Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 783
Cronica Vãii Jiului Luni, 26 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
DNA vrea sã punã barierã la cãmara lui Mircea Moloþ
P
reºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, nu se poate bucura de libertãþile conferite de judecãtorii Tribunalului Hunedoara din cauza procurorilor anticorupþie. DNA a formulat contestaþie la soluþia pronunþatã de Tribunalul Alba cu privire la cererea formulatã de Mircea Ioan Moloþ privind permisiunea de a pãrãsi domiciliul, precum ºi modificarea obligaþiilor impuse în cadrul mãsurii arestului la domiciliu. Contestaþia se va judeca la Curtea de Apel Alba Iulia, iar pânã atunci Mircea Moloþ nu are voie sã pãrãseascã domiciliul. Reamintim cã la finele sãptãmânii trecute judecãtorii de la Tribunalul Alba au admis, în parte, cererile acestuia. Astfel, magistraþii au decis sã-i acorde preºedintelui suspendat al CJ Hunedoara „permisiunea de a se deplasa în vederea asigurãrii mijloacelor de existenþã în localitatea Meriºorul de Munte în prima ºi a treia zi de miercuri din lunã, respectiv în Sãcãrâmb în a doua ºi a patra marþi din lunã”. Mircea Ioan Moloþ este cercetat pentru fapte de curpþie, alãturi de vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, ºi trei oameni de afaceri ºi se aflã în arest la domiciliu din data de 9 decembrie. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Încrengãturile afacerilor dintre judecãtorul CCR Toni Greblã ºi Alin Simota
Î
nainte de a fi judecãtor la Curtea Constituþionalã a României, Toni Greblã a fost partener de afaceri cu Alin Simota. Greblã este acum cercetat penal de procurorii anticorupþie inclusiv pentru trafic de influenþã, în timp ce Simota este condamnat deja sau judecat în mai multe dosare penale... >>> PAGINA A 3-A
Spitalele din Valea Jiului se modernizeazã
D
ouã dintre cele mai mari spitale din zonã fac investiþii în confortul pacienþilor, dar aduc ºi aparaturã modernã. ªi la Lupeni ºi la Petroºani sunt acum lucrãri de investiþii, dar toate se fac în limita banilor care vin din diverse proiecte, ori direct de la minister. Primarul Cornel Resmeriþã a fost chiar în inspecþie, pentru a vedea cum stau lucrurile în curtea spitalului din Lupeni, pentru cã unitatea medicalã va fi reabilitatã în totalitate. Lucrãrile încep în curtea unitãþii in scurt timp, iar, mai mult primarul promite cã va da în funcþiune ºi o farmacie în interiorul
spitalului. ªi la Petroºani sunt investiþii în derulare, dar, din pãcate, totul þine de fondurile ce vin de la Minister. Din pãcate, sumele sunt prea mici pentru planurile mari. „Contractul de modernizare ºi reparaþii capitale este din 2013. Fondurile sunt asigurate, parte de la
Ministerul Sãnãtãþii, plus cota-parte a primãriei. Suma totalã este de 140 de milioane de lei noi, din care pânã acum au venit cam 6 milioane de lei”, a declarat Alin Vasilescu. Cu bani puþini, ambele spitale cautã sã facã ceea
ce este necesar, iar dacã la Lupeni au fost ca ºi finalizate lucrãrile la cabinetele din spital, la Petroºani se investeºte în aparaturã ºi mici reparaþii. „În luna decembrie am primit o tranºã de bani, iar o parte a mers spre
reabilitarea clãdirii, s-au schimbat geamurile clãdirii principale de sus pânã jos, excepþia fãcând chirurgia ºi pediatria, unde aveam deja geamuri termopan, dar acelea le vom înlocui la final, ca sã fie geamuri noi. Pe partea de aparaturã, am achiziþionat: un aparat de anestezie, douã ventilatoare, aspiratoare bronhice ºi monitoare, pentru ATI, la blocul operator am cumpãrat un aspirator ºi un electrocauter ºi o masã multifuncþionalã pentru recuperare”, a mai spus Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Procesul managerului din Lupeni, aproape de final
ariana Mateescu, M fost manager al
Spitalului Municipal Lupeni, este judecatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea
preºedintelui de ºedinþã ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, procesul în care Mariana Mateescu este judecatã pentru cã ar fi plãtit fictiv servicii de avocaturã, se apropie de final. La termenul de astãzi-luni, magistraþii
PRM þinteºte la CJ Hunedoara
N
u au obþinut decât un procent de 3,45% din voturi pentru Corneliu Vadim Tudor, dar PRM-iºtii hunedoreni, atât câþi au mai rãmas ei, spun cã vor la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara. Asta în condiþiile în care postul încã nu a fost eliberat de Ioan Mircea Moloþ, însã, oamenii lui Vadim se pregãtesc sã-ºi desemneze propriul candidat. Preºedintele PRM Petrila, Emanuel Andronache spune cã partidul pe care îl reprezintã va avea un cuvânt de zis la viitoarele alegeri. Asta deºi scaunul de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara nu a fost încã eliberat de Ioan Mircea Moloþ, dar jocurile de culise, spune Andronache, nu se pot face fãrã ei. Mai mult, ei au ºi câteva nume, dar candidatul va fi desemnat democratic, ca la PRM. „Pentru Consiliul Judeþean va fi, cu siguranþã, unul dintre cei de la conducerea judeþeanã a PRM. Adicã, Emanuel Andronache, Mircea Mincea, Zdrâncu de la Simeria, dar ne vom decide democratic, cu siguranþã ºi precizez, în ultimii 25 de ani este un moment în care noi sã impunem oameni cinstiþi corecþi ºi fãrã probleme cu justiþia”, a declarat Emanuel Andronache, preºedintele PRM Petrila. Andronache spune cã în Hunedoara ar mai fi cam 1.800 de membri în PRM, dar nu toþi au plãtit ºi cotizaþii. Partidul tribunului Vadim Tudor, însã, a înclinat uneori balanþa ºi asta sperã PRM-iºtii sã facã ºi acum, când vor fi alegerile la Consiliul Judeþean Hunedoara. „Va mai dura o scurtã perioadã de timp pânã când vor intra în normalitate ºi în linie dreaptã procedurile pentru alegerea ºefiei judeþului. Adicã ordinul prefectului, dreptul de a fi contestat acest ordin ºi alte considerente de ordin juridic, dar PRM este pregãtit în orice moment sã intre în aceastã competiþie”, a mai adãugat Andronache. În Valea Jiului mai mulþi PRM-iºti au pãrãsit barca, imediat ce liderul lor Costel Avram a plecat la PNL, dar cei care au rãmas încã mai sperã în doctrina României Mari. Diana MITRACHE
Judecãtoriei Petroºani vor asculta pledoaria inculpatei, semn cã judecarea cauzei se apropie de final. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani încã din anul 2013, iar medicul a avut mai multe solicitãri, ultima dintre ele fiind aceea de schimbare a judecãtorului cauzei. Mariana Mateescu a cerut recuzarea judecãtorului Camelia Bîscã, dar solicitarea i-a fost respinsã. Fostul manager al spitalului,
spun procurorii, ar fi folosit bani publici în interes personal. În rechizitoriul procurorilor se aratã cã managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã
Campusul studenþesc al Universitãþii Petroºani va fi evaluat datã cu evaluarea instituþiei de O învãþãmânt superior din
Valea Jiului se va face o verificare ºi în privinþa condiþiilor de cazare ºi studiu oferite studenþilor. Procesul de evaluare care va avea loc în luna martie a.c., la Universitatea din Petroºani prevede ºi verificarea dotãrilor
juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia erau mai
pe care le are instituþia de învãþãmânt superior, baza sportivã cât ºi întregul campus studenþesc. Informaþia a fost confirmatã de directorul administrativ al instituþiei, însã în aceastã privinþã diriguitorii Universitãþii din Petroºani nu au emoþii. Campusul studenþesc, în speþã cãminele dar ºi cantina precum ºi alte obiective au fost modernizate, astfel cã la Petroºani, studenþilor care nu sunt din
Loturile cu probleme nu au ajuns în ºcolile din judeþul Hunedoara
Î
n judeþul Hunedoara nu a fost nici un caz în care elevii sã acuze cã li s-a fãcut rãu dupã ce li s-a administrat vaccinul care face ravagii în restul þãrii. De altfel, din cauza numãrului tot mai mare de elevi care au probleme dupã vaccinare, Ministerul Sãnãtãþii a demarat o anchetã în judeþele unde au fost probleme. Hunedoara nu este printre ele, iar Direcþia de Sãnãtate Publicã le spune tuturor pãrinþilor copiilor din clasele VIII- IX, cã în judeþul nu au fost declarate de cãtre medici efecte adverse/ secundare.
Vaccinarea face parte dintr-o campanie ºcolarã de vaccinare cu vaccin dT(difterotetanic). Campania a început din luna decembrie ºi au fost vaccinaþi pânã la aceastã orã circa 950 elevi. Douã loturi cu probleme au fost evidenþiate pânã acum de ancheta derulatã. „Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara nu a primit niciodatã vaccinuri din aceste loturi. Transmitem tuturor mãmicilor din judeþ, care au copii sugari, cã vaccinarea este singurul tip de prevenþie eficient împotriva unor boli infecþioase care pun în pericol sãnãtatea copiilor”, aratã reprezentanþii DSP Hunedoara. Maximilian GÂNJU
mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În acelaºi document existã declaraþii de martor, aparþinând celor care au lucrat la serviciul economic al Spitalului Municipal Lupeni, sub mandatul Marianei Mateescu, care susþin cã managerul venea ºi ridica el însuºi banii spunând cã îi va înmâna avocatului. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi cãtre avocat în valoare de peste 200 mii lei. Maximilian GÂNJU
regiune, li se oferã condiþii dintre cele mai bune. „Se va face reevaluarea întregii Universitãþi, aici intrã ºi baza sportivã, campusul studenþesc, dotãrile ºi spaþiile de învãþãmânt. Cred se vãd investiþiile fãcute pentru confortul studenþilor, deci la acest capitol nu sunt probleme”, a explicat Dacian Ciodaru, directorul administrativ al Universitãþii din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Încrengãturile afacerilor dintre judecãtorul CCR Toni Greblã ºi Alin Simota
Î
nainte de a fi judecãtor la Curtea Constituþionalã a României, Toni Greblã a fost partener de afaceri cu Alin Simota. Greblã este acum cercetat penal de procurorii anticorupþie inclusiv pentru trafic de influenþã, în timp ce Simota este condamnat deja sau judecat în mai multe dosare penale, pentru constituirea unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã, evaziune fiscalã sau conflict de interese.
A
u pus pe picioare o firmã în Voluntari
Fost prefect de Gorj, fost senator PSD, Toni Greblã a fost numit în decembrie 2013, judecãtor la Curtea Constituþionalã, prin votul dat de plenul Senatului. Candidatura sa a întrunit 123 de voturi "pentru", douã voturi "împotrivã" ºi o abþinere. Toni Greblã este de profesie avocat ºi a fost preºedinte al Comisiei juridice din Senat, în legislatura precedentã, iar din
2009, este membru în aceastã comisie. Din 1990 pânã în 1993 a fost prefect al judeþului Gorj, dar a mai ocupat aceeaºi funcþie între anii 2000 ºi 2003. De asemenea, în perioada 2005 – 2008, Greblã a fost director general al Asociaþiei Patronale Miniere din România PATROMIN,a sociaþie condusã la vremea respectivã de directorul CNH Petroºani, Daniel
P
rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni de trãdare. Edilul este nemulþimit de noua lege a bugetului care va lãsa administraþia fãrã sumele necesare bunei desfãºurãrii a activitãþii. Primarul oraºului Petrila tunã ºi fulgerã din cauza bugetului pe acest an. Dacã anii trecuþi autoritãþile locale primeau anumite cote defalcate, în acest an modalitatea de construire a bugetului local nu se mai face dupã aceeaºi formulã, astfel cã primãriile vor pierde sume importante de bani. Având în vedere acest fapt, administraþia va fi grav afectatã. Edilul spune cã în momentul în care se vor termina banii, va
Surulescu. Erau zilele de glorie ale afacerilor pe care Alin Simota le derula prin firmele sale cu banii minerilor din Valea Jiului ºi tot momentele în care gãsea în Toni Greblã un nou partener de afaceri în „caracatiþa energeticã” pe care Simota ajunsese sã o patroneze printr-o încrengãturã de societãþi comerciale pe care le deþinea direct sau prin interpuºi.
Alin Simota ºi Toni Greblã, care ocupa la data respectivã funcþia de director al Asociaþiei Patronale Miniere, Patromin, au devenit asociaþi la SC Utilenergetica SA, cu sediul în Voluntari, judeþul Ilfov, care s-a înfiinþat în data de 4.05.2005. Utilenergetica a funcþionat doar doi ani, timp în care se pare cã a derulat câteva afaceri în domeniul minier, ajungând ca în doar un an de activitate sã aibã o cifrã de afaceri de peste 1.000 de lei ºi, de la un singur angajat a ajuns la 17. A urmat imediat declinul ºi împotriva societãþii s-a început executarea silitã, pen-
tru datorii câtre bugetul de stat de aproape 1,3 miliarde de lei, iar în august 2007 aceasta a fost dizolvatã, dupã cum aratã datele vremii. La vremea respectivã, Alin Simota recunoºtea apropierea sa de ex-prefectul PSD de Gorj, dar spunea cã firma înfiinþatã împreunã nu a funcþionat. „Cu Toni Greblã am fãcut o firma de consultanþã, care nu a funcþionat ºi nici nu funcþioneazã. Nu ºtiu daca nu cumva este ºi închisã", declara în anul 2008 Alin Simota, în momentul în care a decis sã o ia pe urmele fostului sãu asociat ºi s-a aruncat în politicã.
C
e-i reproºeazã procurorii anticorupþie DNA a informat cã procurorii au dispus efectuarea urmãririi penale faþã de Toni Greblã, judecãtor CCR, fost senator, pentru mai multe fapte, printre care ºi trafic de influenþã. ''Procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale
“Sã mã punã la zid ºi sã mã împuºte”
închide primãria ºi va trimite angajaþii acasã. “Am o nemulþumire pentru cã, deoarece am lucrat bine în 2013 ºi 2014 ºi am avut rezultate în ceea ce priveºte încasarea cotelor impozitelor ºi taxelor locale, conform noii legislaþii oraºul Petrila este grav afectat. Nu am primit niciun leu ca ºi sume de echilibrare a bugetului local. Vom fundamenta bugetul ºi
îl voi prezenta în faþa Consiliului Local pe sumele rezultate din veniturile proprii care nu ne ajung nici o jumãtate de an. Când nu ne mai ajung banii închidem primãria ºi mergem acasã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni, inclusiv pe ºeful sãu de partid, Laurenþiu Nistor, de
trãdare. Pãducel spune cã degeaba a lucrat pentru comunitate, dar ºi pentru campania electoralã, atâta timp cât toate s-au întors împotriva sa. “Ar trebui sã îi întrebãm pe domnii guvernanþi de ce s-a ajuns în aceastã situaþie ºi pe domnii parlamentari cãrora le-am fãcut campanie electoralã, domnul Nistor, domnul Resmeriþã, domnul senator ºi toþi ceilalþi. Sã se întoarcã împotriva mea. Dacã mã pune astãzi la zid, mã împuºcã ºi gata. Eu ºtiu cã tot ce am fãcut, am fãcut sã fie bine pentru cetãþenii din oraºul Petrila”, a mai spus primarul. Bugetul structurat strict pe încasãrile taxelor ºi a impozitelor nu va ajunge decât pentru primele luni ale anului, chiar dacã gradul de încasare e ridicat.
Anticorupþie — Secþia de combatere a infracþiunilor conexe infracþiunilor de corupþie au dispus efectuarea urmãririi penale faþã de Toni Greblã, senator în Parlamentul României (pânã la data de 18.12.2013, când ºi-a început mandatul de judecãtor la Curtea Constituþionalã) ºi ulterior judecãtor la Curtea Constituþionalã, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de: trafic de influenþã, în formã continuatã, douã infracþiuni de efectuare de operaþiuni financiare ca acte de comerþ incompatibile cu funcþia în scopul obþinerii pentru sine ºi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracþional organizat (în forma constituirii ºi în vederea pregãtirii infracþiunii de folosire, la autoritatea vamalã, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)'', precizeazã DNA. Car men COSMAN-PREDA
“Cota de colectare a impozitelor ºi taxelor locale pe anul 2014 a fost de 97,62%. Banii nu ne vor ajunge, pentru cã veniturile proprii nu pot acoperi toate cheltuielile. În primul rând avem nevoie de bani pentru cofinanþarea proiectelor, iar în legislaþie e prevãzut cã din cota de 18,5% se vor asigura cheltuielile privind cofinanþarea. Am vorbit cu directorul general de la Finanþe ºi mia zis cã oraºul Petrila nu are niciun leu”, a mai spus primarul. Potrivit legii bugetului pe anul 2015 în acest an prin derogare de la prevederile la Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, se stabilesc limite de venituri proprii pe categorii de unitãþi administrativteritoriale, luând în calcul veniturile proprii realizate pe anul 2013. Monika BACIU
4 Actualitate
E gratis, dar femeile evitã „Papanicolau”
L
a Petroºani sau la Lupeni, ori la spitalul din Hunedoara, testul Babeº-Papanicolau este gratuit, însã, prea puþine sunt femeile care vin sã ºi-l facã.
Cele trei spitale din judeþul Hunedoara sunt într-un proiect al Ministerului Sãnãtãþii potrivit cãruia acest test se face doar cu trimitere de la medicul de familie, dar sunt tot mai puþine femei care mai vin acum la medic. Suntem în sãptãmâna dedicatã prevenþiei cancerului de col uterin, iar medicii le atrag atenþia femeilor cã mãcar o datã pe an trebuie sã-l facã. „A scãzut foarte mult adresabilitatea cãtre spitalul nostru. Defapt aici mã refer la ceea ce ne trimit medicii de familie.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Este un numãr mic de femei care vin acum. A fost un bum, ca sã îi zic aºa, la început, când erau ºi 200, sau 300 de persoane într-o lunã, iar acum 20 -30 în medie pe ultimele luni”, a menþionat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Femeile trebuie sã ºtie cã pot merge la medicul de familie ºi cu trimiterea de la acesta, fac testul gratuit. Programul se întinde ºi pe urmãtorii ani. „Programul de screening pentru cancerul de
col uterin se desfãºoarã prin intermediul SUP ºi la Lupeni în Valea Jiului. Fenmeile care doresc sã îºi facã aceastã evaluare, vin cu trimitere. Avem 23 de medici de familie cu care avem contract pe acest program ºi li se face recoltarea la noi în spital. Acest program se întinde pe aproximativ 5 ani de zile ºi a debutat pe la finele lui 2012”, ne-a mai spus dr. Alin Vasilescu. În perioada 25-31 ianuarie 2015 se deruleazã activitãþi speciale dedicate Sãptãmânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin. Astfel de activitãþi vor avea loc ºi în judeþul Hunedoara. La nivel european, 60.000 femei suferã de aceastã boalã ºi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin. România are cea mai înaltã ratã de incidenþã standardizatã pe vârstã din Europa - 28,93 cazuri noi la 100.000 femei în 2010, situaþie similarã cu cea existentã în þãri subdezvoltate din Africa, Asia ºi America de Sud. Depistarea precoce, educarea ºi modalitãþile de prevenire sunt esenþiale în creºterea ratelor de supravietuire. Diana MITRACHE
Discrepanþe în sãnãtate S
pitalul de Urgenþã din Petroºani ar putea rãmâne fãrã câteva paturi. Anul acesta, la nivelul Ministerului Sãnãtãþii, se ia în calcul reducerea numãrului de paturi aflate în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtãte. În momentul de faþã, din cele 657 de paturi de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, doar 520 sunt în contract cu CNAS. “Îmbunãtãþirea situaþiei ar intra în discuþie în condiþiile în care se vã îmbunãtãþi contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri. Aici din pãcate nu mai depinde de noi, depinde de cei care stabilesc sumele primite pentru un caz rezolvat. Oricum un lucru care nu este foarte corect ºi elegant, din trei spitale de acelaºi grad din acest judeþ, Deva, Hunedoara ºi Petroºani, un spital ia 1600 de lei pe caz rezolvat celelalte douã iau doar 1380 de lei.
Ca la noi, la nimeni...
Î
n România legile sunt respectate ºi aplicate „româneºte”. Mai exact, chiar dacã operaþiunea de microcipare a câinilor cu stãpân trebuia sã fie încheiatã pânã la 1 ianuarie 2015, aceasta continuã ºi în prezent, numãrul animalelor dotate cu microcipuri continuând a fi extrem de redus.
„Operaþiunea trebuia sã fie încheiatã pânã la data de 1 ianuarie 2015. Din fericire, numãrul celor care doresc sã se încadreze în prevederile legii ºi sã
În contractul cu Casa sînt cuprinse 520 de paturi, respectiv 31 de paturi pe ATI care sunt finanþate oarecum separat, dintr-un total de 657 ºi în cursul acestui an conform planului naþional de paturi pe perioada 2014-2017 urmeazã sã mai scadã pe total tara cu un numãr de 20.000 de paturi, acest lucru se va reflecta ºi asupra numãrului de paturi din judeþ”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu. Existã riscul ca anul acesta numãrul de paturi care sunt în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sã fie redus la nivelul unitãþilor medicale ºi nici Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu face excepþie.
“Dacã se va merge proporþional atunci vorbim de un numãr de 20-30 de paturi. Nu am o decizie luatã la nivel de judeþ sau la nivel de þarã, cert este cã în cursul acestui an urmeazã sã se întîmple acest lucru odatã cu încheierea noului contract pentru anul 2015”, mai precizat sursa citatã. Pentru 2015 ºi 2016 se propune o scãdere cu câte 1.000 de paturi, pentru a se atinge indicatorul de 4,8 paturi acute la 1000 de locuitori, care reprezintã atât o medie la nivel european, cât ºi o þintã asumatã de România în cadrul Acordurilor cu Banca Mondialã Monika BACIU
„Dama cu camelii” – aplauze ºi lacrimi remiera piesei P „Dama cu camelii” a adus la Petroºani, într-o searã mohorâtã de ianuarie parfumul unei epoci în care iubirea a generat drame uriaºe. Spectatorii au privit fãrã sã miºte minute în ºir, au aplaudat ºi pe parcursul celor aproximativ 3 ore, au trãit alãturi de actorii de la Petroºani. Pentru prima datã, aici au jucat ºi doi actori invitaþi – Richard Balint ºi personajul masculin principal, Alexandru Dobinciuc, iar la final, spectatorii ºi-au ºters din nou lacrimile, cuprinºi de profesionalismul cu care Nicoleta Bolcã, i-a fãcut sã îi fie alãturi. Aºa se face cã ropotele de aplauze, au gãsit-o pe cea care conduce instituþia de culturã din Petroºani,
în braþele mamei sale, scãldatã în lacrimi de bucurie, pentru cã s-a mai împlinit o minune, aceea de a trãi în pielea unui personaj pe care l-a jucat pânã la epuizare. De altfel, Nicoleta Bolcã era pur ºi simplu stoarsã de puteri în momentul în care s-a ridicat cortina dupã finalul piesei. A plâns în hohote, iar alãturi de ea, spectatorii ºi-au sters lacrimile. Piesa „Dama cu camelii” s-a jucat cu casa închisã, biletele fiind epuizate încã de acum douã sãptãmâni. Trebuie sã mãrturisesc
cã, la final, am înþeles de ce, la repetiþii actorii au fost zgârciþi în declaraþii. Piesa nu se poate povesti, ci doar „gusta”, lângã scenã. Ideea regizorului Radu Nichifor de a o include ºi pe balerina
Mai puþine avorturi
N
le aplice microcipuri cãþeilor a început sã creascã, abia în ultimele zile. Proprietarii de câini trebuie sã înþeleagã cã microcipurile nu se pun doar pentru cã aºa se vrea, Se pun, în primul rând, în interesul animalului. Doar un câine cu identitate se poate întoarce înapoi dacã se pierde. De asemenea, prin aceastã mãsurã, se poate þine o evidenþã strictã a populaþiei canine din România. Nu în ultimul rând, în cazul unei eventuale abandonãri, stãpânul respectivului patruped poate fi tras la rãspundere”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar. În principiu, legea prevede ºi aplicarea unor sancþiuni stãpânilor de patrupede care nu s-au conformat prevederilor legale pânã la 1 ianuarie dar, deocamdatã, nimeni nu a fost amendat. „Noi nu suntem în mãsurã sã aplicãm aceste amenzi. Am înþeles cã de acest aspect se va ocupa Poliþia Localã”, a mai spus Amelia Iordache. Dotarea unui cãþel cu un microcip valoreazã circa 50 de lei. În Petroºani, pânã în prezent, doar câteva sute de animale au fost dotate cu astfel de „cãrþi de identitate”, deºi numãrul lor este de câteva mii. Mir cea NISTOR
umãrul avorturilor în Valea Jiului a scãzut semnificativ, iar medicii specialiºti spun cã unul din factorii care au contribuit este ºi faptul cã tinerii au înþeles cã folosirea metodelor anticoncepþionale este mai mult decât necesarã. Numãrul tinerelor din Petroºani sau restul Vãii Jiului care apelau la o întrerupere de sarcinã era extrem de ridicat, iar medicii aveau solicitãri zilnic pentru a interveni. Situaþia a început sã se schimbe în bine, în ultimii ani, iar metodele de contracepþie ºi conºtientizarea tinerilor au fãcut ca avorturile sã fie în scãdere. „Se pare cã planning-ul familial a început sã funcþioneze ºi în acelaºi timp tineretul este ceva mai instruit în privinþa practicãrii sexului neprotejat. Pe de altã parte,
numãrul avorturilor a scãzut ºi ca urmare a reducerii populaþiei fertile, tot mai numeroºi fiind tinerii care au plecat din Valea Jiului în ultimii ani, dupã ce au fost disponibilizaþi sau pentru a-ºi cãuta un loc de muncã în strãinãtate”, considerã specialiºtii. Chiar dacã se simte o scãdere a întreruperilor de sarcinã, numãrul minorelor care ajung pentru aceastã intervenþie este alarmant pentru medici. În urmã cu 10 ani se fãceau ºi 1.800 de întreruperi de sarcinã. De exemplu, în anul 1995, una dintre lunile de vârf în ceea ce priveºte numãrul de avorturi a adus aproape 200 de astfel de cazuri. Maximilian GÂNJU
Alina Dinu între acte a fost la fel de inspiratã, ca ºi scenografia, costumele ºi rochiile, iar aproape de finalul uneia dintre evoluþiile balerinei, un puºti de numai câþiva ani, a simþit nevoia sã
Trei cetãþeni de onoare, la Petroºani, unul post-mortem
A
utoritãþile locale de la Petroºani vor marca, cu câteva zile mai târziu, Unirea Principatelor Române sau Micã Unire. În cadrul ceremoniilor dedicate acestui moment istoric, la Petroºani vor fi decernate trei titluri de cetãþean de onoare, unul fiind post-mortem. Unirea Principatelor Române, cunoscutã ca Mica Unire reprezintã unirea statelor Moldova ºi Þara Româneascã. Unirea este strâns legatã de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza ºi de alegerea sã ca domnitor al ambelor princi-
exclame cu voce tare, spre amuzamentul sãlii: „Bravo!”. „Sunt balerinã ºi dansez. Am 6 coregrafii în care exprim, prin dans, ceea ce se va întâmpla în urmãtorul act. Eu trec prin niºte faze de stare sufleteascã, de la fericire la tristeþe, apoi la ultima fazã în care nu mai pot. Sunt distrusã emoþional ºi fizic”, ne-a spus Alina Dinu, balerina ce a dansat în timpul schimbãrii decorului. Clasicismul piesei a atras publicul ca un magnet la aceastã premierã ce o are în rol principal pe managerul teatrului Nicoleta Bolcã, dar actorii, aºa cum vã spuneam, au fost zgârciþi în declaraþii, pentru cã ne-au aºteptat sã îi aplaudãm la scenã. ªi Richard Balint ºi Alexandru Dobinciuc vin pentru prima datã pe aceastã scenã, la Petroºani, iar cel care a jucat rolul principal masculin Armand Duval, n-a vrut sã facã dezvãluiri
pate la 5 ianuarie 1859 în Moldova ºi la 24 ianuarie 1859 în Þara Româneascã. La Petroºani acest moment istoric va fi marcat în data de 27 ianuarie “Ziua Unirii la Petroºani va avea loc puþin devansat, sensul cã ceremonia aferentã acestei zile importante, va
înainte de premierã, dar a lãsat o umbrã de narcisism sã rãzbatã dincolo de personaj. „Aºtept sã vinã pentru spectacolul propriu-zis. Sã vinã ca sã trãiascã alãturi de noi ºi ca sã vadã ceva frumos, în afarã de mine”, a spus Alexandru Dobinciuc. Pentru cã cererea a fost una foarte mare, piesa se va juca ºi în data de 7 februarie. În aceastã stagiune, care a început ceva mai devreme ca de obicei, actorii de la Petroºani ne promit un numãr record de premiere. O parte dintre ele s-au succedat uluitor de repede la finele anului trecut, când am avut o premierã pe lunã ºi cel puþin încã una la piesele pentru copii. Vor fi în total 23 de premiere, iar cea de la finele sãptãmânii trecute, „Dama cu camelii”, ce o are în rolul principal pe managerul teatrului, Nicoleta Bolcã, a fost, cea mai aºteptatã. Diana MITRACHE
avea loc marþi 27 ianuarie, când va fi o ceremonie mai specialã, vor fi acordate trei titluri de cetãþean de onoare a municipiului Petroºani ºi de asemenea mai multe medalii ProUrbe ºi va fi ºi un spectacol oferit de elevii ºcolilor ºi liceelor din municipiul Petroºani precum ºi de o trupã de actori de la teatrul ID Sârbu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Primul pas important pe calea înfãptuirii statului naþional unitar român a fost fãcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia. Monika BACIU
4 Actualitate
E gratis, dar femeile evitã „Papanicolau”
L
a Petroºani sau la Lupeni, ori la spitalul din Hunedoara, testul Babeº-Papanicolau este gratuit, însã, prea puþine sunt femeile care vin sã ºi-l facã.
Cele trei spitale din judeþul Hunedoara sunt într-un proiect al Ministerului Sãnãtãþii potrivit cãruia acest test se face doar cu trimitere de la medicul de familie, dar sunt tot mai puþine femei care mai vin acum la medic. Suntem în sãptãmâna dedicatã prevenþiei cancerului de col uterin, iar medicii le atrag atenþia femeilor cã mãcar o datã pe an trebuie sã-l facã. „A scãzut foarte mult adresabilitatea cãtre spitalul nostru. Defapt aici mã refer la ceea ce ne trimit medicii de familie.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Este un numãr mic de femei care vin acum. A fost un bum, ca sã îi zic aºa, la început, când erau ºi 200, sau 300 de persoane într-o lunã, iar acum 20 -30 în medie pe ultimele luni”, a menþionat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Femeile trebuie sã ºtie cã pot merge la medicul de familie ºi cu trimiterea de la acesta, fac testul gratuit. Programul se întinde ºi pe urmãtorii ani. „Programul de screening pentru cancerul de
col uterin se desfãºoarã prin intermediul SUP ºi la Lupeni în Valea Jiului. Fenmeile care doresc sã îºi facã aceastã evaluare, vin cu trimitere. Avem 23 de medici de familie cu care avem contract pe acest program ºi li se face recoltarea la noi în spital. Acest program se întinde pe aproximativ 5 ani de zile ºi a debutat pe la finele lui 2012”, ne-a mai spus dr. Alin Vasilescu. În perioada 25-31 ianuarie 2015 se deruleazã activitãþi speciale dedicate Sãptãmânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin. Astfel de activitãþi vor avea loc ºi în judeþul Hunedoara. La nivel european, 60.000 femei suferã de aceastã boalã ºi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin. România are cea mai înaltã ratã de incidenþã standardizatã pe vârstã din Europa - 28,93 cazuri noi la 100.000 femei în 2010, situaþie similarã cu cea existentã în þãri subdezvoltate din Africa, Asia ºi America de Sud. Depistarea precoce, educarea ºi modalitãþile de prevenire sunt esenþiale în creºterea ratelor de supravietuire. Diana MITRACHE
Discrepanþe în sãnãtate S
pitalul de Urgenþã din Petroºani ar putea rãmâne fãrã câteva paturi. Anul acesta, la nivelul Ministerului Sãnãtãþii, se ia în calcul reducerea numãrului de paturi aflate în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtãte. În momentul de faþã, din cele 657 de paturi de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, doar 520 sunt în contract cu CNAS. “Îmbunãtãþirea situaþiei ar intra în discuþie în condiþiile în care se vã îmbunãtãþi contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri. Aici din pãcate nu mai depinde de noi, depinde de cei care stabilesc sumele primite pentru un caz rezolvat. Oricum un lucru care nu este foarte corect ºi elegant, din trei spitale de acelaºi grad din acest judeþ, Deva, Hunedoara ºi Petroºani, un spital ia 1600 de lei pe caz rezolvat celelalte douã iau doar 1380 de lei.
Ca la noi, la nimeni...
Î
n România legile sunt respectate ºi aplicate „româneºte”. Mai exact, chiar dacã operaþiunea de microcipare a câinilor cu stãpân trebuia sã fie încheiatã pânã la 1 ianuarie 2015, aceasta continuã ºi în prezent, numãrul animalelor dotate cu microcipuri continuând a fi extrem de redus.
„Operaþiunea trebuia sã fie încheiatã pânã la data de 1 ianuarie 2015. Din fericire, numãrul celor care doresc sã se încadreze în prevederile legii ºi sã
În contractul cu Casa sînt cuprinse 520 de paturi, respectiv 31 de paturi pe ATI care sunt finanþate oarecum separat, dintr-un total de 657 ºi în cursul acestui an conform planului naþional de paturi pe perioada 2014-2017 urmeazã sã mai scadã pe total tara cu un numãr de 20.000 de paturi, acest lucru se va reflecta ºi asupra numãrului de paturi din judeþ”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu. Existã riscul ca anul acesta numãrul de paturi care sunt în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sã fie redus la nivelul unitãþilor medicale ºi nici Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu face excepþie.
“Dacã se va merge proporþional atunci vorbim de un numãr de 20-30 de paturi. Nu am o decizie luatã la nivel de judeþ sau la nivel de þarã, cert este cã în cursul acestui an urmeazã sã se întîmple acest lucru odatã cu încheierea noului contract pentru anul 2015”, mai precizat sursa citatã. Pentru 2015 ºi 2016 se propune o scãdere cu câte 1.000 de paturi, pentru a se atinge indicatorul de 4,8 paturi acute la 1000 de locuitori, care reprezintã atât o medie la nivel european, cât ºi o þintã asumatã de România în cadrul Acordurilor cu Banca Mondialã Monika BACIU
„Dama cu camelii” – aplauze ºi lacrimi remiera piesei P „Dama cu camelii” a adus la Petroºani, într-o searã mohorâtã de ianuarie parfumul unei epoci în care iubirea a generat drame uriaºe. Spectatorii au privit fãrã sã miºte minute în ºir, au aplaudat ºi pe parcursul celor aproximativ 3 ore, au trãit alãturi de actorii de la Petroºani. Pentru prima datã, aici au jucat ºi doi actori invitaþi – Richard Balint ºi personajul masculin principal, Alexandru Dobinciuc, iar la final, spectatorii ºi-au ºters din nou lacrimile, cuprinºi de profesionalismul cu care Nicoleta Bolcã, i-a fãcut sã îi fie alãturi. Aºa se face cã ropotele de aplauze, au gãsit-o pe cea care conduce instituþia de culturã din Petroºani,
în braþele mamei sale, scãldatã în lacrimi de bucurie, pentru cã s-a mai împlinit o minune, aceea de a trãi în pielea unui personaj pe care l-a jucat pânã la epuizare. De altfel, Nicoleta Bolcã era pur ºi simplu stoarsã de puteri în momentul în care s-a ridicat cortina dupã finalul piesei. A plâns în hohote, iar alãturi de ea, spectatorii ºi-au sters lacrimile. Piesa „Dama cu camelii” s-a jucat cu casa închisã, biletele fiind epuizate încã de acum douã sãptãmâni. Trebuie sã mãrturisesc
cã, la final, am înþeles de ce, la repetiþii actorii au fost zgârciþi în declaraþii. Piesa nu se poate povesti, ci doar „gusta”, lângã scenã. Ideea regizorului Radu Nichifor de a o include ºi pe balerina
Mai puþine avorturi
N
le aplice microcipuri cãþeilor a început sã creascã, abia în ultimele zile. Proprietarii de câini trebuie sã înþeleagã cã microcipurile nu se pun doar pentru cã aºa se vrea, Se pun, în primul rând, în interesul animalului. Doar un câine cu identitate se poate întoarce înapoi dacã se pierde. De asemenea, prin aceastã mãsurã, se poate þine o evidenþã strictã a populaþiei canine din România. Nu în ultimul rând, în cazul unei eventuale abandonãri, stãpânul respectivului patruped poate fi tras la rãspundere”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar. În principiu, legea prevede ºi aplicarea unor sancþiuni stãpânilor de patrupede care nu s-au conformat prevederilor legale pânã la 1 ianuarie dar, deocamdatã, nimeni nu a fost amendat. „Noi nu suntem în mãsurã sã aplicãm aceste amenzi. Am înþeles cã de acest aspect se va ocupa Poliþia Localã”, a mai spus Amelia Iordache. Dotarea unui cãþel cu un microcip valoreazã circa 50 de lei. În Petroºani, pânã în prezent, doar câteva sute de animale au fost dotate cu astfel de „cãrþi de identitate”, deºi numãrul lor este de câteva mii. Mir cea NISTOR
umãrul avorturilor în Valea Jiului a scãzut semnificativ, iar medicii specialiºti spun cã unul din factorii care au contribuit este ºi faptul cã tinerii au înþeles cã folosirea metodelor anticoncepþionale este mai mult decât necesarã. Numãrul tinerelor din Petroºani sau restul Vãii Jiului care apelau la o întrerupere de sarcinã era extrem de ridicat, iar medicii aveau solicitãri zilnic pentru a interveni. Situaþia a început sã se schimbe în bine, în ultimii ani, iar metodele de contracepþie ºi conºtientizarea tinerilor au fãcut ca avorturile sã fie în scãdere. „Se pare cã planning-ul familial a început sã funcþioneze ºi în acelaºi timp tineretul este ceva mai instruit în privinþa practicãrii sexului neprotejat. Pe de altã parte,
numãrul avorturilor a scãzut ºi ca urmare a reducerii populaþiei fertile, tot mai numeroºi fiind tinerii care au plecat din Valea Jiului în ultimii ani, dupã ce au fost disponibilizaþi sau pentru a-ºi cãuta un loc de muncã în strãinãtate”, considerã specialiºtii. Chiar dacã se simte o scãdere a întreruperilor de sarcinã, numãrul minorelor care ajung pentru aceastã intervenþie este alarmant pentru medici. În urmã cu 10 ani se fãceau ºi 1.800 de întreruperi de sarcinã. De exemplu, în anul 1995, una dintre lunile de vârf în ceea ce priveºte numãrul de avorturi a adus aproape 200 de astfel de cazuri. Maximilian GÂNJU
Alina Dinu între acte a fost la fel de inspiratã, ca ºi scenografia, costumele ºi rochiile, iar aproape de finalul uneia dintre evoluþiile balerinei, un puºti de numai câþiva ani, a simþit nevoia sã
Trei cetãþeni de onoare, la Petroºani, unul post-mortem
A
utoritãþile locale de la Petroºani vor marca, cu câteva zile mai târziu, Unirea Principatelor Române sau Micã Unire. În cadrul ceremoniilor dedicate acestui moment istoric, la Petroºani vor fi decernate trei titluri de cetãþean de onoare, unul fiind post-mortem. Unirea Principatelor Române, cunoscutã ca Mica Unire reprezintã unirea statelor Moldova ºi Þara Româneascã. Unirea este strâns legatã de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza ºi de alegerea sã ca domnitor al ambelor princi-
exclame cu voce tare, spre amuzamentul sãlii: „Bravo!”. „Sunt balerinã ºi dansez. Am 6 coregrafii în care exprim, prin dans, ceea ce se va întâmpla în urmãtorul act. Eu trec prin niºte faze de stare sufleteascã, de la fericire la tristeþe, apoi la ultima fazã în care nu mai pot. Sunt distrusã emoþional ºi fizic”, ne-a spus Alina Dinu, balerina ce a dansat în timpul schimbãrii decorului. Clasicismul piesei a atras publicul ca un magnet la aceastã premierã ce o are în rol principal pe managerul teatrului Nicoleta Bolcã, dar actorii, aºa cum vã spuneam, au fost zgârciþi în declaraþii, pentru cã ne-au aºteptat sã îi aplaudãm la scenã. ªi Richard Balint ºi Alexandru Dobinciuc vin pentru prima datã pe aceastã scenã, la Petroºani, iar cel care a jucat rolul principal masculin Armand Duval, n-a vrut sã facã dezvãluiri
pate la 5 ianuarie 1859 în Moldova ºi la 24 ianuarie 1859 în Þara Româneascã. La Petroºani acest moment istoric va fi marcat în data de 27 ianuarie “Ziua Unirii la Petroºani va avea loc puþin devansat, sensul cã ceremonia aferentã acestei zile importante, va
înainte de premierã, dar a lãsat o umbrã de narcisism sã rãzbatã dincolo de personaj. „Aºtept sã vinã pentru spectacolul propriu-zis. Sã vinã ca sã trãiascã alãturi de noi ºi ca sã vadã ceva frumos, în afarã de mine”, a spus Alexandru Dobinciuc. Pentru cã cererea a fost una foarte mare, piesa se va juca ºi în data de 7 februarie. În aceastã stagiune, care a început ceva mai devreme ca de obicei, actorii de la Petroºani ne promit un numãr record de premiere. O parte dintre ele s-au succedat uluitor de repede la finele anului trecut, când am avut o premierã pe lunã ºi cel puþin încã una la piesele pentru copii. Vor fi în total 23 de premiere, iar cea de la finele sãptãmânii trecute, „Dama cu camelii”, ce o are în rolul principal pe managerul teatrului, Nicoleta Bolcã, a fost, cea mai aºteptatã. Diana MITRACHE
avea loc marþi 27 ianuarie, când va fi o ceremonie mai specialã, vor fi acordate trei titluri de cetãþean de onoare a municipiului Petroºani ºi de asemenea mai multe medalii ProUrbe ºi va fi ºi un spectacol oferit de elevii ºcolilor ºi liceelor din municipiul Petroºani precum ºi de o trupã de actori de la teatrul ID Sârbu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Primul pas important pe calea înfãptuirii statului naþional unitar român a fost fãcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI Încep noi Primar al Municipiului Lupeni ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru marþi 27 ianuarie 2015, ora 13,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI:
8 – Proiect de hotãrâre nr. 8/2015 privind propunerea Consiliului local al Municipiului Lupeni cu privire la acordarea calificativului performanþelor profesionale individuale ale domnului Jr. Marius Claudiu Bãloi, Secretar al Municipiului Lupeni, pentru perioada ianuarie – decembrie 2014. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
1 – Proiect de hotãrâre nr. 1/ 2015 privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014 pentru finanþarea cheltuielilor secþiunii de dezvoltare. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
9 – Proiect de hotãrâre nr. 9/2015 privind aprobarea tarifelor pentru exploatarea domeniului schiabil Straja Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
2 – Proiect de hotãrâre nr. 2/ 2015 privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2015 a sumei de 30.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 3/ 2015 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 64/ 2007 privind aprobarea concesionãrii prin negociere directã a terenurilor ocupate de construcþii cu destinaþia de garaje. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 4/2015 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 100 / 18 decembrie 2014 privind aprobarea unui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren). Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 5/2015 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 48/ 30 iunie 2014 privind concesionarea imobilului Clãdire Industrialã PT 18 situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi a terenului aferent în suprafaþã de 183 m2 înscrise în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 respectiv în CF vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 6/2015 privind aprobarea programului de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local executate în anul 2015 cu beneficiarii de venit minim garantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 7/2015 privind retragerea Consiliului local al Municipiului Lupeni din asociaþia "SALVITAL" Hunedoara. Iniþiator: Cornel Resmeriþã,
10 – Proiect de hotãrâre nr. 10/2015 privind avizarea planurilor de ºcolarizare pentru anul ºcolar 20152016 ale Unitãþilor de Învãþãmânt de pe raza Municipiului Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 11 – Raport privind activitatea asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav pentru anul 2014 – Serviciul Public Asistenþã Socialã. 12 – Diverse. Primar, Cornel RESMERIÞÃ
cursuri de calificare
D
e astãzi, în Petroºani, vor demara douã noi cursuri de calificare. Acestea sunt organizate de cãtre Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara, pentru
montatori tâmplãrie PVC ºi aluminiu, respectiv lucrãtori comerciali. Selectarea cursanþilor a fost efectuatã de cãtre reprezentanþii filialei din Petroºani a AJOFM. „Din 26 ianuarie vor demara, în Petroºani, douã noi cursuri de formare profesionalã. Pentru acestea am selectat deja persoanele participante. Cei care nu sunt înscriºi, la noi, ca ºi persoane doritoare de a urma un curs de califi-
În aºteptarea asfaltãrilor
L
ocuitorii Aninoasei aºteaptã, de ani buni, sã circule pe niºte drumuri cât de cât “europene”. Asta, þinând cont de condiþiile jalnice în care se prezintã ºi acum principala arterã de circulaþie rutierã, respec-
ANUNÞ
Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., Sucursala Divizia Minierã, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, anunþã organizarea
concursului pentru ocuparea a 65 de posturi vacante de muncitor necalificat subteran pentru locurile de muncã direct productive de la Punctul de lucru E.M. Livezeni. Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de 30 de zile. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare Minierã- Petroºani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de 10.02.2015 ora 8.00 ºi va consta într-o probã scrisã ºi una practicã. I. Condiþii de participare: - absolvent a minim 10 clase; - vârsta minimã de 18 ani; - sã fie apt din punct de vedere medical pentru muncã, în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut (activitatea de subteran); - fãrã antecedente penale. II. Acte necesare pentru participarea la concurs. - cerere tip care se completeazã la sediul S.C.E.H.S.A. Sucursala Divizia Minierã pe imprimatul care va fi pus la dispoziþie. - dosar plic; - copie act de identitate; - copie diplomã sau certificat ce atestã studiile absolvite; - adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut; - declaraþie pe proprie rãspundere din care sã rezulte cã nu a fost condamnat penal; - curriculum vitae (optional). Dosarul cu documentele necesare se va depune la
care pot sã ne contacteze ºi în continuare iar noi le vom oferi posibilitatea de recalificare sau formare profesionalã”, a declarat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Participarea ºomerilor la cele douã cursuri organizate din fonduri europene este gratuitã. În prezent, în estul Vãii Jiului, în Petrila ºi Petroºani sunt înregistraþi 700, respectiv 1.500 de ºomeri. Mircea Mircea NISTOR
tiv strada Libertãþii. Edilii locali susþin în acest timp, cã odatã cu îmbunãtãþirea vremii, se va trece la reamenajarea acestui drum dar ºi a strãzii Cãtãneºti sau a Drumului Naþional 666 B. Pentru acesta, o parte din fonduri vor veni de la consiliul judeþean iar restul de la bugetul local. Tot în acest an, urmeazã a fi asfaltate ºi 12 strãduþe laterale din localitate. Banii necesari acestor lucrãri vor veni de la Ministerul Dezvoltãrii ºi, parþial, din bugetul local. Mir cea NISTOR
sediul S.C.E.H.- S.A. - Sucursala Divizia Minierã din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Ad-tiv., în zilele de 26, 27, 28, 29, 30 ianuarie ºi 02 februarie 2015, între orele 9.00 -12.00. III. Concursul. Concursul se va desfãºura începând cu data de 10.02.2015 ora 8.00, la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare Minierã din Petroºani, str. Lunca nr. 60, urmând ca perioada de desfãºurare sã fie stabilitã în funcþie de numãrul candidaþilor înscriºi. Concursul pentru ocuparea posturilor vacante constã în susþinerea a douã probe ºi anume: 1. proba scrisã, care constã în completarea (timp stabilit - 5 minute) unor chestionare (nu necesitã bibliografie) care vor fi notate cu note de la 1 la 10; 2. proba practicã, care constã în – încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m în unitate de timp. Participanþii se vor prezenta la ambele probe cu actul de identitate ºi pentru proba scrisã cu instrument de scris. lV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor. Nota finalã a concursului reprezintã media aritmeticã a notei de la proba scrisã ºi a notei de la proba practicã. Pentru a fi declaraþi admiºi, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin nota 5 (cinci), la fiecare probã de concurs. Ocuparea celor 65 de posturi se va face în ordinea descrescãtoare a notei finale obþinute, nota minimã fiind 5 (cinci), calculatã cu douã zecimale. Validarea ºi afiºarea rezultatelor se va face în termen de 5 zile de la încheierea probei practice. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune la sediul S.C.E.H.S.A. - Sucursala Divizia Minierã în termen de 2 zile de la data afiºãrii. Analiza tuturor contestaþiilor ºi afiºarea rezultatului final al concursului se face în maxim 10 zile de la expirarea termenului de contestaþie. Regulamentul de desfãºurare al concursului va fi fãcut public, prin afiºare la sediile S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã ºi a punctelor de lucru Staþia de Salvare Minierã, E.M.Livezeni. Relaþii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã, Serviciul Resurse Umane Administrativ, telefon 0254506264 sau 0254506265.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Creditele în franci le-au distrus vieþile
pentru traiul de zi cu zie ºi pentru rambursarea creditului, iar acum trãieºte cu teama cã banca îi va lua casa ºi va ajunge, la bãtrâneþe, pe drumuri!
C
Î
Apartamente scoase la mezat „în numele” monedei elveþiene redintele în franci elveþieni, care trebuiau teoretic sã-i ajute sã treacã peste greutãþi, le-au distrus în cele din urmã bãncile. Bãnca a scos la vânzare proprietãþile datornicilor. Zeci de apartamente din Valea Jiului sunt scoase la vânzare de bãnci pentru a-ºi recupera creditele acordate în urmã cu câþiva ani, când alta era situaþia financiarã. Cei mai mulþi s-au împrumutat în franci, când moneda europeanã era cotatã la nici jumãtate faþã de cât este acum. Situate mai ales în carierul Aeroport din Petroºani, locuinþele sunt scoase la licitaþie la preþuri extrem de mici, dar nici aºa
cumpãrãtorii nu se înghesuie, aºa cã în multe dintre cazuri s-a ajuns la vânzare cu preþ redus cu 25 de procente faþã de cel iniþial. De exemplu, un apartament cu douã camere de pe strada Venus este scos acum la vânzare de banca ce a acordat creditul la nici 9.000 de lei, iar un altul în aceeaºi zonã se liciteazã cu un preþ ce porneºte de la 11.200 de lei. În schimb, o casã în zona Coloniei Petroºani este executatã silit de bancã pentru suma de 12.161 de lei, iar siteurile de specialitate sunt pline de anunþuri privind executarea silitã a datornicilor. Oameni care au ajuns în aceastã situaþie din cauza creºterii galopante din ultima perioadã a cotaþiei francului elveþian, ceea
ce i-a adus în imposibilitatea achitãrii ratelor. Maria B. Are 63 de ani ºi în 2008 a luat un credit în franci elveþieni. Locuieºte la parter, în Cartierul Aeroport, ºi inundaþiile din luna mai 2008 au lãsat-o fãrã agoniseala de o viaþã. Apa amestecatã cu mâl i-au distrus mobila, aparatura electrocas-
Poliþiºtii locali nu fac grevã
Î
n ciuda unor zvonuri apãrute în presa localã, poliþiºtii locali din Petroºani nu vor intra în grevã. Nici mãcar una a foamei deºi nemulþumirile lor existã ºi se referã la norma de hranã pe care trebuie sã o primeascã, din luna ianuarie, angajaþii Poliþiei Locale din România. De fapt, nu chiar toþi angajaþii pentru cã personalul contractual de pazã ºi funcþionarii publici au fost excluºi din legea referitoare la raþiile de hranã. „Aceastã normã de hranã se acordã în baza unei ordonanþe de Guvern (nr. 65/2014) conform cãreia poliþiºtii locali trebuie sã beneficieze de ea, cu începere de la la data de 1 ianuarie 2015. Chiar dacã, pânã în prezent, în Petroºani nu a fost stabilit nimic concret în ceea ce priveºte aceastã normã de hranã, nu ne pregãtim de nici un fel de miºcare de protest, mai exact spus grevã. Nu a fost, de altfel, niciodatã vorba sã declanºãm vreo
miºcare de protest referitoare la aceste drepturi. Este vorba despre un act normativ care urmeazã a se pune în aplicare, ºi în Petroºani, la fel ca ºi la celelalte primãrii din þarã. Aºa cum spune legea, prevederile acesteia vor fi aplicate ºi în cazul nostru deci, nici pe departe, nu avem vreun gând de a intra în grevã”, a declarat Dorel Neag, ºeful Poliþiei Locale Petroºani. Problema raþiei de hranã a poliþiºtilor locali din Petroºani va fi analizatã în ºedinþa de consiliu local din data de 29 ianuarie. Dacã proiectul de hotãrâre va fi aprobat în forma iniþialã, aceºtia ar urma sã primeascã câte 24 de lei pentru fiecare zi lucrãtoare a sãptãmânii dar nu ºi pentru sâmbete sau duminici, aºa cum prevede noua lege. Mir cea NISTOR
nicã, pereþii, abolut tot, iar despãgubirile acordate de autoritãþi au venit extrem de târziu, la luni bune distanþã. „Am împrumutat aproximativ 70 de milioane (n.r. lei vechi), cã nu mai aveam nimic în casã. Atunci rata era de 117 lei, acum a ajuns la aproximativ 350 de lei”, povesteºte femeia, care între timp a ieºit la pensie ºi dupã o viaþã de muncã statul o „recompenseazã” cu fix 350 de lei. A rãmas în urmã cu ratele, pentru cã pensia nu îi ajunge ºi
0735.183175
n creºtere alarmantã
Francul elveþian a crescut alarmant, iar veºtile de pe piaþa monetarã nu sunt deloc liniºtitoare. Cursul pentru francul elveþian anunþat vineri de Banca Naþionalã a României (BNR) a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al ºaselea maxim consecutiv în ultimele ºapte ºedinþei. Referinþa pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi. Cursul pentru francul elveþian anunþat de BNR a atins niveluri record joi ºi vineri în urmã cu douã sãptãmâni, dar ºi luni, miercuri ºi joi sãptãmâna trecutã, ca urmare a eliminãrii a plafonului minim impus de Banca Elveþiei pentru cursul franc/euro. Francul s-a apreciat puternic, dupã ce banca centralã a Elveþiei a decis joi sã renunþe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunþat de BNR ante-
rior deciziei Bãncii Elveþiei, francul se aflã în creºtere cu 22,5% faþã de leu. Patru bãnci au anunþat pânã acum diverse de sprijin pentru clienþii care au împrumuturi în franci. Astfel, Raiffeisen Bank reduce, începând de vineri, dobânda pentru clienþii cu credite în franci elveþieni, cu cinci luni înainte de termenele contractuale, Volksbank România va menþine pentru o perioadã de trei luni, pânã la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancã la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar OTP Bank România va reduce pentru trei luni marja de dobândã cu pânã la 1,5 puncte. Piraeus Bank va propune soluþii individuale pentru clienþii care au credite în franci elveþieni, care sã menþinã ratele lunare aferente împrumuturilor la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014. La nivel naþional, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveþieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la ºase bãnci. Car men COSMAN-PREDA
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna GHERGHEL. ANAMARIA GHERGHEL Luat cu necazul legat de tragedia morþii lui Neluþu Pantilimon, preºedintele C.S. Vulcan, am mai neglijat sãptãmâna trecutã câte un subiect programat pentru „Henþ cu mâna”. Dar nu le-am
uitat. Pe Anamaria Gherghel, acum o frumoasã domniºoarã de 21 de ani, o ºtiu de vreo opt ani, când am invitat-o împreunã cu antrenorul ei Didi Druncea, la una din
A
flãm ceea ce de fapt, intuiam: promovarea C.F.R.-ului clujean în vara lui 2004, antrenat atunci de Aurel ªunda, în Divizia „A”. Promovare în detrimentul Jiului, care nu poate obþine victoria (doar 0-0) cu Gaz Metan Mediaº la Petroºani, în faþa a peste 15.000 spectatori consternaþi. S-au vehiculat mai multe variante legate de un blat pornit de la Alin Simota, dar iatã ce citim în istoria C.F.R.-ului clujean, apãrutã într-o carte din 2007: „Pânã cu o etapã înainte înainte de final, CFR-ul reuºeºte sã recupereze 5 puncte, ajungând pe 2, imediat în spatele Jiului. Doar matematica mai þine cu ªunda: cu 3 puncte în meciul de acasã
ediþiile emisiunii tv „Arena”, pe care o tot plimb local de prin 1994 la televiziunile Vãii Jiului. Mi s-a pãrut extrem de politicoasã ºi atentã la tot ceea ce i se spune. Anii au trecut, Anamaria a progresat enorm în sportul practicat, fotbal-tenisul, reuºind sã se impunã acum cinci ani ca multiplã campioanã naþionalã
la toate probele, dublã campioanã mondialã în Turcia, iar un an mai târziu, 2011, triplã campioanã europeanã în Cipru. De atunci, steaua campioanei din Lupeni – nebãgatã în seamã de vreun for administrativ local –, componentã a echipei Comexim Lupeni, a tot urcat, fãcându-se sã se vorbeascã tot
Dezvãluiri
AFLÃM DUPÃ ZECE ANI...
frânã echipei petroºenene în lupta pentru promovare. Pânã la urmã, toþi cei care ºi-au dat mâna ºi-au atins odiosul obiectiv, lãsarea Jiului cu ochii-n soare ºi promovarea echipei C.F.R. Cluj.
cu Deva, clujenii sunt la mâna rezultatului de la Petroºani, unde Mediaºul, bine motivat financiar de Paszkany Arpad, are toate motivele – dar oare ºi puterea? – sã blocheze Jiul. (...) Prelungirile meciului de la Petroºani sunt ascultate la staþia de sunet a Stadionului CFR. Hei-rupul Jiului, dramati-
zat radiofonic de reporterul de la România Actualitãþi, coboarã sfinþii direct în Gruia.” Aºadar, încã o datã, quod erat demonstrandum. A fost o „colaborare” perfectã între conducerea Jiului de atunci ºi banii lui Arpad Paszkany cãtre Gaz Metan Mediaº care a muncit din greu sã punã
Un fost golgeter divizionar, antrenor la Retezatul Haþeg conducerea unui nou antrenor, Sorin Gheju (35 ani), cel care în tur a fost antrenor secund la divizionara de Liga a II-a, F.C. Caransebeº.
ARPAD PASZKANY (finanþator CFR Cluj) ºi OVIDIU SABÃU (antrenor Gaz Metan Mediaº) au colaborat foarte bine în 2004 la prãbuºirea Jiului
Gheju nu este altul decât fostul golgeter al Diviziei „B” de acum 6-7 ani, titlul obþinut de trei ori în Seria a 2-a, de asemenea fost component la „Poli” Timiºoara ºi sub comanda lui Rãzvan Lucescu, la F.C. Braºov. Secundul acestuia va fi Nelu Gavriluþi,
SORIN GHEJU, noul antrenor-jucãtor al Haþegului
U
Pânã la urmã s-a dovedit o treabã inspiratã, C.F.R. Cluj devenind în timp una din cele mai redutabile echipe româneºti, cu rezultate excelente în cupele europene, iar Jiul a fost plimbatã de acelaºi nehotãrât Alin Simota prin toate diviziile posibile, pânã la aruncarea la coºul de gunoi a istoriei...
ALIN SIMOTA, finanþatorul Jiului în 2004 a lãsat multe semne de întrebare legat de acel meci cu Gaz Metan Mediaº
Fotbal. Pregãtiri
ltima clasatã în turul Ligii a IV-a Hunedoara, dar în acelaºi timp campioana en
mai mult despre ea. Anamaria Gherghel se aliniazã de-acum celor mai reprezentative sportive din Valea Jiului din ultimii 10-12 de ani – Elisabeta ªanta, Simona Bãncilã, Laura Gavriliuc, ªtefania Stãnilã, Bianca Becze –, demonstrând încã o datã cã izvorul de valori de aici încã nu a secat.
titre, Retezatul Haþeg, pare a fi pe drumul redresãrii. Echipa s-a reunit pe 22 ianuarie sub
PETRE BASARABÃ (investitor) si VIOREL DEMIAN (viceprimar), umãr la umãr pentru redresarea echipei Retezatul Haþeg
fostul principal din tur. Retezatul Haþeg are un puternic consiliu de administraþie, avându-l ca preºedinte pe viceprimarul Viorel Demian (clubul are patru secþii: fotbal, judo, handbal, tir cu arcul), preºedinte al secþiei de fotbal fiind Doru Ghenciu, din respectivul consiliu fãcând parte ºi câþiva investitori, Adi Huniade, Marinel Feder, Petre Basarabã, Valeriu Babãu. La întâlnirea de joi, 22 ianuarie, s-a stabilit un lot de 18 jucãtori, printre noutãþi fiind Ov. Barbone (Zãvoi), Ionuþ Damian (Glâmboca), Nicuºor Caia (Metalul Oþelu
Roºu), Tomoni (Cetate Rãchitova) ºi portarul Cimporescu (Dacia Orãºtie). Conducerea haþeganã se afla în tratative ºi cu alþi jucãtori.
Tânãrul golgeter al Rãchitovei, TOMONI, din acest retur revine la Retezatul Haþeg
Paginã realizatã de Genu TUÞU