Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 781
Cronica Vãii Jiului Joi, 22 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
S-a sinucis înainte de majoratul fiului
Evaluare la Universitatea din Petroºani nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a fost evaluatã în urmã Icu cinci ani de zile ºi a primit calificativul
maxim. În funcþie de rezultatul analizei din luna martie a.c., depinde ºi finanþarea de la bugetul statului pe care o va primi instituþia din Petroºani. Agenþia Românã pentru Asigurarea Calitãþii în Învãþãmântul Superior, instituþie subordonatã Ministerului Educaþiei, va face o analizã la Universitatea din Petroºani, evaluare în urma cãreia va stabili la ce nivel se situeazã instituþia din Petroºani. Reprezentanþii Universitãþii s-au pregãtit pentru verificare ºi nu concep sã nu obþinã gradul maxim de încredere. „Acum s-au fãcut dosarele, evaluarea efectivã va fi în luna martie, însã noi a trebuit sã pregãtim documentele ºi sã le trimitem la Bucureºti. Apoi va veni o comisie pentru evaluarea Universitãþii, dar ºi a specializãrilor care au termenul scadent. Am ºi eu douã specializãri supuse evaluãrii, Maºini ºi Echipamente Miniere ºi Instalaþii ºi Echipamente de Proces. Comisia de evaluare ne dã numãrul de locuri bugetate, iar pentru cele douã specializãri eu sper sã obþinem 120 de locuri, respectiv 60 de locuri finanþate de la buget pentru fiecare specializare. Sunt secþii cu tradiþie, au fost acreditate pânã acum ºi suntem pregãtiþi. Avem toate condiþiile pentru acreditarea lor, laboratoare dotate, cadre specializate cu doctorat în domeniu”, a declarat, Dr. Radu Sorin, directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi din Universitatea Petroºani. La ultima evaluare instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani a obþinut calificativul „grad ridicat de încredere”, nota maximã pe care agenþia o poate acorda. Maximilian GÂNJU
Preºedintele CS Vulcan Ioan Pantilimon:
„NU SUNT UN LAª!”
A
ncheta în cazul sinuciderii lui Ioan Pantilimon, fost consilier la Vulcan ºi preºedinte al Clubului Sportiv din localitate, a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Asta pentru cã omul era implicat în câteva procese, fiind reclamat ºi la DNA. Trupul fãrã viaþã a fost luat de la morgã chiar miercuri, când fiul sãu a devenit major. >>> PAGINA A 3-A
Consilierii locali cautã soluþii pentru Parâng onsilierii locali de la Petroºani cautã C soluþii pentru optimizarea transportului cu teleskiurile din staþiunea montanã Parâng. Pe viitor aceºtia au în vedere implementarea unui sistem pe bazã de abonament care sã includã accesul la toate aceste instalaþii, fãrã ca turistul sã fie nevoit sã plãteascã pentru fiecare în parte. “Trebuie sã avem în vedere sã gãsim o formã unitarã ºi când spun asta mã refer la situaþia destul de delicatã a schiorului care trebuie sã aibã bani în buzunar pentru a plãti pentru fiecare instalaþie în parte. Mai mult decât atât
în momentul de faþã suntem în postura de a crea un ambuteiaj la pilonul 17 ºi anume faptul cã TS 3 va duce un numãr foarte mare de doritori de schi în timp ce vechiul telescaun nu poate prelua de la pilonul 17. Acolo va
trebui sã vedem sã discutãm ºi cu dl. Marica dacã ar putea intra ºi el într-o combinaþie sã descongestionãm zona Pilonului 17”, spunea consilierul local Petre Drãgoescu, într-una din ºedinþele consiliului local de la finalul anului trecut. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a subliniat cã este în plan de ceva timp aceastã mãsurã, însã are în vedere ºi achiziþionarea unui nou ratrak. “Pe viitor va trebui sã facem cu siguranþã acest
lucru, nu numai pentru pârtia Euro Parâng ci ºi cu teleschiul care existã de la “Cãsuþa din Poveºti” pânã la pârtia Euro Parâng ºi cu teleschiul de la ªcoala Sportivã. Vreau sã vã spun de pe acum cã avem în intenþie, am discutat cu colegii care se ocupã de proiect, achiziþionarea a încã unui ratrak, care probabil îl vom închiria, deoarece cel existent, în prezent, nu va face faþã sã batã toate pârtiile într-o noapte, aºa cum ar fi nevoie”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, în cadrul
aceleiaºi ºedinþe. Anul trecut, a fost dat în folosinþã noul telescaun TS 3 care are punctul de plecare în zona Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”. Telescaunul TS3 are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºi deserveºte atât persoanele care viziteazã masivul Parâng cât ºi schiorii care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi 2B. TS3 are o lungime de 2,2 km, fiind deservit de un numãr de 74 de scaune a câte patru locuri fiecare. Monika BACIU
2 Actualitate
C
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
CEH achitã doar salariile la SNÎMVJ
omplexul Energetic Hunedoara s-a achitat de salariile angajaþilor de la societatea neviabilã.
Datoriile entitãþii energetice faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului sunt de aproximativ 40 de milioane de lei, iar luna aceasta au fost fãcute plãþi doar pentru salariile angajaþilor. “De la începutul anului au fost achitate salarile în data de 15, urmând ca în perioada imediat urmãtoare sã se facã demersul pentru obþinerea banilor pentru
chenzina I ºi stopajul la sursã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. În tot acest timp, minerii de la unitãþile neviabile lucreazã suplimentar pentru a asigura cantitatea de cãrbune pentru Complexul Energetic Hunedoara.
“În ceea ce priveºte producþia, de la începutul anului avem o producþie liniarã ºi constantã, am ajuns la o medie de 2204 tone pe zi, vorbim de zilele lucrãtoare. La Cerinþa Complexului Energetic Hunedoara am lucrat în zilele de 3 ºi 4, 10 ºi 17 unde am dat 1500
“Nu suntem noi de vinã pentru mineriade” P
ensionarii mineri din Valea Jiului sunt revoltaþi pe motiv cã au rãmas fãrã anumite drepturi. Aceºtia au trudit o viaþã întreagã în subteran, fãrã a avea vreo siguranþã, iar acum aceºtia au rãmas fãrã gratuitãþile la energia electricã. Foºtii ortaci pun totul pe seama mineriadelor care au degradat imaginea Vãii Jiului.
“Ne afecteazã foarte mult. Anul trecut am fost o delegaþie formatã din pensionarii din asociaþia noastrã la Bucureºti. Domnul Oprea ne-a primit ºi ne-a promis, ºi-a dat cuvântul cã se þine de cuvânt, dar gratuitãþile noastre începând din anul acesta nu mai sunt. De ce noi minerii, trebuie sã suferim atâta, sã ne spunã. Nu suntem noi de vinã cã am fãcut mineriade, sã îl întrebe pe domnul Iliescu cã el a chemat minerii la Bucureºti. Am discutat ºi cu doamna Rovana Plumb ºi nimic din
ce am discutat aici nu s-a rezolvat. Când a fost aici am întrebat-o de grupa specialã de muncã ºi nu ne-a dat niciun rãspuns. Acum doamna Rovana Plumb a vorbit ºi ne-a scos din lege ºi a bãgat grefierii ºi diplomaþii. Munca unui grefier se comparã cu munca unui miner?”, spune un fost miner. În timpul campaniei electorale foºtii ortaci au fost amãgiþi cu promisiuni care au venit din partea cabinetului Ponta. Încolonaþi, miniºtrii cabinetului au fost însoþiþi de diferiþi parlamentari ai judeþului, vizibili doar în campanii electorale, aceºtia fãcând diferite promisiuni care nu ºi-au gãsit rezolvare. Acum cã au trecut alegerile ei cer demisia Guvernului Ponta. “Ne-au promis multe ca oamenii sã îl voteze pe Ponta, dar nu s-a votat Ponta, dar nici de promisiuni nu se þin. Erau 3000 de KWh ºi aveam trei bonuri de cãrbune care de doi ani nu le-au mai dat. Am muncit foarte
greu, noi nu cerem pomanã, dar drepturile noastre care le-am avut sã le primim”, a spus un alt pensionar. Alþi foºti mineri se considerã discriminaþi. Ei spun cã în legea pensiilor, la grupele speciale de muncã sunt încadraþi ºi acrobaþii. “La Legea pensiilor
E oficial! Gerom nu mai cere insolvenþa CEH
G
erom Internaþional a depus pe rolul Tribunalului Hunedoara cererea prin care solicitã anularea actului administrativ. Mai exact este vorba de retragerea procedurii de insolvenþã. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanþei în data de 12
sunt trecuþi minerii, sondorii, jonglerii, dansatorii, balerinii, cântãreþii de operetã, acrobaþii, cãlãreþii. Ne nemulþumeºte pentru cã e discriminare. Noi ca foºti mineri suntem trecuþi în cartea de muncã la grupã specialã, dar la pensii nu e grupã specialã”, a spus un alt pensionar miner. În momentul de faþã, conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cautã soluþii pentru a rezolva aceastã problemã. În Valea Jiului sunt în jur de 10 mii de pensionari minieri. Începând din acest an ei nu mai beneficiazã de gratuitãþi la energia electricã. Monika BACIU ianuarie anul curent, însã pânã în prezent magistraþii nu au stabilit un termen de judecatã. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit cãtre Gerom Internaþional undeva la peste 4 milioane de lei. Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc suma de 150 de milioane de lei. La data de 31 septembrie, 2014, societatea avea datorii cãtre terþi în valoare de 152.478.671, dintre care cea mai mare datorie este faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, în sumã de 43.358.314 de milioane de lei. Monika BACIU
de tone pe aceste zile suplimentare lucrate. Menþinem colaborarea cu Complexul Energetic Hunedoara astfel încât sã asigurãm resursele energetice atât pentru termocentrala Paroºeni cât ºi pentru Mintia”, a mai subliniat sursa citatã. Pentru a-ºi recupera datoriile, cei de la societatea de închideri au acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
S-a sinucis înainte de majoratul fiului
Preºedintele CS Vulcan Ioan Pantilimon:
„NU SUNT UN LAª!” A
ncheta în cazul sinuciderii lui Ioan Pantilimon, fost consilier la Vulcan ºi preºedinte al Clubului Sportiv din localitate, a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Asta pentru cã omul era implicat în câteva procese, fiind reclamat ºi la DNA. Trupul fãrã viaþã a fost luat de la morgã chiar miercuri, când fiul sãu a devenit major. Preºedintele CS Vulcan ºi-ar fi explicat gestul extrem în agenda personalã descoperitã de anchetatori în autoturismul sãu. Fostul consilier PSD Ioan Pantilimon, preºedintele Clubului CS Vulcan a fost gãsit marþi spânzurat. Trupul fãrã viaþã al omului a fost zãrit de câþiva oameni atârnând sub tribunã. Potrivit poliþiºtilor care s-au dus la faþa locului, acum încep cercetãrile pentru a stabili exact ce s-a petrecut acolo, iar cazul a fost preluat de procurori. Oamenii
legii nu au admis cã acesta ar fi lãsat vreun bilet, care sã fi justificat gestul. „Cercetãrile se efectueazã de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. În cauzã noi am stabilit cã nu sunt suspiciuni de omor, sau alte fapte de naturã penalã. Eu nu am cunoºtinþã despre existenþa vreunui astfel de bilet de adio”, a precizat Mugurel Teodosiu,
comandant adjunct la Poliþia Vulcan. Situaþia este însã alta, iar “Neluþu” cum îl alintau apropiaþii ºi prietenii ar fi lãsat totuºi un bilet de adio în care îi îndruma pe poliþiºtii cãtre autoturismul sãu, unde se afla o agendã în care îºi explica în amãnunt motivele pentru care a recurs la gestul extrem. Fostul ºef al CS Vulcan, spun unele
surse, s-ar fi adresat în primele rânduri familiei, însã sunt ºi alte mãrturii care ar explica motivele pentru care
ºi-a luat viaþa. Neluþu Pantilimon ºi-ar fi început scrisoarea de adio cu cuvintele: „Nu sunt un laº!” Înscrisurile lãsate de fostul preºedinte al CS Vulcan au ajuns la procurorii care ancheteazã acest caz, deºi cercetarea de la faþa locului a stabilit cã este vorba de o sinucidere. Totuºi, mãrturia din agenda personalã ar putea duce la conturarea unor alte dosare penale. Apropiaþii lui spun cã era o persoanã cu demnitate ºi n-ar fi putut concepe ca numele sãu sã fie murdãrit de terþe persoane. Ion Pantilimon a fost descoperit spânzurat sub tribuna stadionului municipal din Vulcan, marþi, în jurul orei 15.00, de cãtre un localnic. Bãrbatul a cerut ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, însã echipajul medical al
SMURD n-a mai putut face nimic pentru a-l salva. Ioan Pantilimon era cercetat anul trecut de ANI pentru o presupusã incompatibilitate, dupã ce a fost în acelaºi timp, ºi consilier local ºi preºedinte al Clubului Sportiv Vulcan. Mai mult, colegii sãi de la Club l-ar fi dat pe mîna DNA pentru o sumã importantã de bani pe care nu ar fi investit-o în fotbal. Trupul fãrã viaþã al consilierului a fost adus de la morgã chiar în ziua în care fiul sãu împlinea 18 ani. Colegii lui nu înþeleg cum i-ar putea fi acestuia alãturi ºi pe pagina sa de Facebook îi scriu ºi La mulþi ani ºi Condoleanþe. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
Palatul din INCOMPATIBIL. Mandatul lui Mircea Ioan Moloþ a ajuns la final prin Lupeni, încurcat de decizia Înaltei Curþi de Casaþie Mircea Ioan Moloþ a ircea Ioan Moloþ îºi pierde mandatul de dosarul lui atacat decizia ANI, iar M preºedinte al Consiliului Judeþean procesul a ajuns în faza de Hunedoara ca urmare a sentinþei pronunþate recurs pe rolul Înaltei Curþi Moloþ de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. de Casaþie ºi Justiþie, iar Astfel, judecãtorii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au respins, miercuri, recursul declarat de Mircea Ioan Moloþ ºi au menþinut decizia de incompatibilitate pronunþatã în urmã cu mai bine de un an de Curtea de Apel Alba Iulia. Pe de altã parte, instanþa a respins ca nefondate cererile de interventie accesorie formulate de Sindicatul Naþional Solidaritatea ºi Asociaþia Civicã Dreptatea. Agenþia Naþionalã de Integritate a stabilit cã Mircea Ioan Molot a fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, deoarece a deþinut, simultan, atât funcþia de preºedinte al
Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, cât ºi pe cea de preºedinte al Adunãrii Generale a Acþionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în AGA la SC Drumuri ºi Poduri SA Deva.
sentinþa este definitivã. Totuºi, surse juridice vorbesc despre faptul cã ar mai putea exista o portiþã legalã prin care Mircea Moloþ sã îºi termine mandatul în fruntea CJ Hunedoara, respectiv o cale extraordinarã de atac. În cazul în care sunt îndeplimite condiþiile legale, se poate ajunge la o rejudecare a procesul pe cale extraodinarã, iar sentinþa pronunþatã iniþial va fi suspendatã pânã la finalizarea noului proces. Oricum, la ora actualã, Mircea Ioan Moloþ este suspendat din funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara, ca urmare a dosarului constituit de DNA, în care este cercetat în stare de arest la domiciliu pentru presupuse fapte de corupþie Car men COSMAN-PREDA
L
ucrãrile la Palatul Cultural din Lupeni sunt finalizate, însã, mai sunt detalii pe care administraþia localã nu le poate finaliza.
Totul din cauzã cã firma care a construit totul mai are de fãcut câteva amenajãri, însã, nu poate din cauza procesului în care este implicat Mircea Ioan Moloþ. Dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenþã cuprinde ºi numele firmei care a reabilitat Palatul Cultural din municipiul Lupeni ºi Cornel Resmeriþã, primarul din localitate sperã sã se finalizeze totul pânã la termenul limitã din primãvarã. „În momentul de faþã nu îmi permit sã vorbesc cu constructorul, fiindcã este într-o situaþie delicatã. Ar mai fi de scos la licitaþie mobilierul, adicã scaune ºi tot ce înseamnã mobilier, iar eu nu pot lua legãtura cu con-
structorul. În momentul când reluãm legãtura cu acesta, vom face licitaþia finalã. Un lucru, însã, este clar, nu ne permitem sã depãºim luna aprilie, pentru cã la sfârºitul lunii trebuie sã fie gata sub orice formã”, a precizat Cornel Resmeriþã. Investiþia va fi inauguratã, cel mai probabil în luna mai, dar pânã atunci este de aºteptat ca firma constructoare sã poatã finaliza interiorul. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
DN 7A se închide în martie Administraþia de la Petroºani va
despãgubi localnicii pentru pagubele produse de atacul lupilor!
F
amilia care a rãmas fãrã 19 oi dupã ce lupii au dat atacul într-un cartier de case de la marginea municipiului Petroºani va fi despãgubitã de Ministerul Mediului. De asemenea, oficialii Primãriei Municipiului Petroºani cautã soluþii pentru a-i ajuta pe oamenii care au avut de suferit.
D
rumul dintre Jieþ ºi Petroºani, pe porþiunea în care s-a surpat se va închide în martie. Specialiºtii au gãsit soluþia tehnicã, dar aºteaptã vremea favorabilã, ca sã înceapã lucrãrile de consolidare. Pânã atunci se va circula, dar cu restricþii de tonaj. Porþiunea de drum este într-o continuã eroziune ºi asta au vãzut ºi specialiºtii de la drumuri. Aceºtia au fost la faþa locului, ca sã vadã dacã se impun ºi alte restricþii, iar cel mai probabil, artera rutierã va fi închisã pentru lucrãri din primãvarã. Asta pentru cã acum e prea frig pentru astfel de reabilitãri. „Am constatat cã alunecãrile de teren au continuat. Se pare cã nu se întrerupe fenomenul. Vreau sã informãm cetãþenii ºi sã ºtie toatã lumea cã este fãcut proiectul. Soluþia tehnicã este.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
Nu se poate lucra acum. Noi am discutat cu dirigintele de ºantier ºi cu conducerea regionalei, încercãm ca din martie sã înceapã de urgenþã lucrãrile. Vom limita tonajul la 3,5 t pe aceastã porþiune. Sunt ºi transportatori, dar au o variantã de ocolire în aceastã perioadã”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Drumul este afectat din cauza alunecãrilor de teren ºi asta se vede acum ºi cu ochiul liber. Terasamentul a luat-o la vale anul trecut în perioada Paºtelui ºi de atunci surparea s-a accentuat vizibil. Din primãvarã vor începe reparaþiile necesare ºi atunci circulaþia va fi întreruptã pe acest tronson. Diana MITRACHE
Potrivit reprezentanþilor din cadrul Primãriei Petroºani, valoarea despãgubirilor nu a fost încã stabilitã, însã cu siguranþã vor fi acordate pãgubiþilor. „S-a discutat cu Asociaþia de Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv ºi s-a întrunit comisia din care face parte un reprezentant al Primãriei, un rerprezentant al Asociaþiei, unul de la Protecþia Mediului ºi unul de la Inspectoratul Silvic Teritorial Deva. S-a
Lupeni: 1.700 de racorduri la gaz
U
n numãr de 1.700 de apartamente vor fi racordate în zilele urmãtoare la reþeaua de gaz din Lupeni. Primarul Cornel Resmeriþã a finalizat toate demersurile necesare ºi pânã vineri totul va fi gata.
întocmit procesul verbal ºi s-a fãcut evaluarea propriu – zisã, urmeazã ca cei de la AJVPS sã ne comunice punctul de vedere în sensul stabilirii cuantumului despãgubirilor pentru oameni”, au declarat reprezentanþi ai Primãriei municipiului Petroºani. Aceºtia au precizat cã este vorba despre o singurã familie, cãreia lupii i-au omorât 19 oi. ªi municipalitatea cautã acum soluþii legale de a-i ajuta pe oameni.
Mai multe blocuri turn din centrul municipiului Lupeni vor fi racordate în urmãtoarele zile la reþeaua de gaz metan. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni spune cã a fãcut toate demersurile ºi cã acum oamenii sunt ca ºi racordaþi. „Luni ºi marþi am fost la Târgu Mureº pentru a lua expertiza tehnicã pe gaz metan. Mai avem 1.700 de aparta-
Cartierul unde lupii dau atacul este la marginea Petroºaniului, mai sus de Liceul de Informaticã, iar oamenii povestesc cã lupii le-au sfâºiat mioarele ºi le-au speriat caii ºi câinii. Localnicii au spus cã în aceastã iarnã mai muzlt decât oricând se tem sã mai iasã din case, pentru cã sãlbãticiunile nu se retrag dupã ce dau atacul, ci rãmân pânã spre dimineaþã în zonã, când oamenii trebuie sã plece la lucru. Localnicii de pe strada Slãtinioara au mai trecut printr-o situaþie similarã în toamnã, când urºii au dat atacul. Din pãcate, însã, chiar dacã fiarele au sfâºiat trei cai, pentru atacurile respective nu se pot da despãgubiri. Caii au fost lãsaþi sã pascã liberi ºi nu a fost asiguratã paza lor, au mai precizat reprezentanþii primãriei. Car men COSMAN-PREDA
mente în care trebuie sã introducem gazul metan. Joi, la orele 10,00, se va face recepþia. De vineri, oamenii vor putea sã meargã cu dosarele la distribuitorul de gaz, pentru racordare. Sunt sigur cã aceasta se va finaliza în câteva sãptãmâni.”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Mai mult, primarul spune cã în zilele acestea face recepþia lucrãrilor ºi apoi totul este gata. În municipiul Lupeni, racordarea la reþeaua de gaz s-a fãcut în mai mulþi ani, pentru cã din lipsa fondurilor, lucrãrile au fost mai mereu amânate. Acum, însã, 1.700 de apartamente vor fi racordate la acest sistem ºi oamenii vor avea o nouã alternativã la încãlzirea centralizatã. Diana MITRACHE
Cad bolovani în Defileul Jiului! V
remea mai caldã pune în pericol circulaþia pe Defileul Jiului. Din cauza topirii zãpezilor, dupã graniþa cu municipiul Petroºani, mai mulþi bolovani au blocat miercuri dimineaþã traficul rutier. Responsabilii de la drumuri au intervenit prompt ºi spun cã vor cãuta toate zonele nevralgice, pentru cã surpãrile se petrec acolo unde nu au fost montate plase.
Dezgheþul provocat de încãlzirea vremii în ultima perioadã, au pus în pericol ºoferii care au tranzitat miercuri dimineaþã Defileul Jiului. Mai mulþi bolovani au ajuns pe carosabil, iar doar o
minune a fãcut ca nicio maºinã sã nu fie surprinsã. Evenimentul s-a produs în zona judeþului Gorj, dar cei de drumuri spun cã singurele zone sigure sunt cele în care s-au montat plase pe versanþi.
„Pe DN 66, la km 116 +400m este o zonã cu cãderi de pietre. Nu sunt foarte mari, dar sunt totuºi cãderi. În zona unde au fost montate plasele ºi barierele, nu mai este nici un fel de problemã, dar aici încã nu s-au
montat, pentru cã drumul este încã în lucru. Patrulãm ºi facem revizia drumului, la fel ºi constructorul”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Cei de la drumuri, care pun incidentele de acest fel pe seama vremii ºi a lucrãrilor, fac acum un apel cãtre ºoferii care trec prin aceastã zonã. „Ori de câte ori sesizeazã obstacole în drum sã se opreascã fie la drumuri, fie la ISU, sã ne
anunþe. Nu suntem nici noi în permanenþã pe drum” , a mai spus ºeful CNADR din districtul Gorj. Drumarii se aºteaptã
ca astfel de incidente sã mai aibã loc ºi în zilele urmãtoare ºi avertizeazã ºoferii sã fie prudenþi. Diana MITRACHE
Cinema Cultural, reînvie la Lupeni A
Taxele rãmân la fel, la Vulcan T
axele ºi impozitele locale au rãmas la fel la Vulcan. Contribuabilii din municipiul Vulcan nu vor plãti mai mult la serviciul de taxe ºi impozite locale.
Hotãrârea a fost aprobatã de consilierii locali cu unanimitate de voturi. Primarul Municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a precizat faptul cã la ultima ºedinþã a Consiliului Local Vulcan a fost adoptatã hotãrârea anualã privind taxele ºi impozitele locale. Primarul susþine cã a propus legislativului menþinerea pentru anul 2015 a aceluiaºi nivel al taxelor ºi impozitelor locale ca ºi în 2014. Anul trecut, la Vulcan gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale a fost undeva la 60 de procente. Acest fapt se datoreazã numãrului mare de localnici plecaþi la muncã peste hotare. Edilii locali sperã ca anul acesta numãrul celor care vor trece pe la ghiºeu sã creascã. (M.B)
ctivitãþile culturale reînvie la Lupeni. În primãvarã va fi inaugurat Palatul Cultural, iar în acest an vor putea începe lucrãrile de reamenajare a cinematografului Cultural. Oamenii din Lupeni cred cã acestea sunt cele mai bune veºti pe care le-au primit. Un cinematograf, dupã modelul celui modern deschis la Vulcan, va funcþiona ºi la Lupeni. Deocamdatã acesta se aflã la stadiul de proiect, dar oamenii cred cã este o veste bunã. „Avem nevoie de cinema aici. Da sigur, cum sã nu? Avem nevoie. Am avut cinema ºi restaurante ºi Palatul cultural cele mai frumoase. Dacã le reface e foarte bine”, a spus un bãtrân care ºi-a amintit cã zona centralã a municipiului era foarte populatã atunci când oamenii veneau la film. „E o instituþie culturalã ºi e ºi normal cã avem nevoie. Eu sunt pentru spectacol, pentru a merge la Palatul cultural care este gata, cã avem nevoie de
culturã”, ne-a spus un alt bãrbat, în timp ce un tânãr ne-a spus ºi el cum era atunci când venea la film. „Ar fi ceva frumos. Eu am prins cum era când rulau filme aici. Era ceva frumos pe vremuri! Nu pierdeam nici un film”, ne-a explicat el. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã acesta este un alt proiect ambiþios ºi le promite oamenilor din oraº încã o investiþie în culturã. „Pe lângã Palatul Cultural Muncitoresc, spre bucuria locuitorilor, zic eu, anul acesta
mai mult ca sigur, în varã sau la toamnã, vom începe lucrãrile pentru reabilitarea Cinematografului Lupeni. Proiectul l-am aprobat. Proiectarea ºi licitaþiile se þin de cãtre instituþiile statului ºi nu ne mai amãrãsc cu contestaþii”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Pentru cinematograf sunt alocaþi 25 de milioane de lei, iar la final, vom avea în Valea Jiului încã un cinema 3D, similar cu cel de la Vulcan, care merge foarte bine ºi produce bani. Diana MITRACHE
4 Actualitate
DN 7A se închide în martie Administraþia de la Petroºani va
despãgubi localnicii pentru pagubele produse de atacul lupilor!
F
amilia care a rãmas fãrã 19 oi dupã ce lupii au dat atacul într-un cartier de case de la marginea municipiului Petroºani va fi despãgubitã de Ministerul Mediului. De asemenea, oficialii Primãriei Municipiului Petroºani cautã soluþii pentru a-i ajuta pe oamenii care au avut de suferit.
D
rumul dintre Jieþ ºi Petroºani, pe porþiunea în care s-a surpat se va închide în martie. Specialiºtii au gãsit soluþia tehnicã, dar aºteaptã vremea favorabilã, ca sã înceapã lucrãrile de consolidare. Pânã atunci se va circula, dar cu restricþii de tonaj. Porþiunea de drum este într-o continuã eroziune ºi asta au vãzut ºi specialiºtii de la drumuri. Aceºtia au fost la faþa locului, ca sã vadã dacã se impun ºi alte restricþii, iar cel mai probabil, artera rutierã va fi închisã pentru lucrãri din primãvarã. Asta pentru cã acum e prea frig pentru astfel de reabilitãri. „Am constatat cã alunecãrile de teren au continuat. Se pare cã nu se întrerupe fenomenul. Vreau sã informãm cetãþenii ºi sã ºtie toatã lumea cã este fãcut proiectul. Soluþia tehnicã este.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
Nu se poate lucra acum. Noi am discutat cu dirigintele de ºantier ºi cu conducerea regionalei, încercãm ca din martie sã înceapã de urgenþã lucrãrile. Vom limita tonajul la 3,5 t pe aceastã porþiune. Sunt ºi transportatori, dar au o variantã de ocolire în aceastã perioadã”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Drumul este afectat din cauza alunecãrilor de teren ºi asta se vede acum ºi cu ochiul liber. Terasamentul a luat-o la vale anul trecut în perioada Paºtelui ºi de atunci surparea s-a accentuat vizibil. Din primãvarã vor începe reparaþiile necesare ºi atunci circulaþia va fi întreruptã pe acest tronson. Diana MITRACHE
Potrivit reprezentanþilor din cadrul Primãriei Petroºani, valoarea despãgubirilor nu a fost încã stabilitã, însã cu siguranþã vor fi acordate pãgubiþilor. „S-a discutat cu Asociaþia de Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv ºi s-a întrunit comisia din care face parte un reprezentant al Primãriei, un rerprezentant al Asociaþiei, unul de la Protecþia Mediului ºi unul de la Inspectoratul Silvic Teritorial Deva. S-a
Lupeni: 1.700 de racorduri la gaz
U
n numãr de 1.700 de apartamente vor fi racordate în zilele urmãtoare la reþeaua de gaz din Lupeni. Primarul Cornel Resmeriþã a finalizat toate demersurile necesare ºi pânã vineri totul va fi gata.
întocmit procesul verbal ºi s-a fãcut evaluarea propriu – zisã, urmeazã ca cei de la AJVPS sã ne comunice punctul de vedere în sensul stabilirii cuantumului despãgubirilor pentru oameni”, au declarat reprezentanþi ai Primãriei municipiului Petroºani. Aceºtia au precizat cã este vorba despre o singurã familie, cãreia lupii i-au omorât 19 oi. ªi municipalitatea cautã acum soluþii legale de a-i ajuta pe oameni.
Mai multe blocuri turn din centrul municipiului Lupeni vor fi racordate în urmãtoarele zile la reþeaua de gaz metan. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni spune cã a fãcut toate demersurile ºi cã acum oamenii sunt ca ºi racordaþi. „Luni ºi marþi am fost la Târgu Mureº pentru a lua expertiza tehnicã pe gaz metan. Mai avem 1.700 de aparta-
Cartierul unde lupii dau atacul este la marginea Petroºaniului, mai sus de Liceul de Informaticã, iar oamenii povestesc cã lupii le-au sfâºiat mioarele ºi le-au speriat caii ºi câinii. Localnicii au spus cã în aceastã iarnã mai muzlt decât oricând se tem sã mai iasã din case, pentru cã sãlbãticiunile nu se retrag dupã ce dau atacul, ci rãmân pânã spre dimineaþã în zonã, când oamenii trebuie sã plece la lucru. Localnicii de pe strada Slãtinioara au mai trecut printr-o situaþie similarã în toamnã, când urºii au dat atacul. Din pãcate, însã, chiar dacã fiarele au sfâºiat trei cai, pentru atacurile respective nu se pot da despãgubiri. Caii au fost lãsaþi sã pascã liberi ºi nu a fost asiguratã paza lor, au mai precizat reprezentanþii primãriei. Car men COSMAN-PREDA
mente în care trebuie sã introducem gazul metan. Joi, la orele 10,00, se va face recepþia. De vineri, oamenii vor putea sã meargã cu dosarele la distribuitorul de gaz, pentru racordare. Sunt sigur cã aceasta se va finaliza în câteva sãptãmâni.”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Mai mult, primarul spune cã în zilele acestea face recepþia lucrãrilor ºi apoi totul este gata. În municipiul Lupeni, racordarea la reþeaua de gaz s-a fãcut în mai mulþi ani, pentru cã din lipsa fondurilor, lucrãrile au fost mai mereu amânate. Acum, însã, 1.700 de apartamente vor fi racordate la acest sistem ºi oamenii vor avea o nouã alternativã la încãlzirea centralizatã. Diana MITRACHE
Cad bolovani în Defileul Jiului! V
remea mai caldã pune în pericol circulaþia pe Defileul Jiului. Din cauza topirii zãpezilor, dupã graniþa cu municipiul Petroºani, mai mulþi bolovani au blocat miercuri dimineaþã traficul rutier. Responsabilii de la drumuri au intervenit prompt ºi spun cã vor cãuta toate zonele nevralgice, pentru cã surpãrile se petrec acolo unde nu au fost montate plase.
Dezgheþul provocat de încãlzirea vremii în ultima perioadã, au pus în pericol ºoferii care au tranzitat miercuri dimineaþã Defileul Jiului. Mai mulþi bolovani au ajuns pe carosabil, iar doar o
minune a fãcut ca nicio maºinã sã nu fie surprinsã. Evenimentul s-a produs în zona judeþului Gorj, dar cei de drumuri spun cã singurele zone sigure sunt cele în care s-au montat plase pe versanþi.
„Pe DN 66, la km 116 +400m este o zonã cu cãderi de pietre. Nu sunt foarte mari, dar sunt totuºi cãderi. În zona unde au fost montate plasele ºi barierele, nu mai este nici un fel de problemã, dar aici încã nu s-au
montat, pentru cã drumul este încã în lucru. Patrulãm ºi facem revizia drumului, la fel ºi constructorul”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Cei de la drumuri, care pun incidentele de acest fel pe seama vremii ºi a lucrãrilor, fac acum un apel cãtre ºoferii care trec prin aceastã zonã. „Ori de câte ori sesizeazã obstacole în drum sã se opreascã fie la drumuri, fie la ISU, sã ne
anunþe. Nu suntem nici noi în permanenþã pe drum” , a mai spus ºeful CNADR din districtul Gorj. Drumarii se aºteaptã
ca astfel de incidente sã mai aibã loc ºi în zilele urmãtoare ºi avertizeazã ºoferii sã fie prudenþi. Diana MITRACHE
Cinema Cultural, reînvie la Lupeni A
Taxele rãmân la fel, la Vulcan T
axele ºi impozitele locale au rãmas la fel la Vulcan. Contribuabilii din municipiul Vulcan nu vor plãti mai mult la serviciul de taxe ºi impozite locale.
Hotãrârea a fost aprobatã de consilierii locali cu unanimitate de voturi. Primarul Municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a precizat faptul cã la ultima ºedinþã a Consiliului Local Vulcan a fost adoptatã hotãrârea anualã privind taxele ºi impozitele locale. Primarul susþine cã a propus legislativului menþinerea pentru anul 2015 a aceluiaºi nivel al taxelor ºi impozitelor locale ca ºi în 2014. Anul trecut, la Vulcan gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale a fost undeva la 60 de procente. Acest fapt se datoreazã numãrului mare de localnici plecaþi la muncã peste hotare. Edilii locali sperã ca anul acesta numãrul celor care vor trece pe la ghiºeu sã creascã. (M.B)
ctivitãþile culturale reînvie la Lupeni. În primãvarã va fi inaugurat Palatul Cultural, iar în acest an vor putea începe lucrãrile de reamenajare a cinematografului Cultural. Oamenii din Lupeni cred cã acestea sunt cele mai bune veºti pe care le-au primit. Un cinematograf, dupã modelul celui modern deschis la Vulcan, va funcþiona ºi la Lupeni. Deocamdatã acesta se aflã la stadiul de proiect, dar oamenii cred cã este o veste bunã. „Avem nevoie de cinema aici. Da sigur, cum sã nu? Avem nevoie. Am avut cinema ºi restaurante ºi Palatul cultural cele mai frumoase. Dacã le reface e foarte bine”, a spus un bãtrân care ºi-a amintit cã zona centralã a municipiului era foarte populatã atunci când oamenii veneau la film. „E o instituþie culturalã ºi e ºi normal cã avem nevoie. Eu sunt pentru spectacol, pentru a merge la Palatul cultural care este gata, cã avem nevoie de
culturã”, ne-a spus un alt bãrbat, în timp ce un tânãr ne-a spus ºi el cum era atunci când venea la film. „Ar fi ceva frumos. Eu am prins cum era când rulau filme aici. Era ceva frumos pe vremuri! Nu pierdeam nici un film”, ne-a explicat el. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã acesta este un alt proiect ambiþios ºi le promite oamenilor din oraº încã o investiþie în culturã. „Pe lângã Palatul Cultural Muncitoresc, spre bucuria locuitorilor, zic eu, anul acesta
mai mult ca sigur, în varã sau la toamnã, vom începe lucrãrile pentru reabilitarea Cinematografului Lupeni. Proiectul l-am aprobat. Proiectarea ºi licitaþiile se þin de cãtre instituþiile statului ºi nu ne mai amãrãsc cu contestaþii”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Pentru cinematograf sunt alocaþi 25 de milioane de lei, iar la final, vom avea în Valea Jiului încã un cinema 3D, similar cu cel de la Vulcan, care merge foarte bine ºi produce bani. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
Boalã întreagã, medicamente la jumãtate
M
edicamente la jumãtate, boalã întreagã. Sistemul medical românesc este unul bolnav, aflat în moarte clinicã. Pentru însãnãtoºirea acestuia nu s-au gãsit încã leacuri. Bolnavii sunt ºi ei mulþi cu afecþiuni dintre cele mai diverse care apeleazã la acest sistem în speranþa cã se vor însãnãtoºi, doar cã de multe ori aceºtia pleacã din spital mai bolnavi decât la momentul internãrii. Medicamentele lipsesc ºi asta o recunosc ºi medicii care încearcã sã facã din puþin mai mult. “În ceea ce priveºte medicamentele, cu
acestea ne aflãm într-o situaþie similarã cu anul trecut. Pentru bunã acoperire cu necesarul de medicamente ar trebui sã avem undeva la 3-3,5 milarde de lei pe lunã pentru aceste medicamente. Din pãcate la fondurile pe care le avem pentru a asigura ºi hranã ºi toate celelalte, ne putem
permite undeva la 1,5-1,8 milarde de lei lunar. Ca atare la început de lunã de obicei avem medicaþia completã iar în a doua jumãtate a lunii începem sã avem probleme. Oamenii în special medicaþia personalã ºi-o aduc de acasã, teoretic ºi în legislaþie aºa se specificã, pentru alte boli
asociate, ºi mai existã situaþii când oamenii trebuie sã îºi achiziþioneze”, a declarat medicul Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Într-un sistem medical caracterizat de albul halatelor nu se vede deocamdatã o razã de speranþã. Totul depinde de anumiþi factori, care de multe ori sunt subiectivi. “Îmbunãtãþirea situaþiei ar intra în discuþie în condiþiile în care se vã îmbunãtãþii contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri. Aici din pãcate nu mai depinde de noi, depinde de cei care stabilesc sumele primite pentru un caz rezolvat. Oricum un lucru care nu este foarte corect ºi ele-
Economii pe sãnãtate Mai puþini ºi mai sãnãtoºi
N
A
nul 2014 a fost unul dificil din punct de vedere financiar pentru unitatea medicalã din Petroºani. Au fost luate mãsuri nepopulare care au afectat salariaþii, însã reducerea cheltuielilor cu munca vie a contribuit la diminuarea datoriilor unitãþii medicale. Din 6 milioane de lei noi datorii, la nivelul anului 2012, au rãmas jumãtate. “Din punct de vedere financiar sîntem în continuare pe un trend descendent în ceea ce priveºte datoriile propri ale spitalului faþã de furnizori. Faþã de 60 de miliarde în 2012, la ora actualã sîntem undeva la 31 de miliarde. În ceea ce priveºte activitatea practic în ultimii trei ani cu foarte mici diferenþe ne
aflãm la acelaºi nivel cu undeva între 18.60019.000 de pacienþi externaþi pe internare continuã, undeva la 15.000 de pacienþi pe spitalizare de zi ºi ambulatoriu undeva la 100.000 de pacienþi pe an”, a declarat medicul Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Situaþia financiarã a unitãþii medicale s-ar putea ameliora, însã este nevoie de sacrificii, dar ºi de un contract mai benefic cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
umãrul foilor de boalã în rândul angajaþilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a scãzut anul trecut. Acest fapt se datoreazã ºi disponibilizãrilor care au avut loc în cadrul societãþii. „În anul anterior faþã de 2013 raportat avem o scãdere a numãrului de zile de foaie de boalã. Dacã în anul 2013 puteam vorbi de “În condiþiile în care lucrurile vor merge tot aºa ºi contractul cu Casa va fi la fel, lucrurile vor merge cu mari sacrificii atît din partea personalului cît ºi a pacienþilor. Dacã se vor îmbunãtãþii condiþiile contractuale problemele se vor rezolva mai uºor”, a mai subliniat managerul SUP. Anul trecut au fost reduse mai multe sporuri ale angajaþilor unitãþii medicale tocmai pentru a diminua datoriile. Monika BACIU
gant, din trei spitale de acelaºi grad din acest judeþ, Deva, Hunedoara ºi Petroºani, un spital din ia 1600 de lei pe caz rezolvat celelalte douã iau doar 1380 de lei. În contractul cu Casa sunt cuprinse 520 de paturi, respectiv 31 de paturi pe AÞI care sunt finanþate oarecum separat, dintr-un total de 657 ºi în cursul acestui an conform planului naþional de paturi pe perioada 2014-2017 urmeazã sã mai scadã pe total tara cu un numãr de 20.000 de paturi, acest lucru se va reflecta ºi asupra numãrului de paturi din judeþ”, a mai precizat sursa citatã. Existã riscul ca anul acesta numãrul de paturi care sunt în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri
un procent de 2,15 zile pe angajat pe an concediu medical, în anul 2014 avem un numãr total de 38.544 de zile de foaie de boala ceea ce corespunde a 1,73 zile pe salariat. Salariaþii noºtri ºi-au luat mai puþine zile de foaie de boala dar putem spune în aceeaºi mãsurã cã au fost ºi mai puþini având în vedere
de Sãnãtate sã fie redus la nivelul unitãþilor medicale ºi nici Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu face excepþie. “Dacã se va merge proporþional atunci vorbim de un numãr de 20-30 de paturi. Nu am o decizie luatã la nivel de judeþ sau la nivel de þarã, cert este cã în cursul acestui an urmeazã sã se întâmple acest lucru odatã cu încheierea noului contract pentru anul 2015”, a conchis managerul ªUP. Nu de puþine ori s-a întâmplat ca bolnavii sau aparþinãtorii acestora sã fie nevoiþi sã cumpere medicamente. Situaþia este cunoscutã, iar niciun responsabil al ministerului de resort nu face nimic. Monika BACIU
planurile de disponibilizare ale societãþii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. La nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului mai lucreazã undeva la 1700 de persoane. În prezent, la Mina Petrila lucreazã circa 500 de angajaþi, la Uricani, 500 de persoane, iar la exploatarea de huilã Paroºeni sunt aproximativ 700 de salariaþi. Conform programului de închideri stabilit de Comsia Europeanã, anul acesta ar mai trebui disponibilizaþi undeva la 700 de mineri. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
roblemele au Veºti bune pentru Retezat. Pãdurile P început încã din februarie 2014 din ariile protejate, refuzate “la export”!
R
eprezentanþii Agent Green anunþã veºti bune pentru Retezat, acolo de unde pãdurile au fost tãiate fãrã milã, deºi vorbim despre o arie protejatã. Astfel, potrivit reprezentanþilor Agent Green, la Viena a avut loc o întâlnire cu oficialii Holzindustrie Schweighofer. “Pãrþile au agreat sã formalizeze în cel mai scurt timp posibil angajamentul companiei prin care aceasta refuzã copacii din Parcuri Naþionale, precum ºi un sistem de trasabilitate, adicã traseul lemnului din pãdure pânã la produsul finit, prin care sã se facã dovada respectãrii deciziei luate. Urmãtorul pas va fi o întâlnire între Ministerul Mediului,
Holzindustrie Schweighofer ºi Agent Green pentru a pune bazele angajamentului”, au precizat reprezentanþii organizaþiei de mediu. De precizat cã Agent Greena fost înfiinþatã tocmai pentru a proteja munþii Retezat, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei. Ei sunt ºi cei care au scos la ivealã, în urma unei ample investigaþii masacrul pãdurilor, distrugerea Parcului Naþional retezat sub ochii indolenþi au celor
Plângeri penale pe numele hoþilor de apã
M
ai bine de 300 de dosare penale, pentru furt din reþeaua de apã potabilã, sunt înregistrate la poliþie ori Parchetul Petroºani, plângerile fiind fãcute de operatorul din Valea Jiului. Inspectorii Apa Serv Valea Jiului au depistat, în urma verificãrilor din teren, pe parcursul anului trecut, nu mai puþin de 303 branºamente ilegale ºi s-au îndrep-
care trebuie sã împiedice distrugerea ariei protejate. Militanþii ecologiºti au arãtat cu dovezi cã brichete tubulare ºi peleþi fabricate la fabrica Schweighofer din Sebeº se comercializeazã în supermarketuri din alte þãri precum ªPAR, benzinãrii precum Shell ºi magazine de bricolaj precum OBI. „Retezat nu este un parc oarecare, ci este centrul biodiversitãþii din Europa, ultima oazã de sãlbãticie de mari dimensiuni ºi trebuie scutit complet de orice intervenþii
tat cu plângeri penale împotriva hoþilor. Numãrul persoanelor depistate cã furã apã a crescut faþã de anul anterior, însã a scãzut cel privitor la furturile din bunurile societãþii. Mai exact cele legate de furtul capacelor de canal ori chiar a componentelor hidranþilor de pe domeniul public. Astfel, dacã în 2013 operatorul de apã avea depuse peste 30 de plângeri privind furtul acestor bunuri fixe, în 2014 au fost constatate doar ºase infracþiuni de acest gen. Prejudiciul înregistrat de societatea patronatã de autoritãþile publice locale din Valea Jiului se ridicã la peste 199 de mii de lei din care, angajaþii societãþii au reuºit sã recupereze aproape 46 de mii de lei. Totodatã, Apa Serv Valea Jiului a dat în judecatã 594 de datornici, în 2014, pentru neplata facturilor restante care adunau o datorie de peste 800 de mii de lei. În plus a cerut ºi executarea silitã a debitorilor ºi se judecã în prezent cu peste 1300 de datornici. Maximilian GÂNJU
umane, mai ales de drujbe. Faptul cã cei mai valoroºi copaci au ajuns un banal lemn de foc este surprinzãtor pentru consumatorii care doresc sã facã o alegere educatã atunci când trebuie sã îºi încãlzeascã cãminul”, a spus Gabriel Pãun, preºedinte AGENT GREEN. Compania austriacã s-a angajat sã refuze copacii din ariile protejate dupã ce i s-au prezentat rezultatele investigaþiilor realizate în 9 luni.
0735.183175
Problemele cu tãierile din zonã Râu ªes a Parcului Naþional Retezat au început din februarie 2014, au arãtat cei de la Agent Green, când Lucia Varga, fost ministru responsabil de pãduri, a ordonat în mare discreþie chiar înainte de a-ºi înceta mandatul, o derogare pentru a sãrãci Retezatul de cel puþin zece mii de metri cubi de lemn. Zona a fost vizatã de tãieri ilegale masive în anul 2011 când ministrul Laszlo Borbely a intervenit ºi le-a stopat cu solicitarea de a ridica zonã la rang de protecþie integralã, mai spun militanþii ecologiºti, care susþin cã decizia sa a fost spriijinitã de Academia Românã ºi de Consiliul ªtiinþific al Parcului Naþional Retezat. Cei de la Agent Green spun cã zona ar putea scãpa de drujbe dacã prim ministrul ar semna planul de management ce are deja toate aprobãrile, dar care este reþinut de Romsilva. Un scandal similar a izbucnit ºi în 2011, iar atunci tãierile au fost justificate de atacurile unor insecte
Actualitate 7 ipide despre care se presupune cã au fãcut necesarã intervenþia omului pentru a salva ºi alþi arbori de la uscare prin devorarea lor de cãtre aceste insecte care sunt prezente în mod natural în pãdurile de molid. Acum, aceeaºi insectã este trasã la rãspundere pentru tãieri de arbori, mai ales seculari, ºterºi de pe faþa pamântului ºi care erau de o imensã importanþã pentru conservarea biodiversitãþii. „Mai bine de zece mii de metri cubi de lemn au pãrãsit deja Retezatul, tãiaþi de compania SUSAI Servcom SRL, un partener stabil al companiei Schweighofer. În timpul investigaþiilor anumite camioane ale companiei Susai au fost declarate drept “ilegale” de noul sistem “radarul pãdurilor” în urma apelurilor repetate la 112. Mai târziu acestea au intrat pe poarta fabricii Scweighofer de la Sebeº, moment în care echipa de investigaþii a fost agresatã de firma de paza de poartã iar poliþia chematã de Agent Green a pãrãsit zona”, au reclamat ecologiºtii. Car men COSMAN-PREDA
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna
ALT NECROLOG...
Nici nu mai ºtiu câte am scris în ultimii ani: Naidin, Pavlovici, Michi Pãsculescu, Martinovici, Vasile Suciu, Petre Grigore, Mache Vizitiu, Ion Grigore, Ceteraº,
Cotroazã, George Boboc, Cornel Cãrare, Piu Creiniceanu, iatã, foºti fotbaliºti din Valea Jiului ce fac parte dintr-o listã care parcã nu se mai terminã.
Acum s-a dus ºi Neluþu Pantilimon. Îmi vin în minte, ca într-un film mut, o serie de secvenþe petrecute în preajma lui. Începând cu deplasãrile echipei, fie la barajul Vulcanului de acum trei ani, fie în judeþ, la momentul
Tragedie
eri, printre alþii, Nicu Cârstea, Marius Szoradi, Bebe Chircã, Ion Dinu dar ºi actualul primar al Petroºaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Dupã juniorat, nu a mai evoluat la un înalt nivel, la ora aceea, Vulcanul, o puternicã echipã de Divizia „C”, jucând cu Izsak, Popoviciu, Krautil, V. Frãþilã, Chiþac sau Modreanu.
O
A fost vestea pe care, personal am auzit-o prima datã de la Vasile Scurtu, preºedintele de la Minerul Uricani. Confirmarea finalã am avut-o de la Gheorghe Ile, primarul Vulcanului, rãmas ºi el fãrã grai la telefon, înecat în lacrimi. Pe mãsurã ce orele treceau, trista veste se confirma din toate direcþiile: Neluþu Pantilimon s-a sinucis.
C
oleg de echipã cu Tiberiu Iacob-Ridzi
Neluþu Pantilimon s-a dedicat o viaþã fotbalului. A început sã joace la juniorii Minerului ªtiinþa Vulcan la mijlocul anilor `80 sub conducerea antrenorului Nicolae Chiceanu, fiindu-i coechipi-
viaþa sa l-au împins sã facã acest gest incredibil. Dincolo de presupuneri ºi reguli, rãmâne regretul celor care l-au cunoscut, celor care au lucrat cu el. Un alt necrolog la început de an. Ce bine ar fi sã fie ultimul...
Memoria fotografiei
Preºedintele C.S. Vulcan, Neluþu Pantilimon, s-a sinucis O veste cãzutã ca un trãznet marþi dupã-masa a zguduit opinia sportivã (ºi nu numai) din întreaga Vale a Jiului. Cunoscutul om de fotbal, Neluþu Pantilimon, preºedintele Clubului Sportiv Vulcan, a fost gãsit fãrã suflare la stadionul din localitate.
jubiliar din 2010, când Vulcanul sportiv a aniversat 90 de ani de existenþã. Cu siguranþã, Neluþu Pantilimon va lãsa un gol imens la echipã, la club, în familia lui. Sportul din Vulcan rãmâne mai sãrac, mai descumpãnit. Problemele majore din
IN MEMORIAM NELUÞU PANTILIMON
Î
n lunga sa carierã în lumea fotbalului, preºedintele Neluþu Pantilimon a fost surprins de obiectivul aparatului foto în diferite ipostaze. Mai jos vã redãm câteva ce ar putea rãmâne în... memoria fotografiei.
Neluþu Pantilimon (în medalion) ca junior al Minerului Vulcan Într-un dialog cu universitarul Ionuþ Stelescu
viaþã de conducãtor
A cochetat dupã 1995 cu fotbalul, din posturã de conducãtor, în cei 20 de ani scurºi de atunci, ocupând funcþii la trei echipe din Valea Jiului: la Minerul Aninoasa ºi Minerul Bãrbãteni, ca organizator de competiþii, iar din anul 2005 la C.S. Vulcan. A lucrat de-a lungul anilor cu zeci de antrenori ºi jucãtori, impunându-se prin þinutã ºi fermitate, rãspândind în jurul sãu respect. Împreunã cu fratele sãu, Ghiþã Pantilimon, care în ultimii ani era preºedintele secþiei de fotbal C.S. Vulcan, s-a ocupat cu rigurozitate de bunul mers al clubului, reuºind în iunie 2010 sã se implice puternic în marcarea a 90 de ani de existenþã a C.S. Vulcan, lucru pe care ºi-l propusese ºi pentru anul acesta, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de existenþã a acestei grupãri sportive. Din pãcate, momentul 20 ianuarie 2015 a întrerupt ºirul dorinþelor lui Neluþu Pantelimon, care la numai 46 de ani, pãrãseºte lumea într-un mod tragic ºi neaºteptat. Dumnezeu sã-l odihneascã!
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Împreunã cu regretatul George Boboc, întocmind foaia de joc la unul din meciurile cu Jiul
La un cantonament în Straja, alãturi de reporterul Genu Tuþu ºi jucãtorii Mârºava ºi Miculescu
Înaintea unui meci, într-un dialog pãrintesc cu Pantilimon jr.
Concentrare asupra fazelor de joc, împreunã cu primarul Gheorghe Ile
Premiat în anul 2010, de preºedintele A.J.F. Hunedoara, prof. Mircea Sârbu