Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 780
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Recuzarea instanþei, refuzatã în cazul Mateescu
F
ostul manager al Spitalului municipal din Lupeni se va afla luna aceasta, din nou, în faþa judecãtorilor de la Petroºani. Mariana Mateescu a fost trimisã în judecatã pãentru comiterea infracþiunii de abuz în serviciu. La termenul din aceastã lunã, fostul manager, a solicitat pentru a doua oarã, recuzarea instanþei. De aceastã datã, magistraþii au respins solicitarea. Potrivit minutei instanþei, hotãrârea datã în camera de consiliu este definitivã, fãrã nici o cale de atac. Spitalul din Lupeni a fost prejudiciat cu sume importante de bani. Reprezentantii unitãþii medicale sperã ca în urma procesului sã recupereze o parte din sumã, iar ulterior sã investeascã banii pentru modernizarea unitãþii. Este vorba de un dosar de asistenþã juridicã de 1,5 miliare de lei din care nu se pot justifica, 700 de milioane de lei cheltuieli cu asistenþa juridicã, dar ºi alte cheltuieli. Totul a ieºit la ivealã în urma unui raport al Curþii de Conturi. Monika BACIU
Dacã-i pe plus, atunci sã petrecem! T
P
entru prima datã în istoria oraºului Aninoasa, primarul Nicolae Dunca a ieºit pe plus. Are cel mai mare buget înregistrat vreodatã, pentru cã l-a ajutat legea, dar acum le promite oamenilor chiar ºi o sãrbãtoare localã, cu muzicã ºi voie bunã. Cât despre oameni, ei ar vrea asfalt, dar nu refuzã petrecerea programatã pentru varã. >>> PAGINILE 4-5
Petroºaniul, scos din zãpadã cu bine I arna a început în a doua jumãtate a lunii noiembrie ºi pânã acum s-au cheltuit sute de tone desare, dar ºi cantitãþi importante de materiale antiderapante.
Totul pentru ca, pânã la urmã, Petroºaniul sã iasã cu bine din nãmeþi. Suntem la mijlocul
perioadei de iarnã, dar pânã acum, ninsorile par cã nu ne-au luat prin surprindere. A nins mai mult în
aceastã iarnã, dar autoritãþile de la Petroºani au ieºit cu bine din nãmeþi. De la drumul spre
staþiunea Parâng, pânã la cele mai lãturalnice strãzi, deszãpezirea s-a fãcut de câte ori a fost nevoie, iar acum încã mai este încãrcatã zãpada strânsã pe margini. Potrivit celor din administraþia localã, pentru ca activitatea de deszãpezire sã se facã normal, pânã acum s-au cheltuit nu mai puþin de 500 de tone de sare, 1.000 de mc de nisip, 3 tone de Clorurã de calciu, dar ºi câteva uitilaje.
Clorura de calciu a fost folositã pentru trotuare, iar la deszãpezire, pe lângã zecile de muncitori care au dat zãpada, au intervenit ºi 4 imoguri, dar ºi 3 tractoraºe, care au urcat pe trotuare. Acum, cantitatea de zãpadã a fost strânsã, dar bilanþul final al deszãpezirii se va face abia când ne va pãrãsi iarna. Mai mult, cei de la primãrie ne-au asigurat cã stocum de materiale este asigurat ºi pentru perioada urmãtoare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
La un pas de demolare
Buldozerele vor ocoli posibilele viitoare clãdiri culturale D
ecizia de menþinere a unor clãdiri aferente minei Petrila este puþin tardivã. Sãptãmâna trecutã autoritãþile locale de la Petrila au primit o notificare de la Ministerul Culturii prin care o parte dintre clãdirile minei Petrila pot fi menþinute pentru ca acestea sã fie transformate în obiective culturale. Problema este cã în primãvara acestui an, buldozerele vor intra ºi vor demola unele dintre clãdiri. “Deocamdatã nu am fost notificat nici de consiliul local ºi nici de Ministerul Culturii cu privire la aceastã acþiune ºi la acest aviz. Stadiul actual al demarãrii procedurii de ecologizare se prezintã astfel: avem deja constructor care este într-o organizare de ºantier, avem un proiect tehnic care este deja actualizat, lucruri care sunt certe ºi sigure. În acest an avem prevãzute doar clãdirile care au un risc ridicat de demolare sau instabilitate pronunþatã ºi pe care le-am evaluat în
perioada precedentã ºi chiar nu sunt utilizate în acest moment în funcþionarea minei Petrila. Partea mare de demolãri va fi pe anul 2016 având în vedere cã producþia minei Petrila va merge inclusiv pe trimestrul III al anului 2015. Nu am primit nimic oficial ce clãdiri
le-au propus spre pãstrare, dar nu sunt cu siguranþã unele clãdiri. Doar pentru clãdirile foarte vechi ºi cu o instabilitate pronunþatã va începe cu siguranþã demolarea, undeva în primãvarã. Pânã în luna martie, spunem noi, va fi toatã infrastructura pregãtitã pentru aceastã activitate de demolare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Autoritãþile locale de la Petrila trebuie sã facã mai multe demersuri pentru ca aceste clãdiri sã rãmânã în picioare.
“Orice cedare de clãdiri cu titlu gratuit se face fie printr-o hotãrâre de Guvern, fie prin diferite acte normative elaborate la nivelul Guvernului. În mod normal dânºii trebuie sã fie iniþiatorii, iar când aceste hotãrâri sunt semnate noi trebuie sã ne supunem ºi sã le respectãm, ºi, în acest mod, le-am putea ceda cu titlu gratuit fie comunitãþii, fie Ministerului Culturii. Având în vedere cã procedurile pentru activitatea de demolare ºi ecologizare sunt deja în
Consilierii municipali decid raþiile de hranã pentru poliþiºtii locali oliþiºtii locali din municipiul Petroºani vor primi raþia de P hranã începând cu aceastã lunã. 29 ianuarie. Va fi pe ordinea de zi ºi se va supune aprobãrii consiliului local acordarea începând cu luna
Pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu local de la Petroºani se va afla ºi acest proiect de hotãrâre care vizeazã acordarea de raþii de hranã persoanelor din cadrul Poliþiei Locale. 24 de lei pe zi este valoarea acestor raþii. “Proiectul de hotãrâre este întocmit ºi în ºedinþa ordinarã de la sfârºitul lunii, probabil din data de
ianuarie a normei de hranã pentru poliþiºtii locali. Este vorba de suma de 24 de lei pe zi lucrãtoare, numai pentru poliþiºtii locali pentru cã, din pãcate, ordonanþa discrimineazã ºi face diferenþa între personalul contractual de pazã ºi funcþionarii publici din cadrul Poliþiei Locale. Deci doar funcþionarii publici pot beneficia de aceasta normã de hranã. Prin proiectul de hotãrâre se stabilesc ºi anumite situaþii în care nu se va acorda norma de hranã, respectiv situaþia concediilor de odihnã, a concediilor de boalã, concediilor neplãtite, concediilor de creºtere a copilului”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Nu toþi angajaþii Poliþiei Locale vor beneficia însã de acest ajutor de hranã. “Vor beneficia 26 de funcþionari publici din care doi de conducere ºi 24 de execuþie ºi nu vor beneficia un numãr de 12 angajaþi cu statut de personal contractual”, a mai precizat sursa citatã. Poliþiºtii locali din Petroºani sunt la un pas de a intra în grevã tocmai pentru cã nu ºi-au primit raþiile de hranã. Monika BACIU
linie drepata, putem spune cã este destul de târziu dar având în vedere cã acele clãdiri principale au ca termen de demolare anul 2016, putem spune cã ar mai fi ceva timp”, a mai precizat sursa citatã. Mina Petrila este cuprinsã în programul de închidere a unitãþilor neviabile. Conform notificãrii Uniunii Europene, toate clãdirile acestei unitãþi miniere ar trebui rase de pe faþa pãmântului, iar odatã cu acestea ar dispãrea ºi o istorie secularã. Monika BACIU Foto Facebook: Constantin Barbu
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
Cazul lui Mircea Borca, „convertit” într-un dosar de discriminare! azul lui C Mircea Borca, fost angajat al
Primãriei Petroºani, pus pe liber doar pentru cã medicul i-a dat voie sã lucreze doar 4 ore pe zi, a fost „convertit” în dosar de discriminare. Mircea Borca s-a adresat, printr-o petiþie, Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, iar ºefii CNCD confirmã cã deja s-a constituit un dosar în acest sens. „CNCD a fost învestit,
chiar de dl. Mircea Borca, cu o petiþie înregistratã la sediul Consiliului, sub nr. 19837/ 2014, constituitã în dosarul cu numãrul D729/2014”, a precizat preºedintele CNCD, Astalos Csaba Ferenc. În plus, acesta a menþionat cã deja au demarat procedurile legale în acest caz. Reamintim cã, deºi medicii i-au dat voie sã lucreze în continuare, însã numai 4 ore pe zi, Mircea Borca a fost pus, sec, pe liber chiar de ºeful SPADPP Petroºani, Daniel Viºan, asta deºi nu a
Asociaþiile de proprietari, în instanþã pentru cãldura neplãtitã
A
sociaþia de proprietari Carpaþi din Petroºani, probleme ºi la plata energiei termice. Asociaþia este cunoscutã pentru nenumãratele probleme pe care le-a avut la plata serviciilor ApaServ Valea Jiului. Nici în ceea ce priveºte plata facturilor la agentul termic situaþia nu diferã.
avut nici mãcar o absenþã nemotivatã, deºi venea la lucru într-un picior. Mircea Borca a lucrat iniþial la Compartimentul Transport din cadrul Primãriei Municipiului
“ªi la asociaþiile de proprietari sunt sume pe care asociatile le datoreazã cãtre SC Termoficare. Am avut câteva probleme în speþã cu Asociaþia din Carpaþi dar în ultima vreme lucrurile intrã pe un fãgaº normal ºi s-a început recuperarea sumelor pe care ºi aceasta asociaþie le are cãtre noi precum ºi alte asociaþii pe care le-am acþionat în judecatã, sumele respective vom încerca sã le recuperãm”, a declarat Ovidiu Munteanu, ºef Termoficare Sà Petroºani. Toate asociaþiile cu probleme au fost acþionate în instanþã. Termoficare Petroºani este în insolvenþã. Monika BACIU
Termen în dosarul cãlãilor lui Berbeceanu
F
ostul ºef al BCCO Alba, comisarul Traian Berbeceanu va fi prezent, astãzi, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie unde are un nou termen în dosarul în care sunt judecaþi acuzatorii lui. Mai exact cei doi procurori, Ioan Mureºan-fost ºef al DIICOT Alba, procurorul Nicolaie Cean ºi poliþistul de la BCCO Alba, Alin Muntean. În dosarul instrumentat de Direcþia Naþionalã Anticorupþie ºi trimis spre judecare, procurorii susþin cã toþi trei au fabricat un dosar, pentru a-l înlãtura pe Berbeceanu de la conducerea structurii de luptã împotriva crimei
Petroºani, însã, în urma unei afecþiuni grave, a rãmas fãrã un picior. A fost mutat la Staþia de Sortare a Deºeurilor, unde s-a dus la lucru timp de 8 ore/zi. Era încadrat ca
organizate. Totodatã, astãzi la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se va decide dacã este posibilã conexarea celor douã dosare în care fostul ºef
al BCCO Alba Iulia este parte civilã dar ºi inculpat. Dosarul în care Berbeceanu este acuzat de DIICOT este pe rolul Tribunalului Bucureºti, instanþã ce a decis iniþial restituirea materialului de urmãrire penalã la parchet. Ulterior, DIICOT a obþinut menþinerea dosarului în stare de judecatã printro decizie definitivã a Curþii de Apel Bucureºti. ªi tot la termenul de astãzi, la Înalta Curte, Berbeceanu va sta faþã în faþã cu inculpatul Nicolaie Cean, procurorul trimis în judecatã de procurorii anticorupþie, urmând a fi audiat de magistraþi. Pânã acum, a fost audiat ofiþerul Alin Muntean. Maximilian GÂNJU
ºi consilier în cadrul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ºi, conform adeverinþelor pe care le deþine, în ultimii trei ani nu a avut nicio absenþã nemotivatã sau concediu fãrã platã, deºi de ani de zile are un picior amputat. Anul acesta, însã, lui Mircea Borca i s-a emis Decizia Medicalã Asupra Capacitãþii de Muncã nr. 277 din 2014, cu gradul III de invaliditate. În condiþiile legii, o persoanã cu un astfel de diagnostic poate lucra 4 ore pe zi, iar actul medical a fost adus la cunoºtinþa directorului executiv al SPADPP, Daniel Viºan. Numai cã
acesta l-ar fi pus fãrã discuþii pe liber, fãrã sã-i ofere vreo alternativã. Cazul lui Mircea Borca a intrat în atenþia Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, care trebuie sã verifice dacã a fost comisã vreo discriminare, în condiþiile în care fostul angajat nici mãcar nu ar fi fost consultat la luarea deciziei de eliberare din funcþie din cauza problemelor medicale. Pe de altã parte, directorul Daniel Viºan a precizat cã Mircea Borca ºi-a semnat deja lichidarea ºi cã la SPADPP nu existã momentan vreun post de 4 ore de lucru pe zi. Car men COSMAN-PREDA
Câteva zile pânã la sentinþã în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota
P
este doar câteva zile, Alin Simota va afla sentinþa în dosarul în care este judecat pentru evaziune fiscalã. Simota are deja o condamnare, pentru conflict de interese, plus alte câteva dosare pe rol, ori în cercetare. Magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au amânat pronunþarea sentinþei în dosarul de evaziune fisacalã a lui Alin Simota pentru data de 27 ianuarie. La Petroºani s-a consumat, marþi, ultimul termen în acest dosar care a ajuns pe rolul instanþei de judecatã încã din luna martie 2013 ºi în care se vorbeºte despre un prejudiciu de peste 440.000 de lei. Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut ºi o expertizã financiar – contabilã, care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au fost suportate chiar de inculpat, care a achitat 5.400 de lei. Pe de altã parte, anchetatorii au calculat prejudi-
ciul în aceastã cauzã la suma de 440.972 de lei. De precizat cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, la Penitenciarul Aiud, ºi mai este judecat într.un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. De asemenea, procurorii de Crimã Organizatã mai instrumenteazã încã o cauzã pe numele acestuia pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. În plus, judecãtorii de la Deva l-au condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, în data de 23 decembrie, pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. Dosarul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia, acre trebuie sã judece contestaþia formulatã de Simota. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Dacã-i pe plus, atunci sã petrecem!
Apartament scos la vânzare în contul datoriilor la încãlzire 8
T
P
entru prima datã în istoria oraºului Aninoasa, primarul Nicolae Dunca a ieºit pe plus. Are cel mai mare buget înregistrat vreodatã, pentru cã l-a ajutat legea, dar acum le promite oamenilor chiar ºi o sãrbãtoare localã, cu muzicã ºi voie bunã. Cât despre oameni, ei ar vrea asfalt, dar nu refuzã petrecerea programatã pentru varã. Oraºul Aninoasa a fost singurul din România intrat în insolvenþã ºi, dupã ce s-a reuºit salvarea lui, acum primarul Dunca vine cu o veste ºi mai bunã. Are un buget pentru care toþi ceilalþi edili îl invidiazã. Hârtiile au sosit în aceastã sãptãmânã, iar primarul ne spune cã legea l-a ajutat. „Dupã calculele noastre, la veniturile proprii, pe care le-am avut, la finele lui 2013, preconizãm sã primit de la Finanþe în jur de 40 – 45 de miliarde de lei vechi. Banii i-am ºi primit. Prin legea bugetului de stat a fost prevãzutã aceastã posibili-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
tate, ca la oraºele ºi municipiile din România sã aibã un buget minim garantat, prin care sã se poatã dezvolta uniform. La oraºe era 60 de miliarde de lei vechi ºi diferenþa se alocã de la bugetul statului. Deci,
diferenþa faþã de 14 miliarde care i-am avut venituri proprii, pânã la 60 de miliarde de lei vechi, i-am primit prin efectul HG NR 14/2015”, a mai spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Nicolae Dunca nu uitã ce le-a promis celor care l-au ales ºi care s-au sãturat sã îºi rupã maºinile prin gropi, ori sã rãmânã înzãpeziþi. Le va face drum, dar le va face ºi o petrecere dupã un sfert de veac. Asta, deºi oraºul Aninoasa pare desprins dintr-un alt film, iar artera principalã va fi asfaltatã doar pe jumãtate din banii
proprii, iar cealaltã jumãtate din banii de la Consiliul Judeþean. „Vom încerca sã organizãm ºi noi Zilele Oraºului Aninoasa, prima ediþie. În timpul verii, cam prin august, încã nu am stabilit data exactã”, a mai spus Dunca. ªi dacã e sã petreacã, atunci aºa sã fie. Oamenii cred cã nu e rãu, cã aici nu au fost astfel de manifestãri. La doi paºi de primãrie ºi un pas de ºcoalã, mai mulþi oameni stau la o cafea îmbunãtãþitã ºi cam transparentã, dar ne explicã pãrerea lor. „Cu ziua oraºului, ar fi bunã, dar de 25 de ani de ce nu le-au fãcut? Ziua Tulipanului (n.r a
copacului cu lalele, care avea o nedeie a lui), nu mai are unde sã o facã. Acolo e industrie, o firmã particularã. O fi bunã, cã face locuri de muncã, dar… Decât sã se gândeascã la zilele oraºului, mai bine sã se gândeascã la drumurile noastre care sunt praf. Cã oamenii nu vin în Aninoasa cã îºi stricã maºinile”, ne spune un bãrbat din oraº. Alþii, însã, aºteaptã petrecerea mai mult ca asfaltul, care dacã nu a ajuns la ei la poartã de atâta amar de vreme, nici nu mai vine. „E foarte frumos, cã avem ºi noi o petrecere
Apã caldã direct de la termoficare
ocalnicii din Aninoasa, din L cãtunul de barãci a
cãrui imagine a fãcut înconjurul lumii, nu duc lipsã de apã caldã. Zilnic, ei sunt vãzuþi cu gãleþile cum carã apa direct încãlzitã de la termoficare. Mai mult, din cauzã cã acolo apa curge în neºtire, fãrã ca cineva sã o observe, nici mãcar autoritãþile locale, traficul rutier este absolut perturbat de aburi. Dacã mergi în
Aninoasa este imposibil sã nu observi norul gros de aburi ce te întâmpinã imediat lângã barierã. Maºinile abia rãzbesc prin ceaþa densã, dar localnicii
sunt mulþumiþi. Aici îºi spalã rufele, dar duc ºi acasã apa încãlzitã. Aici l-am gãsit ºi pe bãrbatul din imagini, care între douã ture, de cãrat cãrbuni, dupã cum vine
unde sã mergem, dacã face Zilele Oraºului. E o petrecere, cã noi nu mai avem aici nici o sãrbãtoare, nimic”, ne spune un bãrbat, în timp ce colegul de pahar îl susþine, comparând oraºul sãu cu municipiul Vulcan. „Pãi da mã gândesc cã ar trebui sã facã. Uite la Vulcan mã uit cã domnul primar Ile a fãcut oraºul acela ca o capitalã, Aninoasa zici cã îi cãtun. Sã vinã investitori aici, uitaþi cum stau clãdirile de la minã în paraginã! ”, ne spune ºi acesta. Oraºul Aninoasa este uitat de vreme, iar dupã închiderea minei a început decãderea lui. Acum primarul Dunca sperã sã reînvie localitatea ºi la festivitãþi sã îi premieze pe arcaºii de talie mondialã, ori pe gimnasta campioanã europeanã ªtefania Stãnilã. Diana MITRACHE ºi marfarul, intrã sã se spele la apã caldã. Nu este el prea curat, dar e sincer ºi ne explicã cum se folosesc toþi de apa caldã gratuitã. „Aºa curge ea apa caldã. Noi o folosim, cã vezi cã am spãlat covoarele ºi
demonstrat prin faptul cã factura din luna decembrie a avut o creºtere undeva cu 15-16% faþã de luna noiembrie. Aceastã creºtere se datoreazã în principal temperaturii ºi transferul de energie termicã în interiorul locuinþei este mai mare ºi automat se reflectã în facturã”, a mai precizat sursa citatã.
milioane de lei sunt datoriile abonaþilor din municipiul Petroºani cãtre serviciul de termoficare. Anual, creºte numãrul celor care nu reuºesc sã îºi achite facturile pentru serviciile de care au beneficiat. La momentul de faþã, furnizorul agentului termic are de recuperat de la petroºãneni peste 8 milioane de lei “În momentul de faþã avem de recuperat o valoare de 8 milioane de lei dintre care din aceastã valoare aferentã populaþiei este valoarea de 7.373.000 de lei. Suma respectivã care urmeazã sã fie recuperatã, în ultima perioadã de vreme, având în vedere faptul cã au început sã fie date pensiile cãtre oameni, în urmã cu trei zile chiar în fiecare zi la ghiºeu la noi lumea vine sã îºi
facã plata. Suma va fi în descreºtere. Problema principalã este faptul cã în perioada urmãtoare, facturile în momentul de faþã ajung la populaþie ºi cei care au datorii vor veni cãtre noi sã-ºi facã plata”, a declarat Ovidiu Munteanu, ºef Termoficare SA. Beneficiarii sistemului de termoficare au de plãtit facturi mai mari pentru luna decembrie cu aproximativ 16 pro-
Microhidrocentralele hunedorene, scoase la vânzare
P
roducãtorul de energie Hidroeletrica, aflat în insolvenþã, va organiza în luna februarie o licitaþie pentru vânzarea a 33 microhidrocentrale din cele 128 de unitãþi pe care le mai are, la un preþ de pornire de 18,8 milioane euro), potrivit administratorului judiciar al companiei. ducem ºi acasã. N-avem nimic, cã suntem sãraci. Am luat noi, cu gãleata acasã în fiecare zi. útia din barãci toþi o folosesc”, ne spune tânãrul, care a mãrturisit cã pleca la furat de cãrbuni, deºi trenul marfar nu sosise, dar el a spus cã ºtie mai bine orarul ºi era pregãtit cu lopata în mânã. În plus, mi-a ºi arãtat o maºinã încãrcatã cu cãrbuni gata furaþi. La fel face ºi un alt bãrbat, care a venit cu gãleata, pentru uz personal. „ Duc apã acasã de aici. E caldã ºi ce? Suntem vai de noi. Nu avem locuri de muncã”, a ripostat el, când l-am
întrebat de ce se foloseºte de apa de la termoficare. ªi pentru cã activitatea este intesã, toþi profitã de conducta spartã ºi iau apã. Traficul rutier este pur ºi simplu perturbat de aburii care ies din ºuiorul de apã caldã ce se scurge pe ºosea, dar nimeni, nici mãcar primarul, care trece zilnic pe acolo, nu au luat vreo mãsurã. Oamenii sunt sãraci, dar profitã din plin de oferta locului: cãrbuni din vagoane, apã caldã din þeavã ºi, uneori, curent gratis. Diana MITRACHE
cente. Aceastã creºtere se datoreazã temperaturilor scãzute ce au fost înregistrate în luna cadourilor. “În momentul de faþã temperatura în luna decembrie a fost mai scãzutã. Acest lucru se reflectã în valoarea facturilor lucru care s-a
E
xecutaþi pentru neplatã
Sunt abonaþi ai cãror restanþe sunt formate din cinci cifre. Aceºtia au fost executaþi silit. “Datornicii cu sume mai vechi ºi mai mari, având în vedere faptul cã societatea este în insolvenþã, sunt acþionaþi în judecatã pentru
Printre microhidrocentralele scoase la vânzare de societatea de stat se numãrã ºi MHC-uri din judeþul Hunedoara, însã abia în luna februarie a.c., la momentul anunþului licitaþiei publice, se va cunoaºte cu exactitate obiectivele din judeþul Hunedoara, scoase la mezat de Hidroelectrica. Administratorul special al societãþii de stat a mai anunþat cã urmãreºte pãstrarea a 23 de microhidrocentrale care vor fi ºi retehnologizate. Microhidrocentralele licitate sunt capacitãþi de producþie din surse regenerabile care au la o putere instalatã de pânã la 10 MW ºi sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Cele 33 de unitãþi care vor fi scoase la vânzare în luna februarie au o putere instalatã cumulatã de 26 MW ºi sunt amplasate în judeþele Suceava, Bacãu, Neamþ, Hunedoara, Maramureº, Braºov, Arad, Sibiu, Argeº, Buzãu, Vâlcea ºi Timiº. Cea mai recentã vânzare de microhidrocentrale s-a derulat în septembrie 2014, iar în prezent Hidroelectrica mai deþine 128 de microhidrocentrale cu o putere instalatã de pânã la 4 MW fiecare. Societatea este controlatã de stat, prin Ministerul Energiei ºi se aflã în insolvenþã din luna februarie 2014. Maximilian GÂNJU
recuperarea sumelor respective. În acest moment prin intermediul executorului judecãtoresc pe care îl avem se încearcã recuperarea sumelor. Lumea trebuie sã înþeleagã cã trebuie sã vinã ºi sã îºi achite sumele pe care le datoreazã pentru cã mai devreme sau mai târziu ele oricum vor fi recuperate”, a mai precizat Munteanu. Se înregistreazã un caz în care abonatului i se scoate casa la vânzare tocmai pentru faptul cã nu a reuºit sã îºi plãteascã datoriile. “În acest moment
am avut în zona Aeroport prin intermediul executorului un apartament care s-a scos la vânzare pentru recuperarea sumei de bani pe care persoana respectivã o datora. Este în procedurã de vânzare”, a conchis Munteanu. În momentul de faþã, la Petroºani mai sunt abonaþi la sistemul de termoficare în jur de 2459 de consumatori, dintre care 1624 de consumatori sunt cu branºamente individuale. Monika BACIU
Debut de an bun pentru Primãria Petroºani
L
ocuitorii municipiului Petroºani se dovedesc a fi buni platnici în ceea ce priveºte impozitele ºi taxele locale. Potrivit primelor date furnizate de Serviciul de specialitate al Primãriei municipiului Petroºani, de la începutul anului 2015, adicã în primele trei sãptãmâni, deja peste 1000 de cetãþeni au trecut pe la caseria instituþiei pentru a-ºi achita impozitele aferente anului în curs. Cetãþenii care îºi achitã taxele locale pentru terenuri ºi locuinþe pânã la data de 31 martie beneficiazã de bonificaþia de 10% acordatã de municipalitate. Totodatã, anul acesta de o bonificaþia similarã vor beneficia ºi proprietarii firmelor care au sedii administrative pe raza municipiului Petroºani ºi care achitã obligaþiile aferente anului 2015 pânã la data de 31 martie. Inspectorii serviciului de Impozite ºi Taxe din cadrul Primãriei Petroºani spun cã cetãþenii pot plãti ºi în acest an parþial, pânã la 31 martie ºi integral pânã la 20 septembrie, taxele ºi impozitele locale fãrã a plãti penalitãþi sau majorãri, dar avertizeazã în acelaºi timp cã cei care neglijeazã aceastã obligaþie, sunt pasibili de penalizãri ºi chiar de executarea silitã. De menþionat este faptul cã nivelul taxelor ºi impozitelor locale nu a fost majorat la Petroºani. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Dacã-i pe plus, atunci sã petrecem!
Apartament scos la vânzare în contul datoriilor la încãlzire 8
T
P
entru prima datã în istoria oraºului Aninoasa, primarul Nicolae Dunca a ieºit pe plus. Are cel mai mare buget înregistrat vreodatã, pentru cã l-a ajutat legea, dar acum le promite oamenilor chiar ºi o sãrbãtoare localã, cu muzicã ºi voie bunã. Cât despre oameni, ei ar vrea asfalt, dar nu refuzã petrecerea programatã pentru varã. Oraºul Aninoasa a fost singurul din România intrat în insolvenþã ºi, dupã ce s-a reuºit salvarea lui, acum primarul Dunca vine cu o veste ºi mai bunã. Are un buget pentru care toþi ceilalþi edili îl invidiazã. Hârtiile au sosit în aceastã sãptãmânã, iar primarul ne spune cã legea l-a ajutat. „Dupã calculele noastre, la veniturile proprii, pe care le-am avut, la finele lui 2013, preconizãm sã primit de la Finanþe în jur de 40 – 45 de miliarde de lei vechi. Banii i-am ºi primit. Prin legea bugetului de stat a fost prevãzutã aceastã posibili-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
tate, ca la oraºele ºi municipiile din România sã aibã un buget minim garantat, prin care sã se poatã dezvolta uniform. La oraºe era 60 de miliarde de lei vechi ºi diferenþa se alocã de la bugetul statului. Deci,
diferenþa faþã de 14 miliarde care i-am avut venituri proprii, pânã la 60 de miliarde de lei vechi, i-am primit prin efectul HG NR 14/2015”, a mai spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Nicolae Dunca nu uitã ce le-a promis celor care l-au ales ºi care s-au sãturat sã îºi rupã maºinile prin gropi, ori sã rãmânã înzãpeziþi. Le va face drum, dar le va face ºi o petrecere dupã un sfert de veac. Asta, deºi oraºul Aninoasa pare desprins dintr-un alt film, iar artera principalã va fi asfaltatã doar pe jumãtate din banii
proprii, iar cealaltã jumãtate din banii de la Consiliul Judeþean. „Vom încerca sã organizãm ºi noi Zilele Oraºului Aninoasa, prima ediþie. În timpul verii, cam prin august, încã nu am stabilit data exactã”, a mai spus Dunca. ªi dacã e sã petreacã, atunci aºa sã fie. Oamenii cred cã nu e rãu, cã aici nu au fost astfel de manifestãri. La doi paºi de primãrie ºi un pas de ºcoalã, mai mulþi oameni stau la o cafea îmbunãtãþitã ºi cam transparentã, dar ne explicã pãrerea lor. „Cu ziua oraºului, ar fi bunã, dar de 25 de ani de ce nu le-au fãcut? Ziua Tulipanului (n.r a
copacului cu lalele, care avea o nedeie a lui), nu mai are unde sã o facã. Acolo e industrie, o firmã particularã. O fi bunã, cã face locuri de muncã, dar… Decât sã se gândeascã la zilele oraºului, mai bine sã se gândeascã la drumurile noastre care sunt praf. Cã oamenii nu vin în Aninoasa cã îºi stricã maºinile”, ne spune un bãrbat din oraº. Alþii, însã, aºteaptã petrecerea mai mult ca asfaltul, care dacã nu a ajuns la ei la poartã de atâta amar de vreme, nici nu mai vine. „E foarte frumos, cã avem ºi noi o petrecere
Apã caldã direct de la termoficare
ocalnicii din Aninoasa, din L cãtunul de barãci a
cãrui imagine a fãcut înconjurul lumii, nu duc lipsã de apã caldã. Zilnic, ei sunt vãzuþi cu gãleþile cum carã apa direct încãlzitã de la termoficare. Mai mult, din cauzã cã acolo apa curge în neºtire, fãrã ca cineva sã o observe, nici mãcar autoritãþile locale, traficul rutier este absolut perturbat de aburi. Dacã mergi în
Aninoasa este imposibil sã nu observi norul gros de aburi ce te întâmpinã imediat lângã barierã. Maºinile abia rãzbesc prin ceaþa densã, dar localnicii
sunt mulþumiþi. Aici îºi spalã rufele, dar duc ºi acasã apa încãlzitã. Aici l-am gãsit ºi pe bãrbatul din imagini, care între douã ture, de cãrat cãrbuni, dupã cum vine
unde sã mergem, dacã face Zilele Oraºului. E o petrecere, cã noi nu mai avem aici nici o sãrbãtoare, nimic”, ne spune un bãrbat, în timp ce colegul de pahar îl susþine, comparând oraºul sãu cu municipiul Vulcan. „Pãi da mã gândesc cã ar trebui sã facã. Uite la Vulcan mã uit cã domnul primar Ile a fãcut oraºul acela ca o capitalã, Aninoasa zici cã îi cãtun. Sã vinã investitori aici, uitaþi cum stau clãdirile de la minã în paraginã! ”, ne spune ºi acesta. Oraºul Aninoasa este uitat de vreme, iar dupã închiderea minei a început decãderea lui. Acum primarul Dunca sperã sã reînvie localitatea ºi la festivitãþi sã îi premieze pe arcaºii de talie mondialã, ori pe gimnasta campioanã europeanã ªtefania Stãnilã. Diana MITRACHE ºi marfarul, intrã sã se spele la apã caldã. Nu este el prea curat, dar e sincer ºi ne explicã cum se folosesc toþi de apa caldã gratuitã. „Aºa curge ea apa caldã. Noi o folosim, cã vezi cã am spãlat covoarele ºi
demonstrat prin faptul cã factura din luna decembrie a avut o creºtere undeva cu 15-16% faþã de luna noiembrie. Aceastã creºtere se datoreazã în principal temperaturii ºi transferul de energie termicã în interiorul locuinþei este mai mare ºi automat se reflectã în facturã”, a mai precizat sursa citatã.
milioane de lei sunt datoriile abonaþilor din municipiul Petroºani cãtre serviciul de termoficare. Anual, creºte numãrul celor care nu reuºesc sã îºi achite facturile pentru serviciile de care au beneficiat. La momentul de faþã, furnizorul agentului termic are de recuperat de la petroºãneni peste 8 milioane de lei “În momentul de faþã avem de recuperat o valoare de 8 milioane de lei dintre care din aceastã valoare aferentã populaþiei este valoarea de 7.373.000 de lei. Suma respectivã care urmeazã sã fie recuperatã, în ultima perioadã de vreme, având în vedere faptul cã au început sã fie date pensiile cãtre oameni, în urmã cu trei zile chiar în fiecare zi la ghiºeu la noi lumea vine sã îºi
facã plata. Suma va fi în descreºtere. Problema principalã este faptul cã în perioada urmãtoare, facturile în momentul de faþã ajung la populaþie ºi cei care au datorii vor veni cãtre noi sã-ºi facã plata”, a declarat Ovidiu Munteanu, ºef Termoficare SA. Beneficiarii sistemului de termoficare au de plãtit facturi mai mari pentru luna decembrie cu aproximativ 16 pro-
Microhidrocentralele hunedorene, scoase la vânzare
P
roducãtorul de energie Hidroeletrica, aflat în insolvenþã, va organiza în luna februarie o licitaþie pentru vânzarea a 33 microhidrocentrale din cele 128 de unitãþi pe care le mai are, la un preþ de pornire de 18,8 milioane euro), potrivit administratorului judiciar al companiei. ducem ºi acasã. N-avem nimic, cã suntem sãraci. Am luat noi, cu gãleata acasã în fiecare zi. útia din barãci toþi o folosesc”, ne spune tânãrul, care a mãrturisit cã pleca la furat de cãrbuni, deºi trenul marfar nu sosise, dar el a spus cã ºtie mai bine orarul ºi era pregãtit cu lopata în mânã. În plus, mi-a ºi arãtat o maºinã încãrcatã cu cãrbuni gata furaþi. La fel face ºi un alt bãrbat, care a venit cu gãleata, pentru uz personal. „ Duc apã acasã de aici. E caldã ºi ce? Suntem vai de noi. Nu avem locuri de muncã”, a ripostat el, când l-am
întrebat de ce se foloseºte de apa de la termoficare. ªi pentru cã activitatea este intesã, toþi profitã de conducta spartã ºi iau apã. Traficul rutier este pur ºi simplu perturbat de aburii care ies din ºuiorul de apã caldã ce se scurge pe ºosea, dar nimeni, nici mãcar primarul, care trece zilnic pe acolo, nu au luat vreo mãsurã. Oamenii sunt sãraci, dar profitã din plin de oferta locului: cãrbuni din vagoane, apã caldã din þeavã ºi, uneori, curent gratis. Diana MITRACHE
cente. Aceastã creºtere se datoreazã temperaturilor scãzute ce au fost înregistrate în luna cadourilor. “În momentul de faþã temperatura în luna decembrie a fost mai scãzutã. Acest lucru se reflectã în valoarea facturilor lucru care s-a
E
xecutaþi pentru neplatã
Sunt abonaþi ai cãror restanþe sunt formate din cinci cifre. Aceºtia au fost executaþi silit. “Datornicii cu sume mai vechi ºi mai mari, având în vedere faptul cã societatea este în insolvenþã, sunt acþionaþi în judecatã pentru
Printre microhidrocentralele scoase la vânzare de societatea de stat se numãrã ºi MHC-uri din judeþul Hunedoara, însã abia în luna februarie a.c., la momentul anunþului licitaþiei publice, se va cunoaºte cu exactitate obiectivele din judeþul Hunedoara, scoase la mezat de Hidroelectrica. Administratorul special al societãþii de stat a mai anunþat cã urmãreºte pãstrarea a 23 de microhidrocentrale care vor fi ºi retehnologizate. Microhidrocentralele licitate sunt capacitãþi de producþie din surse regenerabile care au la o putere instalatã de pânã la 10 MW ºi sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Cele 33 de unitãþi care vor fi scoase la vânzare în luna februarie au o putere instalatã cumulatã de 26 MW ºi sunt amplasate în judeþele Suceava, Bacãu, Neamþ, Hunedoara, Maramureº, Braºov, Arad, Sibiu, Argeº, Buzãu, Vâlcea ºi Timiº. Cea mai recentã vânzare de microhidrocentrale s-a derulat în septembrie 2014, iar în prezent Hidroelectrica mai deþine 128 de microhidrocentrale cu o putere instalatã de pânã la 4 MW fiecare. Societatea este controlatã de stat, prin Ministerul Energiei ºi se aflã în insolvenþã din luna februarie 2014. Maximilian GÂNJU
recuperarea sumelor respective. În acest moment prin intermediul executorului judecãtoresc pe care îl avem se încearcã recuperarea sumelor. Lumea trebuie sã înþeleagã cã trebuie sã vinã ºi sã îºi achite sumele pe care le datoreazã pentru cã mai devreme sau mai târziu ele oricum vor fi recuperate”, a mai precizat Munteanu. Se înregistreazã un caz în care abonatului i se scoate casa la vânzare tocmai pentru faptul cã nu a reuºit sã îºi plãteascã datoriile. “În acest moment
am avut în zona Aeroport prin intermediul executorului un apartament care s-a scos la vânzare pentru recuperarea sumei de bani pe care persoana respectivã o datora. Este în procedurã de vânzare”, a conchis Munteanu. În momentul de faþã, la Petroºani mai sunt abonaþi la sistemul de termoficare în jur de 2459 de consumatori, dintre care 1624 de consumatori sunt cu branºamente individuale. Monika BACIU
Debut de an bun pentru Primãria Petroºani
L
ocuitorii municipiului Petroºani se dovedesc a fi buni platnici în ceea ce priveºte impozitele ºi taxele locale. Potrivit primelor date furnizate de Serviciul de specialitate al Primãriei municipiului Petroºani, de la începutul anului 2015, adicã în primele trei sãptãmâni, deja peste 1000 de cetãþeni au trecut pe la caseria instituþiei pentru a-ºi achita impozitele aferente anului în curs. Cetãþenii care îºi achitã taxele locale pentru terenuri ºi locuinþe pânã la data de 31 martie beneficiazã de bonificaþia de 10% acordatã de municipalitate. Totodatã, anul acesta de o bonificaþia similarã vor beneficia ºi proprietarii firmelor care au sedii administrative pe raza municipiului Petroºani ºi care achitã obligaþiile aferente anului 2015 pânã la data de 31 martie. Inspectorii serviciului de Impozite ºi Taxe din cadrul Primãriei Petroºani spun cã cetãþenii pot plãti ºi în acest an parþial, pânã la 31 martie ºi integral pânã la 20 septembrie, taxele ºi impozitele locale fãrã a plãti penalitãþi sau majorãri, dar avertizeazã în acelaºi timp cã cei care neglijeazã aceastã obligaþie, sunt pasibili de penalizãri ºi chiar de executarea silitã. De menþionat este faptul cã nivelul taxelor ºi impozitelor locale nu a fost majorat la Petroºani. Marius MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
Impactul primului ajutor, prezentat la Petroºani
R
eprezentanþii Primãriei municipiului Petroºani în colaborare cu cei ai mai multor asociaþii de pe raza localitãþii au organizat la Sala de Marmurã o acþiune în care au fost implicaþi copiii. Reprezentanþii de la Crucea Roºie, Asociaþia Noi Orizonturi ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani i-au învãþat pe cei mici cum sã acorde primul ajutor. “Acest proiect este
primului ajutor. Este prima activitate în care cei de la Crucea Roºie vin sã ne ofere informaþii ºi sã ne arate ºi
practic ºi sã ne demostreze cum se acordã primul ajutor în caz de urgenþã”, a declarat Ramona
în parteneriat cu Asociaþia Noi Orizonturi, primãria municipiului Petroºani, Societatea Naþionalã de Cruce Roºie filialã Petroºani ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi se numeºte Impactul
Asan, profesor ªcoala Gimnazialã IG Duca din Petroºani. Acþiunile au fost adaptate în funcþie de vîrsta copiilor. “Sunt foarte importante mai ales cã ei se
Peste 566 elevi din judeþul Hunedoara participã anul acesta la programul educaþional ECOlimpiada Elevilor este 566 de elevi de P clasa a III-a de la ºcolile din Hunedoara
s-au înscris în proiectul educaþional ECOlimpiada derulat de Eco-Rom Ambalaje, în parteneriat cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi au solicitat auxiliarul curricular „Învãþãm sã reciclãm ambalajele”. Manualul educaþional este oferit gratuit în ºcoli de cãtre iniþiatorii proiectului, EcoRom Ambalaje ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, cu scopul de a întâmpina elevii cu noi informaþii
esenþiale privind colectarea separatã ºi reciclarea deºeurilor de ambalaje. Prima etapã a competiþiei ECOlimpiada Elevilor are caracter didactic ºi propune o serie de lecþii educative despre protecþia mediului înconjurãtor - în timp ce, în a doua etapã a programului, participanþii îºi evalueazã cunoºtinþele într-un concurs de lucrãri scrise. În urmãtoarea perioadã, sub îndrumarea profesorilor, toþi cei 566 elevi de clasa a III-a din judeþul Hunedoara înscriºi în ECOlimpiada Elevilor, Ediþia a III-a, vor parcurge manualul „Învãþãm sã reciclãm ambalajele”, iar la
final vor realiza o lucrare scrisã cu principalele învãþãturi deprinse din auxiliar. Aceste compuneri vor fi notate de cãtre învãþãtorii de la clasã, care vor nominaliza cea mai bunã lucrare în etapa finalã a competiþie, înregistrând-o pe site-ul www.colecteazaselectiv.ro. Aici, un juriu format din reprezentaþii Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi Eco-Rom Ambalaje realizeazã o ultimã departajare din punct de vedere originalitate, respectarea normelor de redactare ºi a temei propuse. Totodatã, compunerile pot fi evaluate ºi prin vot unic, în perioada 20 aprilie – 10 mai 2015. La final, elevii care au redactat cele mai reuºite lucrãri, alãturi de cadrele didactice implicate, vor fi premiaþi. Programul educaþional ECOlimpiada elevilor se desfãºoarã la nivel naþional încã din 2012 ºi îºi propune familiarizarea elevilor din clasele a III-a cu procesul de colectare separatã a deºeurilor de ambalaje ºi cu cel de reciclare.
joacã, se pot întîmpla tot felul de mici accidente ºi atunci este bine sã ºtie cum sã reacþioneze în cazã cã se întîmplã astfel de lucruri neplãcute”, a mai precizat sursa citatã. Copiii au fost învãþaþi cum sã sune la numãrul unic de urgenþe 112 în cazul unui accident, dar ºi multe alte lucruri care le vor fi utile de-a lungul vieþii. Monika BACIU
Doctorul Valeriu Marcu, premiantul sãptãmânii în Ziua Unirii
E
ste cunoscut ca fiind doctorul care tãia gâtul pacienþilor pentru ca aceºtia sã poatã trãi mai departe. A lucrat mai bine de jumãtate de secol în medicinã, domeniu în care a performat, mãrturie stând sutele de vieþi salvate în urma inervenþiilor chirurgicale. Competenþa profesionalã ºi devotamentul doctorului Valeriu Marcu au fost rapid cunoscute în domeniu, Institutul Oncologic de la ClujNapoca redirecþiona cãtre Spitalul din Deva cazuri pe care nu le putea aborda în clinica de acolo. S-a pensionat în urmã cu puþini ani, dar ºi astãzi mai este cãutat de colegii sãi pentru a se pronunþa cu privire la cazurile mai deosebite. Face
lucrul ãsta în mod gratuit. A încerca sã vorbeºti despre medicul Valeriu Marcu presupune ºi asumarea riscului de a prezenta trunchiat activitatea ºi biografia lui, ceea ce ar fi o nedreptate. Pe de altã parte, spaþiul ºi timpul sunt limitate ºi trebuie sã ne rezumãm la a spune cã acest om a redat speranþã, ba chiar viaþã multor oameni atunci când puþini se încumetau sã dea un prognostic optimist. A acceptat cu greu, de fapt dupã o chibzuinþã temeinicã, sã vinã sã-l cunoaºtem. Omul care a tãiat în carne vie are emoþii sã se întâlneascã cu oamenii care-l apreciazã. Sâmbãtã, 24 ianuarie 2015, ora 11.00, domnul doctor Valeriu MARCU vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. La finalul ediþiei vã propunem o horã a unirii, în care sã ne prindem toþi cei prezenþi, marcând momentul istoric al Unirii Principatelor Române. (Iniþiatorii proiectului “Premianþii fãrã premii”)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
Lupii – pericolul de lângã oraº L
upii au ajuns sã sperie întreaga comunitate de case de la marginea municipiului Petroºani. Aproape cã nu gãseºti localnic din zona de la Slãtinioara, ºi nu numai, care sã nu fi fost speriat în ultima vreme de haitele de lupi ce le-au atacat animalele din curte. Asta în timp ce nimeni nu poate lua vreo decizie ºi oamenii încã nu au fost despãgubiþi. În fiecare noapte urletele lupilor se aud lângã casele oamenilor care stau în cãtunele de la poalele munþilor. ªi asta nu ar fi nimic, dacã nu le-ar speria, ori ucide oile, caii, sau câinii. În toate
gospodãriile, animalele sãlbatice au dat atacul ºi nu existã om care sã nu se fi trezit fãrã vreo oaie, ori un câine. Pentru cã lupii au fãcut prãpãd din cauza gerului, ce-i aduce pânã jos aproape de
Minora din Petrila, datã dispãrutã, a fost gãsitã
M
inora care a pus pe jar poliþia oraºului Petrila, dupã ce a dispãrut duminicã de acasã, a fost gãsitã. Fata le-a spus poliþiºtilor cã nu s-a mai întors acasã deoarece îºi
oraº. „Lucrurile stau aºa. lupii vin seara, cum se însereazã. Sunt doi care probabil atacã ºi câinii ºi noi i-am mai speriat cu petarde, dar ei tot vin., La mine, la vecini. O searã îs aici, alta dincolo la vecini”, ne-a spus Marcu Albesc, crescãtor de oi din Petroºani, care îºi þine turma pe Slãtinioara. Localnicii par cã s-au obiºnuit cu sãlbãticiunile ºi parcã nici nu se mai tem de ele. Asta pentru cã haitele rãmân în zonã chiar pânã dimineaþa, când
pierduse telefonul ºi se temea de o eventualã pedeapsã. Minora a declarat cã nu a fost victima vreunei infracþiuni.Reamintim cã tânãra, în vârstã de 15 ani a plecat duminicã de acasã, iar pãrinþii au aºteptat-o pânã când au vãzut cã s-a înserat ºi fata nu mai dã nici un semn ºi au anunþat poliþia. Poliþiºtii, pentru a o gãsi pe fatã, au dat-o în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã.
DN 7A Petroºani-Voineasa, mai curat ca niciodatã
D
rumul naþional ce trece prin Cheile JieþuluiPetrila, pe timp de iarnã, n-a arãtat niciodatã mai bine ca astãzi. A fost nevoie de câteva controale surprizã ale prefectului pentru ca drumarii sã-ºi facã treaba pentru care sunt plãtiþi. DN7A este o rutã comercialã extrem de importantã pentru Valea Jiului, în condiþiile în care circulaþia se face greoi pe DN 66 prin Defileul Jiului. Mai mult, drumul are ºi importanþã turisticã atât pentru întreprinzãtorii din estul Vãii Jiului cât ºi pentru noua staþiune de schi de la Voineasa. Astfel, nu de puþine ori turiºtii s-au plâns de accesul dificil, pe alocuri imposibil din cauzã cã DN 7 A nu era deszãpezit la timp, însã lucrurile s-au schimbat radical. A fost nevoie de intervenþia prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, dar ºi de câteva controale ale acestuia în teren pentru ca administratorul drumului sã-l facã lunã.
Dupã muºtruluiala primitã de la reprezentantul Guvernului în judeþ, drumarii au adus pe DN 7A mai multe freze de zãpadã ºi utilaje cu care sã þinã ºoseaua perfect circulabilã (foto), chiar dacã va ninge abundent aºa cum se anunþã pentru sãptãmâna viitoare. Drumul Naþional 7A Petroºani – Voineasa, utilizat iarna în special de iubitorii schiului ce doresc sã ajungã cu maºina din judeþul Hunedoara la zona schiabilã Transalpina Ski Resort, din judeþul Vâlcea, a fost închis sãptãmâna trecutã din cauza cãderilor masive de zãpadã ºi a pericolului de avalanºe. Maximilian GÂNJU
ei pleacã spre locurile de muncã. „Oamenii s-au obiºnuit, nu atacã ei aºa omul, cã se sperie, dar devin agresivi”, mai spune Marcu. Zeci de animale au fost ciopârþite de lupi la finele anului trecut, dar oamenii nu au primit nici pânã acum vreo despãgubire. Asta pentru cã lupii ar fi atacat în intravilan, zona de case fiind foarte aproape de oraº, iar legea spune cã primesc despãgubiri cei care þin animalele în extravilanul oraºului. „Prima datã au fost 5 lupi, când ne-au atacat. Au omorât la ele ºi nu au fãcut altceva.
S-au dat spre mine ºi spre cãþelul meu, pe care l-au încolþit ºi acum e rupt la gât. Eu paguba o estimez la peste 150 de milioane de lei vechi. Asta înseamnã 26 de oi, plus 15 care sunt acum cusute ºi nu ºtiu câte se vindecã. Sunt supravegheate de veterinari. Momentan nu am primit nici un rãspuns ºi nu ºtiu dacã
voi fi cumva despãgubit”, mai spune oierul. Lupii vin pânã jos ºi în apropiere de casele oamenilor sunt blocurile ºi chiar douã instituþii ºcolare. Din pãcate, însã, legile nu permit uciderea lupilor, iar numãrul celor ce pot fi împuºcaþi anual se ridicã la maxim 2. Diana MITRACHE
ZIUA PRINCIPATELOR ROMÂNE MARCATÃ LA VULCAN
P
rimãria Municipiului Vulcan ºi Consiliul Local Vulcan organizeazã sâmbãtã 24 ianuarie festivitatea dedicatã Zilei Principatelor Române.
Invitaþia de a participa la acþiunile organizate cu acest prilej este adresatã tuturor celor ce sunt animaþi sã celebreze acest moment de mare importanþã din istoria neamului românesc. Activitãþile
0735.183175
programate pentru aceastã zi vor debuta la ora 16,00 cu vizionarea unui film istoric la Cinematograful Luceafãrul, accesul fiind gratuit pentru toatã lumea. La ora 18,00, din zona Unic vom porni cu torþe pe Bulevardul Mihai Viteazul pânã la giratoriul de la Primãrie, unde îi vom invita pe toþi cei prezenþi sã participe la Hora Unirii. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna DOR DE COMPETIÞII
N
e uitãm la televizor, citim ziare de sport. Parcã ne doare sufletul când vedem cã, pe mai toate coclaurile României
sporturile miºcã, de bine de rãu, prin divizii naþionale. La noi n-a mai rãmas nimic. Echipe de pe la judeþ se adunã cu încetinitorul,
rugby-ul este undeva prin borcane, handbalul existã doar la nivel de fete de 14-15 ani (bine-i º-aºa!). În alþi ani pe vremea asta ne fãceam planuri despre viitoare poziþii de clasament, despre transferuri la loturi, veniri ºi plecãri, pregãtirea unor cantonamente.
Handbal
C.S.ª.P., DE DOUÃ ORI PE LOCUL 1!
E
chipele de handbal feminin ale CSS Petroºani, junioarele III (gr. 2000-2001) ºi junioarele IV (gr. 2002-2003) au avut un sezon de toamnã excelent. Antrenorii Edith Mileti ºi Daniel Brânzãu pot fi mândri de sportivele lor, ambele echipe încheind pe primul loc sezonul de toamnã.
DANIEL BRÂNZÃU Echipa de junioare III a încheiat cu un avans de opt puncte faþã de ocupanta locului doi în cadrul Seriei F a Campionatului Naþional, reuºind 11 victorii ºi un numãr de 300 goluri marcate! Tinerele sportive de 14-15 ani s-au remarcat prin constanþã ºi
1. 2. 3. 4. 5.
aplomb, reuºind sã impresioneze cu evoluþiile lor la toate cele trei turnee. În prezent, echipa este în vacanþã, dar începând cu data de 24 ianuarie a.c., timp de cinci zile un lot de 18 sportive se va pregãti la baza didacticã din masivul Parâng, dupã care va reveni la Petroºani pentru un ciclu de antrenamente la salã. Campionatul Naþional, Seria F, se va relua cu turneul nr. 4 care va avea loc în februarie a.c. Junioarele IV (1314 ani) au avut ºi ele o toamnã bunã, reuºind
sã ocupe locul 1 la turneul nr. 1 în Campionatul Judeþean de la Hunedoara, în compania echipelor C.S. Vulcan, C.S.O. Cugir ºi C.S.S. Hunedoara. Lotul junioarelor IV este alcãtuit dintr-un numãr de 18 sportive.
P
oveºtile handbalului
Pânã în Divizia „A”! Handbalul a fost unul din sporturile care au stat, în 1954, la temelia înfiinþãrii C.S.S. Petroºani. În campionatul 1960-1961 echipa de fete antrenatã de prof. Eugen Bartha a reuºit
JUNIOARE III FEM. (GR. 2000-2001) C.N. SERIA F / CLASAMENT DUPÃ 3 TURNEE CSS Petroºani 12 11 0 1 300-231 Gr. Sc. Energetic Rm. Vâlcea 12 8 1 3 343-248 LPS Slatina 12 7 1 4 307-215 CSS Caracal 12 3 0 9 263-310 LPS Viitorul Piteºti 12 0 0 12 146-355
33p. 25p. 22p. 9p. 0p.
Competiþiile erau clar puse pe hârtie, când încep ºi când se terminã, meciurile amicale aveau ºi ele un statut al lor. Acum, despre ce vorbim? Despre amicalul Stelei la Alicante cu Borusia Dortmund, care a adunat în tribunele unei echipe de cea mai mare performanþã din istoria clubului, promovarea în Divizia „A”. Dupã ce a depãºit faza de zonã, echipa CSS Petroºani a susþinut un meci de baraj (3 iunie 1961) la Craiova, în faþa echipei Faianþa Sighiºoara. Echipa din Petroºani (din care fãceau parte Lia Duncea, Sanda Rãdulescu, Viorica Ogneanu, Alice Tudor, Ana maier, Clara Eisler, Magdalena Nemeº, Elena Calotã etc.) a învins într-un final dramatic cu 7-6 echipa sighiºoreanã, promovând în Divizia „A”! Chiar ºi debutul în toamnã în Divizia „A” a fost unul fulminant, 11-5 cu ºtiinþa Bucureºti, campioana naþionalã ºi câºtigarea Cupei Campionilor Europeni!
Paginã realizatã de Genu TUÞU TRAGEDIE!
ligã secundã un numãr de 7.000 de spectatori, plãtitori a 10 euro pe bilet. Acum, într-o ultimã parte de ianuarie românesc, ne-au mai rãmas doar amintirile ºi eventual speranþele. ªi acel dor de competiþiile pentru care se ºtia cã trepideazã aerul.
Poveºtile sportului
TURNEELE DE ALTÃDATÃ
S
ãrãcia care se vede acum la Jiul Petroºani nu a fost dintotdeauna la fel. Adicã, de fapt, nu a fost sãrãcie, lucrurile îºi aveau o normalitate. Dacã acum, în ianuarie 2015 lucrurile sunt absolut incerte ºi nici nu se poate vorbi despre aºa ceva la Jiul, altãdatã situaþia se prezenta cu totul altfel. Sã ne amintim doar de câteva astfel de exemple.
P
rima ieºire, în Albania
Pregãtirea returului 1966-67, sezonul revenirii în Divizia „A”, Jiul a efectuat-o în Albania, în perioada 3-8 februarie 1967. A fost prima ieºire de acest fel, cu pregãtire
de iarnã, o nereuºitã totalã: 0-1 cu Selecþionata oraºului Tirana, 0-2 cu Selecþionata Reg. Shhoder ºi 0-1 cu Naþionala Albaniei. Asta în ciuda faptului cã Jiul lui Stocker, Libardi, Peronescu, Casandra sau Martinovici era clasatã în primele ºase echipe ale Diviziei „A”! În februarie 1969 echipa jiuliºtilor a efectuat un stagiu de pregãtire în fosta Iugoslavie (acum Serbia), cu un numãr de patru partide în perioada 4-22 februarie 1969. A fost un turneu mai fructuos, chiar ºi cu douã victorii, 2-0 cu Zorka ºi 1-0 cu Maciva Sabac. Au urmat dupã anii `80 turnee în Siria, Iordania, iar dupã anii `90 în Croaþia, Turcia sau Cipru.
Neluþu Pantilimon, preºedintele CS Vulcan s-a sinucis Veste tragicã la Vulcan. Ioan Pantilimon, a fost gãsit spânzurat. ªi-a pus capãt zilelor la clubul unde era preºedinte ºi tot acolo l-au gãsit niºte colegi. Ioan Pantilimon, preºedintele Clubului Spotiv Vulcan a fost gãsit marþi, spânzurat. Trupul fãrã viaþã al preºedintelui CS Vulcan a fost gãsit în jurul orei 15,00 de un coleg de la club, care a sunat imediat la 112. Imediat o ambulanþã SMURD s-a deplasat la faþa locului, dar, din pãcate, omul nu a mai putut fi adus în simþiri. Potrivit poliþiºtilor care s-au dus la faþa locului, acum încep cercetãrile pentru a stabili exact ce s-a petrecut acolo. Ioan Pantilimon era cercetat anul
trecut de ANI pentru o presupusã incompatibilitate, dupã ce a fost în acelaºi timp, ºi consilier local ºi preºedinte al Clubului Sportiv Vulcan. Trupul fãrã viaþã al acestuia va fi transportat la Serviciul de Medicinã Legalã pentru necropsie, însã, poliþiºtii cred cã este vorba despre o sinucidere. Diana MITRACHE