Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 784
Cronica Vãii Jiului Marti, 27 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Sufocaþi de propriile gunoaie
Lotul Uricani, la barã
I
nculpaþii în dosarul exploziei de la mina Uricani vin la Petroºani azi (n.r 27 ianuarie 2015) ca sã discute, în faþa instanþei, contraexpertiza fãcutã la cererea celor doi avocaþi tocmiþi de la Bucureºti. Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu vor discuta, ca ºi ceilalþi avocaþi, noile concluzii, altele decât cele trase de INSEMEX. Procesul în care mai mulþi foºti ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi pentru moartea a 5 electricieni se anunþã unul foarte incitant, mai ales cã avocaþii tuturor pãrþilor trebuie sã vinã cu obiecþiuni la contraexpertiza efectuatã ºi plãtitã deja de inculpaþi. Asta pentru cã acum se vorbeºte, dupã cum spun apãrãtorii, de alte cauze care ar fi generat explozia de pe galeria principalã. Ultimul termen a avut loc în decembrie, iar atunci instanþa a deliberat: „- inculpaþii, apãrãtorii acestora ºi reprezentanta pãrþilor civile vor studia obiecþiunile formulate de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani la raportul de expertizã tehnicã judiciarã, urmând ca acestea sã fie puse în discuþia pãrþilor”. Avocaþii trebuie sã depunã obiecþiunile în scris. În acest dosar sunt cercetaþi: Ciucã Aurelian, Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel, ei fiind trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºi asistenul sãu Daniel Ionaºcu. Diana MITRACHE
S
tau sufocaþi de gunoaiele pe care chiar ei le fac ºi cer sã fie ajutaþi. Asta dupã ce au rãmas fãrã containerele pe care le-au vândut la fier vechi ºi nici nu plãtesc taxa de gunoi. În schimb au pretenþii de la primãrie. >>> PAGINA A 3-A
Zi decisivã în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota
A
lin Simota aflã marþi dacã va fi sau nu condamnat pentru evaziune fiscalã în dosarul aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Aflat în arest preventiv, Simota are deja o condamnare la închisoare, pentru conflict de interese. Magistraþii de la Judecãtoria Petroºani se pronunþã marþi în dosarul de evaziune fisacalã a lui Alin Simota, dupã ce la termenul trecut au amânat sentinþa cu o sãptãmânã. Dosarul este de aproape doi ani pe rolul instanþei de judecatã, iar prejudiciul calculat de anchetatori este de 440.000 de lei.
Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut ºi o expertizã financiar – cotabilã, care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezen-
tanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au fost suportate chiar de inculpat, care a achitat 5.400 de lei. Pe de altã parte, anchetatorii au calculat prejudiciul în aceastã cauzã la suma de 440.972 de lei. De precizat
cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, la Penitenciarul Aiud, ºi mai este judecat într-un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara.
De asemenea, procurorii de la Crimã Organizatã mai instrumenteazã încã o cauzã pe numele acestuia pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. În plus, judecãtorii de la Deva l-au condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, în data de 23 decembrie, pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. Dosarul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia, care trebuie sã judece contestaþia formulatã de Simota. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
Primari nemulþumiþi de banii primiþi de la buget
I
lie Pãducel este nemulþumit atât de sumele de bani primite cât ºi de faptul cã Legea Bugetului a fost votatã de parlamentarii din Valea Jiului. Reacþie durã a parlamentarilor din Valea Jiului dupã ce colegul lor de partid ºi
coaliþie Ilie Pãducel, primarul din Petrila, i-a acuzat indirect de trãdare, dupã ce a constatat cã primeºte mai puþini bani de la bugetul statului. Pãducel a spus cã ar putea ajunge în situaþia de a închide primãria pe care o conduce din lipsa banilor. Deputatul PSD din Colegiul Lupeni-Uricani, Cristian Resmeriþã spune cã primarul din estul Vãii Jiului nu ar trebui sã fie nemulþumit dat fiind faptul cã a primit finanþare pentru o serie de proiecte. „Atunci când vorbeºte despre trãdare domnul primar o face în cunoºtinþã de cauzã, pentru cã dânsul, la câþiva ani, trãdeazã pe
toatã lumea plecând dintr-un partid în altul. El fiind mereu la guvernare, a fost obiºnuit mereu sã acceseze o grãmadã de fonduri, doar la finele anului trecut a semnat vreo patru sau cinci proiecte cu Ministerul Dezvoltãrii, cu susþinerea mea ºi a preºedintelui Laurenþiu
AFLÃM VICEPRIMARUL
Alegeri libere la Primãria Petroºani
P
rimul ºi cel mai important proiect al ordinii de zi pentru ºedinþa de miercuri a forului legislativ de la Petroºani vizeazã alegerea viceprimarului. Postul este vacant de câteva luni, iar acum se fac tot felul de scenarii. De aproape o jumãtate de an, postul de viceprimar de la Petroºani este vacant, dar în aceastã sãptãmânã va fi desemnat cel care va ocupa
Pentru a putea trece trenul regal prin ruina din capitala Vãii, clãdirile gãrii au fost spoite ºi aºa au rãmas. Inauguratã în luna august a anului 1870, Gara din Petroºani aratã în prezent ca o tranºee din primul rãzboi mondial, recent trecutã printr-un
„Nu sunt nemulþumit, sunt extrem de nemulþumit, este dezastru. Cert este cã în 2014 ºi 2015 eu voi avea un minus de peste 10 miliarde de lei vechi ºi se simte. Mina se închide ºi trebuia deja ceva pus în loc. Om trãi ºi om vedea… Orice ar fi, eu cu prioritate mã axez pe fondurile europene. E cea mai bunã strategie, scriu acum proiecte ºi în februarie anul viitor îmi iau banii”, a declarat primarul Dãnuþ Buhãescu.
primar este cel privind alegerea viceprimarului municipiului Petroºani. Se vor face propuneri, se va proceda la vot secret, candidatul care va întruni 10 voturi din cele 19, va fi declarat viceprimar”, a declarat jr. Adrian Negoe, secretar la Primãria Petroºani. Postul a fost ocupat pânã la 1 octombrie de Dorina Niþã, din partea PNL, dar algoritmul aratã cã la Petroºani ar putea fi viabile câteva Maximilian GÂNJU propuneri ale PSD. De altfel, în ultima vreme s-a vorbit despre posibila candidaturã a Laviniei Grigoriu, ori a lui Website: Leodor ªipeþan, ambii de la PSD. www.cronicavj.ro Votul liber exprimat al tuturor E-mail: consilierilor, dar ºi propunerile ce cronicavj@gmail.com vor fi fãcute miercuri, vor duce la desemnarea noului viceprimar din Director: Petroºani. Acesta va activa la Marius MITRACHE cabinetul cu numãrul 13 ºi trebuie (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352 sã fie din rândul consilierilor locali.
Cronica Vãii Jiului
locul secund în Capitala Vãii Jiului. Potrivit ordinii de zi a ºedinþei de miercuri, primul proiect vizeazã alegerea prin vot secret, dupã ce vor fi fãcute câteva propuneri. „În ºedinþa ordinarã de miercuri, 28 ianuarie, primul proiect de pe ordinea de zi, introdus de domnul
Promisiuni neonorate ara din Petroºani a G rãmas tot o ruinã în ciuda promisiunilor demnitarilor care s-au perindat, în ultimii ani, cu diferite ocazii prin Valea Jiului.
Nistor. Mã deranjeazã astfel de afirmaþii, l-am susþinut pentru toate proiectele ºi-l voi susþine în continuare, nu pot sã nu fiu alãturi de cetãþenii din toate oraºele Vãii”, a declarat, deputatul PSD Cristian Resmeriþã. În schimb, senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a precizat cã nu vrea sã comenteze în nici un fel declaraþiile edilului din Petrila, însã spune cã formula prin care sunt finanþate bugetele primãriilor este una corectã, cerutã de Uniunea Europeanã ºi taie din puterea baronilor locali, care alocau fondurile în funcþie de anumite interese. Un alt primar din Valea
Jiului care pierde bani prin noua formulã este ºi Dãnuþ Buhãescu. Primarul din Uricani spune cã nu are încotro ºi trebuie sã se descurce cu ceea ce primeºte, iar pentru a-ºi îndeplini obiectivele s-a pus pe scris proiecte europene.
bombardament. Din fericire, numãrul cãlãtorilor care se mai încumetã sã se avânte pe calea feratã este
tot mai mic, pentru cã altfel, principala poartã de intrare în Valea Jiului ar reprezenta pentru cei mai mulþi dintre ei staþia terminus.
Diana MITRACHE "Ca locuitor al Petroºaniului îmi este ruºine ce garã avem. Responsabilitãþile pentru modernizarea gãrii se paseazã de la unii la alþii ºi în acest timp noi, cãlãtorii, avem de suferit", a declarat Marcel, un localnic. În acest timp, Valea Jiului doreºte sã se transforme într-o zonã turisticã de interes, mãcar, naþional, în condiþiile în care principala poartã de intrare feroviarã aratã ca vai de ea. Adicã nu s-ar mai potrivi nici mãcar standardelor din anul 1870, anul în care a fost inauguratã. Maximilian GÂNJU
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
SUFOCAÞI DE PROPRIILE GUNOAIE S
tau sufocaþi de gunoaiele pe care chiar ei le fac ºi cer sã fie ajutaþi. Asta dupã ce au rãmas fãrã containerele pe care le-au vândut la fier vechi ºi nici nu plãtesc taxa de gunoi. În schimb au pretenþii de la primãrie. Vorbim despre locuitorii din Saºa, un cartier aflat la periferia municipiului Petroºani, locuit în majoritate de populaþie de etnie rromã. S-au trezit cã nu mai pot trece de munþii de gunoaie pe care tot ei i-au creat.
Oamenii din Cartierul Saºa sunt sãraci, nu au venituri, dar au pretenþia ca edilii locali sã
le ridice gunoiul. Gratis, pentru cã, aºa cum spun cei de la primãrie, ei sunt scutiþi de plata taxei pe gunoi. „Uitaþi ce este aici. Ne umple gunoiul pânã la casele noastre. Nu vine nimeni sã îl ia. ªi când îl ia îl împinge pe râpã în vale în apã”, s-au ofuscat localnicii, care spun cã sunt þinuþi în acest cartier ca în junglã. „Copilul meu a avut hepatitã ºi nici nu mai ºtim cum aratã maºina de cãrat gunoiul. Pe noi ne lasã aºa. Vara nu poþi sã treci pe aici, cã pici jos de miros. Acum nici nu mai ºtiu cum aratã maºina de gunoi”, a spus ºi o femeie din zonã, care abia îºi externase copilul de la contagioase. Însã, toþi au
uitat cã nu mai au containere pentru cã le-au tãiat în bucãþi ºi le-au valorificat la fier vechi. ªi, mai mult, în zonele în care au primit containere de plastic, le-au transformat în butoaie de murãturi. Aºa încât acum aruncã gunoiul direct pe jos, pe unde apucã ºi s-au creat pâlcuri de deºeuri, ce atrag rozãtoarele ºi câinii. Autoritãþile locale spun, însã, cã la finele sãptãmânii trecute a fost acolo o maºinã ºi le-a încãrcat gunoiul ºi cã oamenii vreo fi chiar amendaþi pentru dezastrul ce îl produc. „S-a consatat cã lipsesc containerele, toate cele 10 ºi pentru cã nu am mai putut amenaja un spaþiu de
colectare, am decis sã nu mai plãteascã taxa de salubritate. ªi din martie 2014 nu mai plãtesc gunoi. Dar pot sã vã spun cã o datã la douã sãptãmâni vine maºina ºi le curãþã zona de deºeuri, iar pentru cã se întâmplã sã fie atât de multã mizerie, am luat legãtura cu responsabilii de la Biroul de Mediu din Primãrie ºi este posibil sã le trimitem ºi amenzi. Asta pentru cã au dis-
trus containerele ºi acum polueazã zona”, a precizat Daniel Viºan, directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Deºeurile aruncate de localnici ajung, împinse ºi de localnici pânã în stradã. Aºa trãiesc zeci de oameni, cu copii mici ºi în mizerii greu de imaginat. Diana MITRACHE
Maºinã în flãcãri. Posibilã rãzbunare Sute de hunedoreni cer
O
maºinã de provenienþã autohtonã a ars ca o torþã ºi un pic a lipsit sã provoace o adevãratã tragedie, fiind într-o zonã cu multe maºini, þevi ºi linii electrice. Totul se pare cã este o rãzbunare, însã, oamenii legii se feresc sã facã declaraþii, pe motiv cã este o anchetã în plinã desfãºurare.
Oamenii care locuiesc în zona Colegiului Naþional de Informaticã din Petroºani au tras o spaimã pe cinste duminicã searã, când un autovehicul a luat foc în parcarea de lângã liceu. În zonã erau parcate zeci de maºini ºi doar o minune a fãcut ca acestea sã nu ia foc pe rând. Pompierii au fost anunþaþi prin 112 ºi au sosit imediat, însã, se pare cã este vorba despre o rãzbunare între localnici. „Am fost anunþaþi sã stingem un incendiu la un autoturism Dacia papuc, pe strada Slãtinioara din Petroºani. Ne-am deplasat la faþa locului cu o autospecialã, cu un echipaj de stingere. Am stins relativ repede
incendiul. Dacã nu ajungeam, autoturismul ardea în totalitate. Mai mult, era posibil ca de la autoturismul la care s-a produs incendiul sã fie afectate ºi alte autoturisme”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Poliþiºtii de la Petroºani au refuzat sã facã declaraþii, deºi se presupune cã fapta a fost o rãzbunare între localnici, care nu sunt la prima abatere de acest fel. Deocamdatã maºina se aflã în custodia poliþiei ºi criminaliºtii de aici au declanºat o anchetã. Nici pompierii nu pot spune mai mult. „În mare, cauza incendiului este stabilitã, dar nu vã pot spune, pânã nu definitiveazã organele de poliþie în totalitate
cercetãrile”, a mai adãugat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Militari. Ancheta poliþiei va scoate la ivealã cu exactitate cine se face vinovat pentru incidentul de duminicã searã, când mai multe maºini riscau sã ia foc din cauza unui individ, care, cel mai probabil, a fãcut asta din rãzbunare. Mai mult, incendiul putea sã genereze ºi o uriaºã panã de curent, flãcãrile fiind înalte ºi maºina poziþionatã fix sub stâlpi. Cei care locuiesc în zonã cred cã focul a pus intenþionat, pentru cã sunt oameni care ar fi vãzut parbrizul maºinii spart înainte de acest incindent. În plus, proprietarul maºinii avusese niºte altercaþii anterioare. Diana MITRACHE
o lege de transformare a creditelor în lei
S
ute de hunedoreni au semnat pânã acum petiþia lansatã de “Grupul Clienþilor cu credite în CHF” prin care cer o lege de conversie a creditelor în lei. Petiþia a fost semnatã nu numai de cei care au contractat credite în franci, chiar dacã aceºtia sunt cei mai afectaþi de creºterea monedei elveþiene, ci ºi de cei care au împrumutat de la bãnci euro sau dolari. Cei mai mulþi hunedoreni care au semnat pânã acum petiþia sunt din Deva, Hunedoara, Petroºani ºi Simeria. De precizat cã 90% dintre semnatari au contractat credite în fracnci elveþieni de la Volksbank, Raiffeisen, Piraeus Bank ºi Bancpost. GRUPUL CLIENÞILOR CU CREDITE ÎN CHF a înaintat deja o solicitare Guvernului, Camerei Deputaþilor ºi Senatului prin care cerea dispunerea în regim de maximã urgentã a unei iniþiative legislative care sã soluþioneze situaþia gravã în care se gãseºte o bunã parte a clienþilor bãncilor care au contractat credite în orice valutã strãinã. Solicitarea conþine ºi o propunere de text legislativ care are la bazã un Proiect Legislativ pe tema conversiei creditelor în franci elveþieni în lei, aparþinând unui grup de 131 de deputaþi ºi senatori. Iniþiatorii petiþiei solicitã posibilitatea consumatorilor cu credite în valutã strãinã (CHF, EURO, USD) de a opta pentru conversia creditelor din valutã în lei, la cursul de la data semnãrii contractului la care sã se adauge o diferenþã de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat. De asemenea, mai cer interzicerea solicitãrii ºi aplicãrii oricãror altor comisioane, costuri ºi garanþii suplimentare în procesul de conversie a creditelor dar ºi interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în noua monedã de creditare. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Absolvent de facultate, posibil muncitor necalificat eci de tineri din Valea Z Jiului au venit încã de luni dimineaþã pentru a-ºi depune dosarele în vederea angajãrii în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Unii dintre candidaþi sunt absolvenþi de facultate, iar lipsa locurilor de muncã din zonã îi
Imunizare totalã
N
u a mai rãmas niciun vaccin. Stocul de vaccin antigripal a fost epuizat la nivelul judeþului Hunedoara. La începutul sezonului de iarnã, Ministerul Sãnãtãþii a alocat Direcþiei de Sãnãtate Hunedoara 9310 doze de vaccine atigripal. Toate aceste doze au fost epuizate. Toate dozele de vaccin antigripal ce au fost distribuite medicilor de familie din judeþul Hunedoara provin din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
determinã sã aplice pentru un loc de muncã în minerit, chiar dacã aici viaþa le este în pericol la orice pas. “Am venit sã îmi depun dosarul de angajare. E prima datã când vin. Caut un loc de muncã mai bun, sper fie bine în minerit, nu îmi e teamã. Am terminat facultatea ºi nu mi-am gãsit niciun loc de muncã”, ne spune un tânãr. cele repartizate de Ministerul Sãnãtãþii. Medicii de familie declarau la momentul repartizãrii dozelor de vaccine cã numãrul acestora este insuficient ºi cã trierea se face în funcþie de necesitate. “Sunt puþine vaccinuri. Va trebui sã selectãm cu atenþie pacienþii care beneficiazã de aceastã imunizare”, declara un medic de familie în urmã cu o lunã de zile. Vaccinarea a fost gratuitã ºi s-a aplicat la grupele de risc ºi anume la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, bolnavii cronici, femeile gravide ºi personalul medical Monika BACIU
Alþii au venit cu speranþa cã vor reuºi sã obþinã un post de muncitor necalificat. “Am venit sã îmi depun dosarul ºi în data de 10 e concursul. Caut un loc de muncã pentru cã la noi în Vale sunt locuri de muncã puþine”, spune un alt tânãr. Liderii de sindicat sunt de pãrere cã angajãrile sunt justificate pentru cã este nevoie de personal la unitãþile miniere. Petre Nica
aduce însã în discuþie ºi angajãrile de anul trecut care s-au realizat în momente de cumpãnã politicã. “Angajãrile în minerit sunt justificate, sunt necesare, nu se justificã modul în care acestea se fac ºi de fiecare datã când am constatat cã legea este ocolitã am semnalat acest lucru ºi ca sã vin cu exemplu cã sã susþin afirmaþia ne aducem aminte cã anul trecut s-au efectuat douã runde de angajãri,
prima în mai, cealaltã în octombrie, în preajma campaniilor electorale. În a doua parte a anului angajãrile s-au fãcut strict politic pentru cã ele sunt necesare, dar nu în acest mod. Au fost angajaþi oameni care rãmãseserã pe lista de aºteptare, dar astãzi nu se mai fac angajãri în acelaºi mod”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Angajãrile de anul acesta se realizeazã pe
faptul cã la nivelul Diviziei Miniere se are în vedere introducerea programului de lucru continuu. “Ori de câte ori s-au fãcut angajãri în minerit acestea au fost necesare pentru cã deficitul de personal în special la locurile de muncã direct productive sau la sectoarele auxiliare este cunoscut în activitatea minierã. Sunt necesare, dar existã o altã motivaþie, nu numai aceea de a acoperi locurile de muncã care nu au personal ºi anume introducerea lucrului în turã continuã, revenirea la acel sistem de cartelã pe care minerii Vãii Jiului l-au mai lucrat”, a mai subliniat Nica. 65 de posturi sunt disponibile momentan la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Cei 65 de tineri care vor fi selectaþi în urma celor douã probe vor fi angajaþi pe o perioadã determinatã de 6 luni de zile. Monika BACIU
CSM Jiul îºi lãrgeºte paleta activitãþilor
S
ecþie de înot la Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã îºi exercite dreptul de vot în vederea înfiinþãrii unei secþii de înot în cadrul CSM Jiul Petroºani, club care îºi va lãrgi astfel activitatea. “Din cauza apariþiei un act normativ, dintr-un ordin al ministrului Finanþelor Publice suntem nevoiþi ca sã supunem atenþiei Consiliului Local darea în administrare a bazinului didactic cãtre Clubul Municipal Sportiv pentru cã nu va mai putea sã rãmânã în
administrarea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ºi atunci se impune înfiinþarea secþiei de înot pe lângã celelalte secþii, dat fiind faptul cã compartimentul bazin de înot de la SPADPP va fi preluat personalul de cãtre
Clubul Sportiv ºi atunci este necesarã înfiinþarea secþiei având în vedere cã va fi necesar ºi angajarea unui salvamar”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. În cadrul acestei sãptãmâni ar trebui sã aibã loc ºi concursul pentru ocuparea unor posturi la bazinul didactic. “În aceastã sãptãmânã va avea loc concursul. Vor fi
trei posturi scoase la concurs ºi sunt doi candidaþi, sper sã se ocupe postul cã un bazin de înot fãrã salvamar nu poate funcþiona”, a mai subliniat sursa citata. Oficialii Primãriei sperã ca aceste posturi sã fie ocupate, în special postul de salvamar care este vital pentru funcþionarea bazinului didactic. Monika BACIU
Exodul halatelor albe
celelalte state membre UE. Documentul este necesar personalului calificat din sistemul de sãnãtate care intenþioneazã sã profeseze într-un stat membru al UE. În strãinãtate, venitul lunar al unui medic depãºeºte 2.000 de euro. Monika BACIU
C
adrele medicale din România emigreazã în masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarã sunt nemulþumiþi de condiþiile de trai ºi de condiþiile sociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ce în ce mai mare actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene. Anul trecut, la nivelul judeþului Hunedoara 15 medici au ales sã pãrãseascã sistemul. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt tineri care nu vãd un viitor în þarã. “15 medici hunedoreni au cerut anul trecut certificatele pentru a pleca peste hotare.
La aceºtia se adaugã ºi asistenþii medicali ai cãror numãr este foarte mare”, a declarat Mircea Artean, preºedintele Colegiului Medicilor Hunedoara. Spre exemplu, doar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt în jur de 60
40 de ani de educaþie continuã roiect de zeci de P mii de lei, la ªcoala Generalã
Numãrul 7 din Petroºani. Unitatea de învãþãmânt din localitate a câºtigat un proiect cu o valoare de 80 de mii de lei ºi care prevede dotarea cu unui laborator de informaticã. Cu aceast prilej, reprezentanþii instituþiei vor marca 40 de ani de existenþã. “În momentul de faþã lucrãm la una din marile realizãri a echipei noastre manageriale sprijinitã de o anumitã firmã care se va vedea la data de 10 februarie. Este vorba despre implementarea unui proiect de peste 800 milioane de lei vechi în unitate. Este un proiect prin care ºcoala noastrã doreºte sã aniverseze împlinirea a 40 de ani de activitate. Anul ºcolar 20142015 Scoala 7 din Petroºani a împlinit vîrsta de 40 de ani, este o ºcoalã tînãrã deschisã
de persoane care ºi-au suspendat contractele de muncã pentru a pleca în strãinãtate la lucru. Începând cu 2007, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã,
Ministerul Sãnãtãþii, conform directivelor europene, a început eliberarea documentelor care atestã experienþa profesionalã cerutã de normele comunitare pentru recunoaºterea calificãrii în
Zeci de programãri online
ai Vãii Jiului au fãcut uz de aceastã modalitate de a se programa. Luni pe site-ul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate erau programate folosindu-se de metoda on-line peste 35 de persoane, iar
Z
eci de locuitori ai Vãii Jiului s-au programat online la ghiºeul de la Petroºani al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. spre tot ceea ce înseamnã frumuseþea viitorului dar ºi prin ceea ce înseamã obligaþia prezentului”, a declarat Vasile Pop, directorul ªcolii Generale numãrul 7 din Petroºani. De-a lungul celor 40 de ani, în unitatea de învãþãmânt au fost formate generaþii de succes, iar procesul didactic continuã. “Ne mîndrim ºi prin faptul cã în momentul de fatã avem absolvenþi care sunt pe aceeaºi parte a baricadei alãturi de noi, fiind profesori. Avem absolvenþi care sunt profesori universitari, avem absolvenþi cu funcþii la nivel naþional în alte state ºi cel mai mare merit al ºcolii noastre avem cetãþeni frumoºi ai Petrosaniului care nu ne-au fãcut niciodatã de rîs care s-au comportat aºa cum îi stã bine unui membru ai comunitãþii noastre ºi care au sãrit în ajutorul aproapelui indiferent de la ce ºcoalã a fost. Ne place sã spunem cã ºcoala noastrã este o casã a tuturor posibilitãþilor”, a mai precizat sursa citatã. Anul trecut instituþia de învãþãmânt a mai fost dotatã cu sisteme de calcul moderne. Monika BACIU
De la sfârºitul anului trecut de când a fost implementat acest sistem sute de locuitori
Supliment de hranã pentru animalele sãlbatice
V
remea asprã cu multã zãpadã face ca mistreþii sã gãseascã cu greu hrana pentru a supravieþui peste iarnã. Vânãtorii din Valea Jiului au început o operaþiunea de hrãnire a animalelor sãlbatice, în special a mistreþilor ºi cãpriorilor din cele ºapte fonduri de vânãtore ale zonei.
Infrastructura comunalã în atenþia administraþiei de la Uricani
I
nfrastructura comunalã este o prioritate pentru administraþia oraºului Uricani, iar anul 2015 va însemna pentru o parte din locuitorii de aici intrarea în normalitate în ceea ce priveºte cãile de acces. Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu va moderniza în acest an drumurile Bilugu, Valea Paroºenilor, Stânconilor ºi Popeºti, pe care se va turna anul acesta, pentru prima oarã, asfalt. Pentru aceste lucrãri deja au fost aprobate fondurile necesare de Guvern. Primarul Dãnuþ Buhãescu a reuºit în ultima
numãrul acestora creºtea de la o orã la alta. Astfel se evitã aglomeraþia de la ghiºeu, iar oamenii nu mai sunt nevoiþi sã aºtepte la uºi cu noaptea în cap. Cei care au nevoie de adeverinþe ºi locuiesc în Valea Jiului nu vor mai trebui sã batã drumul pânã la Deva. Practic, la acest birou se vor prelua atât adeverinþe de asigurat ºi coasigurat, precum ºi documente pentru cei care solicitã îngrijiri la domiciliu, dispozitive medicale sau cardul de sãnãtate. Monika BACIU
Acþiunea este absolut necesarã deoarece, vânatul în aceastã perioadã îºi gãseºte mai greu hrana din cauza zãpezii. Iubitorii de vânãtoare, în special membrii Clubului Vânãtorilor ºi Pescarilor din Valea Jiului, au planificate astfel de misiuni în fiecare an. Prima etapã de hrãnire se deruleazã în toamnã iar a doua începe spre finele lunii ianuarie ºi dureazã aproape toatã luna februarie din cauzã cã vânãtorii ajung cu greu în zonele izolate. Astfel, cãtre fondurile de vânãtoare pleacã porumb de cea mai bunã calitate dar ºi sfeclã furajerã ori sare. Maximilian GÂNJU vreme, prin proiectele pe care le-a derulat în oraº, respectiv introducerea gazului metan, transformarea blocului 13 într-un imobil modern de locuit ori modernizarea zonei centrale a localitãþii, sã schimbe atât faþa celui mai vestic oraº al Vãii Jiului cât ºi sã creascã nivelul de trai al oamenilor care trãiesc aici.
4 Actualitate
Absolvent de facultate, posibil muncitor necalificat eci de tineri din Valea Z Jiului au venit încã de luni dimineaþã pentru a-ºi depune dosarele în vederea angajãrii în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Unii dintre candidaþi sunt absolvenþi de facultate, iar lipsa locurilor de muncã din zonã îi
Imunizare totalã
N
u a mai rãmas niciun vaccin. Stocul de vaccin antigripal a fost epuizat la nivelul judeþului Hunedoara. La începutul sezonului de iarnã, Ministerul Sãnãtãþii a alocat Direcþiei de Sãnãtate Hunedoara 9310 doze de vaccine atigripal. Toate aceste doze au fost epuizate. Toate dozele de vaccin antigripal ce au fost distribuite medicilor de familie din judeþul Hunedoara provin din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
determinã sã aplice pentru un loc de muncã în minerit, chiar dacã aici viaþa le este în pericol la orice pas. “Am venit sã îmi depun dosarul de angajare. E prima datã când vin. Caut un loc de muncã mai bun, sper fie bine în minerit, nu îmi e teamã. Am terminat facultatea ºi nu mi-am gãsit niciun loc de muncã”, ne spune un tânãr. cele repartizate de Ministerul Sãnãtãþii. Medicii de familie declarau la momentul repartizãrii dozelor de vaccine cã numãrul acestora este insuficient ºi cã trierea se face în funcþie de necesitate. “Sunt puþine vaccinuri. Va trebui sã selectãm cu atenþie pacienþii care beneficiazã de aceastã imunizare”, declara un medic de familie în urmã cu o lunã de zile. Vaccinarea a fost gratuitã ºi s-a aplicat la grupele de risc ºi anume la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, bolnavii cronici, femeile gravide ºi personalul medical Monika BACIU
Alþii au venit cu speranþa cã vor reuºi sã obþinã un post de muncitor necalificat. “Am venit sã îmi depun dosarul ºi în data de 10 e concursul. Caut un loc de muncã pentru cã la noi în Vale sunt locuri de muncã puþine”, spune un alt tânãr. Liderii de sindicat sunt de pãrere cã angajãrile sunt justificate pentru cã este nevoie de personal la unitãþile miniere. Petre Nica
aduce însã în discuþie ºi angajãrile de anul trecut care s-au realizat în momente de cumpãnã politicã. “Angajãrile în minerit sunt justificate, sunt necesare, nu se justificã modul în care acestea se fac ºi de fiecare datã când am constatat cã legea este ocolitã am semnalat acest lucru ºi ca sã vin cu exemplu cã sã susþin afirmaþia ne aducem aminte cã anul trecut s-au efectuat douã runde de angajãri,
prima în mai, cealaltã în octombrie, în preajma campaniilor electorale. În a doua parte a anului angajãrile s-au fãcut strict politic pentru cã ele sunt necesare, dar nu în acest mod. Au fost angajaþi oameni care rãmãseserã pe lista de aºteptare, dar astãzi nu se mai fac angajãri în acelaºi mod”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Angajãrile de anul acesta se realizeazã pe
faptul cã la nivelul Diviziei Miniere se are în vedere introducerea programului de lucru continuu. “Ori de câte ori s-au fãcut angajãri în minerit acestea au fost necesare pentru cã deficitul de personal în special la locurile de muncã direct productive sau la sectoarele auxiliare este cunoscut în activitatea minierã. Sunt necesare, dar existã o altã motivaþie, nu numai aceea de a acoperi locurile de muncã care nu au personal ºi anume introducerea lucrului în turã continuã, revenirea la acel sistem de cartelã pe care minerii Vãii Jiului l-au mai lucrat”, a mai subliniat Nica. 65 de posturi sunt disponibile momentan la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Cei 65 de tineri care vor fi selectaþi în urma celor douã probe vor fi angajaþi pe o perioadã determinatã de 6 luni de zile. Monika BACIU
CSM Jiul îºi lãrgeºte paleta activitãþilor
S
ecþie de înot la Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã îºi exercite dreptul de vot în vederea înfiinþãrii unei secþii de înot în cadrul CSM Jiul Petroºani, club care îºi va lãrgi astfel activitatea. “Din cauza apariþiei un act normativ, dintr-un ordin al ministrului Finanþelor Publice suntem nevoiþi ca sã supunem atenþiei Consiliului Local darea în administrare a bazinului didactic cãtre Clubul Municipal Sportiv pentru cã nu va mai putea sã rãmânã în
administrarea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ºi atunci se impune înfiinþarea secþiei de înot pe lângã celelalte secþii, dat fiind faptul cã compartimentul bazin de înot de la SPADPP va fi preluat personalul de cãtre
Clubul Sportiv ºi atunci este necesarã înfiinþarea secþiei având în vedere cã va fi necesar ºi angajarea unui salvamar”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. În cadrul acestei sãptãmâni ar trebui sã aibã loc ºi concursul pentru ocuparea unor posturi la bazinul didactic. “În aceastã sãptãmânã va avea loc concursul. Vor fi
trei posturi scoase la concurs ºi sunt doi candidaþi, sper sã se ocupe postul cã un bazin de înot fãrã salvamar nu poate funcþiona”, a mai subliniat sursa citata. Oficialii Primãriei sperã ca aceste posturi sã fie ocupate, în special postul de salvamar care este vital pentru funcþionarea bazinului didactic. Monika BACIU
Exodul halatelor albe
celelalte state membre UE. Documentul este necesar personalului calificat din sistemul de sãnãtate care intenþioneazã sã profeseze într-un stat membru al UE. În strãinãtate, venitul lunar al unui medic depãºeºte 2.000 de euro. Monika BACIU
C
adrele medicale din România emigreazã în masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarã sunt nemulþumiþi de condiþiile de trai ºi de condiþiile sociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ce în ce mai mare actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene. Anul trecut, la nivelul judeþului Hunedoara 15 medici au ales sã pãrãseascã sistemul. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt tineri care nu vãd un viitor în þarã. “15 medici hunedoreni au cerut anul trecut certificatele pentru a pleca peste hotare.
La aceºtia se adaugã ºi asistenþii medicali ai cãror numãr este foarte mare”, a declarat Mircea Artean, preºedintele Colegiului Medicilor Hunedoara. Spre exemplu, doar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt în jur de 60
40 de ani de educaþie continuã roiect de zeci de P mii de lei, la ªcoala Generalã
Numãrul 7 din Petroºani. Unitatea de învãþãmânt din localitate a câºtigat un proiect cu o valoare de 80 de mii de lei ºi care prevede dotarea cu unui laborator de informaticã. Cu aceast prilej, reprezentanþii instituþiei vor marca 40 de ani de existenþã. “În momentul de faþã lucrãm la una din marile realizãri a echipei noastre manageriale sprijinitã de o anumitã firmã care se va vedea la data de 10 februarie. Este vorba despre implementarea unui proiect de peste 800 milioane de lei vechi în unitate. Este un proiect prin care ºcoala noastrã doreºte sã aniverseze împlinirea a 40 de ani de activitate. Anul ºcolar 20142015 Scoala 7 din Petroºani a împlinit vîrsta de 40 de ani, este o ºcoalã tînãrã deschisã
de persoane care ºi-au suspendat contractele de muncã pentru a pleca în strãinãtate la lucru. Începând cu 2007, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã,
Ministerul Sãnãtãþii, conform directivelor europene, a început eliberarea documentelor care atestã experienþa profesionalã cerutã de normele comunitare pentru recunoaºterea calificãrii în
Zeci de programãri online
ai Vãii Jiului au fãcut uz de aceastã modalitate de a se programa. Luni pe site-ul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate erau programate folosindu-se de metoda on-line peste 35 de persoane, iar
Z
eci de locuitori ai Vãii Jiului s-au programat online la ghiºeul de la Petroºani al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. spre tot ceea ce înseamnã frumuseþea viitorului dar ºi prin ceea ce înseamã obligaþia prezentului”, a declarat Vasile Pop, directorul ªcolii Generale numãrul 7 din Petroºani. De-a lungul celor 40 de ani, în unitatea de învãþãmânt au fost formate generaþii de succes, iar procesul didactic continuã. “Ne mîndrim ºi prin faptul cã în momentul de fatã avem absolvenþi care sunt pe aceeaºi parte a baricadei alãturi de noi, fiind profesori. Avem absolvenþi care sunt profesori universitari, avem absolvenþi cu funcþii la nivel naþional în alte state ºi cel mai mare merit al ºcolii noastre avem cetãþeni frumoºi ai Petrosaniului care nu ne-au fãcut niciodatã de rîs care s-au comportat aºa cum îi stã bine unui membru ai comunitãþii noastre ºi care au sãrit în ajutorul aproapelui indiferent de la ce ºcoalã a fost. Ne place sã spunem cã ºcoala noastrã este o casã a tuturor posibilitãþilor”, a mai precizat sursa citatã. Anul trecut instituþia de învãþãmânt a mai fost dotatã cu sisteme de calcul moderne. Monika BACIU
De la sfârºitul anului trecut de când a fost implementat acest sistem sute de locuitori
Supliment de hranã pentru animalele sãlbatice
V
remea asprã cu multã zãpadã face ca mistreþii sã gãseascã cu greu hrana pentru a supravieþui peste iarnã. Vânãtorii din Valea Jiului au început o operaþiunea de hrãnire a animalelor sãlbatice, în special a mistreþilor ºi cãpriorilor din cele ºapte fonduri de vânãtore ale zonei.
Infrastructura comunalã în atenþia administraþiei de la Uricani
I
nfrastructura comunalã este o prioritate pentru administraþia oraºului Uricani, iar anul 2015 va însemna pentru o parte din locuitorii de aici intrarea în normalitate în ceea ce priveºte cãile de acces. Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu va moderniza în acest an drumurile Bilugu, Valea Paroºenilor, Stânconilor ºi Popeºti, pe care se va turna anul acesta, pentru prima oarã, asfalt. Pentru aceste lucrãri deja au fost aprobate fondurile necesare de Guvern. Primarul Dãnuþ Buhãescu a reuºit în ultima
numãrul acestora creºtea de la o orã la alta. Astfel se evitã aglomeraþia de la ghiºeu, iar oamenii nu mai sunt nevoiþi sã aºtepte la uºi cu noaptea în cap. Cei care au nevoie de adeverinþe ºi locuiesc în Valea Jiului nu vor mai trebui sã batã drumul pânã la Deva. Practic, la acest birou se vor prelua atât adeverinþe de asigurat ºi coasigurat, precum ºi documente pentru cei care solicitã îngrijiri la domiciliu, dispozitive medicale sau cardul de sãnãtate. Monika BACIU
Acþiunea este absolut necesarã deoarece, vânatul în aceastã perioadã îºi gãseºte mai greu hrana din cauza zãpezii. Iubitorii de vânãtoare, în special membrii Clubului Vânãtorilor ºi Pescarilor din Valea Jiului, au planificate astfel de misiuni în fiecare an. Prima etapã de hrãnire se deruleazã în toamnã iar a doua începe spre finele lunii ianuarie ºi dureazã aproape toatã luna februarie din cauzã cã vânãtorii ajung cu greu în zonele izolate. Astfel, cãtre fondurile de vânãtoare pleacã porumb de cea mai bunã calitate dar ºi sfeclã furajerã ori sare. Maximilian GÂNJU vreme, prin proiectele pe care le-a derulat în oraº, respectiv introducerea gazului metan, transformarea blocului 13 într-un imobil modern de locuit ori modernizarea zonei centrale a localitãþii, sã schimbe atât faþa celui mai vestic oraº al Vãii Jiului cât ºi sã creascã nivelul de trai al oamenilor care trãiesc aici.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
Geoagiu Bãi, raiul Hunedoarei
G
eoagiu Bãi, destinaþia de excelenþã a judeþului. Turiºtii strãini sunt îndemnaþi de ghidul turistic al României cãtre mai multe destinaþii EDENdestinaþii europene de excelenþã. În ceea ce priveºte judeþul Hunedoara din acest punct de vedere, existã o detinaþie turisticã aparte. Turiºtii sunt îndemnaþi cãtre staþiunea balneoclimatericã Geoagiu Bãi. Staþiunea a fost inclusã în lista destinaþiilor europene de excelenþã în anul 2010. Staþiunea balneoclimatericã Geoagiu Bãi este situatã în inima regiunii istorice a Transilvaniei. Bogata reþea hidrograficã din care fac parte râurile Homorod, Geoagiu ºi Mureº, împreunã cu munþii pitoreºti creeazã un peisaj natural unic care meritã descoperit. Localnicii
numesc staþiunea „darul munþilor”, referindu-se la bogãþia mineralã a solului ºi la proprietãþile curative ale izvoarelor termale. Astãzi, staþiunea prezintã diverse locaþii din care puteþi admira peisajul magnific ºi vã puteþi bucura de liniºtea aºezãrii. Pe lângã frumuseþea cu care natura a binecuvântat aceastã regiune, clima propice, cu ierni blânde ºi veri plãcute, permite staþiunii sã fie deschisã vizitatorilor pe toatã durata anului. Geoagiu Bãi are ceva de oferit pentru fiecare, pentru cã este locul perfect pentru a fi activ sau pentru a te destinde pur ºi simplu în centrele de refacere ºi tratament. Cei care au nevoie de relaxare totalã îºi pot reîncãrca bateriile fãcând aeroterapie, bãi
ANUNÞ
Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., Sucursala Divizia Minierã, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, anunþã organizarea
concursului pentru ocuparea a 65 de posturi vacante de muncitor necalificat subteran pentru locurile de muncã direct productive de la Punctul de lucru E.M. Livezeni. Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de 30 de zile. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare MinierãPetroºani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de 10.02.2015 ora 8.00 ºi va consta într-o probã scrisã ºi una practicã. I. Condiþii de participare: - absolvent a minim 10 clase; - vârsta minimã de 18 ani; - sã fie apt din punct de vedere medical pentru muncã, în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut (activitatea de subteran); - fãrã antecedente penale. II. Acte necesare pentru participarea la concurs.
fierbinþi cu ape minerale, tratamente cu nãmol sau cu plante. Cu istoria lor bogatã, izvoarele reprezintã acum cea mai preþioasã moºtenire a regiunii, localnicii considerându-le binecuvântate de Bendis, zeiþa dacicã, pentru a le menþine trupurile ºi sufletele mereu tinere. Apele minerale sulfuroase de la Geoagiu Bãi, nãmolul de turbã ºi aerul ozonat recomandã staþiunea pentru tratarea reumatismului, a nevralgiilor, a afecþiunilor metabolice, a stãrilor de obosealã ºi a nevrozelor. Beneficiile acestor ape tãmãduitoare sunt cunoscute încã de pe vremea dacilor, care au numit localitatea Germisara. Monika BACIU
- cerere tip care se completeazã la sediul S.C.E.H.-S.A. Sucursala Divizia Minierã pe imprimatul care va fi pus la dispoziþie. - dosar plic; - copie act de identitate; - copie diplomã sau certificat ce atestã studiile absolvite; - adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut; - declaraþie pe proprie rãspundere din care sã rezulte cã nu a fost condamnat penal; - curriculum vitae (optional). Dosarul cu documentele necesare se va depune la sediul S.C.E.H.- S.A. - Sucursala Divizia Minierã din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Ad-tiv., în zilele de 26, 27, 28, 29, 30 ianuarie ºi 02 februarie 2015, între orele 9.00 -12.00. III. Concursul. Concursul se va desfãºura începând cu data de 10.02.2015 ora 8.00, la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare Minierã din Petroºani, str. Lunca nr. 60, urmând ca perioada de desfãºurare sã fie stabilitã în funcþie de numãrul candidaþilor înscriºi. Concursul pentru ocuparea posturilor vacante constã în susþinerea a douã probe ºi anume: 1. proba scrisã, care constã în completarea (timp stabilit - 5 minute) unor chestionare (nu necesitã bibliografie) care vor fi notate cu note de la 1 la 10; 2. proba practicã, care constã în – încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu
înãlþimea de 1,5 m în unitate de timp. Participanþii se vor prezenta la ambele probe cu actul de identitate ºi pentru proba scrisã cu instrument de scris. lV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor. Nota finalã a concursului reprezintã media aritmeticã a notei de la proba scrisã ºi a notei de la proba practicã. Pentru a fi declaraþi admiºi, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin nota 5 (cinci), la fiecare probã de concurs. Ocuparea celor 65 de posturi se va face în ordinea descrescãtoare a notei finale obþinute, nota minimã fiind 5 (cinci), calculatã cu douã zecimale. Validarea ºi afiºarea rezultatelor se va face în termen de 5 zile de la încheierea probei practice. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune la sediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã în termen de 2 zile de la data afiºãrii. Analiza tuturor contestaþiilor ºi afiºarea rezultatului final al concursului se face în maxim 10 zile de la expirarea termenului de contestaþie. Regulamentul de desfãºurare al concursului va fi fãcut public, prin afiºare la sediile S.C.E.H.S.A. - Sucursala Divizia Minierã ºi a punctelor de lucru Staþia de Salvare Minierã, E.M.Livezeni. Relaþii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. Sucursala Divizia Minierã, Serviciul Resurse Umane Administrativ, telefon 0254506264 sau 0254506265.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
Fundaþia controlatã de ex-prefectul Serafinceanu renunþã la chiria pentru teleskiul din Parâng
e necrezut. Dupã ce D a negociat la
sânge chiria pentru teleskiul din Parâng, iar în sezonul trecut nu a ajuns la nicio înþelegere cu municipalitatea, Fundaþia Sfânta Maria din Petroºani a decis recent sã renunþe la banii plãtiþi de Primãria Petroºani.
pe decembrie ºi ianuarie au fost deja plãtiþi de administraþia publicã de la Petroºani. Printr-o adresã remisã Primãriei Municipiului Petroºani, reprezentanþii
Fundaþiei „Sfânta Maria” au anunþat cã „pentru lunie februarie ºi martie ale anului 2015 renunþã la dreptul contractual de a factura chiria lunarã de 2.500 de euro”, aducându-ºi aminte de
Vasile Axinte a pierdut concesiunea minei de pietriº de la Sãuleºti
a unor evenimente care constituie cauze de forþã majorã ºi care determinã imposibilitatea obiectivã ºi definitivã de îndeplinire a unor obligaþii ºi/sau de realizare a unor drepturi ale titularului, prevãzute în licenþã ºi care sunt esenþiale pentru realizarea activitãþii miniere”
Este drept, doar la jumãtate din sumã, respectiv chiria pentru lunile februarie ºi martie, adicã în total 5.000 de euro, în condiþiile în care banii
V
iva Construct a pierdut licenþa de exploatare a carierei de pietriº de la Sãuleºti. Societatea este cunoscutã pentru contractele derulate la nivelul judeþului Hunedoara.
Administratorul societãþii, Vasile Axinte se aflã în arest, acesta fiind acuzat de procurorii DNA de constituire la grup infracþional. Numele lui Vasile Axinte apare în dosarul în care preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara sunt cercetaþi de procurori. Potrivit ordonanþei procurorilor, Axinte, patronul societãþilor Viva Construct SRL ºi Euro Cons Expert SRL i-ar fi dat mitã ºi foloase necuvenite preºedintelui CJ prin intermediari pentru a obþine mai multe contracte
Decizia de încetare a concesiunii miniere de exploatare a nisipului ºi pietriºului din perimetrul SãuleºtiSimeria a fost publicatã în monitorul oficial din data de 20 ianuarie. “Concesiunea minierã de exploatare a nisipului ºi pietriºului din perimetrul SãuleºtiSimeria, judeþul Hunedoara, convenitã prin Licenþa de concesiune nr. 178/1999, încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, ºi Societatea Comercialã Viva Construct - S.R.L., Deva, în calitate de concesionar, înceteazã la data publicãrii prezentei decizii”, se aratã în Monitorul Oficial. Douã decizii au stat la baza încetãrii concesiunii, ambele fãcând referire la legea minelor. Una dintre acesta aratã cã încetarea concesiunii poate surveni “la cererea titularului, în caz de survenire
Reprezentanþii societãþii ofereau o gamã largã de produse clienþilor. “VIVA CONSTRUCT DEVA prin Balastiera Sãuleºti oferã clienþilor sãi o gamã divesificatã de produse de cea mai înaltã calitate. Agregatele de balastierã sunt obþinute din prelucrarea balastului în vederea producerii de nisipuri ºi pietriºuri având aplicabilitate atât în domeniul construcþiilor de betoane, mortare, prefabricate din beton, mixturi asfaltice, fundaþii ºi straturi de drumuri rutiere; cât ºi în alte sectoare, industria ceramicã, industria sticlei, industria oþelului”, se aratã pe site-ul societãþii. Monika BACIU
„unul din scopurile pentru care a fost creatã”, respectiv „întrajutorarea comunitãþii locale din care face parte atât din punct de vedere economic, cât ºi social”. În aceste condiþii, teleskiul va fi luat în comodat, contract care îl înlocuieºte pe cel de închiriere, urmând ca de la bugetul local sã fie achitate utilitãþile, respectiv energia electricã facturatã.
A
u negociat pe 10.000 de euro Reamintim cã, la fginele lunii noiembrie 2014 Consiliul Local al Municipiului petroºani a aprobat proiectul de hotãrâre privind achitarea sumei de 2.500 de euro pe lunã, timp de patru luni – adicã exact cât þine sezonul de iarnã – pentru închirierea teleskiului care deserveºte pârtia A din Parâng, cea mai popularã de altfel, pentru cã aici
Cum va fi VREMEA pânã în luna aprilie Administraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare sezonierã a temperaturilor ºi a cantitãþilor de precipitaþii pe teritoriul României, pânã în luna aprilie. Estimãrile sezoniere au un grad de realizare de aproximativ 60%.. FEBRUARIE Temperaturile medii lunare vor fi, în general, apropiate de normele climatologice, exceptând regiunile vestice, sudice ºi sudestice, unde local se vor situa peste aceste norme.Cantitãþile lunare de precipitaþii se vor situa în general în limite normale în zonele
0735.183175
Actualitate 7 pot schia ºi începãtorii. Teleskiul se aflã în proprietatea Fundaþiei Sfânta Maria Valea Jiului, care a devenit în urmã cu 10 ani, ºi acþionarul unic al societãþii de utilaj minier Gerom, continuatoarea UMIROM, care avea în proprietate instalaþia de transport pe cablu. Asta dupã ce în sezonul trecut turiºtii s-au plâns cã instalaþia de transport este doar de decor ºi cã nu funcþioneazã. Pentru sezonul 2013 - 2014 nu s-a ajuns la un consens între pãrþi, aºa cã teleskiul a staþionat. Car men COSMAN-PREDA
estice ºi sud-estice, iar în restul teritoriului vor fi excedentare. MARTIE Temperatura medie lunarã a aerului va avea valori apropiate de mediile climatologice, posibil local mai ridicate în sud ºi sud-est, dar ºi mai coborâte în centrul ºi nordvestul teritoriului. Precipitaþiile lunare se vor putea situa peste normalul climatologic în cea mai mare parte a þãrii. APRILIE Valorile medii ale temperaturii aerului vor fi apropiate de mediile climatologice, posibil mai scãzute, local, în vestul, sudul ºi nord-estul þãrii.Cantitãþile lunare de precipitaþii vor fi apropiate de mediile multianuale pe areale din sudul ºi estul þãrii ºi vor depãºi aceste medii în restul teritoriului.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna WEEKEND CU NEBUNI
C
redeam cã nebuniile ºi duritãþile din Liga a IV-a nu se mai întorc printre noi. Erau vremuri, prin anii `80`90 când nimeni nu-i putea stãpâni. Anii au mai maturizat lucrurile ºi a început sã aparã fair-play-ul ºi pe la „judeþ”. În schimb, ce vedem noi pe la televizor? Cum un „Balon
de aur”, pe numele lui Cristiano Ronaldo îºi pierde minþile într-un
meci oarecare de campionat, Cordoba-Real Madrid (1-2). Marea vedetã portughezã i-a altoit în acel meci de pominã, în trei minute, pe Crespo ºi pe Edimar, de le-au sãrit capacele!? Gest de neacceptat pentru un nume precum Cristiano Ronaldo, dar n-a fost numai sâmbãta lui nefastã. Fundaºul
Mexes de la A.C. Milan, în meciul de la Roma cu Lazio, a procedat la fel de neospitalier cu francezul Mauri ºi cu albanezul Cana, dându-ºi în petec în toatã splendoarea lui. Aºadar, vorba aceea, se întâmplã ºi pe la case mai mari, ºi-a avut din plin acoperire în acest weekend în douã
DIALOGUL DIN SALONUL 5
Îl ºtiu pe Ioan Danciu de-i viaþã. O viaþã care pentru el a însemnat fotbalul sub toate formele sale: junior la Jiul (1968-69 cu antrenorii Vasile Lazãr ºi Dumitru Cricovan), senior la ªtiinþa Petroºani (19691973), apoi o viaþã de arbitru, începutã în 1973-1998, cu debut în Divizia „A” în 1989. Au urmat funcþii de conducere ºi observator federal, fiind preºedinte la Jiul (2002-2003), Selena Bacãu (20032004) ºi dupã 2006, vreme de 6 ani, la F.C. Vaslui. Practic, dupã sucombarea Vasluiului, Ioan Danciu (acum are 63 de ani) a ieºit de pe scena fotbalului, retrãgându-se la locul sãu iubit de baºtinã, pe Valea Muncelului în Þara Haþegului, lângã
Baru Mare. O viaþã plinã de poveºti ºi amintiri fabuloase, cu un afiº imens de nume lângã care a stat, a râs, a povestit, s-a enervat. Un afiº cu fotbaliºti de la toate nivelele, artiºti, politicieni, cu prezenþe în cele mai luxoase locuri din România.
U
IOAN DANCIU, mereu conectat la viaþa din afara spitalului lipseau ziarele, cãrþile, dar ºi fotografia iubitei lui nepoate, Selena-Maria, acum în vârstã de 5 ani.
Reporter: Cum e, Ioane? Ioan Danciu: Cum sã fie? Probleme cardiace pe care le-am neglijat. Doamnele doctor Lupaºcu ºi Radu îºi dau tot interesul, condiþiile de aici sunt excelente. Dupã un tratament aici la Petroºani îmi voi lua inima în dinþi ºi în cursul acestui an mã voi opera la Horaþiu Suciu, la o clinicã din Tg. Mureº. Sunt optimist, dar ºtiu cã va fi greu...
„F Doi pacienþi de la salonul 5, IOAN DANCIU ºi DUMITRU ALIONESC
pasul la Steaua la timp.
Rep.: Despre conducãtorii din fotbal? I.D.: Uitã-te ºi tu, Pantilimon de la Vulcan ºi-a pus capãt zilelor la 45 de ani. Sigur a avut ceva de suferit ºi din cauza fotbalului. Cornel Dinu îmi spunea la telefon acum câteva zile „uitã-te, Ioan, cine a ajuns sã conducã Dinamo...”, la Pandurii Tg. Jiu nimeni nu mai pricepe nimic, C.F.R. Cluj se va dezintegra fãrã Paszkany.
ndeva la etajul 3
Am aflat stupefiat cã se aflã internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, dându-i un telefon, în care mi-a spus cu glas stins: „Mi-am tot amânat o operaþie la inimã, am fãcut mici excese alimentare în ultimul timp ºi uite unde am ajuns...”. Duminicã dimineaþã m-am dus pânã la el, la salonul 5 al secþiei de cardiologie, unde l-am gãsit într-un salon cochet, curat, alãturi de colegul de salon, Dumitru Alionescu, un om verde, în ciuda celor 95 de ani pe care îi va împlini peste o lunã! De pe noptierã nu
dintre cele mai titrate campionate de fotbal din lume, Spania ºi Italia. Revin la ideea de la început ºi spun cã ai noºtri chiar au fost niºte mieluºei prin campionatele Ligii a IV-a ºi a V-a, cât de cât mai având noþiuni de fricã. Ronaldo ºi Mexes nu pot fi, nici mãcar de la acest nivel, niºte exemple demne de urmat.
otbalul ne-a terminat pe toþi” Rep.: De ce crezi cã s-a ajuns aici? I.D.: Nu vezi ce nenorociri se întâmplã
în fotbal? Unul nu mai e în regulã, te cruceºti când auzi în fiecare zi cã îl ia pe câte unul ºi îl duce la „Mititica”. S-a ales praful de fotbal românesc!
Rep.: Despre Jiul? I.D.: Ce pot sã zic? Nimeni nu vrea sã-ºi asume o adevãratã a adevãratã responsabilitate la nivelul Ligii a IV-a, nu e niciun
aceasta voi ieºi din spital, mã duc din nou la mine la þarã, la Valea Muncelului. Acolo e liniºte, îmi adun gândurile, voi mai vedea. Oricum, fotbalul ne-a terminat pe toþi, ºi presa a fãcut mult rãu legat de mondenitãþile din sport, dar se pare, asta e lumea în care trãim... L-am lãsat pe Ioan Danciu în liniºtea salonului 5, unde s-a întors dupã ce m-a condus la ieºire. Coborând scãrile de la etajul 3, m-am gândit ce greu îi este acolo, el, Ioan Danciu, fiind mereu acea fire volubilã, mereu cu câte o poantã, un cântec, cu poveºti despre sutele de fotografii ale
Rep.: Când te vei pune pe picioare intenþionezi sã revii în fotbal? I.D.: Nu, mi-e lehamite! Ultima oarã la Vaslui am trãit niºte experienþe neplãcute, cu fotbaliºti mofturoºi ºi nesimþiþi, toatã lumea l-a furat pe Porumboiu, omul s-a prins târziu.
Rep.: Cum era Sânmãrtean? I.D.: Juca numai când avea el chef. La Vaslui toþi voiau sã fie vedete, inclusiv puºtiu ãla, Mareº, pe care l-am adus de la Jiul, dar rezultate ioc. Sânmãrtean, talent imens, bine cã a fãcut
IOAN DANCIU (dreapta) alãturi de un fost jucãtor al ªtiinþei Petroºani, Alexandroni interes. Patronii care vin sã dea bani n-ar avea nimic de câºtigat într-o investiþie la acest nivel, iar factorii locali n-au încã microbul în ei...
Rep.: Ce vei face în viitor? I.D.: Sãptãmâna
sale cu idoli actuali ºi dispãruþi. Acum, cu privirea încrezãtoare spre o fotografie de pe o noptierã de spital, de unde îi zâmbeºte SelenaMaria, nepoþica lui.
Paginã realizatã de Genu TUÞU