CVJ 779, marti20 ianuarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 779

Cronica Vãii Jiului Marti, 20 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Niculescu vrea disponibilizãri, deputatul Cristian Resmeriþã reuºeºte noi angajãri la mina Livezeni

Î

n timp ce conducerea Complexului Energetic Hunedoara vede o eficientizare a complexului prin disponibilizarea a 1000 de salariaþi, deputatul Cristian Resmeriþã are o cu totul altã viziune prin care va reuºi angajarea câtorva zeci de tineri la mina Livezeni.

Este vorba despre angajarea unui numãr de 65 de tineri la exploatarea minierã Livezeni, procedurile pentru noile angajãri urmând a fi demarate în cel mai scurt timp.

“Este o mare victorie pe care am obþinut-o contra tuturor lucrurilor care se întâmplã acum. Minerii sunt tot mai puþini. ºi tot mai bãtrâni. Eu am promis la începutul mandatului cã voi face tot ce îmi stã în putinþã ca la unitãþile miniere sã fie angajaþi cât mai mulþi tineri din Valea Jiului. Am reuºit anul trecut, printr-un proiect personal sã începem angajãrile la unitãþile miniere ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara ºi dupã cum ºtiþi s-au fãcut angajãri la mina Lupeni, la Vulcan ºi la Lonea. Anul 2015 îl începem cu 65 de angajãri la mina Livezeni ºi sper sã reuºesc ºi la alte unitãþi miniere din Valea Jiului”, ne-a declarat deputatul Cristian Resmeriþã.

De menþionat cã noile angajãri se fac deºi actualul director general al CEH, Aurel Niculescu a tot amânat semnarea deblocãrii posturilor ºi scoaterea lor la concurs. “Sigur, Niculescu a tot amânat semnarea demarãrii proceduri de scoatere la concurs a acestor posturi, dar în final a semnat. Urmeazã ca în cel mai scurt timp sã demareze procedura de scoatere la concurs a acestor locuri de muncã ºi sã aibã loc concursul”, mai spune Cristian Resmeriþã.

Deputatul Cristian Resmeriþã demonstreazã astfel cã se þine de cuvânt, prin fapte nu prin vorbe.

Pe de altã parte, în ce priveºte programul de eficientizare a CEH prin disponibilizarea a 1000 de angajaþi, deputatul Cristian Resmeriþã considerã cã nu aceasta este o soluþie în condiþiile în care minerii se plâng cã nu mai sunt oameni care sã lucreze în subteran.

“Nu trebuie sã dai afarã oameni, ci sã-i scoþi la pensie pe cei care îndeplinesc condiþiile, iar în locul lor sã angajezi tineri.

Raþionamentul este foarte simplu ºi logic. Un angajat aflat la vârsta de pensionare câºtigã o sumã destul de consistentã cu toate sporurile ºi vechimea pe care o are. În schimb un proaspãt angajat nu beneficiazã de o parte din aceste sporuri, deci are un salar mai mic, deci scad cheltuielile cu salariile, în schimb va creºte productivitatea muncii, deci va duce la eficientizarea complexului”, explicã deputatul Cristian Resmeriþã.

Deputatul Cristian Resmeriþã susþine cã în anul 2015 vor mai avea loc ºi alte angajãri la unitãþile miniere din Valea Jiului.

Marius MITRACHE

Minerii îºi riscã viaþa cu materiale puþine ºi tot mai proaste

Lipsa banilor de investiþii a devenit mai periculoasã decât metanul ºi focurile din minã!

M

uncesc într-o permanentã stare de insecuritate ºi îºi pun viaþa în pericol, iar asta din cauza lipsei banilor pentru investiþii. Minerii trebuie sã înfrunte, pe lângã pericolele iminente ale meseriei, ºi pe cele generate de lipsa materialelor necesare în subteran. >>> PAGINA A 3-A

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

Adolescentã din Petrila- cãutatã asiduu de poliþiºti

O

adolescentã în vârstã de 15 ani din localitatea Petrila, este cãutatã de poliþiºti dupã ce a plecat de acasã ºi nu s-a mai întors.

Tânãra a plecat duminicã, iar pãrinþii au aºteptat-o pânã când au vãzut cã s-a înserat ºi fata

nu mai dã nici un semn. „În data de 18.01.2015, în jurul orei 20:30, la sediul Poliþiei Oraºului Petrila s-a prezentat un bãrbat din localitate, care a sesizat faptul cã, în ziua de 18.01.2015, fiica sa, TITIANU BIANCA GEORGIANA (foto), în vârstã de 15 ani, a pãrãsit domiciliul în mod voluntar, spunând ca merge la o colegã pentru a-ºi face temele, însã nu a

mai revenit la domiciliu. La momentul dispariþiei, minora era îmbrãcatã cu o geacã lungã, din material textil, de culoare albã, pantaloni tip colanþi de culoare neagrã, ºi o bluzã tip helancã, de culoare neagrã.

Semnalmentele minorei: înãlþime 1,65 m, greutate 55-60 kg, lung, culoare roºcat închis, ochi albaºtri, ten deschis, constituþie slabã, faþã ovalã, bãrbie

ascuþitã, are o cicatrice deasupra buzei superioare, în partea dreaptã, sub formã de zgârieturã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile pentru a o gãsi pe fatã, au dat-o în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã.

Persoanele care pot furniza informaþii care sã

conducã la depistarea minorei, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Maximilian GÂNJU

Dupã faptã ºi rãsplatã!

U

n tânãr de 21 de ani, din Petrila, a luat o bãtaie sorã cu moartea dupã ce a furat un telefon mobil ºi a fost prins de proprietar. Atât cel care a furat cât ºi pãgubitul care ºi-a fãcut singur dreptate, sunt cercetaþi de poliþiºti.

Totul s-a petrecut la sala de sport a liceului economic din Petroºani, unde se obiºnuieºte ca în afara orelor de curs, tinerii dornici de miºcare sã închirieze sala pentru campionate de fotbal.

Cei care nu se bagã la „miuþã”, obiºnuiesc sã facã galerie din tribuna de pe margine, iar printre ei ºi-a fãcut loc ºi un hoþ de buzunare.

Un tânãr de 21 de ani din Petrila, care ar mai fi „operat” ºi în trecut, într-un moment de neatenþie a bãgat mâna în buzunarul unei haine ºi a furat un telefon mobil.

Ghinionul lui a fost cã din mulþime cineva l-a observat ºi la anunþat pe proprietar. Acesta din urmã, împreunã cu amicii lui, a reuºit sã punã mâna pe hoþ ºi dupã ce ºi-a recuperat telefonul l-a bumbãcit bine. „Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de un tânãr în vârstã de

21 de ani, din oraºul Petrila, cu privire la faptul a fost agresat fizic de mai multe persoane. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã în dupã-amiaza zilei de 18.01.2015, în jurul orelor 18:00, reclamantul, în vârstã de 21 de ani, din Petrila, s-a deplasat împreunã cu un prieten la sala de sport a unui liceu din Petroºani pentru un meci de fotbal, context în care tânãrul a luat un telefon mobil ce se afla într-o geacã din tribune, care nu îi aparþinea, ºi a fugit, pãrãsind sala de sport. Tânãrul a fost observat de mai multe persoane, iar proprietarul telefonului, un tânãr în vârstã de 26 de ani, însoþit de mai mulþi prieteni, l-au urmãrit pe tânãrul în vârstã de 21 de ani, ºi dupã ce au recuperat telefonul, l-au agresat fizic”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Hoþul a primit o corecþie care l-a trimis direct pe patul Spitalului Judeþean din Deva, cu lovituri mai ales în zona capului. Acum poliþiºtii

îl cerceteazã atât pe hoþ pentru furt, cât ºi pe cei care l-au bãtut, pentru lovire sau alte violenþe.

Maximilian GÂNJU

Reprezentanþii Instituþiei Avocatului Poporului, prezenþi la Deva

R

eprezentanþii Instituþiei Avocatului Poporului – Biroul Teritorial Alba vor fi, din nou, prezenþi la Deva.

Persoanele care doresc sã beneficieze gratuit de asistenþã juridicã din partea acestei instituþii sunt aºteptate, joi, 22.01.2013 la Prefectura Hunedoara, începând cu ora 10:30. Aceste audienþe le

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

sunt oferite gratuit hunedorenilor de aproape trei ani. Instituþia Avocatul Poporului este autoritate publicã autonomã ºi independentã faþã de orice altã autoritate publicã ºi are drept scop apãrarea drepturilor ºi libertãþilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritãþile publice.

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

Minerii îºi riscã viaþa cu materiale puþine ºi tot mai proaste

Lipsa banilor de investiþii a devenit mai periculoasã decât metanul ºi focurile din minã!

M

uncesc într-o permanentã stare de insecuritate ºi îºi pun viaþa în pericol, iar asta din cauza lipsei banilor pentru investiþii.

Minerii trebuie sã înfrunte, pe lângã pericolele iminente ale meseriei, ºi pe cele generate de lipsa materialelor necesare în subetran.

La nivel declarativ, securitatea la locul de muncã este primordialã pentru conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi nimeni nu se îndoieºte cã aºa stau lucrurile. Din pãcate, însã, lipsa fondurilor suficiente pentru investiþii transformã acest deziderat într-o simplã lozincã, care sunã frumos dar se aplicã cu greutate în realitate. Materialele necesare sunt puþine ºi, de multe ori, de mai slabã calitate, iar asta pentru cã oficialii Complexului Energetic Hunedoara nu au bani pentru achiziþii, iar datoriile la furnizori s-au acumulat alarmant.

Aºa cã, unii producãtori refuzã sã mai vândã pe datorie, iar CEH trebuie sã se mulþumeascã cu mai puþine produse, ori de calitate mai slabã.

R

estructurãrile haotice ies la luminã Restructurãrile de personal îºi fac simþitã, din plin, prezenþa ºia sta mai ales din cauzã cã s-au fãcut haotic.

Orice a putut pleca de oricunde, de la orice loc de muncã ºi asta se vede acum. O spun inspectorii de muncã, cei care au intrat de multe ori în subteran ºi

care s-au vãzut nevoiþi nu o datã sã opreascã locul de muncã respectiv, tocmai din cauza stãrii de insecuritate. „În foarte multe cazuri, datoritã lipsei de personal, a brigãzilor de întreþinere, cãile de acces spre abataje nu sunt întreþinute corespunzãtor. La fel ºi cãile de aeraj. De foarte multe ori am cerut unitãþilor sã oprim abatajul în condiþiile în care nu-ºi asigurã reprofilarea acestor cãi. Avem foarte multe accidente din cauza neîntreþinerii cãilor de circulaþie, de acces, mai ales cã transportul materialelor se face manual.

Aceste gâtuiri ale cãilor pot sã influenþeze ºi aerajul, sã nu asigure debitul necesar sau nu mai circule aerul pe unde trebuie, sã o ia prin spaþiul expoloatat ºi se ajunge la aparaþia focurilor de minã. De asemenea, din cauza lipsei personalului brigãzile, la ora actualã, îºi asigurã ºi manipulanþii pe fluxul de transport.

Sunt fluxuri de 7, 8, 9 transportoare ºi, dacã nu ai om la transportorul respectiv, materialul se deverseazã necontrolat, poate sã ajungã sã blocheze butoanele de pornire ºi se anuleazã

cele viabile.

N

anumite protecþii ºi derivã riscuri”, a explicat Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani, din cadrul ITM Hunedoara (foto medalion). Omul din abataj a ajuns sã asigure ºi întreþinerea cãilor de acces, sã se ocupe ºi de transportul materialelor, adicã sã devinã un angajat bun la toate, cã oricum nu are de ales. Pericolele sunt imense ºi nu pot fi trecute cu vederea, dar, din pãcate, nu sunt singurele. Iar problemele cele mai mari sunt la posturile fixe, absolut obligatorii, de care depind atâþia oameni…

Specialiºti

frumos…

De asemenea, mineritul anului 2015 se confruntã cu o lipsã acutã de materiale necesare. ªi nu vorbim doar de cele necsare

aprovizioneze, în special cu stâlpi, grinzi. Întâlnim cazuri când nu sunt suficienþi stâlpi sau, chiar dacã sunt, prezintã defecþiuni la etanºare ºi nu mai asigurã portanþa corespunzãtoare. În condiþiile în care metoda cadru spune cã trebuie sã fie mãcar patru stâlpi, care sunt buni,

pentru extracþia cãrbunelui, ci ºi de materialele care asigurã susþinerea galeriilor. Sunt lipsuri mari, cunoscute de cei din administraþia CEH, dar pentru care au ajuns sã se aloce doar firimituri. „Sunt deficienþe legate de aprovizionarea cu materiale ºi, mai ales, de aprovizionarea ritmicã, fiidcã de multe ori se realizeazã aprovizionarea când suntem noi pe punctul de a opri locul de muncã sau noi oprim locul de muncã ºi apoi se fac eforturi deosebite sã se

pe un ºir de grinzi, dacã noi constatãm cã sunt mai puþin de 4 stâlpi buni pe un ºir de grinzi de regulã se ajunge la sistarea de activitate”, a mai declarat Ileana Bodea.

Cu pericolul iminent deasupra capului, minerii au ajuns sã se roage sã iasã teferi din subteran. În urma contoalelor, ITM stabileºte un program de mãsuri, dar, de foarte multe ori acesta nu poate fi respectat, mai ales în ceea ce priveºte mãsurile care necesitã bani ºi investiþii.

Paradoxal, minele neviabile au ajuns sã stea mai bine decât

care, din pãcate, sunt din ce în ce mai puþini!

provizionarea ritmicã cu A materiale, un vis

orocul bazat pe ghinion!

Au mai mulþi bani pentru achiziþii & investiþii ºi asta se vede direct în securitatea locului de muncã. Îi ajutã, e drept, ºi subvenþia primitã de la stat, dar pânã la urmã ceva trebuie fãcut.

Existã însã ºi o parte bunã în aceasã încrengãturã de lipsuri ºi deficienþe. „Norocul la ora actualã, bazat totuºi pe un ghinion – cã e anormal ce spun – constã în faptul cã, din cauzã cã nu s-au mai dat bani pentru investiþii, nu s-au mai deschis zone noi, zone care trebuie degazate. Într-o zonã nouã, automat ai probleme de metan. La ora actualã se exploateazã zone de pe lângã zonele vechi, sau care au mai fost exploatate o datã ºi alþii le-au lãsat de rele. Un avantaj este cã acele zone sunt mai degazate ºi în ultimul timp nu mai sunt atâtea probleme de metan cum erau mai de mult. Sunt unitãþi care nu au mai avut concentraþii de metan peste limita admisã”,a explixat sursa citatã anterior. Un alt aspect pozitiv este cã nu mai sunt înregistrate atâtea focuri de minã, care, în combinaþie cu metanul din subteran duc la tragedii. Rãmân însã celellate probleme ce trebuie neapãrat remediate. La cum merg lucrurile, însã, la datoriile ºi pierderile acumulate de CEH de la înfiinþare, e greu de crezut cã se va schimba prea curând ceva în bine.

Car men COSMAN-PREDA Foto Alexis Vettoretti Vettoretti

4 Actualitate

Simulare de examen, cu gândul la film

u început simulãrile A pentru examenele

de final de an. Atât cei de a XII-a cât ºi elevii de gimanziu, au început sãptãmâna cu emoþiile specifice unui examen.

Cei de la ºcolile generale s-au crezut chiar la film.

Cu toate mãsurile de securitate luate, elevii absolvenþi au intrat la ora stabilitã în sãli ºi timp de aproape douã ore au scris tot ce au ºtiut. Nimeni nu a miºcat, pentru cã fiecare gest a fost

înregistrat pe camerele de supraveghere, iar la ieºire, au fost copii care ne-au explicat cum s-au transpus în film. Asta pentru cã unul dintre subiecte presupunea descrierea unei întâmplãri petrecute la lansarea unui film.

„Am început prin a descrie locul. Apoi mi-am imaginat cã aº fi câºtigat un bilet la lansarea filmului The Hobbit. Am mers acolo, în costum, cu pantofi, la deschidere, am dat mâna cu actorii, am luat autografe. Din

pãcate, compunerea s-a terminat cu mine trezindu-mã ºi realizând cã a fost doar un vis.

Dar am fost bine dispus”, ne-a explicat un elev, modalitatea sa de abordare a compunerii.

Alþii au considerat lucrarea simplã, dar nu

sunt siguri cum au argumentat un pastel. „Cred cã punctul D de la subiectul I a fost mai greu. A fost sã demonstrãm cã cã opera lui Duiliu Zamfirescu este pastel.

M-am cam încurcat ºi…”, ne-a explicat un alt elev, în timp ce colega lui s-a declarat mai optimistã. „Am scris tot, am terminat în prima orã ºi cam atât. A fost uºor.

Am fãcut multe exemple de genul acesta ºi am ºtiut”, a spus aceasta.

La ieºirea din sala de examen, unii s-au ºi autoevaluat. Cu note mari sau nu prea bune, semn cã mai e de încvãþat. „A fost destul de uºor. Dificil nu.

gustatã niciodatã de putere”

V

aleriu Butulescu s-a întors din Bulgaria cu cel mai mare premiu literar oferit unui scriitor român. Totul s-a petrecut chiar în perioada în care la Paris erau atentatele la revista de satirã, iar premiul vine pentru o foaie de satirã autenticã.

„Aleko”, dupã numele scriitorului bulgar Aleko Konstantinov, asasinat pentru satura sa. Totul

s-a întâmplat în perioada în care, la Paris, 12 oameni mureau în cadrul unei ºedinþe de redacþie la o revistã de satirã, iar scriitorul din Valea Jiului vine sã ne spunã, încã o datã, cã satira a asasinat mulþi scriitori. „Trebuie sã spun cã este al doilea premiu pentru satirã pe care îl iau, dupã cel din Serbia, care la fel poartã numele unui scriitor care a fost împuºcat. Sârbul a fost împuºcat de comuniºti, iar Konstantinov de capitaliºti, de unde am tras concluzia cã puterea nu prea are simþul umorului,indiferent de structura ei politicã. ªi, pãrerea mea este cã satira este o meserie riscantã, periculoasã”, a spus Valeriu

Toate mi s-au pãrut uºoare. Sper cã iau un 8, sau un 9”, crede un altul. „M-am descurcat cât de cât. Sper sã iau un 5 mãcar. Mi s-a pãrut greu”, a spus un altul, nu la fel de optimist.

Absolvenþii claselor a VIIIa s-au plâns de compuneri.

Nici argumentarea pastelului, nici lansarea unui film nu au fost pe gustul lor ºi acolo cred toþi cã au pierdut puncte. Din fericire, aceasta a fost o primã simulare ºi tot un astfel de examen de încercare au avut ºi absolvenþii de la licee.

Diana MITRACHE

M

Butulescu, scriitor din Valea Jiului.

Valeriu Butulescu este cunoscut în întreaga lume pentru aforismele traduse în mai multe limbi, dar de aceastã datã a luat în Bulgaria un premiu de excepþie, deºi a scris doar o paginã satiricã. „Este un concurs de prozã scurtã.

Regulamentul limiteazã la 3 pagini dimensiunea prozei. M-am condensat ºi cred cã stãpânesc acest pro-

Petroºãneanul Dan Deneº, printre cei mai difuzaþi artiºti

A

încasat peste 20 de mii de euro în anul 2014, doar pentru faptul cã piesele sale au fost difuzate pe radio ºi tv.

Cântãreþul de muzicã pop - dance din Petroºani s-a situat astfel pe locul ºase în acest clasament al celor mai difuzaþi artiºti români în 2014. Prima poziþie este ocupatã de Smiley urmat de Connect-R ºi Mihai Mãrgineanu.

Dan Deneº este unul dintre fondatorii trupei Fly Project, iar anul trecut a câºtigat doar din drepturile de difuzare,

Apa Serv ajutã copiii din Bosnia

VALERIU BUTULESCU: „Satira nu a fost

Valeriu Butulescu a ajuns primul scriitor român laureat al Premiului Internaþional

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

cedeu din aforism ºi am reuºit într-o paginã sã prind ºi introducere ºi desfãºurare ºi final.

Cred cã a plãcut, pentru cã lucrarea a fost cititã integral, iar juriul se pronunþase în unanimitate pentru aceastã lucrare, ceea ce, aºa cum spunea preºedintele, rar s-a întâmplat ca sã se decidã în unanimitate un scriitor”, a mai spus Butulescu.

Pe lista laureaþilor Premiului internaþional Aleko sunt trecuþi scriitori importanþi din SUA, Franþa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia ori Austria. Butulescu, însã, a fost laureatul care a primit premiul în 13 ianuarie 2015.

Diana MITRACHE

icuþii care învaþã la grãdiniþa ce funcþioneazã pe lângã centrul social din Dãrãneºti, pãstorit de pãrintele Gabriel Bulf, au primit în aceastã dimineaþã mai multe cadouri de la SC Apa Serv Valea Jiului.

Nu mai puþin de 22 de preºcolari care provin din familii sãrace ce locuiesc în cartierul Bosnia din Petroºani, au primit pachete cu dulciuri ºi fructe din partea angajaþilor operatorului de apã ºi canal din Petroºani.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului spune cã a încercat sã aducã un strop de bucurie micuþilor ºi va face acest

lucru lunã de lunã, nu doar în preajma sãrbãtorilor cum se practicã de cele mai multe ori.

aici nefiind incluse sumele aferente altor contracte cum ar fi concerte ori publicitate, peste 20 de mii de euro net. În top 10 CREDIDAM, clasament care include cei mai bine difuzaþi artiºti din 2014, alcãtuit de Centrul Român pentru Administrarea Drepturile Artiºtilor Interpreþi, Dan Deneº ocupã locul ºase, piesele sale fiind mai difuzate decât ale unor artiºti cu vechime cum ar fi Loredana Groza ori Dam Bitman.

Dan Deneº este de loc din Petroºani ºi alãturi de Tudor Ionescu tuturor colegilor pentru cã s-au gândit ºi la aceºti copii. Totodatã, acest gest umanitar va fi repetat în fiecare lunã la aceastã locaþie, atât la copii cât ºi la bãtrânii din acest azil. Dupã ce

a format trupa Fly Project.

Hunedoreanul a cochetat cu muzica încã din adolescenþã, la începutul anilor 2000 el având o trupã îndrãgitã pe plan local, însã succesul a venit dupã aproape cinci ani de muncã. Dan Deneº era specializat în IT ºi a lucrat mai mulþi ani la posturile de radio ºi tv din Valea Jiului, însã a abandonat aceastã meserie ºi s-a mutat la Braºov, pentru a face muzicã. Succesul avea sã aparã imediat, în 2005, piesa „Raisa”, ajungea topul

clasamentelor muzicale din România, ca mai apoi datoritã succesului, Fly Projesc sã ajungã nominlizatã la MTV Europe Music Award pentru Best Romanian Act. Maximilian GÂNJU

Vremea rãmâne caldã în urmãtoarea perioadã; precipitaþiile îºi vor face apariþia dupã 22 ianuarie

V

remea va rãmâne, în general, caldã în urmãtoarele douã sãptãmâni, iar temperaturile vor fi, în mare parte, pozitive atât pe timpul zilei, cât ºi pe parcursul nopþilor în majoritatea regiunilor, aratã prognoza valabilã pentru perioada 19 ianuarie - 1 februarie 2015, publicatã, luni, de Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM). „Am avut o discuþie cu pãrintele Bulf ºi am zis cã ajutãm bãtrâni din centrul pãstorit de el, dar ºi copiii. El a venit cu ideea ca prima datã sã ajutãm aceºti copii minunaþi. Este un gest umanitar fãcut de noi, de SC Apa Serv Valea Jiului. Le mulþumesc

am vãzut bucuria acestor copii, împreunã cu colegii mei de la Apa Serv, ne-am luat angajamentul ca în fiecare lunã sã sprijinim atât bunicii din acest centru cât ºi micuþii de la grãdiniþã”, a declarat, Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Nu este pentru prima datã când angajaþii operatorului de apã ºi canal îºi îndreaptã atenþia ºi spre cei mai sãraci. Spre exemplu, toþi cei 500 de salariaþi ai societãþii au decis sã-ºi direcþioneze procentul de 2 la sutã din impozit cãtre acest centru social din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Pe de altã parte, meteorologii estimeazã cã, începând cu data de 22 ianuarie, probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor sub formã de ploaie, lapoviþã sau ninsoare va fi mai mare. ÎN TRANSILVANIA,pe parcursul primelor 5 zile, vremea va fi mai caldã decât în mod obiºnuit, cu temperaturi maxime apropiate de o medie de 7 grade. În intervalul 24-27 ianuarie, aceastã medie nu va mai depãºi 4 grade, iar ulterior va fi în jur de douã grade Celsius. Valorile termice nocturne vor fi permanent negative ºi local se va consemna gerul în depresiuni, cu precãdere între 28 ianuarie ºi 1 februarie, când media regionalã a temperaturilor minime va fi în jur de—5 grade. Pânã pe 22 ianuarie ºi dupã 28 ianuarie, condiþiile de apariþie a precipitaþiilor vor fi reduse, dar în celelalte zile vor fi precipitaþii mixte, care pe arii restrânse pot fi moderate cantitativ în 23, 24 ºi 27 ianuarie. Vor fi condiþii de polei.

LA MUNTE, vremea se va rãci uºor ºi treptat, însã regimul termic va mai depãºi, cu precãdere

în primele zile, pe cel specific ultimei decade a lunii ianuarie.

Valorile temperaturilor maxime vor avea o medie cuprinsã între douã ºi 4 grade pânã pe 23 ianuarie, iar ulterior aceastã medie se va situa între zero ºi minus douã grade Celsius. Minimele nocturne vor fi în prima sãptãmânã între minus patru ºi minus douã grade Celsius, în medie, apoi urmeazã sã mai scadã, spre o medie de—7 grade.

Estimarea temperaturilor este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia, menþioneazã ANM.

4 Actualitate

Simulare de examen, cu gândul la film

u început simulãrile A pentru examenele

de final de an. Atât cei de a XII-a cât ºi elevii de gimanziu, au început sãptãmâna cu emoþiile specifice unui examen.

Cei de la ºcolile generale s-au crezut chiar la film.

Cu toate mãsurile de securitate luate, elevii absolvenþi au intrat la ora stabilitã în sãli ºi timp de aproape douã ore au scris tot ce au ºtiut. Nimeni nu a miºcat, pentru cã fiecare gest a fost

înregistrat pe camerele de supraveghere, iar la ieºire, au fost copii care ne-au explicat cum s-au transpus în film. Asta pentru cã unul dintre subiecte presupunea descrierea unei întâmplãri petrecute la lansarea unui film.

„Am început prin a descrie locul. Apoi mi-am imaginat cã aº fi câºtigat un bilet la lansarea filmului The Hobbit. Am mers acolo, în costum, cu pantofi, la deschidere, am dat mâna cu actorii, am luat autografe. Din

pãcate, compunerea s-a terminat cu mine trezindu-mã ºi realizând cã a fost doar un vis.

Dar am fost bine dispus”, ne-a explicat un elev, modalitatea sa de abordare a compunerii.

Alþii au considerat lucrarea simplã, dar nu

sunt siguri cum au argumentat un pastel. „Cred cã punctul D de la subiectul I a fost mai greu. A fost sã demonstrãm cã cã opera lui Duiliu Zamfirescu este pastel.

M-am cam încurcat ºi…”, ne-a explicat un alt elev, în timp ce colega lui s-a declarat mai optimistã. „Am scris tot, am terminat în prima orã ºi cam atât. A fost uºor.

Am fãcut multe exemple de genul acesta ºi am ºtiut”, a spus aceasta.

La ieºirea din sala de examen, unii s-au ºi autoevaluat. Cu note mari sau nu prea bune, semn cã mai e de încvãþat. „A fost destul de uºor. Dificil nu.

gustatã niciodatã de putere”

V

aleriu Butulescu s-a întors din Bulgaria cu cel mai mare premiu literar oferit unui scriitor român. Totul s-a petrecut chiar în perioada în care la Paris erau atentatele la revista de satirã, iar premiul vine pentru o foaie de satirã autenticã.

„Aleko”, dupã numele scriitorului bulgar Aleko Konstantinov, asasinat pentru satura sa. Totul

s-a întâmplat în perioada în care, la Paris, 12 oameni mureau în cadrul unei ºedinþe de redacþie la o revistã de satirã, iar scriitorul din Valea Jiului vine sã ne spunã, încã o datã, cã satira a asasinat mulþi scriitori. „Trebuie sã spun cã este al doilea premiu pentru satirã pe care îl iau, dupã cel din Serbia, care la fel poartã numele unui scriitor care a fost împuºcat. Sârbul a fost împuºcat de comuniºti, iar Konstantinov de capitaliºti, de unde am tras concluzia cã puterea nu prea are simþul umorului,indiferent de structura ei politicã. ªi, pãrerea mea este cã satira este o meserie riscantã, periculoasã”, a spus Valeriu

Toate mi s-au pãrut uºoare. Sper cã iau un 8, sau un 9”, crede un altul. „M-am descurcat cât de cât. Sper sã iau un 5 mãcar. Mi s-a pãrut greu”, a spus un altul, nu la fel de optimist.

Absolvenþii claselor a VIIIa s-au plâns de compuneri.

Nici argumentarea pastelului, nici lansarea unui film nu au fost pe gustul lor ºi acolo cred toþi cã au pierdut puncte. Din fericire, aceasta a fost o primã simulare ºi tot un astfel de examen de încercare au avut ºi absolvenþii de la licee.

Diana MITRACHE

M

Butulescu, scriitor din Valea Jiului.

Valeriu Butulescu este cunoscut în întreaga lume pentru aforismele traduse în mai multe limbi, dar de aceastã datã a luat în Bulgaria un premiu de excepþie, deºi a scris doar o paginã satiricã. „Este un concurs de prozã scurtã.

Regulamentul limiteazã la 3 pagini dimensiunea prozei. M-am condensat ºi cred cã stãpânesc acest pro-

Petroºãneanul Dan Deneº, printre cei mai difuzaþi artiºti

A

încasat peste 20 de mii de euro în anul 2014, doar pentru faptul cã piesele sale au fost difuzate pe radio ºi tv.

Cântãreþul de muzicã pop - dance din Petroºani s-a situat astfel pe locul ºase în acest clasament al celor mai difuzaþi artiºti români în 2014. Prima poziþie este ocupatã de Smiley urmat de Connect-R ºi Mihai Mãrgineanu.

Dan Deneº este unul dintre fondatorii trupei Fly Project, iar anul trecut a câºtigat doar din drepturile de difuzare,

Apa Serv ajutã copiii din Bosnia

VALERIU BUTULESCU: „Satira nu a fost

Valeriu Butulescu a ajuns primul scriitor român laureat al Premiului Internaþional

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

cedeu din aforism ºi am reuºit într-o paginã sã prind ºi introducere ºi desfãºurare ºi final.

Cred cã a plãcut, pentru cã lucrarea a fost cititã integral, iar juriul se pronunþase în unanimitate pentru aceastã lucrare, ceea ce, aºa cum spunea preºedintele, rar s-a întâmplat ca sã se decidã în unanimitate un scriitor”, a mai spus Butulescu.

Pe lista laureaþilor Premiului internaþional Aleko sunt trecuþi scriitori importanþi din SUA, Franþa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia ori Austria. Butulescu, însã, a fost laureatul care a primit premiul în 13 ianuarie 2015.

Diana MITRACHE

icuþii care învaþã la grãdiniþa ce funcþioneazã pe lângã centrul social din Dãrãneºti, pãstorit de pãrintele Gabriel Bulf, au primit în aceastã dimineaþã mai multe cadouri de la SC Apa Serv Valea Jiului.

Nu mai puþin de 22 de preºcolari care provin din familii sãrace ce locuiesc în cartierul Bosnia din Petroºani, au primit pachete cu dulciuri ºi fructe din partea angajaþilor operatorului de apã ºi canal din Petroºani.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului spune cã a încercat sã aducã un strop de bucurie micuþilor ºi va face acest

lucru lunã de lunã, nu doar în preajma sãrbãtorilor cum se practicã de cele mai multe ori.

aici nefiind incluse sumele aferente altor contracte cum ar fi concerte ori publicitate, peste 20 de mii de euro net. În top 10 CREDIDAM, clasament care include cei mai bine difuzaþi artiºti din 2014, alcãtuit de Centrul Român pentru Administrarea Drepturile Artiºtilor Interpreþi, Dan Deneº ocupã locul ºase, piesele sale fiind mai difuzate decât ale unor artiºti cu vechime cum ar fi Loredana Groza ori Dam Bitman.

Dan Deneº este de loc din Petroºani ºi alãturi de Tudor Ionescu tuturor colegilor pentru cã s-au gândit ºi la aceºti copii. Totodatã, acest gest umanitar va fi repetat în fiecare lunã la aceastã locaþie, atât la copii cât ºi la bãtrânii din acest azil. Dupã ce

a format trupa Fly Project.

Hunedoreanul a cochetat cu muzica încã din adolescenþã, la începutul anilor 2000 el având o trupã îndrãgitã pe plan local, însã succesul a venit dupã aproape cinci ani de muncã. Dan Deneº era specializat în IT ºi a lucrat mai mulþi ani la posturile de radio ºi tv din Valea Jiului, însã a abandonat aceastã meserie ºi s-a mutat la Braºov, pentru a face muzicã. Succesul avea sã aparã imediat, în 2005, piesa „Raisa”, ajungea topul

clasamentelor muzicale din România, ca mai apoi datoritã succesului, Fly Projesc sã ajungã nominlizatã la MTV Europe Music Award pentru Best Romanian Act. Maximilian GÂNJU

Vremea rãmâne caldã în urmãtoarea perioadã; precipitaþiile îºi vor face apariþia dupã 22 ianuarie

V

remea va rãmâne, în general, caldã în urmãtoarele douã sãptãmâni, iar temperaturile vor fi, în mare parte, pozitive atât pe timpul zilei, cât ºi pe parcursul nopþilor în majoritatea regiunilor, aratã prognoza valabilã pentru perioada 19 ianuarie - 1 februarie 2015, publicatã, luni, de Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM). „Am avut o discuþie cu pãrintele Bulf ºi am zis cã ajutãm bãtrâni din centrul pãstorit de el, dar ºi copiii. El a venit cu ideea ca prima datã sã ajutãm aceºti copii minunaþi. Este un gest umanitar fãcut de noi, de SC Apa Serv Valea Jiului. Le mulþumesc

am vãzut bucuria acestor copii, împreunã cu colegii mei de la Apa Serv, ne-am luat angajamentul ca în fiecare lunã sã sprijinim atât bunicii din acest centru cât ºi micuþii de la grãdiniþã”, a declarat, Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Nu este pentru prima datã când angajaþii operatorului de apã ºi canal îºi îndreaptã atenþia ºi spre cei mai sãraci. Spre exemplu, toþi cei 500 de salariaþi ai societãþii au decis sã-ºi direcþioneze procentul de 2 la sutã din impozit cãtre acest centru social din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Pe de altã parte, meteorologii estimeazã cã, începând cu data de 22 ianuarie, probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor sub formã de ploaie, lapoviþã sau ninsoare va fi mai mare. ÎN TRANSILVANIA,pe parcursul primelor 5 zile, vremea va fi mai caldã decât în mod obiºnuit, cu temperaturi maxime apropiate de o medie de 7 grade. În intervalul 24-27 ianuarie, aceastã medie nu va mai depãºi 4 grade, iar ulterior va fi în jur de douã grade Celsius. Valorile termice nocturne vor fi permanent negative ºi local se va consemna gerul în depresiuni, cu precãdere între 28 ianuarie ºi 1 februarie, când media regionalã a temperaturilor minime va fi în jur de—5 grade. Pânã pe 22 ianuarie ºi dupã 28 ianuarie, condiþiile de apariþie a precipitaþiilor vor fi reduse, dar în celelalte zile vor fi precipitaþii mixte, care pe arii restrânse pot fi moderate cantitativ în 23, 24 ºi 27 ianuarie. Vor fi condiþii de polei.

LA MUNTE, vremea se va rãci uºor ºi treptat, însã regimul termic va mai depãºi, cu precãdere

în primele zile, pe cel specific ultimei decade a lunii ianuarie.

Valorile temperaturilor maxime vor avea o medie cuprinsã între douã ºi 4 grade pânã pe 23 ianuarie, iar ulterior aceastã medie se va situa între zero ºi minus douã grade Celsius. Minimele nocturne vor fi în prima sãptãmânã între minus patru ºi minus douã grade Celsius, în medie, apoi urmeazã sã mai scadã, spre o medie de—7 grade.

Estimarea temperaturilor este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia, menþioneazã ANM.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

Salvital ºi administraþia din Lupeni, faþã’n faþã rocesul dintre P Salvital ºi administraþia localã din Lupeni continuã pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Cei de la asociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã modului SMURD vor sã îºi recupereze restanþele de la autoritãþile lupenene. Pentru acest motiv edilii au fost acþionaþi în instanþã, însã ei sunt de pãrere cã asociaþia a creat o nedreptate în momentul în care personalul angajat nu a provenit din Lupeni.

“Toþi pot sã ne dea în judecatã. Sã aibã angajaþi din Lupeni ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Asociaþia Salvital Hunedoara a formulat o nouã cerere de

Pe lângã lege...

C

abanierii din Parâng nu au remediat nici pânã în prezent problema legatã de alimentarea cu apã potabilã.

Au trecut aproape doi ani de când reprezentanþii de la Apele Române le-au pus în vedere cabanierilor din staþiunea montanã Parâng sã intre în legalitate în ceea ce priveºte branºamentele la apã. Nici pânã în prezent, cei de aici nu au luat o mãsurã în ceea ce priveºte acest lucru.

“Nu au fãcut nimic pânã

Transport în comun, ca pe sacii de cartofi

P

este 30, într-un microbuz de 20 de locuri. ªoferii de maxi-taxi nu þin cont de nicio regulã atunci când vine vorba de siguranþa sau confortul cãlãtorilor.

Pentru a aduna cât mai mulþi bani aceºtia îngrãmãdesc în mijloacele de transport în comun zeci de persoane.

Spre exemplu, într-un microbuz care circula pe ruta Uricani-Petroºani, ºi avea o capacitate de 20 de locuri erau

chemare în judecatã împotriva debitorilor Municipiul Lupeni, Consiliul local al Municipiului Lupeni ºi Primarul Municipiului Lupeni, pentru obligarea acestora la plata sumei de 171.320 lei. Suma de 4.000 lei reprezen-

acum deºi li s-a pus în vedere de nenumãrate ori acest lucru.

Se pare cã ºi iarna aceasta s-au descurcat”, au precizat reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani.

Doar 10 cabane din zona turisticã Parâng au, în mod oficial, apã curentã. Contractele la apã se pot numãra pe degetele ambelor mâini, în timp ce numãrul cabanelor este de câteva ori mai mare. Apele Române sunt singurele care încheie contracte în aceastã zonã, pentru cã deocamdatã acolo nu a ajuns sistemul de aducþiune al apei potabile, din reþeaua oraºului.

Monika BACIU înghesuiþi peste 30 de pasageri.

Mai grav este faptul cã nici instituþiile care ar trebui sã vegheze la securitatea cãlãtorilor nu fac nimic în acest sens, existând o înþelegere tacitã între transportatori ºi autoritãþi.

Nimeni nu a fost sancþionat pentru nerespectarea normelor de siguranþã. ªi cãlãtorii sunt vinovaþi într-o oarecare mãsurã pentru cã acceptã sã cãlãtoreascã în aceste condiþii.

Monika BACIU

tând cotizatia trimestrialã de 1.000 lei/trimestru aferentã trim. III 2013, trim. IV 2013, trim. I 2014 ºi trim. II 2014. Suma de 167.320 lei, din care 162.820 lei reprezintã sumele restante pentru salariile a ºase paramedici aferente perioadei 1

iulie 2013 – 31 august 2014, iar 4.500 lei reprezintã restanþe la achiziþionarea echipamentului de protecþie, pentru cei ºase paramedici. Cererea de chemare în judecatã face obiectul dosarului nr. 5562/97/2014 aflat pe rol la Tribunalul Hunedoara.

Prin Hotãrârea nr.

58/2005, Consiliul local al Municipiului Lupeni a aderat la Asociaþia “Salvital” Hunedoara ºi s-a obligat sã plãteascã o cotizaþie anualã în cuantum de 4000 lei.

De asemenea, prin Hotãrârea nr.

34/2008, Consiliul local al Municipiului Lupeni a aprobat încheierea unui acord în vederea asigurãrii cadrului necesar pentru realizarea scopului Asociaþiei „SALVITAL” Hunedoara, prin care se reglementeazã modalitatea de susþinere financiarã, respectiv asigurarea cheltuielilor de personal ºi dotarea cu echipamentele necesare a personalului paramedical angajat de cãtre Asociaþia „Salvital” Hunedoara.

De anul trecut, la Lupeni funcþioneazã un modul SMURD. Acesta a fost relocat de la Uricani la Lupeni.

Monika BACIU

Cardurile de sãnãtate, o nouã problemã româneascã

C

u începere din data de 1 februarie cardurile individuale de sãnãtate vor deveni obligatorii. Mai exact, pentru ca bolnavii sã se poatã prezenta la medici vor trebui sã deþinã aceste noi acte.

Pânã în prezent, în judeþul Hunedoara, au fost distribuite peste 300.000 de carduri.

“Pãrerea mea este cã noile acte vor fi necesare. Cred însã, cã în prima fazã, cardurile de sãnãtate vor fi utilizate doar pentru a ponta pacienþii la medicul de familie, în spital, la serviciul de urgenþã sau în policlinicã. Pe parcurs, aceste carduri vor trebui sã fie inscripþionate cu dosarul electronic iar pacienþii vor trebui sã-ºi dea avizul pentru inscripþionarea grupei sanguine sau, dacã doresc, sã-ºi doneze organele. Acest lucru nu mi se pare, însã, prea în ordine pentru cã vor fi nevoiþi sã dea o declaraþie, pe proprie rãspundere, la notar ºi abia dupã aceea noi vom

putea sã inscripþionãm cardul. Aceasta este o problemã foarte dificilã la nivel naþional”, a declarat Constantin Gheorghiu, vicepreºedinte Asociaþia Medicilor de Familie din judeþul Hunedoara.

Nu toþi hunedorenii ºi-au primit cardurile de sãnãtate. Cele circa 19.000 de persoane aflate în aceastã situaþie îºi pot ridica actul doar de la sediul Casei de Asigurãri de Sãnãtate a judeþului Hunedoara, respectiv de la Deva.

Asta, þinând cont de faptul cã medicii de familie nu doresc sã se implice în aceastã operaþiune.

“Casa Naþionalã ºi Ministerul Sãnãtãþii au anunþat cã 90 – 95% dintre carduri au fost expediate deja prin Poºta Românã, contra

cost. Restul ar dori sã le distribuim noi, medicii de familie, dar nu suntem de acord cu acest lucru. În primul rând pentru cã este o acþiune a Casei Naþionale ºi tot ei ar trebui sã finalizeze aceastã operaþiune. Apoi, este o acþiune cronofagã ºi nici nu reprezintã un serviciu medical. Noi avem contract cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate doar pentru servicii medicale ºi nu pentru probleme birocratice. În principiu, ar trebui sã identifice o altã modalitate de repartizare a cardurilor, mai exact sã plãteascã aºa cum au plãtit ºi Poºta. Respectiv sã le distribuie tot ei în continuare ºi sã plãteascã pentru acest serviciu”, a mai spus medicul Constantin Gheorghiu.

Timp de 3 luni, în perioada februarie – aprilie 2015, pacienþii se vor putea prezenta la medic ºi fãrã cardul de sãnãtate. Din mai, însã, actul va fi obligatoriu.

Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

Astupã craterele pe DN 66

ª

oferii care au tranzitat în ultimele zile artera naþioanlã ce traverseazã municipiul Petroºani, au fost nevoiþi sã facã slalom printre gropi.

Care gropi au devenit, imediat dupã topirea zãpezii, cratere, iar acum adiministraþia de la Petroºani a decis sã le astupe cu asfalt.

Primele cratere au fost nivelate luni dimineaþã, iar acþiunea de

plombare va continua, pânã ce traficul se va desfãºura cât de cât normal. „Din cauza teperaturilor foarte scãzute a crãpat asfaltul ºi acum avem foarte multe gropi pe DN 66, care se aflã în administrarea primãriei. Am decis sã luãm mãsuri urgente. Am contactat firma cu care avem contract pentru revizii ºi reparaþii drumuri ºi am început plombãrile cu mixturã asfalticã la rece”, a declarat Daniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani.

Edilii locali spun cã pânã vineri vor fi plombate toate gropile ºi traficul se va desfãºura normal.

Diana MITRACHE

Restricþiile pe Defileul Jiului ar putea fi reluate curând

ª

edinþe pentru reluarea lucrãrilor pe Defileul Jiului.

Temperaturile au mai crescut în ultima perioadã, iar la nivelul Companiei Naþionale pentru autostrãzi ºi drumuri Naþionale au loc primele ºedinþe care au ca temã reluarea lucrãrilor pe Defileul Jiului.

“Nu depinde de noi. Sunt câteva ºedinþe pe aceastã temã sã vedem ce se va decide. Vremea þine cu noi, însã aºteptãm comunicatul de începere a lucrãrilor”, a declarat Ion Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj.

De la începutul anului 2015, când vremea va permite execuþia lucrãrilor, restricþiile ar putea fi din nou impuse pe Defileul Jiului. ªoseaua care

face legãtura între judeþele Hunedoara ºi Gorj se aflã în reabilitare de doi ani, iar lucrãrile vor fi finalizate pânã la finalul anului 2015. Începând din primãvara acestui an, constructorii ºi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România au impus restricþii de trafic pe tronsonul Petroºani – Bumbeºti Jiu: accesul maºinilor a fost oprit, între trei ºi ºase zile pe sãptãmânã, pe timpul

zilei, pentru ca firmele de construcþii sã poatã grãbi realizarea proiectului. Pe Defileul Jiului au loc lucrãri de modernizare a ºoselei efectuate în cadrul unui proiect demarat în 2012 de Ministerul Transporturilor.

Un consorþiu al firmelor Copisa Constructora Pirenaica (Spania) - Chiruli Andrea Impresa Individuale (Italia) Coremi Inter (România) a contractat lucrãrile de reabilitare ale tronsonului rutier, aflat într-o stare de degradare vizibilã, iar proiectul finanþat de statul roman prin Ministerul Transporturilor are o valoare de 150 de milioane de lei.

Reabilitarea ºoselei care traverseazã Defileul Jiului trebuia finalizatã în acest an.

Monika BACIU

Se va închide din nou drumul

V

remea rea, ninsorile ºi apoi încãlzirea bruscã a vremii au fãcut ca pãmântul sã se macine ºi mai mult, iar drumul ce leagã Petroºaniul de Jieþ va fi, cel mai probabil, din nou închis. ªi acum se circulã cu restricþii, iar la finele acestei sãptãmâni vin specialiºtii sã dea verdictul.

Artera rutierã ce duce spre Jieþ s-a mãcinat enorm ºi alunecãrile de teren sunt vizibile pânã în stradã. De altfel, în asfalt deja apar fisuri ºi întreg terasamentul o ia la vale. Din pãcate, cei din primãrie spun cã aºteaptã verdictul specialiºtilor de la drumuri. „DN 7A se aflã administrarea sucursalei de drumuri naþionale ºi autostrãzi Târgu Jiu. Acum s-a fãcut expertiza tehnicã, iar în funcþie de soluþia datã de experþi, dar ºi de fondurile pe care ei le au, urmeazã ca CNADR sã porneascã reabilitarea DN 7A. Din câte ºtiu eu, anul

acesta nu cred cã se va întâmpla asta. Este foarte puþin probabil sã se realizeze reabilitarea arterei”, a declarat Ciprian Preda, city manager Petrila.

Circulaþia se face cu restricþii ºi acum, iar maºinile de mare tonaj trec pe partea de sus a drumului, dar cu toate acestea drumul sã se surpe.

Mai mult, cei de la

0735.183175

CNADR spun cã vineri o echipã de la sucursala de drumuri Gorj va veni la faþa locului ºi nu este exclusã varianta închiderii arterei rutiere. Din nou s-ar putea circula doar pe ruta ocolitoare ºi asta pânã la gãsirea soluþiei tehnice care sã nu punã în pericol circulaþia în acest loc. „ªtim cât este de mãcinat terasamentul ºi la finele acestei sãptãmâni, o echipã de specialiºti vine la faþa locului sã dea verdictul. S-ar putea închide din nou drumul deocamdatã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Secþia Târgu Jiu. Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015

Henþ cu mâna

O FI BINE?

ai marii sportului de M la Deva ºi-au decis

laureaþii pe anul trecut. Cei mai buni dintre cei mai buni.

La discipline olimpice ºi neolimpice, cã aºa-i fair. Ca de obicei, contestãri ºi discuþii, iar noi cei din Valea Jiului, ne uitãm cu lupa dupã numele alor noºtri. E drept, la neolimpice, la „fotbal cu piciorul” cum îi zic unii ziariºti fotbal-tenis-

ului, am salvat onoarea sportului dintre Jiuri, cu Anamaria Gherghel de la Lupeni, cea mai bunã.

Bravo ei, bravo lui Didi Druncea, antrenorul acesteia, bravo firmei Comexim R Lupeni, pentru sprijinul financiar pe care i-l acordã de ani ºi ani.

De fapt, neolimpic,

dominãm sutã la sutã acest clasament judeþean, prin reprezentanþii celor trei sporturi, fotbaltenis, kempo ºi karate. În celãlalt clasament nici nu contãm. Doar pe ultimul loc, 10, prin reprezentanþii „struþo-cãmilei” cum ar zice Poliopol Show, acea combinatã SCM

Deva-Minerul Aninoasa, echipa din Valea Jiului nici mãcar nemaifiind amintitã de cei care au publicat respectivele anchete.

Cât despre fotbal, handbal, rugby, popice, sporturile de forþã de pe la noi, ele au murit. Conform acelor clasamente.

ANAMARIA GHERGHEL, PRIMA LA NEOLIMPICE

S-

a mai tras o linie peste stabilirea unei ierarhii, la cei mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara. Ierarhii stabilite, evident, dupã criterii de performanþã, pentru cã sporturile cu impact la public – fotbalul, handbalul, rugby-ul – n-au scos la rampã nici mãcar un nume, aºa cum se întampla cu mulþi ani în urmã.

La prima categorie, cea a sporturilor olimpice, gimnastica dominã cu prezenþa pe primele cinci locuri ale sportivelor de la CNS Cetate Deva, acolo unde se „strecoarã” ºi o gimnastã originarã din Aninoasa, ªtefania Stãnilã, plasatã pe locul 2 în acest clasament. Ea a avut în 2014 câteva rezultate care o recomandau pentru acest loc, fiind campioanã naþionalã cu echipa, vicecampioanã naþionalã la individual compus ºi medaliatã cu bronz la sãrituri ºi la sol. În plan internaþional, ªtefania Stãnilã este campioanã europeanã cu echipa României la Sofia (Bulgaria), medaliatã cu aur la concursul internaþional de la Avoine (Franþa) ºi locul 4 cu naþionala României la C.M. din China. Suficiente repere pentru aninoseanca de la Deva de a fi gratulatã cu acest loc 2 pe anul 2014, în acest top judeþean.

Mai apãrem ºi la locul 10, cu Simona Bãncilã, ºi ea aninoseancã, dar preluatã acum de SCM Deva, cele mai bune rezultate ale sale pe 2014 fiind titlul de campioanã outdoor, individual ºi

cu echipa, vicecampioanã naþionalã indoor ºi o medalie de aur la Cupa României, la seniori.

La disciplinele neolimpice, lucrurile stau mai bine pentru Valea Jiului, în sensul cã aici echipa de fotbal-tenis „Comexim” Lupeni (antrenor Didi Druncea)

Cipru. Alãturi de ea, colegii ei de echipã, Anamaria Rizescu, Rãzvan Vornicu, Letiþia Bivolaru ºi Mariana Lica întregesc podiumul ºi locul 4. Bine s-a clasat ºi sportivul Gabriel Pârva, de la secþia de kempo a C.S. Extrem Fighting Vulcan (antrenor Florin Mârza) cu

ANAMARIA GHERGHEL

ªTEFANIA STÃNILÃ trimite în acest clasament sportivii de pe primele patru locuri, cu acest fenomen numit Anamaria Gherghel, cu cifre absolut uluitoare: 5 titluri de campioanã mondialã la seniori, triplu, dublu mixt ºi triplu mixt ºi dublu, de asemenea, douã titluri de campioanã mondialã la tineret, la dublu-mixt ºi triplu-mixt, la C.M. din

SIMONA BÃNCILÃ

numeroase medalii la campionate mondiale ºi europene, acest tip neolimpic fiind încheiat pe locurile 9 ºi 10 de karatiºtii Alexandra Pop ºi Robert Sebeº de la Jiul Petroºani.

Desigur, ca orice clasament ºi ierarhii, ele pot suporta discuþii. „Mã aºteptam la aceste

locuri bune pentru echipa mea. Cu 26 de medalii de aur ºi 3 de argint, la competiþii importante, comparativ cu alte sporturi, cred cã s-a fãcut o ierarhizare corectã. Avem niºte sportivi care au muncit enorm, munca fiindu-le rãsplãtitã pe mãcurã. Evident cã suntem bucuroºi cã am reuºit aceste clasãri în topul hunedorean al anului 2014, fapt ce ne va impulsiona ºi pentru viitoarele competiþii din 2015” a declarat antrenorul Didi Druncea.

Anamaria Gherghel, sportiva de 21 de ani a echipei de fotbal-tenis de la Comexim Lupeni este în prezent studentã la o facultate cu profil sportiv din Capitalã, ea urmând a activa în continuare la Comexim Lupeni.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Clasament discipline olimpice

Clasament discipline neolimpice

1. Andreea Munteanu – gimnasticã, CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popa ºi Ioan Coroiu) 2. ªtefania Stãnilã – gimnasticã, CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popa ºi Ioan Coroiu) 3. Anamaria Ocoliºan – gimnasticã, CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popa ºi Ioan Coroiu) 4. Laura Jurcã – gimnasticã, CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popa ºi Ioan Coroiu) 5. Andreea Iridon – gimnasticã, CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popa ºi Ioan Coroiu) 6. Oana Nicolaescu – judo, SMD Deva (antrenor Ramona Enache) 7. Florentina Marincu – atletism, CNS Cetate Deva (antrenor Nicolae Alexe) 8. Sorin Dobondi – box, CSª Hunedoara (antrenor Ilie Captari) 9. Andrei Deliu – atletism, SCM Deva (antrenor Florin Bucur) 10. Alexandru Bãdeaþã – înot, CSª Hunedoara (antrenor Anca Bãjan) ºi Simona Bãncilã – tir cu arcul, SCM Deva (antrenor Viorel Hãbian).

1. Anamaria Gherghel – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni (antrenor Dima Druncea) 2. Anamaria Rizescu – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni (antrenor Dima Druncea) 3. Rãzvan Vornicu – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni (antrenor Dima Druncea) 4. Letiþia Bivolaru ºi Mariana Lica – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni (antrenor Dima Druncea) 5. Gabriel Pârva – kempo, CS Extrem Fighting Vulcan (antrenor Florin Mârza) 6. Andra Daniliuc – karate, WKC, CS Heian Deva (antrenor Marius Biji) 7. Daniel Popovici ºi David Lica – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni (antrenor Dima Druncea) 8. Valentin Bozan – taekwon do ITF, CS Cobra TKD Deva (antrenor Iosif Ambruº) 9. Alexandra Pop – karate, CSM Jiul Petroºani (antrenor Radu Polifronie) 10. Robert Sebeºi – karate, CSM Jiul Petroºani (antrenor Radu Polifronie)