãm sã urce turiºti care vor sã petreacã un Sf. Valentin pe mai multe zile”, spune unul dintre cabanieri. ªi aceºtia le-au pregãtit tinerilor îndrãgostiþi mai multe surprize. Pânã la Ziua îndrãgostiþilor atât în Straja cât ºi în Parâng sunt programate sã înceapã ºi competiþiile de schi, zãpada fiind numai bunã pentru întreceri. Maximilian GÂNJU
Un teren de 46 de hectare al Romsilva ar putea schimba soarta proiectului din Parâng! S itaþie încâlcitã la Petroºani, acolo unde autoritãþile locale s-au apucat de implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng fãrã sã fie siguri pe întregul teren pe care ar urma sã se întindã staþiunea modernizatã. Primarul spune cã lucrurile nu se schimbã, doar cã ar trebui sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren pe care sã-l dea la schimb cãtre Romsilva, cu care se judecã.
Procesul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva se duce pentru un teren în suprafaþã de 46 de hectare pe care municipalitatea din Petroºani încearcã sã-l scoatã definitiv din fondul forestier naþional, aºa încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Acolo ar urma sã fie amenajate pârtii, stâlpii pentru viitoarea telegondolã, dar ºi culoare pentru instalaþiile de transport. Proiectul a fost licitat, în totalitatea lui, însã terenul nu existã încã. Administraþia publicã localã a obþinut douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi Justiþie a rãsturnat tot eºafodajul când a decis admiterea
recursului declarat de Regia Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Ca urmare, a casat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani. Astfel, potrivit sentinþei pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor –
ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la
Ordin de Prefect. Mandatul lui Mircea Ioan Moloþ din fruntea CJ Hunedoara a încetat înainte de termen
P
refectul judeþului Hunedoara, a emis ordinul privind constatarea încetãrii mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, a Preºedintelui Consiliului judeþean Hunedoara. Ordinul Prefectului de Hunedoara vine ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatã privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ, constatatã de Agenþia Naþionalã de Integritate, conform
prevederilor legale. Astfel, ordinul semnat de prefectul Sorin Vasilescu, stipuleazã, la articolul1, cã “se constatã încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de Preºedinte al
pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Chair dacã pãrea tardivã introducerea recursului, acesta a fost acceptat, din cauzã cã s-a comunicat foarte târziu dispozitivul sentinþei. “Este acelaºi, doar cã Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Eram la un pas de a investi sentinþa cu formulã executorie ºi atunci am fost anuntaþi”, a explicat secretarul Primãriei Municipiului Petroºani, Adrian Negoe.
T
elegondola rãmâne în aer?!
Ce se întâmplã, însã, dacã Romsilva va câºtiga în cele din urmã, iar Primãria
Consiliului Judeþean Hunedoara, exercitat de domnul Moloþ Ioan Mircea, ca urmare a încãlcãrii regimului juridic al incompatibilitãþilor, constatat de Agenþia Naþionalã de Integritate prin Raportul de evaluare nr. 27000/G/II/21.05.2012, rãmas definitiv ca urmare a Deciziei nr. 133 din 21.01.2015 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Bucureºti”. Documentul poate fi contestat de Mircea Ioan Moloþ în termen de 10 zile de la comunicare la instanþa de contencios administrativ. Ordinul prefectului a fost comunicat preºedintelui suspendat al CJ Hunedoara, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Agenþiei Naþionale de Integritate. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani nu va obþine terenul în litigiu. Sã nu uitãm cã proiectul a fost astfel conceput încât nu se discutã ºi de vreo alternativã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacib – Ridzi, spune cã nu se schimbã nimic, dar trebuie sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren sã le dea la schimb celor de la Romsilva. “Am venit încã de la început cu propunerea sã dãm teren la schimb, paritatea fiind de 1 la 2, adicã aproximativ 80 de hectare”, spune Ridzi. De precizat cã terenul propus de municipalitate pentru a fi dat la schimb a fost refuzat ulterior de cei de la Romsilva, pe motiv cã nu are aceeaºi valoare juridicã, aºa cã trebuie gãsitã o altã parcelã!
U
n proiect generos
Autoritãþile din Petroºani au demarat în urmã cu câþiva ani un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº
Actualitate 5 complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea Parâng într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã sã se desfãºore extrem de lent. cu o vitezã extrem de micã. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, dar a fost construit ºi un nou telescaun, care pleacã de la Cabana Rusu. De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, iar pentru accesul afcil ar urma sã fie amenajatã ºi o telegondolã. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Cheltuialã de peste 1,3 milioane de lei dministraþiile A publice locale din judeþ, Consiliul Judeþean Hunedoara ori instituþii de stat care sunt finanþate din banii publici, scot bani frumoºi pentru a-ºi face imagine în presã. Nimic rãu în toatã aceastã afacere cât timp primeºti ºi servicii de
Posturile de director în ºcoli vor fi ocupate prin concurs
M
inistrul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, Mihai Sorin Cîmpeanu, este de pãrere cã învãþãmântul ar trebui sã intre într-un proces de depolitizare ºi cã personal crede în necesitatea organizãrii de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori de ºcoli.
metodologiei de concurs, sã o lanseze cât se poate de repede în dezbatere publicã, sã fie promovatã prin ordin de ministru ºi, de asemenea, am solicitat ca, în paralel, sã avem o propunere de calendar cu privire la desfãºurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de director care sã înceapã în luna martie acestui an. Din moment ce nu este finalizat proiectul, nu este lansat în dezbatere publicã, nu mã pot pronunþa cu privire la durata derulãrii concursurilor”, a declarat Mihai Sorin Cîmpeanu.
Ministrul susþine cã doar astfel de concursuri ar aduce manageri competenþi în fruntea instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar. “Am solicitat colegilor mei din minister sã finalizeze propunerea
calitate. Problema este cã mulþi bani publici au ajuns în conturile unor patroni media în baza prieteniei ºi mai puþin pe criterii de calitate. Astfel, cumpãrarea ºtirilor pozitive în judeþul nostru a costat Consiliul Judeþean Hunedoara, în 2014,
aproape 14 miliarde de lei vechi, sau mai exact 1, 37 milioane lei. Cei mai mulþi bani s-au dat în dreptul unor contracte care s-au câºtigat fie prin cerere de ofertã cãtre o singurã companie fie prin licitaþii deschise. Nici primãriile din Valea Jiului nu stau rãu la acest capitol, iar cumpãrarea ºtirilor
Fac profit din vânzarea de curent
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului a încheiat anul contabil 2014 cu un plus de circa 600 de mii de lei, însã profitul vine din comerþul cu energie ºi nu din servicii. SC Apa Serv Valea Jiului, societatea deþinutã de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãriile din Valea Jiului, a încheiat anul 2014 cu un plus în bugetul propriu de 600 de mii de lei. Numai cã, deºi are ca domeniu de activitate principal servicii de furnizare a apei potabile ºi de canalizare, societatea a încheiat pe plus datoritã „jocului” pe bursa de energie. Practic, Apa Serv Valea Jiului produce ºi energie electricã prin trei microhidrocentrale realizate la captãrile de apã, energie cu care-ºi alimenteazã propriile capacitãþi de pro-
ducþie iar surplusul îl vinde pe bursa de energie. „Societatea pe care o conduc a încheiat anul 2014 pe profit, un profit de 600 de mii de lei, dar vreau sã spun cã toþi banii aceºtia provin din energia electricã produsã de microhidrocentralele noastre. Apa Serv Valea Jiului a produs mai multã energie electricã de cât a consumat”, a declarat directorul general al societãþii, Costel Avram. De vânzarea energiei pe bursã se ocupã un mic departament format în cadrul societãþii în anul 2012.
Oferte în staþiunile din Vale ele douã C staþiuni montane, Straja ºi Parâng din Valea Jiului aºteaptã un aflux de turiºti, în special cupluri care þin sã petreacã „Ziua îndrãgostiþilor” pe pârtiile de schi.
pozitive a scos din bugetele lor sume deloc de neglijat. Ca un exemplu, municipalitatea Petroºani a contractat servicii de publicitate media (presã scrisã ori vorbitã), prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice, în anul 2014, de 271 de mii de lei . Maximilian GÂNJU
Vremea se anunþã prielnicã pentru schi, iar cabanierii se pregãtesc temeinic pentru a le face pe plac iubãreþilor ºi vin cu oferte speciale. Preþuri mai mici, muzicã „de atmosferã”, petreceri, sunt doar câteva din surprizele ce
se pregãtesc pentru amorezi. Atracþia principalã pentru miile de turiºti care vor urca în staþiunea de lângã Lupeni, mai ales pe timpul nopþii, este „clubul subteran”, singurul de acest fel din þarã construit în adâncul muntelui ºi care le-a oferit tinerilor îndrãgostiþi, în anii trecuþi, o petrecere specialã de ziua lor. Nici staþiunea Parâng nu duce lipsã de oferte. Totul depinde însã de cum se vor miºca ºi administratorii staþiunii, pentru cã turiºtii au avut de suferit din cauza celor care au fost angajaþi de municipalitate sã
Maximilian GÂNJU se ocupe de amenajarea pârtiilor. „În Parâng nu sunt toate cabanele pline, anul acesta n-au prea fost pline. Treaba cu pana de curent, pârtiile neamenajate la timp ºi altele. Sperãm sã urce turiºti care vor sã petreacã un Sf. Valentin pe mai multe zile”, spune unul dintre cabanieri. ªi aceºtia le-au pregãtit tinerilor îndrãgostiþi mai multe surprize. Pânã la Ziua îndrãgostiþilor atât în Straja cât ºi în Parâng sunt programate sã înceapã ºi competiþiile de schi, zãpada fiind numai bunã pentru întreceri. Maximilian GÂNJU
Un teren de 46 de hectare al Romsilva ar putea schimba soarta proiectului din Parâng! S itaþie încâlcitã la Petroºani, acolo unde autoritãþile locale s-au apucat de implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng fãrã sã fie siguri pe întregul teren pe care ar urma sã se întindã staþiunea modernizatã. Primarul spune cã lucrurile nu se schimbã, doar cã ar trebui sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren pe care sã-l dea la schimb cãtre Romsilva, cu care se judecã.
Procesul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva se duce pentru un teren în suprafaþã de 46 de hectare pe care municipalitatea din Petroºani încearcã sã-l scoatã definitiv din fondul forestier naþional, aºa încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Acolo ar urma sã fie amenajate pârtii, stâlpii pentru viitoarea telegondolã, dar ºi culoare pentru instalaþiile de transport. Proiectul a fost licitat, în totalitatea lui, însã terenul nu existã încã. Administraþia publicã localã a obþinut douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi Justiþie a rãsturnat tot eºafodajul când a decis admiterea
recursului declarat de Regia Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Ca urmare, a casat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani. Astfel, potrivit sentinþei pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor –
ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la
Ordin de Prefect. Mandatul lui Mircea Ioan Moloþ din fruntea CJ Hunedoara a încetat înainte de termen
P
refectul judeþului Hunedoara, a emis ordinul privind constatarea încetãrii mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, a Preºedintelui Consiliului judeþean Hunedoara. Ordinul Prefectului de Hunedoara vine ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatã privind starea de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ, constatatã de Agenþia Naþionalã de Integritate, conform
prevederilor legale. Astfel, ordinul semnat de prefectul Sorin Vasilescu, stipuleazã, la articolul1, cã “se constatã încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de Preºedinte al
pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Chair dacã pãrea tardivã introducerea recursului, acesta a fost acceptat, din cauzã cã s-a comunicat foarte târziu dispozitivul sentinþei. “Este acelaºi, doar cã Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Eram la un pas de a investi sentinþa cu formulã executorie ºi atunci am fost anuntaþi”, a explicat secretarul Primãriei Municipiului Petroºani, Adrian Negoe.
T
elegondola rãmâne în aer?!
Ce se întâmplã, însã, dacã Romsilva va câºtiga în cele din urmã, iar Primãria
Consiliului Judeþean Hunedoara, exercitat de domnul Moloþ Ioan Mircea, ca urmare a încãlcãrii regimului juridic al incompatibilitãþilor, constatat de Agenþia Naþionalã de Integritate prin Raportul de evaluare nr. 27000/G/II/21.05.2012, rãmas definitiv ca urmare a Deciziei nr. 133 din 21.01.2015 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Bucureºti”. Documentul poate fi contestat de Mircea Ioan Moloþ în termen de 10 zile de la comunicare la instanþa de contencios administrativ. Ordinul prefectului a fost comunicat preºedintelui suspendat al CJ Hunedoara, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Agenþiei Naþionale de Integritate. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani nu va obþine terenul în litigiu. Sã nu uitãm cã proiectul a fost astfel conceput încât nu se discutã ºi de vreo alternativã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacib – Ridzi, spune cã nu se schimbã nimic, dar trebuie sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren sã le dea la schimb celor de la Romsilva. “Am venit încã de la început cu propunerea sã dãm teren la schimb, paritatea fiind de 1 la 2, adicã aproximativ 80 de hectare”, spune Ridzi. De precizat cã terenul propus de municipalitate pentru a fi dat la schimb a fost refuzat ulterior de cei de la Romsilva, pe motiv cã nu are aceeaºi valoare juridicã, aºa cã trebuie gãsitã o altã parcelã!
U
n proiect generos
Autoritãþile din Petroºani au demarat în urmã cu câþiva ani un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº
Actualitate 5 complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea Parâng într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã sã se desfãºore extrem de lent. cu o vitezã extrem de micã. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, dar a fost construit ºi un nou telescaun, care pleacã de la Cabana Rusu. De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, iar pentru accesul afcil ar urma sã fie amenajatã ºi o telegondolã. Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Lotul Pleºcan rãmâne în arest la domiciliu Bãtrân ucis Cei trei inculpaþi, respectiv C.p.p. constatã legalitatea ºi pe DN 7 Pleºcan Pleºca Ovidiu Daniel, Praþa temeinicia mãsurii preventive rãmâne în arest C lanul
la domiciliu. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au luat mãsura de a menþine arestul preventiv în dosarul Pleºcan.
S
ute de controale în minerit. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara au efectuat anul trecut sute de controale în mineritul din Valea Jiului, iar valoarea sancþiunilor a fost formatã din ºase cifre.
Silviu Mihãiþã ºi Ciociu Mihaela Constantina rãmân în arest la domiciliu, asta deºi aceºtia au cerut mãsura controlului judiciar. “În baza art.207 al. 2 ºi 4 C.p.p. rap la art.348 al. 2
3 ani de voluntariat în slujba societãþii civile ani cu ProUrbis. Anul acesta s-au împlinit trei ani de când, la Petroºani, s-au pus bazele forumului Casa ProUrbis. De anul trecut, forumul a primit ºi personalitate juridicã funcþionând sub pãlãria Asociaþiei Casa ProUrbis. În cei trei ani au avut loc diferite manifestãri în care a fost implicatã societatea civilã din Petroºani.
A
murit spulberat de o maºinã pe drumul naþional.
Un bãtrân de 71 de ani ºi-a gãsit sfârºitul pe marginea ºoselei pentru cã circula chiar pe calea de rulare a maºinilor, iar acum ºoferul care l-a acoroºat s-a ales cu dosar penal. Incidentul a avut loc marþi la lãsarea întunericului ºi ºoferul la izbit în plin. „În data de 27.01.2015, în jurul orei 19.40, un bãrbat în vârstã de 34 de ani, din oraºul Simeria, care conducea o autoutilitarã pe DN 7, pe
Amenzi formate din ºase cifre
“Au fost controlate în mai multe rânduri Complexul Energetic Hunedoara SA ºi Societatea Naþionalã de Închideri de Mine astfel cinci unitãþi în cadrul CEH (EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni ºi EPCVJ Vulcan) ºi trei unitãþi în cadrul SNÎMVJ (Mina Petrila, Mina Paroºeni ºi Mina Uricani)”, se aratã în raportul de activitate ITM Hunedoara. Doar la aceste douã societãþi din domeniul mineritului au fost încheiate 286 procese verbale, din care 120 la unitãþile din cadrul CEH (70 tip
3
a arestului la domiciliu faþã de inculpaþii: 1.POD, 2.PSM ºi 3. CMC mãsurã pe care o menþine. Respinge cererile de revocare, respectiv de înlocuire a mãsurii preventive a arestului la domiciliu cu mãsura controlului judiciar. Cu drept de contestaþie în termen de 48 de ore de la pronunþare”, se aratã în soluþia instanþei. Daniel Pleºcan, prietena sa ºi un taximetrist au fost reþinuþi, dupã ce procurorii DIICOT au efectuat mai multe percheziþii, la domiciliile unor persoane din Valea Jiului, cercetate într-un dosar de prostituþie ºi proxenetism. Monika BACIU
inspecþie sistem, tip campanie ºi controale tematice, 46 pentru cercetare boli profesionale ºi verificarea realizãrilor de mãsuri pentru determinãri de mediu); 66 la unitãþile din cadrul SNÎMVJ (44 tip inspecþie sistem, tip campanie ºi
“Ziua de naºtere a forumului ProUrbis ºi ziua de naºtere a Asociaþiei Casa ProUrbis, deci activitatea de 3 ani a fost de ziua unirii mici, o zi importantã în aceastã þarã. În aceºti doi ani ca forum am avut foarte multe activitãþi în care am încercat ca societatea civilã sã fie coagulatã în jurul consiliului local ºi am hotãrât cã acest forum sã se transforme într-o asociaþie. ªi ca asociaþie am avut un an foarte
controale tematice 20 pentru cercetare boli profesionale ºi verificarea realizãrilor de mãsuri 2 pentru determinãri de mediu). Au fost dispuse 433 mãsuri , din care: 284 de mãsuri la unitãþile din cadrul CEH 149 de mãsuri la
variat în care societatea civilã a avut activitãþi publice, de voluntariat ºi vom avea o adunare generalã extraordinarã în care vom aproba programul asociaþiei Casa ProUrbis pentru anul 2015”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Casa ProUrbis. Pentru anul acesta, membrii asociaþiei au în vedere organizarea zilei societãþii civile. “Activitãþile generale care au fost rãmân, dorim sã þinem în Petroºani ziua societãþii civile. Vom propune în program, dar ne gândim ºi la alte activitãþi prin care acest formul sã fie o continuare a societãþii civile”, a mai subliniat sursa citatã. Pro Urbis este un proiect care s-a nãscut din ideea cã o comunitate are ceva de spus ºi ideile oamenilor pot fi prinse în proiecte viabile. Monika BACIU
raza localitãþii Aurel Vlaicu, pe direcþia de deplasare Sebeº spre Deva, a acroºat un bãrbat în vârstã de 71 ani, din judeþul Timiº, care circula pe partea dreaptã a sensului sãu de circulaþie. În urma accidentului a rezultat decesul pietonului, iar poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de ucidere din culpã” , a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. unitãþile din cadrul SNÎMVJ. Au fost sistate un numãr de trei locuri de muncã: câte una la EM Livezeni, EM Lupeni, EM Lonea. S-au aplicat 421 avertismente (274 la unitãþile din cadrul CEH ºi 147 la unitãþile din cadrul SNÎMVJ). “Numãrul amenzilor contravenþionale aplicate a fost de 12, din care: 10 amenzi contravenþionale la unitãþile din cadrul CEH ºi 2 amenzi contravenþionale la unitãþile din cadrul SNÎMVJ, cu o valoare cumulatã de 115.000 lei (98.000 lei la unitãþile din cadrul CEH; 17.000 lei la unitãþile din cadrul SNÎMVJ)”, se mai aratã în raport. Monika BACIU
ORGANIZAÞIA SALVAÞI COPIII FILIALA HUNEDOARA ANUNÞÃ scoaterea la concurs a urmãtoarelor posturi: - psiholog, part-time, în cadrul Centrului de zi pentru copii Lupeni ºi psiholog în cadrul Centrului de zi pentru copii Petrila, studii în domeniu. Cei interesaþi sunt rugaþi sã trimitã CV+Scrisoare de intenþie pe adresa de mail: hunedoara@salvaticopiii.ro sau la sediul organizaþiei: str. 8 Martie nr. 60, Petrila, pânã în data de 10 februarie 2015, ora 14.00. Doar cei selectaþi pentru interviu vor fi contactaþi. Persoana de contact: Daria Moldovan, tel: 0254550618, între orele 10.00 - 14.00
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Alarmant: Divizia Minierã a CEH are datorii comerciale de peste 40 de milioane de lei
S
ituaþie criticã la Complexul Energetic Hunedoara, unde datoriile comerciale îi lasã pe mineri fãrã materiale ºi necesare în procesul de producþie. Sumele datorate sunt extrem de mari, iar mai bine de jumãtate sunt scadente. Parcã niciodatã nu au stat mai rãu la capitolul financiar exploatãrile miniere din Valea Jiului ca în aceastã perioadã, când fac parte din Complexul Energetic Hunedoara. Nu numai cã unirea cu termocentralele Mintia ºi Paroºeni nu a adus nimic bun, dar ºi banii sunt mai puþini ca niciodatã. Îngrijorãtor este cã se adunã datoriile cãtre furnizorii de materii prime ºi materiale, iar mulþi dintre partenerii de afaceri se gândesc de
douã ori înainte de a mai onora comenzile tocmai din cauza plãþilor restante. De exemplu, minerii riscã sã rãmânã fãrã capse. Pe stoc mai sunt doar pentru 2 – 3 zile, iar furnizorul nu vrea sã mai livreze dacã nu se achitã mãcar o parte din factura restantã. ªi este doar un exemplu, în condiþiile în care la aceastã orã pe Divizia Minierã sunt zeci de furnizori neplãtiþi. Datele oficiale aratã cã sunt restanþe în valoare de 42 de milioane de lei noi numai pentru firmele care aprovizioneazã unitãþile miniere, dintre care 25 de milioane de lei sunt deja scadente. Iar în
Vine sentinþa pentru Drumul lui Bãsescu
P
e 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie va da sentinþa definitivã în privinþa soartei Drumului Naþional 66 A care ar urma sã traverseze Parcul Naþional Retezat, între Petroºani ºi Bãile Herculane. Asta dupã ce ecologiºtii de la Agent Green au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului. Acest drum, în opinia celor de la Agent Green, este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã. Drumul a fost construit, dar mai sunt porþiuni ce trebuie finalizate. Lucrãrile au stagnat ani la rând, fiind început în anul 1999 când ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu a ridicat drumul forestier deteriorat la rang de drum naþional prin HG 856/18.10.1999. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Vara trecutã, lucrãrile ar fi trebuit sã înceapã cu fonduri europene, dar nu a fost aºa. Senatorul, la acea
total se înregistreazã restanþe la platã cãtre mai mult de 170 de firme, adicã faþã de toþi partenerii de afaceri, pentru cã nu existã contract achitat la zi. Oricare dintre aceºtia ar putea cere, în orice moment, executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara, ori chiar insolvenþa entitãþii energetic.
L
ipsa banilor aduce insecuritatea
Dar ºi mai grav este cã minerii riscã sã lucreze cu mâinile goale, ori cu materiale ºie chipamente mai de proastã calitate, aduse de la diverse societãþi
vreme, Cosmin Nicula a declarat anul trecut cã finalul lucrãrilor ar putea fi fãcut cu bani europeni. Nu mai puþin de 59,4 milioane de euro ar fi trebuit sã vinã de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar 15% trebuiau suportaþi de bugetul statului. Vineri, 30 ianuarie, vom afla dacã avizul mediului va mai fi valabil. Asta dupã ce drumarii au fost nevoiþi sã þinã seama de o serie de poduri ºi galerii subterane prin care cãprioarele ºi alte animale sã poatã trece fãrã sã fie lovite de maºinile din trafic. Marele vis hunedorean, acela de a lega Valea Jiului de Bãile Herculane, respectiv realizarea "drumului lui Bãsescu", cum mai este numit, aproape cã s-a stins, dupã atâtea amânãri ºi piedici. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea, pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Diana MITRACHE
care or sã fie dispuse sã le livreze pe datorie. Inspectorii ITM atrag atenþia, însã, cã lipsa banilor pentru investiþii se poate repercuta direct asupra securitãþii la locul de muncã. „Sunt deficienþe legate de aprovizionarea cu materiale ºi, mai ales, de aprovizionarea ritmicã, fiidcã de multe ori se realizeazã aprovizionarea când suntem noi pe punctul de a opri locul de muncã sau noi oprim locul de muncã ºi apoi
se fac eforturi deosebite sã se aprovizioneze, în special cu stâlpi, grinzi. Întâlnim cazuri când nu sunt suficienþi stâlpi sau, chiar dacã sunt, prezintã defecþiuni la etanºare ºi nu mai asigurã portanþa corespunzãtoare. În condiþiile în care metoda cadru spune cã trebuie sã fie mãcar patru stâlpi, care sunt buni, pe un ºir de grinzi, dacã noi constatãm cã sunt mai puþin de 4 stâlpi buni pe un ºir de grinzi de regulã se ajunge la sistarea de activitate”, daclara recent Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani din cadrul
ITM Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în septembrie 2012 în urma fuziunii Electrocentrale Deva (Termocentrala Mintia) ºi Electrocentrale Paroºeni. În februarie 2013, compania nou înfiinþatã a fuzionat cu Societatea Naþionala a Huilei (CNH), dar numai cu minele declarate viabile. Practic, au fost preluate doar patru mine, din ºapte câte deþinea SNH, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Car men COSMAN-PREDA
Florin Nicolae a fost validat în funcþia de viceprimar al Petrosaniului onsilierul local PSD C Nicolae Florin a fost ales în funcþia de viceprimar al municipiului Petroºani cu votul majoritãþii consilierilor municipali, cu 18 voturi pentru ºi unul împotrivã.
Nicolae Florin a fost singura propunere fãcutã pentru acest post, aceasta fiind lansatã de liderul PSD Petroºani, consilierul local Ioan Rus. În prima sa declaraþie de presã în calitate de viceprimar, Nicolae Florin a precizat cã a fost luat prin surprindere de propunerea colegilor sãi, mai ales cã numele sau nu a fost vehiculat în perioada premergãtoare deciziei de nominalizare. „Cu atât mai mult decizia nomi-
0735.183175
nalizãrii mele, cât mai ales votul clar al colegilor consilieri, mã onoreazã ºi mã obligã. Sper ca experienþa mea în fruntea Poliþiei municipiului Petroºani, care sunt convins cã a cântãrit mult în decizia colegilor consilieri, sã fie un factor determinant în activitatea mea ca viceprimar”, a declarat Nicolae Florin.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna
AMBIÞII PE JIUL DE EST
Hercules Lupeni este o echipã cu un statut aparte în fotbalul Vãii Jiului, ea având calitatea de echipã privatã.
Face omul ce vrea cu banii lui, investiþii în pasiunea numitã fotbal. Celelalte echipe cam stau la mâna (sau la milã?) bugetului. Iatã însã cã acolo unde existã interes (nu interese...) se mai poate face ºi treabã. De unde ziceam nu demult cã la Petrila fotbalul e pe ducã, iatã
cã lucrurile au luat o întorsãturã neaºteptat de bunã, soarele rãsãrind de-a binelea pe strada sportului petrilean. Ambiþia ºi consecvenþa lui Vuþã Moldovan, receptivitatea conducãtorilor Ciprian Preda ºi Cosmin Negoi, una peste alta, un corp tânãr de luptã, s-a dovedit a fi extrem de importantã, cântãrind
mult în ecuaþia programului de primãvarã. Petrilenii sunt hotãrâþi, se pare, sã punã accent pe performanþã, neuitând probabil cã, aici pe Jiul de Est, a fost dintotdeauna un focar al fotbalului din Valea Jiului. Nu se poate uita cã locurile acestea au dat în fotbalul mare nume precum Aurel Crâsnic,
Fotbal. Pregãtiri Jiul Petroºani.
Handbal. Pregãtiri.
NU SE ÎNTÂMPLÃ NIMIC...
N
ebuloasã totalã în ceea ce priveºte echipa de seniori, care aproape cã s-a împrãºtiat cu totul spre alte zãri mai accesibile financiar. Antrenorul Sorin Ghiþan ne-a declarat: „Derutã totalã! Am dat dezlegãrile unor jucãtori, D. Ursachi, Alin Fãrcaº ºi Savu pentru Hercules Lupeni, R. Sandu, H. Popa ºi Rãzvan
MARIN TUDORACHE, în pregãtiri la Turda cu juniorii D ai Jiului
Drãgoescu au plecat la F.C. Hunedoara. În rest, nimic. La stadion nu avem apã, nici nu ºtiu cu cine vom începe returul... Cred cã vom juca cu rezervele de la echipa de juniori A1 a lui Cosmin Kanduth, care se aflã pe locul 1. Dacã vorbim la ora actualã, Jiul Petroºani practic nu mai existã”, a mai spus Sorin Ghiþan. În schimb, echipa de juniori D (gr. 2000-2001), un lot de 20 de jucãtori, se aflã în pregãtiri la Turda, acolo unde ei au ºi câºtigat un turneu la care au participat zece echipe. Echipa se
Ozonificare în Parâng
E
Antrenorul SORIN GHIÞAN îngândurat pentru soarta Jiului... aflã sub conducerea lui Damian Militaru ºi Marin Tudorache, acesta din urmã declarând: „Avem condiþii excelente aici la Turda, facem antrenamente zilnic, pânã joi, 28 ianuarie, când vom încheia acest stagiu de pregãtire”.
Fazã din meciul Jiul-Victoria Cãlan 0-2 (august 2014)
Fotbal. Pregãtiri. Cetate Rãchitova
LIDERUL NU DÃ NIMIC!
Faza disputatã din meciul derby Mãgura Pui-Cetate Rãchitova 3-4 (oct. 2014)
Bubu Achim, Daniel Movilã, Florin Stoica, Rico Cristea, Florin Anton, Adi Câmpean sau Loþi Kalai, pentru a nu aminti decât câteva nume arhicunoscute. De ce n-ar continua legenda din acest punct?
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Liderul de toamnã al Seriei 1 a Ligii a V-a Hunedoara, Cetate Rãchitova, îºi face planuri pentru primãvarã. Echipa îºi va relua pregãtirile pe 1 februarie, unde se va antrena timp de aproape o lunã la o salã din Haþeg. În altã ordine de idei, gazdele nu vor sã renunþe la niciun jucãtor: „ªtiu cã unii dintre jucãtorii noºtri sunt curtaþi de echipe din Liga a IV-a, Tomoni de exemplu, de Retezatul Haþeg, dar pânã la finalul campionatului nu va pleca nimeni de la noi. Vrem sã
chipa de junioare III (gr. 2000), alãturi ºi de câteva junioare ÎI (gr. 1999) a C.S.S. Petroºani îºi încheie azi un stadiu de pregãtire de cinci zile în masivul Parâng, la cabana C.S.S.P.
Antrenorul DANIEL BRÂNZÃU (C.S.S.P.) se pregãteºte la altitudine cu micile handbaliste ne menþinem poziþia de lider pânã la final” a precizat primarul Rãchitovei, Eugen Bãiconi, care este ºi preºedintele asociaþiei sportive Cetate.
Mãgura Pui
Reunire peste douã sãptãmâni Antrenorul echipei Mãgura Pui, ocupanta
Acolo, în aerul tare al muntelui, la peste 1.400 m altitudine, 24 de fete, sub conducerea antrenorului Daniel Brânzãu, care ne-a spus: „Avem condiþii excelente aici la sediul nostru din Parâng, facem trei antrenamente zilnic, fetele rãspund bine la solicitãri”. La echipã sunt ºi douã noutãþi, doua sportive de la Piteºti, Marina Cãlin (centru) ºi Georgiana Ciorobea (inter), care au fost legitimate la C.S.S. Petroºani. Echipa din Petroºani va debuta în noul sezon de primãvarã cu turneul nr. 3, care va avea loc pe 20-21 februarie a.c. la Rm. Vâlcea. Menþionãm cã echipa de handbal junioare III a C.S.S. Petroºani este lidera absolutã a Grupei F din cadrul Campionatului Naþional. Cele mai mici sportive ale C.S.S.P., junioarele V ºi VI (gr. 2004-2007) fac pregãtirea la Petroºani, sub conducerea antrenoarei Edith Mileþi, care are în subordonare circa 40 de micuþe sportive care aºteaptã sã fie iniþiate în tainele handbalului. locului secund în Seria 1 a Ligii a V-a Hunedoara îºi va convoca elevii pe data de 15 februarie a.c. „Nu are rost mai devreme, campionatul nostru va începe undeva spre sfârºitul lunii martie. În ceea ce priveºte transferurile, nu se anunþã nimic, vom aborda returul cu aceiaºi jucãtori” a spus Ovidiu Ciolea, antrenorul echipei Mãgura Pui.
LIGA A V-A HUNEDOARA, SERIA 1 CLASAMENT TUR 2014-2015