Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 778
Cronica Vãii Jiului Luni, 19 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Simota aºteaptã luna februarie în dosarul de conflict de interese
A
pelul declarat de omul de afaceri Alin Simota împotriva sentinþei de condamnare la doi ani de închisoare cu executare va fi judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. Contestaþia formulatã de Alin Simota împotriva sentinþei pronunþate de Judecãtoria Deva a ajuns pe rolul instanþei superioare ºi s-a stabilit drept termen de judecatã data de 3 februarie. Judectãroii de la Deva au pronunþat sentinþa în data de 23 decembrie, iar omul de afaceri a fost condamnat pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeeþan. Simota a fost judecat pentru conflict de interese, într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupþie, iar sentinþa a venit dupã numai aproximativ o lunã de la înregistrarea dosarului pe rolul instanþei de judecatã. Prin aceeaºi sentinþã, Alin Simota este obligat sã achite 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecatã, iar
magistraþii au mai dispus interzicerea dreptului de a fi ales în autoritãþile publice sau în funcþii elective publice, dreptului de a ocupa o funcþie implicând exerciþiul autoritãþii de stat respectiv în interzicerea dreptului de a ocupa funcþia de administrator, director, asociat sau membru în consiliul de administraþie al unei societãþi comerciale, pe o perioadã de 10 ani. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã. Acesta este primul dosar finalizat, însã Alin Simota mai este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã, aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, ºi într-unul ce vizeazã constituirea ºi coordonarea unei grupãri infracþionale specializatã în infracþiuni cu violenþã. De asemenea, DIICOT îl mai cerceteazã într-un dosar, tot pentru evaziune fiscalã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Eficientizare cu restructurare
Aproape 1.000 de angajaþi ai CEH îºi pierd locurile de muncã
E
ficientizarea Complexului Energetic Hunedoara vine la pachet cu restructurarea locurilor de muncã ºi aproape 1.000 de angajaþi vor deveni ºomeri în perioada urmãtoare. Asta prevede planul de eficientizare al CEH întocmit de administraþie. >>> PAGINA A 3-A
CEH: Insolvenþa sau privatizarea?
I
nsolvenþã sau privatizare. Acestea sunt douã din variantele ce îi aºteaptã pe angajaþii Complexului Energetic Hunedoara. Cât despre disponibilizãri ori angajãri, încã nu se poate vorbi la concret. Liderii de sindicat negociazã acum cu administraþia ce sã discute sãptãmâna aceasta cu ministrul Andrei Gerea. Minerii ºi energeticienii sunt în derutã, iar sindicaliºtii ºi administraþia cautã sã evidenþeze câteva
probleme cu care sã se prezinte la întâlnirea cu ministrul Andrei Gerea. Nici insolvenþa ºi nici privatizarea ori disponibilizarea nu sunt variante strãine de viitorul apropiat, iar liderii ne spun care sunt acum ºansele sã plece energeticienii, de aceastã datã, cu ordonanþa. „Cred cã putem sã vorbim de toate trei posibilitãþile, însã, niciuna nu este nici argumentatã, nici susþinutã, nici motivatã. Programul de eficientizare pe care ni l-a prezentat conducerea CEH în urmã cu douã sãp-
tãmâni la Deva ºi joia trecutã la Petroºani, sunt curpinse 240 de diposnibilizãri din sectorul energetic (n.r din rândul energeticienilor), însã, ca de fiecare datã, disponibilizãrile ne sunt date ca numãr. Nu vine nimeni sã ne spunã care este motivul pentru
care sunt reduse anumite posturi, dacã ele au fost excedentare pânã acum ºi de ce”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii spun cã planul de eficientizare dã bine doar în cifre ºi minerii, ori energeticienii habar nu au ce îi aºteaptã. Mai mult, privatizarea Ceh este o utopie. „ Nu cred cã în actualele condiþii, cineva poate sã fie interesat de CEH, înainte ca Guvernul României sã aducã o schemã de sprijin care sã fie gestionatã de profesioniºti ºi nu de cei numiþi politic, care care se aflã acum la cârma CEH”,
a mai spus Nica. Insolvenþa le bate la uºã, pentru cã furnizorii de servicii le bat la uºã celor de la Complexul Energetic Hunedoara ºi unii chiar le-au cerut acest lucru. Nici de angajãri nu pot vorbi sindicaliºtii. „Putem vorbi de angajãri, doar în condiþiile în care clarificãm un viitor pentru CEH”, confirmã sindicalistul din minerit. Planurile trebuie bine gândite ºi tocmai de aceea sindicaliºtii ºi administraþia cautã sã întocmeascã un plan pe care sã-l prezinte noul ministru sãptãmâna viitoare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
A murit la ºcoalã de la pancreatitã
De altfel, inspectorii ITM spun cã accidentul nu va fi considerat unul de muncã, tocmai pentru cã omul era bolnav ºi cã, din nefericire, nenorocirea s-a întâmplat când era la lucru. „Practic, prin certificatul medicolegal, nefiind moarte violentã, rezultã cã a fost moarte datoratã
B
ãrbatul de 55 de ani, care a fost gãsit mort în baia liceului din Vulcan a murit din cauza unei pancreatite. Potrivit raportului medico-legal, omul ar fi fãcut stop cardio-respirator, dar din cauza bolii de care suferea, iar accidentul nu este unul de muncã. Bãrbatul a murit în baia în care lucra la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Vulcan. Era angajat la o firmã din Petroºani, care executã lucrãri de amenajare la aceastã
unitate ºcolarã, iar în momentul în care a fost gãsit de colegii sãi, era cãzut lângã o schelã. Moartea sa, însã, nu a fost produsã de cãderea de la înãlþime.
„Am primit certificatul medicolegal. Din acesta rezultã cã moartea nu a fost violentã. Ea s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute, consecutivã pancreatitei cronice.
Deci, în urma unei pancreatite, s-a ajuns la stop cardio-respirator. Victima nu a prezentat ºi nu s-au evidenþiat semne de violenþã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa ITM.
Poliþiºtii i-au îndepãrtat pe hoþi ºi i-au adunat pe sãrmani Rãniþi pe ºoselele
T
imp de ani buni, hoþii de fier vechi s-au putut aproviziona cu materiale, de la stadionul Jiul din Petroºani. De când, însã, Poliþia Localã are aici un punct permanent de pazã furturile au încetat. „Din toamna anului trecut, asigurãm supravegherea ºi paza bazei sportive „Jiul” Petroºani cu personal din cadrul Poliþiei Locale, 24 de ore din 24. Din acest motiv nu au mai fost sesizate probleme legate de pãtrunderea în obiectiv sau de furturi”, a declarat Nicolae Stãncioiu, ºef Birou Ordine ºi Liniºte Publicã din cadrul Poliþiei Locale Petroºani.
Pe de altã parte, poliþiºtii locali din Petroºani s-au ocupat, în ultimul timp, ºi de problema oamenilor fãrã adãpost. Dintre cei gãsiþi pe strãzi unii au fost conduºi la spital iar alþii la adãpostul care funcþioneazã 24 de ore din 24. „În ultima perioadã, în zilele în care au fost înregistrate temperaturi scãzute, am efectuat o serie de acþiuni vizând persoanele fãrã adãpost. Într-o singurã zi am gãsit pe stradã 4 persoane dintre care 2 au refuzat sã vinã la adãpostul nostru. Am gãsit ºi o femeie, care se adãpostea într-o anexã a unui bloc din centrul localitãþii, ºi care se afla în hipotermie. Din acest motiv, am solicit ambulanþa iar femeia a fost dusã la spitalul din Petroºani unde a primit primul ajutor. Ulterior, a fost transportatã la Petrila, acolo unde îºi are domiciliul”, a mai spus Nicolae Stãncioiu. În prezent la adãpostul de iarnã din Petroºani „locuiesc” permanent 3 persoane. Acestea beneficiazã de cazare dar ºi de hranã rece. Mir cea NISTOR
unor cauze naturale. Omul nu a cãzut de pe schelã ºi, ca atare, nu se încadreazã în categoria accidentelor de muncã. Este accident în afara muncii, care are cauze naturale. Putea sã moarã ºi acasã din cauza pancreatitei. S-a întâmplat doar ca în acea perioadã sã fie la serviciu”, a mai spus Ileana Bodea. Muncitorul de 55 de ani a murit la începutul lunii decembrie, atunci când un coleg l-a gãsit cãzut jos. Paramedicii SMURD nu l-au mai putut aduce în simþiri, Diana MITRACHE
din Valea Jiului
D
oi oameni de vârsta a III-a au fost grav rãniþi în week-endul care a trecut în Valea Jiului. În ambele cazuri, ºoferii sunt acum cercetaþi pentru fapta lor, în timp ce pacienþii, o femeie ºi un bãrbat sunt internaþi în stare gravã la spital. Primul accident a avut loc vineri seara la Lupeni. Acolo, un bãrbat de 70 de ani a fost spulberat de un ºofer, dar vina se pare cã îi aparþine pietonului. Potrivit poliþiºtilor, ºoferul de 27 de ani a provocat accidentul pe strada Tudor Valdimirescu, pentru cã bãrbatul de 70 de ani se angajase în traversarea strãzii prin loc nepermis. „În data de 16.01.2015, în jurul orei 17:50, un tânãr în vârstã de 27 de ani, din municipiul Lupeni, în timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu, din Lupeni, a surprins ºi accidentat grav un pieton în vârstã de 70 de ani, din Lupeni, care se angajase în traversarea drumului public prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Celãlalt accident grav s-a petrecut într-o parcare din Petroºani. Pe strada Viºinilor, în zona Stadionului Jiul, un ºofer de 40 ani a manevrat cu spatele maºina în parcarea blocului, iar o femeie de 67 de ani a fost surpinsã ºi acciden-
tatã grav. „În data de 17.01.2015, în jurul orei 08:45, un bãrbat în vârstã de 40 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce efectua cu autoturismul o manevrã de mers înapoi pentru a ieºi dintr-o parcare situatã pe strada Viºinilor, din municipiul Petroºani, a surprins ºi accidentat grav o femeie în vârstã de 67 de ani, din Petroºani, care se afla pe carosabil”, a mai precizat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Ambii ºoferi sunt cercetaþi penal acum pentru rãnirea gravã a celor doi oameni. Diana MITRACHE
<
Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului este alãturi de Ileana Firþulescu, la greaua încercare la care a supus-o destinul, prin trecerea la cele veºnice a mamei sale. Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace!
***
Un gând de mângâiere, ºi sincere condoleante doamnei Ileana Firþulescu la trecerea în nefiinþã a scumpei sale mame. Dumnezeu sã-i odihneascã în pace sufletul nobil, iar familiei sincere condoleanþe. Un grup de prieteni
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
Eficientizare cu restructurare
Aproape 1.000 de angajaþi ai CEH îºi pierd locurile de muncã
E
ficientizarea Complexului Energetic Hunedoara vine la pachet cu restructurarea locurilor de muncã ºi aproape 1.000 de angajaþi vor deveni ºomeri în perioada urmãtoare. Asta prevede planul de eficientizare al CEH întocmit de administraþie. Potrivit informaþiilor fãcute publice, planul de eficientizare al CEH pentru perioada 20152018 prezintã unele mãsuri economice care pot duce complexul pe profit începând cu 2017. Dar, asta presupune ca ºi personalul angajat – mineri ºi energeticieni – sã fie afectat, iar planul la care facem referire menþioneazã o reducere de personal. Astfel, locurile de muncã ar urma sã fie reduse cu pânã la 900
de salariaþi, pânã în 2018. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în septembrie 2012 în urma fuziunii Electrocentrale Deva (Termocentrala Mintia) ºi Electrocentrale Paroºeni. În februarie 2013, compania nou înfiinþatã a fuzionat cu Societatea Naþionala a Huilei (CNH), dar numai cu minele declarate viabile. Practic, au fost preluate doar patru mine, din ºapte câte deþinea SNH, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Din pãcate, însã, CEH nu a reuºit sã se menþinã la linia de plutire, iar costurile de producþie sunt extrem de mari. Potrivit datelor la nivel naþional, CE Hunedoara produce acum cea mai scumpã energie din România ºi pierde în medie 100 de lei la vânzarea fiecãrui MWh
pe bursa de energie, raportat la costurile de producþie.
S
e cautã investitori
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, angajaþi la cele patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) ºi termocentralele Mintia ºi
Paroºeni, care au acoperit anul trecut 7% consumul de energie la nivel naþional. Cu pierderi de circa un miliard de lei noi, CEH traverseazã o perioadã economicã extrem de dificilã, iar banii pentru retehnologizarea Termocentralei Mintia sau a exploatãrilor miniere trebuie asiguraþi tot din resurse proprii. De
precizat, însã, cã, pe lângã pierderi, de la momentul înfiinþãrii s-au acumulat ºi datoriile care au ajuns la aproape 900 de milioane de lei. Cifrele aratã cã datoriile totale ale Complexului Energetic Hunedoara la data de 31 septembrie, 2014 sunt de 856.734.664 de milioane de lei, dintre care 364.740.570 sunt datorate instituþiilor de credit, 152.478.671 sunt datorii comerciale, iar 339.515.423 sunt alte datorii inclusive datorii fiscale. Pentru CEH, pe lângã încercarea de revigorare ºi eficientizare a activitãþii, Guvernul pregãteºte ºi privatizarea. Strategia de privatizare a companiei a fost aprobatã încã în martie 2013, iar operaþiunea ar trebui sã se facã prin metoda majorãrii de capital social prin
Fãrã vouchere de vacanþã pentru mineri
A
legerile prezidenþiale au trecut, iar promisiunile din campania electoralã au fost uitate ºi ele. Astfel, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara nu primesc nici bani de concediu ºi nici vouchere de vacanþã. “Orice drept pe care salariaþii îl au în Contractul Colectiv de Muncã poate sã fie refuzat, nu este ceva obligatoriu. Legea 94/ 2014 nu a fãcut decât sã creeze o stare de tensiune în toate societãþile în care se aplicã, pentru cã ne aflãm aproape în luna februarie a anului 2015 când normele metodologice de aplicare a acestei legi nu sunt elaborate ºi nu sunt publicate. În aceste condiþii noi nu putem sã
dãm prima de vacanþã în lei, dar nu putem sã acordãm nici vouchere pentru cã nu avem aceste norme. Salariaþii care în luna ianuarie se aflã în concediu de odihnã nu pot beneficia de un drept, nu se mai pune problema de a vrea sau a nu vrea. Avem o întâlnire pe aceastã temã ºi am încercat ºi încercãm în continuare sã convingem administraþia cã situaþia din punct de vedere legal, comparativ cu luna octombrie a anului
trecut ºi luna ianuarie a acestui an, nu s-a schimbat nimic în afarã de faptul cã nu mai suntem într-o campanie electoralã. Anul trecut directorul general prin ameninþarea cu anumite proteste ale unor colegi de-ai noºtri a trimis Ford-ul bleumarin în toatã Valea Jiului sã ne spunã cã vom primi primele de vacanþã ºi cele restante ºi cele la zi. Anul trecut Complexul Energetic Hunedoara a funcþionat sub egida campaniei electorale ºi nu a
avut nimic de a face cu piaþa de energie s-au cu reorganizarea acesteia, ºi în acest an ne mai existând nicio mizã s-au gândit oamenii cã trebuie sã se întoarcã înapoi la legea 94/2014. În acest moment Sindicatul Muntele continuã cu acþiunea în instanþã la Tribunalul Hunedoara pentru acordarea primelor de vacanþã ºi spune salariaþilor ca legea fãcutã de parlamentarii ºi ai Vãii Jiului îi pune în imposibilitatea de a primi prima de vacanþã”, a declarat Petre Nica preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicatul reprezentantiv la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a acþionat în instanþã angajatorul pentru nerespectarea prevederilor din cadrul contractului colectiv de muncã. Monika BACIU
aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei. Recent, Executivul a nunaþat aceastã decizie ºi, potrivit unei hotãrâri recent adoptate, din comisia de negociere ºi selecþie a investitorului vor face parte ministrul Energiei, în calitate de preºedinte, un reprezentant al MFP, un reprezentant din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, un secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei, un reprezentant al direcþiei generale de specialitate cu atribuþii în domeniul privatizãrii din cadrul Ministerului Energiei ºi directorul general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA
Au mai rãmas 10 zile libere
Î
n total, în acest an, românii vor beneficia de 12 zile libere. Douã dintre acestea au fost deja bifate respectiv 1 ºi 2 ianuarie. Celelalte zile libere vor fi în 12 ºi 13 aprilie (cu ocazia Paºtelui), 1 mai – Ziua Internaþionalã a Muncii, 31 mai ºi 1 iunie (Rusaliile), 15 august – Sfânta Maria, 30 noiembrie – Sfântul Andrei, 1 decembrie
– Ziua Naþionalã a României, 25 ºi 26 decembrie, cu ocazia Crãciunului. Dintre cele 10 zile de sãrbãtori legale doar 6 vor pica în zilele lucrãtoare ale sãptãmânii. În parantezã fie spus, angajatorii care nu acordã zilele libere legale sunt pasibili sã primeascã amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Cursuri de calificare foste ºi viitoare
D
e-a lungul anului trecut, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani s-au derulat mai multe cursuri de calificare. Acestea au fost organizate pentru toate domeniile de activitate, respectiv industria alimentarã, construcþii, industria textilã, servicii sau asistenþã socialã. Dintre cei 430 de cursanþi, 357 au absolvit cursurile, alþi 73 renunþând la acestea. “Am avut un numãr de 430 de persoane cursate, pe toate domeniile de activitate solicitate pe piaþa forþei de muncã sau de cãtre ºomeri. Au absolvit cursurile 357 de persoane, celelalte 73 angajându-se în timpul cursului, astfel cã nu au mai putut continua studiile conform legilor în vigoare, iar alþii au plecat în strãinãtate”, a declarat Dorina Uifãlean, director Centrul de Formare Profesionalã Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
Þ Pentru anul 2015, reprezentanþii Centrului de Formare Profesionalã au precizat cã vor demara un proiect care prevede organizarea de cursuri de calificare în mai multe domenii de activitate. Aici este vorba despre construcþii, turism ºi alimentaþie publicã. „În acest an începem activitatea de formare profesionalã pe un proiect al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara unde ºi noi suntem parteneri. Cursurile din cadrul acestui proiect vor demara chiar în luna ianuarie. Pentru acest an ne-am propus un plan de formare profesionalã pentru 350 de persoane din întreaga Vale a Jiului”, a mai spus Dorina Uifãlean. Cursurile care vor demara la începutul acestui an (în cadrul proiectului AJOFM Hunedoara) vor fi finanþate din fonduri europene. Mir cea NISTOR
Moralitate versus nepãsare
inutã moralã impecabilã ºi o vestimentaþie decentã. Acestea ar fi doar câteva din noile reguli pe care profesorii din învãþãmântul preuniversitar vor trebui sã le respecte.
„Angajaþii unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar trebuie sã aibã o þinutã moralã demnã, o vestimentaþie decentã ºi un comportament responsabil. Ei au obligaþia de a veghea la siguranþa elevilor, în incinta unitãþii de
Mai mult decât atât, personalului didactic îi este strict interzis sã aplice pedepse corporale, precum ºi sã agreseze verbal, fizic sãu emoþional elevii sau colegii. În plus, cadrele didactice hunedorene nu au voie sã desfãºoare acþiuni de naturã sã afecteze imaginea publicã a elevului, viaþa intimã, privatã ºi familialã a acestuia..
Au pierdut banii din cauza absenþelor
M
ai mulþi elevi de liceu sau din clasele de „profesionalã” din Valea Jiului au pierdut banii oferiþi ca ajutor de cãtre Ministerul Educaþiei. Asta, pentru cã nu au prea trecut pe la cursuri, acumulând astfel prea multe absenþe. La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani, de exemplu, 13 elevi se aflã în aceastã situaþie. „În cadrul burselor profesionale pentru elevii din învãþãmântul profesional, iniþial am avut un numãr de 99 de burse iar în luna decembrie, datoritã numãrului mare de absenþe acumulate, 10 elevi au pierdut banii. Aceastã bursã, însã, se poate recâºtiga dacã prezenþa ºi comportamentul elevilor se vor îmbunãtãþi. În ceea ce priveºte „Banii de liceu” iniþial am avut 44 de beneficiari, dintre care 3 au pierdut-o, tot din cauza absenþelor. Din pãcate, aceastã bursã nu mai poate fi recãpãtatã. Odatã pierdutã, rãmâne pierdutã, pânã la sfârºitul anului ºcolar”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. În ceea ce priveºte „Banii de liceu”, aceºtia sunt acordaþi elevilor proveniþi din familiile care au un venit brut lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu 150 de lei. Suma oferitã lunar, ca sprijin financiar, este de 180 de lei. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)
învãþãmânt, pe parcursul desfãºurãrii programului ºcolar ºi a activitãþilor extracurriculare/extraºcolare”, se aratã în noul regulament fãcut de cãtre cei de la Ministerul Educaþiei. Toate aceste lucruri par sã fie desprinse din altã poveste mai ales þinând cont de faptul cã în ziua de azi profesorii sunt de cele mai multe ori tinta glumelor proaste ºi a comportamentului inadecvat din partea elevilor care se pare cã nu mai ºtiu frica de nimic. Noul regulament ºcolar aduce totuºi ºi modificãri în ceea ce îi priveºte pe elevi. Astfel cã dacã pânã acum elevii organizau greve sau proteste la ºcoalã, care afectau desfãºurarea cursurilor, de anul acesta le este interzis acest lucru. Totodatã, elevilor hunedoreni le este interzis sã introducã în
U
n cartier mineresc din Valea Jiului poartã numele celebrului serial american „Dallas”, dar bogãþia e doar un vis pentru miile de suflete care trãiesc de pe o zi pe alta în cartier.
ºcoli materiale care, prin conþinutul lor, atenteazã la independenþa, suveranitatea ºi integritatea naþionalã a þãrii, care cultivã violenþa ºi intoleranþa sau care au un caracter obscen sau pornografic. Mai mult decât atât elevilor le este interzis sã aibã comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare ºi atitudini ostentative ºi provocatoare faþã de colegi ºi faþã de personalul unitãþii de învãþãmânt. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei
Încep simulãrile
C
u începere de luni ºcolarii din Valea Jiului vor intra în febra examenelor. Este vorba doar despre elevii din clasele a VIII-a, ºi a XII-a, care urmeazã a susþine simulãrile la Evaluarea Naþionalã, respectiv la Bacalaureat. La orele de pregãtire suplimentarã dedicate simulãrilor, însã, elevii nu s-au prea înghesuit sã participe. „Din pãcate, la pregãtirile suplimentare pe care le-am organizat, prezenþa a fost bunã doar la clasele a VIII-a. La clasele a XII-a, în schimb, participarea elevilor a fost foarte, foarte, slabã. Asta se datoreazã ºi neimplicãrii pãrinþilor în educaþia copiilor. Chiar ºi în aceste condiþii ne dorim ca prezenþa la simulri sã fie una cât mai bunã iar rezultatele sã fie, mãcar cu un procent, mai bune decât cele din anul ºcolar precedent”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Notele obþinute de cãtre elevi nu vor fi trecute în catalog, acestea urmând a reprezenta doar un pas de plecare în ceea ce priveºte punctele pe care profesorii vor trebui sã punã accent în pregãtirea ºcolarilor pentru adevãratele examene, cele din varã. Mir cea NISTOR
avertizeazã elevii cã dacã vor încãlca dispoziþiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele ºcolare, vor fi sancþionaþi în funcþie de gravitatea acestora. “Sancþiunile care se pot aplica pentru elevii care nu respectã noul regulament ºcolar sunt urmãtoarele: observaþia, avertismentul, mustrare scrisã, retragerea temporarã sau definitivã a bursei de merit/ bani de liceu/bursa profesionalã ºi eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile. În plus, în funcþie de gravitatea faptei sãvârºite elevul poate fi mutat disciplinar la o clasã paralelã, poate primi un preaviz de exmatriculare sau în condiþii extreme poate fi exmatriculat”, se mai aratã în noul regulament ºcolar. Pentru elevii care ºi pânã acum ºcoala era doar un motiv pentru a pleca de dimineaþa de acasã acest nou regulament nu îi va afecta în nicio mãsurã.
Cartierul lor a împrumutat doar numele metropolei americane, deoarece a fost populat chiar în perioada în care rula la televizor celebrul „Dallas”. Comuniºtii au acceptat tacit porecla, pentru cã nu vroiau ca minerii sã fie ispitiþi de capitalism. La vremea când a fost construit, pe un deal deasupra oraºului, cu blocuri care lãsau impresia cã ating cerul, cartierul era râvnit de mai toþi minerii ºi mulþi fãceau cozi la sfatul popular pentru a primi repartiþie în blocurile noi. Nu conta cã apa rece, în intervalul în care curgea, nici mãcar nu apuca sã le umezeascã robinetele celor de la ultimul etaj. De cãldurã ºi apã caldã nici nu putea vorba, dar ortacii aveau gratuitãþi la curentul electric ºi cum vremurile erau altele, toatã lumea se descurca.
Dallas-Vulcan, oraºul din municipiu
În scripte Dallasul vulcãnean se numeºte Micro 3 B, însã nici mãcar toþi locuitorii lui nu ºtiu acest lucru, ei spun cã sunt din Dallas. „Metropola” hunedoreanã este astãzi doar o aºezare extrem de sãracã în care mii de suflete abia îºi duc zilele. Populat în mare parte cu mineri care s-au disponibilizat în 1997, cartierul este un pol al sãrãciei din Valea Jiului.
T
rãiesc pe datorie
Cei mai mulþi trãiesc din ajutoare sociale ori pensii, iar pentru a se putea descurca au apucat zonele de la marginea oraºului care odinioarã erau industrializate. Astãzi, pe timp de iarnã, cautã în pãmântul îngheþat fier vechi ori alte metale ce erau risipite în vremea
Monika BACIU
Vin diplomele! bsolvenþii de liceu A care au promovat examenul de bacalaureat
în vara anului trecut vor putea intra, cu începere de sãptãmâna viitoare, în posesia diplomelor. Pânã în prezent, aceºtia au avut doar o adeverinþã, valabilã 12 luni, necesarã înscrierii la facultate. „Generaþia de anul trecut a fost una de excepþie, din toate
punctele de vedere, aspect reieºit ºi din faptul cã procentul de promovabilitate al bacalaureatului a fost de 100%. Anul trecut absolvenþii s-au putut înscrie la facultãþi, pentru prima datã, cu adeverinþe emise de liceu ºi vizate de cãtre inspectoratul ºcolar. Diplomele mult aºteptate vor veni în aceastã sãptãmânã dar trebuie verificate. Vom stabili o zi sau o sãptãmânã în care copiii vor putea veni sã le ridice însã, pentru cã trebuie sã fie verificate, procedura de înmânare
comuniºtilor. Vara merg dupã ciuperci ºi fructe de pãdure iar astfel rãzbesc în lupta cu sãrãcia. Este ºi cazul a doi foºti ortaci care, chiar dacã afarã este ger de crapã pietrele, dis de dimineaþã, înarmaþi cu târnãcoape, se duc pe haldele unde ºtiu cã ar mai putea fi îngropatã o bucãþicã de fier. „Viaþa în Dallas este foarte grea ºi nu grea. Cartierul ãsta a fost numit aºa dupã serial. Atunci era la televizor serialul cu J.R ºi Sue Ellen ºi din centrul oraºului se vedea luminat tot cartierul, era frumos, la început comuniºtii l-au fãcut sã arate boboc! Dupã Revoluþie s-a stricat treaba ºi rãul a venit în 97 la disponibilizare. Atunci am plecat ºi eu de la minã, cu ordonanþa, dar banii sau dus. Am patru copii ºi acum trebuie sã mã descurc, sã-i întreþin. Vara fac pe zidarul, mam recalificat la mistrie iar iarna, cum nu se construieºte ºi n-am lucrãri, merg dupã fier vechi. Am un ortac, Nicu (foto) dar mai sunt ºi alþii ºi sãpãm în pãmânt, de dimineaþa ºi pânã seara, pentru 20
a diplomelor s-ar putea sã dureze mai mult”, a declarat Daniela Ciontescu, director director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. Tot în aceastã sãptãmânã vor începe ºi simulãrile la examenul de bacalaureat. În parantezã fie spus, anul trecut, toþi absolvenþii de la „Mihai Eminescu” au promovat examenul maturitãþii. Din acest motiv, conducerea unitãþii ºcolare aºteaptã noi rezultate bune ºi la simularea bac-ului, programatã în aceastã iarnã. Mir cea NISTOR
sau 30 de lei pe zi”, povesteºte (foto) Constantin. Bãrbatul are 58 de ani ºi e mai norocos decât alþii, are o pensie de circa 1500 de lei pentru cei 20 de ani de minã. Banii nu-i ajuns însã pentru ºase guri, pentru cã nevasta e casnicã aºa cum erau
zece ani. „Nu ridicã nimeni nimic, nu e un ºantier, deci nu e nevoie de meseriaº în construcþii. Lucrez pe cont propriu, trebuie sã trãiesc, însã iarna merg la fier vechi. Ce sã facem, sã furãm, sã dãm în cap”, se întreabã bãrbatul. Alþii trãiesc la propriu pe datorie, pentru cã altfel ar muri de foame. Au doar ajutoare sociale sau alocaþiile copiiilor ºi îºi fac cumpãrãturile pe caiet. Iau de la chioºcurile din cartier mâncare ºi lasã garanþie buletinul, cuponul de pensie ori cardul pe care le intrã
odinioarã mai toate nevestele de miner. Camaradul sãu Nicu nu a apucat sã iasã la pensie, e mai tânãr ºi nici n-a lucrat prea mult la subteran. Din ºcoalã a ieºit zidar ºi acum, în toatã Valea Jiului, se construieºte un bloc la
banii de ajutoare. Cei mai nãpãstuiþi dintre ei ajung la containerele de gunoi unde nu gãsesc prea mult, poate doar cât sã-ºi mai liniºteascã foamea. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cursuri de calificare foste ºi viitoare
D
e-a lungul anului trecut, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani s-au derulat mai multe cursuri de calificare. Acestea au fost organizate pentru toate domeniile de activitate, respectiv industria alimentarã, construcþii, industria textilã, servicii sau asistenþã socialã. Dintre cei 430 de cursanþi, 357 au absolvit cursurile, alþi 73 renunþând la acestea. “Am avut un numãr de 430 de persoane cursate, pe toate domeniile de activitate solicitate pe piaþa forþei de muncã sau de cãtre ºomeri. Au absolvit cursurile 357 de persoane, celelalte 73 angajându-se în timpul cursului, astfel cã nu au mai putut continua studiile conform legilor în vigoare, iar alþii au plecat în strãinãtate”, a declarat Dorina Uifãlean, director Centrul de Formare Profesionalã Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
Þ Pentru anul 2015, reprezentanþii Centrului de Formare Profesionalã au precizat cã vor demara un proiect care prevede organizarea de cursuri de calificare în mai multe domenii de activitate. Aici este vorba despre construcþii, turism ºi alimentaþie publicã. „În acest an începem activitatea de formare profesionalã pe un proiect al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara unde ºi noi suntem parteneri. Cursurile din cadrul acestui proiect vor demara chiar în luna ianuarie. Pentru acest an ne-am propus un plan de formare profesionalã pentru 350 de persoane din întreaga Vale a Jiului”, a mai spus Dorina Uifãlean. Cursurile care vor demara la începutul acestui an (în cadrul proiectului AJOFM Hunedoara) vor fi finanþate din fonduri europene. Mir cea NISTOR
Moralitate versus nepãsare
inutã moralã impecabilã ºi o vestimentaþie decentã. Acestea ar fi doar câteva din noile reguli pe care profesorii din învãþãmântul preuniversitar vor trebui sã le respecte.
„Angajaþii unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar trebuie sã aibã o þinutã moralã demnã, o vestimentaþie decentã ºi un comportament responsabil. Ei au obligaþia de a veghea la siguranþa elevilor, în incinta unitãþii de
Mai mult decât atât, personalului didactic îi este strict interzis sã aplice pedepse corporale, precum ºi sã agreseze verbal, fizic sãu emoþional elevii sau colegii. În plus, cadrele didactice hunedorene nu au voie sã desfãºoare acþiuni de naturã sã afecteze imaginea publicã a elevului, viaþa intimã, privatã ºi familialã a acestuia..
Au pierdut banii din cauza absenþelor
M
ai mulþi elevi de liceu sau din clasele de „profesionalã” din Valea Jiului au pierdut banii oferiþi ca ajutor de cãtre Ministerul Educaþiei. Asta, pentru cã nu au prea trecut pe la cursuri, acumulând astfel prea multe absenþe. La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani, de exemplu, 13 elevi se aflã în aceastã situaþie. „În cadrul burselor profesionale pentru elevii din învãþãmântul profesional, iniþial am avut un numãr de 99 de burse iar în luna decembrie, datoritã numãrului mare de absenþe acumulate, 10 elevi au pierdut banii. Aceastã bursã, însã, se poate recâºtiga dacã prezenþa ºi comportamentul elevilor se vor îmbunãtãþi. În ceea ce priveºte „Banii de liceu” iniþial am avut 44 de beneficiari, dintre care 3 au pierdut-o, tot din cauza absenþelor. Din pãcate, aceastã bursã nu mai poate fi recãpãtatã. Odatã pierdutã, rãmâne pierdutã, pânã la sfârºitul anului ºcolar”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. În ceea ce priveºte „Banii de liceu”, aceºtia sunt acordaþi elevilor proveniþi din familiile care au un venit brut lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu 150 de lei. Suma oferitã lunar, ca sprijin financiar, este de 180 de lei. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)
învãþãmânt, pe parcursul desfãºurãrii programului ºcolar ºi a activitãþilor extracurriculare/extraºcolare”, se aratã în noul regulament fãcut de cãtre cei de la Ministerul Educaþiei. Toate aceste lucruri par sã fie desprinse din altã poveste mai ales þinând cont de faptul cã în ziua de azi profesorii sunt de cele mai multe ori tinta glumelor proaste ºi a comportamentului inadecvat din partea elevilor care se pare cã nu mai ºtiu frica de nimic. Noul regulament ºcolar aduce totuºi ºi modificãri în ceea ce îi priveºte pe elevi. Astfel cã dacã pânã acum elevii organizau greve sau proteste la ºcoalã, care afectau desfãºurarea cursurilor, de anul acesta le este interzis acest lucru. Totodatã, elevilor hunedoreni le este interzis sã introducã în
U
n cartier mineresc din Valea Jiului poartã numele celebrului serial american „Dallas”, dar bogãþia e doar un vis pentru miile de suflete care trãiesc de pe o zi pe alta în cartier.
ºcoli materiale care, prin conþinutul lor, atenteazã la independenþa, suveranitatea ºi integritatea naþionalã a þãrii, care cultivã violenþa ºi intoleranþa sau care au un caracter obscen sau pornografic. Mai mult decât atât elevilor le este interzis sã aibã comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare ºi atitudini ostentative ºi provocatoare faþã de colegi ºi faþã de personalul unitãþii de învãþãmânt. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei
Încep simulãrile
C
u începere de luni ºcolarii din Valea Jiului vor intra în febra examenelor. Este vorba doar despre elevii din clasele a VIII-a, ºi a XII-a, care urmeazã a susþine simulãrile la Evaluarea Naþionalã, respectiv la Bacalaureat. La orele de pregãtire suplimentarã dedicate simulãrilor, însã, elevii nu s-au prea înghesuit sã participe. „Din pãcate, la pregãtirile suplimentare pe care le-am organizat, prezenþa a fost bunã doar la clasele a VIII-a. La clasele a XII-a, în schimb, participarea elevilor a fost foarte, foarte, slabã. Asta se datoreazã ºi neimplicãrii pãrinþilor în educaþia copiilor. Chiar ºi în aceste condiþii ne dorim ca prezenþa la simulri sã fie una cât mai bunã iar rezultatele sã fie, mãcar cu un procent, mai bune decât cele din anul ºcolar precedent”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Notele obþinute de cãtre elevi nu vor fi trecute în catalog, acestea urmând a reprezenta doar un pas de plecare în ceea ce priveºte punctele pe care profesorii vor trebui sã punã accent în pregãtirea ºcolarilor pentru adevãratele examene, cele din varã. Mir cea NISTOR
avertizeazã elevii cã dacã vor încãlca dispoziþiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele ºcolare, vor fi sancþionaþi în funcþie de gravitatea acestora. “Sancþiunile care se pot aplica pentru elevii care nu respectã noul regulament ºcolar sunt urmãtoarele: observaþia, avertismentul, mustrare scrisã, retragerea temporarã sau definitivã a bursei de merit/ bani de liceu/bursa profesionalã ºi eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile. În plus, în funcþie de gravitatea faptei sãvârºite elevul poate fi mutat disciplinar la o clasã paralelã, poate primi un preaviz de exmatriculare sau în condiþii extreme poate fi exmatriculat”, se mai aratã în noul regulament ºcolar. Pentru elevii care ºi pânã acum ºcoala era doar un motiv pentru a pleca de dimineaþa de acasã acest nou regulament nu îi va afecta în nicio mãsurã.
Cartierul lor a împrumutat doar numele metropolei americane, deoarece a fost populat chiar în perioada în care rula la televizor celebrul „Dallas”. Comuniºtii au acceptat tacit porecla, pentru cã nu vroiau ca minerii sã fie ispitiþi de capitalism. La vremea când a fost construit, pe un deal deasupra oraºului, cu blocuri care lãsau impresia cã ating cerul, cartierul era râvnit de mai toþi minerii ºi mulþi fãceau cozi la sfatul popular pentru a primi repartiþie în blocurile noi. Nu conta cã apa rece, în intervalul în care curgea, nici mãcar nu apuca sã le umezeascã robinetele celor de la ultimul etaj. De cãldurã ºi apã caldã nici nu putea vorba, dar ortacii aveau gratuitãþi la curentul electric ºi cum vremurile erau altele, toatã lumea se descurca.
Dallas-Vulcan, oraºul din municipiu
În scripte Dallasul vulcãnean se numeºte Micro 3 B, însã nici mãcar toþi locuitorii lui nu ºtiu acest lucru, ei spun cã sunt din Dallas. „Metropola” hunedoreanã este astãzi doar o aºezare extrem de sãracã în care mii de suflete abia îºi duc zilele. Populat în mare parte cu mineri care s-au disponibilizat în 1997, cartierul este un pol al sãrãciei din Valea Jiului.
T
rãiesc pe datorie
Cei mai mulþi trãiesc din ajutoare sociale ori pensii, iar pentru a se putea descurca au apucat zonele de la marginea oraºului care odinioarã erau industrializate. Astãzi, pe timp de iarnã, cautã în pãmântul îngheþat fier vechi ori alte metale ce erau risipite în vremea
Monika BACIU
Vin diplomele! bsolvenþii de liceu A care au promovat examenul de bacalaureat
în vara anului trecut vor putea intra, cu începere de sãptãmâna viitoare, în posesia diplomelor. Pânã în prezent, aceºtia au avut doar o adeverinþã, valabilã 12 luni, necesarã înscrierii la facultate. „Generaþia de anul trecut a fost una de excepþie, din toate
punctele de vedere, aspect reieºit ºi din faptul cã procentul de promovabilitate al bacalaureatului a fost de 100%. Anul trecut absolvenþii s-au putut înscrie la facultãþi, pentru prima datã, cu adeverinþe emise de liceu ºi vizate de cãtre inspectoratul ºcolar. Diplomele mult aºteptate vor veni în aceastã sãptãmânã dar trebuie verificate. Vom stabili o zi sau o sãptãmânã în care copiii vor putea veni sã le ridice însã, pentru cã trebuie sã fie verificate, procedura de înmânare
comuniºtilor. Vara merg dupã ciuperci ºi fructe de pãdure iar astfel rãzbesc în lupta cu sãrãcia. Este ºi cazul a doi foºti ortaci care, chiar dacã afarã este ger de crapã pietrele, dis de dimineaþã, înarmaþi cu târnãcoape, se duc pe haldele unde ºtiu cã ar mai putea fi îngropatã o bucãþicã de fier. „Viaþa în Dallas este foarte grea ºi nu grea. Cartierul ãsta a fost numit aºa dupã serial. Atunci era la televizor serialul cu J.R ºi Sue Ellen ºi din centrul oraºului se vedea luminat tot cartierul, era frumos, la început comuniºtii l-au fãcut sã arate boboc! Dupã Revoluþie s-a stricat treaba ºi rãul a venit în 97 la disponibilizare. Atunci am plecat ºi eu de la minã, cu ordonanþa, dar banii sau dus. Am patru copii ºi acum trebuie sã mã descurc, sã-i întreþin. Vara fac pe zidarul, mam recalificat la mistrie iar iarna, cum nu se construieºte ºi n-am lucrãri, merg dupã fier vechi. Am un ortac, Nicu (foto) dar mai sunt ºi alþii ºi sãpãm în pãmânt, de dimineaþa ºi pânã seara, pentru 20
a diplomelor s-ar putea sã dureze mai mult”, a declarat Daniela Ciontescu, director director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. Tot în aceastã sãptãmânã vor începe ºi simulãrile la examenul de bacalaureat. În parantezã fie spus, anul trecut, toþi absolvenþii de la „Mihai Eminescu” au promovat examenul maturitãþii. Din acest motiv, conducerea unitãþii ºcolare aºteaptã noi rezultate bune ºi la simularea bac-ului, programatã în aceastã iarnã. Mir cea NISTOR
sau 30 de lei pe zi”, povesteºte (foto) Constantin. Bãrbatul are 58 de ani ºi e mai norocos decât alþii, are o pensie de circa 1500 de lei pentru cei 20 de ani de minã. Banii nu-i ajuns însã pentru ºase guri, pentru cã nevasta e casnicã aºa cum erau
zece ani. „Nu ridicã nimeni nimic, nu e un ºantier, deci nu e nevoie de meseriaº în construcþii. Lucrez pe cont propriu, trebuie sã trãiesc, însã iarna merg la fier vechi. Ce sã facem, sã furãm, sã dãm în cap”, se întreabã bãrbatul. Alþii trãiesc la propriu pe datorie, pentru cã altfel ar muri de foame. Au doar ajutoare sociale sau alocaþiile copiiilor ºi îºi fac cumpãrãturile pe caiet. Iau de la chioºcurile din cartier mâncare ºi lasã garanþie buletinul, cuponul de pensie ori cardul pe care le intrã
odinioarã mai toate nevestele de miner. Camaradul sãu Nicu nu a apucat sã iasã la pensie, e mai tânãr ºi nici n-a lucrat prea mult la subteran. Din ºcoalã a ieºit zidar ºi acum, în toatã Valea Jiului, se construieºte un bloc la
banii de ajutoare. Cei mai nãpãstuiþi dintre ei ajung la containerele de gunoi unde nu gãsesc prea mult, poate doar cât sã-ºi mai liniºteascã foamea. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
P
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
LCC Reºiþa a poluat Jiul pentru 75.000 de lei
oluare conºtientã pe Jiu. O firmã care se ocupã de valorificarea cãrbunelui ºi a ºlamului dens de la Coroieºti a poluat Jiul, conºtient, iar pentru acest lucru au fost aplicate sancþiunile de rigoare. Reprezentanþii Apelor Române au aplicat în cursul anului 2014, trei amenzi majore unor societãþi care nu au respectat normele în vigoarea. Valoarea sancþiunilor s-a ridicat la suma de 150 de mii de lei. “Au fost date trei amenzi ºi mai multe avertismente, au fost date amenzi celor care valorifica cãrbunele ºi ºlamul de la Coroieºti,
pentru poluarea raului Jiu. S-a dat o amendã celor de la E.ON Gaz pentru traversare cu conducta pe Jiul de est la Petrila ºi nu au avut autorizaþie ºi s-a mai dat o amendã la Aociaþia ProStraja pentru evacuarea apelor reziduale în pãdure pentru cã nu au avut fose septice”, a declarat Sorin Corici ªef SH Apele Romane Valea Jiului.
L
CC ºi poluarea Jiului
Cea mai gravã abatere a fost înregistrat în ceea ce îi priveºte pe cei de la LCC Reºiþa care au poluat râul Jiu. “Am avut câteva ore, concentraþiile nu au fost foarte mari dar suficiente sã considerãm cã au fost schimbate caracteristicile fizico-chimice ale râului Jiu. Aceste dever-
Apa a lucrat pentru profit
A
u pus apa sã munceascã, aºa cum spunea Costel Avram, iar cei de la Apa Serv au ieºit pe profit. Totul, graþie microhidrocentralelor care au produs energie, atât cât sã le ajungã pentru consumul propriu ºi chiar sã mai ºi vândã la bursã. Microhidrocentralele ce au fost montate pe câteva cursuri de ape la munte în Valea Jiului au adus profit celor de la Apa Srrv. Toate au produs energie pe care au consumat-o în regim propriu, dar au ºi vândut energie electricã la un preþ ce anul trecut le-a adus numai profit. Cifrele spun mai mult cum apa care curge la vale a fost pusã sã munceascã. „Apa Serv a încheiat rezultatul financiar pe 2014, cu un profit de 600.000 de lei. Toþi banii sunt rezultaþi ca urmare a producerii energiei electrice prin cele 3 microhidrocentrale proprii”, a declarat costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Mai mult, investiþiile ce au fost fãcute la staþiile de apurare sau de captare, au fãcut ca în anul 2014 SC Apa Serv sã devinã unicul furnizor din þarã care nu mai
trebuie supervizat, pentru calitatea apelor. „Suntem singurul operator din raza bazinului Olt, cãruia, în ºedinþa din 18.12.2014 i s-a ridicat supravegherea specialã din partea Apelor Române. Asta aratã cã Apa Serv este singurul operator care funcþioneazã corect, conform normelor UE, pentru cã apa deversatã în emisari întruneºte toate condiþiile cerute de UE. Suntem singurul operator care nu mai are supraveghere specialã, restul toate au”, a mai spus Avram. Apa Serv a fãcut un bilanþ al activitãþii pe anul trecut, dar conducerea a subliniat totuºi, cã problemele sunt legate de faptul cã proiectele europene ce s-au derulat ºi care urmeazã sã se deruleze, sunt condiþionate de ajustarea cu rata inflaþiei a preþului apei. Diana MITRACHE
sãri sunt de nedorit pentru cã polueazã în primul rând apa, au de suferit ºi peºtii ºi nu numai. La LCC s-au dat 750 de milioane, la Straja 350 de milioane”, a mai spus Corici. În ceea ce îi priveºte pe cabanierii din Parâng problema este în curs de remediere. “Au ºi demarat aceastã acþiune cu cabanierii. Noi vom
relua controalele ºi în Parâng ºi în Strajã, de fapt cei de la Craiova pentru cã ei sunt autorizaþi sã facã aceste controale ºi speram cã se va remedia situaþia. La ei este o problemã pentru cã se lucreazã în circuit închis ºi nu ar trebui sã evacueze apa absolut deloc dar sunt situaþii când ºi datoritã condiþiilor meteo ºi precipitaþii abundente existã riscul sã se
deverseze iazurile ºi atunci au unele sincope în exploatare. Noi îi supraveghem ºi îi verificãm de fiecare datã ºi îi avertizãm sã-ºi ia mãsurile necesare pentru cã evacuarea apelor în râul Jiu duce automat la poluare ºi la sancþionare”, a mai precizat sursa citatã. Amenzile aplicate au fost cuprinse între 35.000 de lei ºi 75.000 de lei. Cea mai mare sancþiune a fost aplicatã celor de la LCC Reºiþa. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
Doi cu mapa, trei cu sapa
O conductã “buclucaºã”, niciun proprietar n an jumãtate ºi pagube U de ordinul a zecilor de mii de lei. Un bãrbat de pe strada Crividia din municipiul Vulcan se confruntã cu o problemã ce treneazã de mai bine de un an de zile ºi i-a provocat pagube de aproape 100.000 de lei.
Mai exact, în faþa casei, sub asfalt, la 3,5 metri s-a fisurat una dintre cele patru conducte. Avaria i-a inundat beciul casei, iar experþii au stabilit valoarea daunelor la suma de 97.000 de lei.
C
onductele nimãnui
În cursul dimineþii de sâmbãtã, o armatã de muncitori s-a deplasat la gospodãria omului pentru a identifica a cui este conducta. „Doi cu sapa, trei cu mapa” au forat la adâncimea conductelor, însã nu a fost
descoperit cine este proprietarul þevii buclucaºe. “Problema este aceea cã sub aceastã stradã sunt patru þevi de apã principale care alimenteazã oraºul, Preparaþia Coroieºti ºi mâna Vulcan. A patra, la fel, a fost spartã undeva mai jos ºi de acolo au oprit coloana ºi nu mai sunt probleme dar s-a spart aici ºi am sesizat administratorul ºoselei, primãria Vulcan, proprietarul strãzii, Consiliul Judeþean Hunedoara, toate unitãþile, mina, preparaþie ºi ApaServ. Fiecare îmi spune cã nu este þeava lor cea Sparta. Am înscrisuri fiecare cu numãr de
A cerut permisiunea pentru un stomatolog
T
ânãrul care a spulberat cu bolidul sãu de lux doi oameni care traversau strada prin centrul municipiului Petroºani, a cerut magistraþilor sã i se dea voie sã meargã la stomatolog. Individul este în arest la domiciliu ºi judecat pentru ucidere din culpã. Încã o amânare în dosarul în care Mãturar Codruþ Norocel este judecat pentru ucidere din culpã, dupã ce în luna aprilie 2014 a ucis doi pietoni care treceau strada pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani, dupã cum susþin procurorii. Individul care gonea nebuneºte pe strãzi a fost arestat preventiv ºi ulterior pus sub arest la domiciliu.
înregistrare cu tot ceea ce trebuie. Am scris ºi la avocatul poporului ºi primãria printre altele motiveazã ca de aici din deal ar fi un izvor ºi acela ar fi culpa, sau cã pârâul din spatele casei este mai sus decât casa ºi de aceea se inundã. Dupã cum se poate vedea nu este niciunul dintre acestea motivul. Þeava este spartã de aproape un an ºi jumãtate ºi de abia astãzi am reuºit sã îi conving pe toþi sã vinã ºi sã vedem despre ce este vorba”, a declarat Vasile Birtolom, pãgubit. Omul spune cã tot beciul i-a fost inundat cu apã care a curs non-stop în perioada
Mãturar a obþinut mai multe permisii de la magistraþi, însã cea mai importantã este încuviinþarea de a ieºi din casã în fiecare zi de luni pânã sâmbãtã, pentru a merge la muncã. Acum, teribilistul a fãcut o nouã solicitare cãtre judecãtorul de caz, respectiv sã i se dea voie sã meargã la stomatolog. Preºedintele de ºedinþã din cadrul Judecãtoriei Petroºani i-a cerut sã formuleze în scris cererea privind acordarea permisiunii de deplasare la un cabinet stomatologic. Sã precizeze în ea data ºi ora programãrii ºi sã aducã dovada de la medic prin care se aratã cã a fost programat la consult. Tânãrul a provocat în luna aprilie a anului trecut unul dintre cele mai grave accidente rutiere produse în ultimii ani în Petroºani, doi oameni fiind omorâþi pe loc. A susþinut cã victimele nu au traversat regulamentar strada, iar procurorii au cerut o expertizã criminalisticã în cazul tragediei. Codruþ Norocel Mãturar a cerut ºi el o contraexpertizã, însã solicitarea sa n-a fost admisã pânã acum. Maximilian GÂNJU
aceasta de peste un an de zile. A fost chemat un expert care a evaluat pagubele la suma de 97.000 de lei. “Este plin cu apã din cauza acestei spãrturi. Au fost comisii cu
reprezentanþii instituþiilor care au o legãturã cu aceste þevi ºi toþi spun cã nu este a lor. Astãzi se va demonstra, cine ºi câtã pagubã mi-au produs într-un an ºi jumãtate. Am contactat o firmã specializatã în hidroizolaþii sã poatã sã îmi dea ºi o garanþie pe lucrare ºi au fãcut un deviz care mã costã 97.003 lei. Chiar ºi dacã aº vinde casa nu cred cã aº primi atâþia bani pe ea sã pot face lucrãrile. Cineva trebuie sã plãteascã. Aici au curs într-un an vagoane de apã, zilnic sunt zeci de mii de litri”, a mai
spus pãgubitul. Dupã ce au fost excavate metri cubi întregi de pãmânt ºi s-a ajuns la conductã, nimeni nu ºi-a adjudecat-o. Singura concluzie a fost însã cã aceasta nu aparþine celor de la ApaServ Valea Jiului, astfel cã au mai rãmas doi potenþiali proprietari, ºi anume Preparaþia Vulcan ºi Mina Vulcan. Pentru cã nu s-a gãsit proprietarul de drept, bãrbatul va acþiona în instanþã Complexul Energetic Hunedoara în vederea recuperãrii pagubei. Monika BACIU
200 de noi locuri de parcare în Straja
N
oua parcare din Straja a devenit funcþionalã. Edilii locali din municipiul Lupeni au promis cã vor rezolva problema parcãrilor în staþiunea montanã ºi s-au þinut de cuvânt. Sãptãmâna trecutã au demarat lucrãrile, iar acestea au fost finalizate. Un teren din apropierea zonei de agrement a devenit parcare dupã ce mai multe utilaje au nivelat solul. Încã din prima zi de funcþionare, parcarea ºi-a dovedit utilitatea, zeci
0735.183175
de turiºti fãcând uz de aceastã nouã investiþie realizatã cu fonduri minime. Parcarea finalizatã de edilii locali are o capacitate de 200 de locuri. Pe de altã parte, la baza telegondolei a fost instalatã o barierã pentru a limita numãrul celor care vor sã ajungã cu autoturismele pânã la baza telegondolei. ªi acolo se gãseºte o parcare, însã numãrul de locuri este limitat. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna CU INIMA ªI SUFLETUL LA PETROªANI Genu TUÞU Zilele trecute m-a sunat Gigi Mulþescu. Cel cu un palmares greu de egalat la Jiul Petroºani: longevitate,
numãr de goluri marcate, selecþii la Naþionalã ºi la Tineret, câºtigãtor al Cupei României. Citise un material pe site-ul ziarului despre
performanþele sale, l-a impresionat ºi a sunat: „Cel mai bine m-am simþit la Petroºani, ca jucãtor în anii `70, ca antrenor în anii `80. Trec peste rãutãþile întâmplate în era Simota... Dar atunci a fost extraordinar! Ne iubea publicul enorm. Anii petrecuþi la
Interviu
„Nimeni nu mai vrea la Jiul” declarã managerul echipei, Marin Tudorache Genu TUÞU Cunoscut ca jucãtor ºi antrenor la Jiul Petroºani, Marin Tudorache a fãcut parte în ultmii doi ani din staff-ul echipei, în calitate de coordonator, un fel de manager. Din pãcate, nici el nu poate face mare lucru în contextul actual...
Marin TUDORACHE
Rep.: Pãi cum? M.T.: Primãria nu poate asigura decât plata transportu-
IV-a au jucat cu sufletul ºi inima în turul actualului campionat, la fel precum gândurile tale actuale. Dar nu se mai poate. Aproape toatã echipa este pe cale de a se împrãºtia. Soartã crudã, copiii nimãnui. Oare ãsta sã fie capãtul de drum?
demult, º-apoi unii dintre fotbaliºti au familii, trebuie sã se întreþinã cu ceva.
Rep.: ª-atunci care e soluþia? M.T.: Una complicatã... Riscãm, în acest caz, ca sã asigurãm continuitatea echipei de seniori, sã dezintegrãm echipe de juniori de pe locul 1 în Liga a IV-a, ca sã putem completa „gãurile” ce vor rãmâne prin plecarea unui numãr masiv de jucãtori. Facem douã rele, stricãm echipa de juniori ºi nu facem nicio brânzã la seniori...
Rep.: Deci, speranþe de niciun fel...
Reporter: Marin Tudorache, ce se mai aude la Jiul? Marin Tudorache: Nimeni nu mai vrea la Jiul, Bãlan, Grigoriu, Mãrmãnean, Grigoriu, au renunþat la fotbal, ceilalþi îºi cautã echipe...
Dinamo ºi alte echipe nu au atenuat cu nimic ceea ce a trãit la Jiul Petroºani. Pãcat cã echipa se aflã acum în pragul dezintegrãrii. Chiar nu se poate face nimic?” Nu, domnu` Gigi, nu se mai poate face nimic. Sau mai nimic. Fotbaliºtii de la Liga a
lui ºi plata brigãzilor de arbitri. Nici vorbã de prime sau salarii. Dacã nu apare peste noapte un sponsor, se alege praful. Toþi vor sã plece, chiar ºi la echipele din Valea Jiului, unde cât de cât se asigurã niºte condiþii. Noi nici mãcar apã la stadion nu mai avem
M.T.: La momentul vorbirii noastre, nimic! Repet, fãrã un sprijin financiar concret, nu se poate face absolut nimic. Singura certitudine este... incretitudinea. Nu ºtim când ºi cu cine vom începe pregãtirea de iarnã. Nu mai intereseazã pe nimeni Jiul Petroºani. Trist, dar ãsta este adevãrul...
PREGÃTIREA DE IARNÃ A JIULUI ACUM TREI DECENII
În iarna anului 1981-82, acum exact 33 de ani, la aceastã orã, mijloc de ianuarie, echipa de Divizia „A”, sub pregãtirea antrenorilor Petre Libardi-Gogu Tonca la Petroºani. Genu TUÞU Se pregãtea pentru un stagiu la Bãile Herculane, acolo beneficiind de condiþii excelente de masã, cazare ºi recuperare. Fusese ales hotelul „Afrodita”, un stabiliment celebru la
ora aceea. Echipa îi pierdea, faþã de tur, pe Nichimiº ºi Dragoº, mizând în continuare pe o structurã de bazã cu Cavai, Grigore Petre, Fl. Neagu, Titi Muia, I. Varga, Giuchici, ªumulanschi, Lasconi sau Sãlãgean. Era însã un program bine stabilit (la club se mai aflau ºi antrenorii Adi Coºoreanu la tineret ºi Nae Grecu la juniori), cu partide amicale în care urmau a fi întâlnite Unirea Drobeta Tr. Severin, Aurul Brad ºi U.T.A. Jiul Petroºani va ocupa locul 12 în Divizia „A” la finalul sezonului 1981-82 în care va juca... ...Ultimul meci pe vechiul stadion 9 iunie 1982, penultima etapã în
Divizia „A”, în sezonul 1981-82. Jiul Petroºani (locul 10) întâlneºte pe teren propriu pe ocupanta locului 2, eterna rivalã Universitatea Craiova. Un meci greu, dus cu o asistenþã record pentru acel stadion, 12.000 de spectatori! Sãlãgean ºi I. Varga de la Jiul, dar ºi Cãmãtaru au mari ocazii în prima reprizã. Imediat dupã pauzã, în min. 50, Ioan Varga expediazã un ºut-centrare din apropierea liniei de corner, mingea depãºeºte linia porþii în aer, portarul Silviu lung o respinge, dar arbitrul orãdean Octavian Streng, aflat în apropiere, acordã golul. Craiovenii au protestat, apoi jocul se animã, apãrarea Jiului este pusã la grea încercare, dar portarul Cavai apãrã senzaþional ºuturile lui Adr. Popescu ºi Cârþu, scorul final rãmânând cel stabilit în minutul 50. Minut istoric, acesta fiind ultimul gol pe vechiul stadion „Jiul” (actualul parc „Carol Schreter”). Jiul va încheia pe locul 12 cu o pregãtire de iarnã la Herculane. Aºa se întâmpla în urmã cu 33 de ani... Jiul Petroºani – Universitatea Craiova 1-0 Jiul Petroºani (antr. Petre Libardi): Cavai – Gr. Petre (min. 56 V. Popa), S. Rusu, Vizitiu, O. Giurgiu (min. 60 Vânãtoru) – Dina, Varga, Giuchici - ªumulanschi, Lasconi, Sãlãgean.
Ultimul meci pe vechiul stadion Ioan Varga, autorul golului în meciul cu craiovenii
Universitatea Craiova (antr. Ion Oblemenco): Lung – Purima, Ciupitu, C. ªtefãnescu, Irimescu - Þicleanu, Balaci, Donose – Cîrþu, Cãmãtaru, Firãnescu (min. 70 Adr. Popescu).
Festival cu muzicã, vin fiert ºi soare în Parâng
A
fost prima ediþie a Festivalului vinului fiert în Parâng. Cu o sãptãmânã mai târziu, pentru cã la data când a fost programat prima datã acest eveniment, staþiunea a rãmas fãrã curent. Acum, însã, voia bunã a fost la ea acasã, mai ales cã vremea a fost superbã. În inima munþilor Parâng, în centrul staþiunii, Stelian Zanet a adunat din nou folkiºtii care au cântat la prima ediþie a ceea ce s-a numit Festivalul Vinului Fiert. Chiar dacã în urmã cu o sãptãmânã evenimentul nu s-a putut
þine, acum organizatorii anunþau pe un site de socializare cã au ºi vin fiert ºi curent ºi chitãri. Aºa se face cã la Mario, au ajuns. Festivalul a început pentru turiºtii din Parâng vineri la lãsarea serii ºi a durat, dupã cum au spus organizatorii, „pânã la epuizare”. Cei care au cântat se numesc Amfiteatrul 13, iar oferta cabanei a fost legatã, desigur de vinul cald servit mesenilor. Adicã au plãtit un vin ºi au primit douã cãni. Iar ca sã fie totul bine, organizatorii le-au mulþumit chiar anticipat celor de la distribuþia energiei electrice, în speranþa cã evenimentul neplãcut de week-end-ul trecut a fost doar o întâmplare nefericitã. Cei care au ales în week-end-ul care a trecut muntele, nu au regretat. Vremea a fost foarte bunã, iar soarele i-a ajutat pe turiºti sã facã prima plajã pe zãpadã. Diana MITRACHE