Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 777
Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu merge în America sã discute despre terorism
Despre capra lui Ile ºi sângele din cornu’ þapului
D
e câteva zile, Gheorghe Ile se aflã în grija jurnaliºtilor din presa centralã. Totul a pornit de la cele 11 mil. euro pe care Leana Udrea i-a alocat pentru construirea unei telegondole în Pasul Vâlcan. În cele din urmã s-a ajuns, la propriu, în ograda lui Gheorghe Ile. Nu vreau sã vorbesc acum despre oportunitatea amplasãrii instalaþiei de transport pe cablu în Pasul Vâlcan. Sigur, cel puþin la acest moment investiþia nu se justificã, nu trebuie sã faci analize amãnunþite pentru a ajunge la aceastã concluzie. Se vede cu ochiul slobod. Nu ºtim ce va fi mâine, însã, astãzi lucrurile aºa stau. Altceva vreau sã spun, însã... Imediat dupã izbucnirea acestui scandal, mulþi dintre colegii de partid ai lui Gheorghe Ile s-au dezis de acesta. Au început sã îºi frece mâinile ºi sã aºtepte sângele. Multor fruntaºi P.S.D, Gheorghe Ile le stã în gât, iar acum, de pe
margine, sunt gata sã scuipe în ciorbã moroºanului... Dacã la Vulcan, în legãturã cu telegondola lu` Leana s-au fãcut prostii, organele statului sã îºi facã treaba, vinovaþii la zdup. Asta nu are a face cu atitudinea de “cãcãnari” a celor care, în perioadele electorale, îºi asumã voturile strânse de Ile.... Stau în spatele acestuia la pozã, sunt braþ la braþ cu acesta în campanile electorale, însã, atunci când este bãgat cu “cârcã-n perete” rânjesc satisfãcuþi în colþu` pliscului.Ei nu ºtiu, nu au vãzut, ei au spus demult, însã nimeni nu i-a ascultat...Îmi este silã de aceºti oameni, îmi este silã de astfel de caractere... Ionuþ DRÃGOTESC
“S
enatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu va participa la o întrunire a NATO care va avea loc la finele acestei luni în Statele Unite ale Americii. Da, aþi citit bine informaþia de mai sus! Vochiþoiu merge în SUA sã discute, printre altele, despre mãsuri ce se pot lua împotriva terorismului… >>> PAGINA A 3-A
Trei tineri sunt acuzaþi cã au violat o petrileancã
O
tânãrã acuzã trei bãrbaþi cã ar fi violat-o în noaptea de miercuri spre joi, iar totul s-ar fi întâmplat la o cãbãnuþã din Petrila. Victima a mers de bunã voie cu cei doi suspecþi la cabana unde susþine cã fost abuzatã dar ºi prãdatã de indivizi .
Poliþiºtii din Petrila au deschis o anchetã ºi fac cercetãri pentru viol, dupã ce ieri dimineaþã-joi, la sediul instituþiei a ajuns o tânãrã de 20 de ani din localitate care a reclamat cã a fost victima unui viol în grup. În plus, fata le-a mai spus anchetatorilor ºi cã indivizii, dupã ce au obligat-o sã se culce cu ei, i-au furat ºi toþi banii pe care-i avea. Cei care au abuzat de ea sunt trei tineri cu vârste cuprinse între 20 ºi 22 de ani, toþi din localitatea Petrila, iar femeia le-a spus ancheta-
torilor cã a mers cu ei la o cãbãnuþã din zona Cimpa, un cãtun ce aparþine de Petrila, însã nu pentru a face amor. Odatã ajunºi acolo tinerii au obligat-o sã le satisfacã poftele. ”Noi am fost sesizaþi de o persoanã de sex feminin cã a fost violatã de trei persoane într-o cãbãnuþã din zona Cimpa. Dupã primele verificãri a rezultat faptul cã fata a plecat de bunã voie cu cei trei la cãbãnuþã, ulterior s-a reclamat violul ºi furtul unei sume de bani din buzunar. Se fac cercetãrile ºi verificãrile în cauzã
urmând ca în funcþie de rezultat sã facem ºi propunerile legale cãtre Parchet”, a declarat comisarul Alexandru Scafariu, adjunctul Poliþiei Petrila. Tânãra a fost dusã la medicul legist pentru a i se elibera ºi un certificat medico-legal, iar cei trei tineri sunt cercetaþi pentru viol ºi riscã închisoarea dacã vor fi gãsiþi vinovaþi. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015
Apele Române au de recuperat sute de mii de lei de la CEH 30
0.000 de lei sunt datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre Apele Române. Lista celor ce au de recuperat bani de la entitatea energeticã din judeþul Hunedoara este lungã. Aºa se face cã acest mamut are de achitat cãtre Apele Române suma de aproximativ 300.000 de lei.. “Complexul Energetic Hunedoara la Apele Romane Petroºani are o datorie de aproximativ 300.000 de lei, dintre care numai SE Paroseni are undeva la 250.000 de lei. În mare parte este vorba despre apã brutã preluatã din râuri ºi cantitatea de poluanþi pe care o deverseazã”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române. Cea mai mare restanþa o are Termocentrala Paroºeni. “Cea mai veche factura
la SE Paroseni este din luna august. Am fãcut notificãri, avem adrese trimise la cei de la SE Paroseni ºi la cei de la Complex. Avem promisiuni cã se vor achita aceste datorii ºi în funcþie de acest lucru vom vedea ce putem face. Celelalte unitãþi miniere se þin de acest angajament, cei de la SE Paroseni am înþeles cã au ceva probleme mai deosebite dar încercãm sã rezolvãm aceastã problemã”, a mai precizat sursa citatã. În cazul în care datoriile
Promisiuni pentru reabilitare
L
a nivel de promisiuni, barajul de la Valea de Peºti ar trebui sã intre în reabilitare în acest an. Pentru încã doi ani, barajul deþine autorizaþie de siguranþã, însã cu anumite condiþii. Pentru o funcþionare optimã ar trebui realizate investiþii de ordinul milioanelor de euro. “Avem promisiuni, noi am prins în programul nostru de gospodãrire a apelor aceste investiþii în jur de 30 de miliarde pentru schimbarea vanelor de la Valea de Peºti, vane care au peste 40 de ani ºi au ceva probleme de exploatare. Sã sperãm cã în acest an le vom înlocui, acest lucru presupune golirea lacului ºi implicit ºi alte lucrãri anexe”, a declarat
nu sunt achitate, cei de la Apele Române pot închide robinetul care alimenteazã termocentrala. “Existã un robinet pe care îl putem închide, sper sã nu ajungem acolo, legea spune cã eliberarea autorizaþie de funcþionare nu se poate da dacã au datorii iar în aceste condiþii trebuie sã plãteascã apã, sper sã nu se ajungã departe”, a subliniat Corici. Oficialii sistemului hidrotehnic monitori-
Sorin Corici, ºef SH Apele Române. Barajul are o vechime de peste 40 de ani, iar pânã acum acesta nu a avut parte de lucrãri de modernizare. “Au peste 40 de ani vechime. În exploatare orice vanã de acest fel dupã 25 de ani trebuia înlocuitã. Am fãcut mici reparaþii de-a lungul anilor dar anul trecut am avut niºte mici probleme de la niºte scurgeri. De asta am urgentat înlocuirea lor”, a mai subliniat sursa citatã. Barajul a fost construit pe râul Valea de Peºti între anii 1967 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. La Valea de Peºti existã un volum de apã de 4,5 milioane metri cubi, lacul întinzându-se pe o suprafaþã de 31 de hectare. Adâncimea maximã este de 53 de metri, lungimea de 2,5 kilometri, fiind situat la o altitudine de 830 metri. Din 1973 când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã. Monika BACIU
zeazã ºi gradul de poluare al apei rezultate prin deversarea de la termocentralã. “Dupã investiþiile care s-au fãcut în ultimii ani nu sunt depãºiri, se încadreazã în limitele admise dar apa brutã care o preleveazã ºi pe care o capteazã, asta este de fapt datoria care
este la Apele Romane”, a conchis ºeful SH Apele Române Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara a ajuns în punctul în care a acumulat datorii de sute de milioane de lei noi. Monika BACIU
Profesorul universitar Alin Cristian Isac a încetat din viaþã
C
omunitatea localã din Petroºani a primit ºocanta veste a trecerii în nefiinþã a apreciatului cadru didactic universitar Alin Cristian Isac. Acesta a suferit, în cursul zilei de joi un infarct care i-a cauzat moartea prematurã ºi fulgerãtoare. Alin Cristian Isac, în vârstã de 42 de ani, era lector al Facultãþii de ªtiinþe de la Universitatea din Petroºani, în cadrul Departamentului de MatematicãInformaticã ºi senior director al unui site de management internaþional („SiteTalk”) fiind totodatã un apreciat cetãþean al comunitãþii locale din municipiul Petroºani. Alin Isac era cãsãtorit ºi avea doi copii. Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului transmite sincere condoleanþe ºi este alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l odihneascã!
DECES Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, deplânge dispariþia fulgerãtoare din viaþã a celui care a fost
ALIN CRISTIAN ISAC un prestigios cadru didactic al Universitãþii din Petroºani ºi un respectabil cetãþean al comunitãþii locale din Petroºani. Sincere condoleanþe familiei îndoliate! Dumnezeu sã-l odiheascã în pace!
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015
“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu
merge în America sã discute despre terorism enatorul “S Resturilor” Haralambie Vochiþoiu va participa la o întrunire a NATO care va avea loc la finele acestei luni în Statele Unite ale Americii. Da, aþi citit bine informaþia de mai sus! Vochiþoiu merge în SUA sã discute, printre altele, despre mãsuri ce se pot lua împotriva terorismului… ªi asta în condiþiile în care nu a trecut un an de când onor oficialul român a plimbat prin Valea Jiului o delegaþie de persoane
din Iran, cu riscul de a compromite România prin încãlcarea embargoului. Cronica Vãii Jiului a atras atenþia anul trecut, prin luna mai, asupra faptului cã, “Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu
s-a aflat în fruntea unei delegaþii de islamiºti care au fost plimbaþi ca niºte moaºte pe la mai multe societãþi, unele chiar strategice cum este ºi cazul Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare (INCD) INSEMEX
O cunoaºteþi? E o hoaþã
A
intrat în magazin, a furat un telefon mobil, dar mai întâi a privit spre camera de supraveghere. Asta, aºa, ca sã fie ºi filmatã. Cu filmarea în mânã, însã, pãgubiþii aºteaptã dreptatea de la Crãciun, aºa cã dacã recunoaºteþi femeia din imagini, sunaþi la poliþie. Camerele de supraveghere ale magazinului situat în centrul municipiului Petroºani au surprins cu câteva zile înainte de Crãciun o femeie care furã un telefon de ultimã generaþie. Hoaþa, se vede clar, cum priveºte în camera de supraveghere, pune apoi mãnuºa peste telefonul scump ºi pleacã liniºtitã. Cu imaginile în mânã, pãgubita, angajatã la acest magazin, s-a dus la poliþie, însã, rudele sale spun cã nici acum nu au primit un rãspuns. Asta, deºi telefonul ar putea fi depistat uºor. „Telefonul s-a furat în 20 decembrie. Cazul a fost dat la poliþie, dar nu s-a fãcut nimic pânã acum, de aceea am apelat la presã. E vorba despre un telefon performant ºi nu aº vrea sã rãmânã aºa lucrurile. Pânã acum, poliþia nu ne-a dat nici un rãspuns”, spun cei care au rãmas cu paguba. Pe de altã parte, poliþiºtii
spun cã fac verificãri ºi cã nu va mai fi mult pânã ce tânãra pãgubitã îºi va gãsi poate chiar ºi telefonul. „În momentul de faþã, colegii de la Biroul de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Petroºani efectueazã cercetãri în vederea identificãrii prezumtivului autor ºi desigur ºi a recuperãrii prejudiciului. Vorbim aºadar, despre un tefon mobil,
Petroºani. La vremea respectivã arãtam faptul cã senatorul Vochiþoiu s-o fi gândit probabil sã înlesneascã el, cu mintea lui, un institut strategic din România cu profil de cercetare dezvoltare ºi protecþie antiexplozivã, o firmã ce fabricã niºte capse pentru detonarea dinamitelor ºi... o þarã islamicã, þarã care ATENÞIE!, se aflã sub embargo al ONU ºi UE. În fine, deplasarea lui Vochiþoiu peste ocean este dupã pãrerea noastrã doar o risipã a banului public, în condiþiile în care suntem extrem de sceptici cã acest
personaj are capacitatea de a participa ºi de a înþelege ce se va discuta în cadrul
pe care sperãm cât de curând, pe baza probatoriului, sã reuºim sã îl recuperãm”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãra poate fi uºor identificatã din imagini, dar poliþiºtii încã fac verificãri la o lunã dupã ce s-a sesizat furtul. Se ºtie cã un telefon de tipul celui furat are un sistem de detectare ºi cã poate fi gãsit uºor, mai ales cã proprietara a reclamat cam de mult timp furtul lui. Diana MITRACHE
ºedinþelor respective, ºedinþe a cãror teme sunt extrem de delicate în actualul context mondial. Hev ã nais giurney tu America, mr. Harry! Marius MITRACHE
Dragomir a plecat definitiv
F
ostul director al Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat ºi-a încheiat ieri socotelile cu Primãria Petroºani. El avea contractul suspendat, dar din aceastã sãptãmânã, situaþia sa contractualã a fost decisã. Lucian Dragomir ºi-a suspendat timp de doi ani contractul cu angajatorul - Primãria Petroºani, în urma mai multor divergenþe pe care le-a avut aici. Acesta a declarat, în momentul demisiei, cã se mutã la Timiºoara, unde predã un curs în domeniul topografiei. Din septembrie 2011, pânã acum, Dragomir a avut contractul suspendat ºi joi a fost ultima zi în care a mai avut treabã la Petroºani. „Domnul Dragomir a fost suspendat 2 ani de zile ºi-a fãcut lichidarea. Dânsul stã la Timiºoara, unde s-a mutat cu familia ºi astãzi (n.r joi, 15 ianuarie 2013), s-au încheiat raporturile de muncã cu Primãria Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucian Dragomir a condus Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al Capitalei Vãii Jiului, dar dupã demisia sa postul i-a revenit lui Daniel Viºan. Diana MITRACHE
UNPR nu ia în calcul un derapaj
O
eventualã trãdare a consilierilor UNPR Petroºani, la ºedinþa de consiliu din aceastã lunã, când ar urma sã fie ales viceprimarul, nu este de conceput pentru ºefii partidului.
Liderii UNPR Hunedoara au declarat în mai multe rânduri cã au convenit ca primarul Tiberiu Iacob Ridzi sã decidã cu cine vrea sã facã echipã, însã omul trebuie sã facã parte din coaliþia PSD-UNPR. ”Nici nu vreau sã iau în calcul vreo defecþiune a majoritãþii UNPR-PSD. Contez foarte
mult pe primarul UNPR Iacob Ridzi care, de fiecare datã când ºi-a dorit sã obþinã o hotãrâre a consiliului local, de la împrumuturi pe 30 de ani pânã la excluderea consilierilor incomozi, a reuºit sã treacã toate aceste hotãrâri. N-am nici o îndoialã cã va reuºi ºi de data aceasta sã deter-
mine aleºii sã voteze un viceprimar al alianþei noastre, mai ales cã sunt oameni de valoare”, spun liderii UNPR Hunedoara. PSD/UNPR are o majoritate fragilã în CL Petroºani, raportul fiind de 10 la 9, iar cele douã voturi pe care liberalii spun cã le-au atras din tabãra puterii, înclinã balanþa în favoarea lor. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate am un Donatori… de animale „Maisingur dor” a
I
ubitori de animale. Sute de hunedoreni sunt în cãutare de animale, însã sunt persoane care vor sã scape ºi de prietenii de companie. Site-urile de profil abundã de anunþuri de acest gen. Majoritatea însã cautã sã gãseascã un nou stãpân animalelor care le-au fost tovarãºi. Anunþurile sunt dintre cele mai haioase. “Fetiþa, are 6 luni, este deparazitatã, cuminte, iubãreaþã”, spune un donator de animale.
fost sintagma sub care actorii de la Petroºani au oferit tinerilor de gimnaziu o lecþie în Ziua Culturii Naþionale. Mihai Eminescu a fost reînviat de Radu Tudosie, iar actorii teatrului I.D. Sîrbu au recitat, au cântat ºi i-au întrupat pe cei care i-au fost alãturi marelui poet naþional.
Mihai Eminescu a fost jucat de Radu Tudosie pe scena de la Petroºani, în 15 ianuarie 2015 ºi niciodatã acest
“Este o pisicã afectuoasã ºi reuºeºte sã atragã atenþia celor din jur pentru cã adorã sã fie alintatã. Nu are preferinþe culinare pretenþioase. Este educatã la litierã, deparazitatã intern – extern ºi vaccinatã cu carnet de sãnãtate. Din pãcate nu mai putem avea grijã de ea aºa cum meritã din cauza programului inflexibil de lucru”, spun donatorii animalelor. Sunt ºi animale care sunt pretenþioase, iar prietenii lui Bachus nu sunt agreaþi. “Câine mascul, 5 ani, momentan se aflã în adãpost, e de 6 luni acolo! Vã rog,dacã aveþi nevoie de un câine sã vã pãzeascã curtea, el e ceea ce vã trebuie! Menþionez faptul cã nu suportã oamenii bãuþi”, se aratã într-un alt anunþ. Mai existã ºi o altã categorie de proprietari de animale care atunci când nu ºi le mai doresc în preajmã le abandoneazã pe stradã. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2015
24
Mai am un singur dor…
personaj nu pare demodat. Copiii au gustat ideea de viaþã pe scenã a celui despre care au învãþat la ºcoalã, iar actorul din rolul
principal, care nu este la prima experienþã de acest fel, ne-a împãrtãºit din emoþia de a fi în pielea lui Eminescu. „Am mai avut
Elevii induºi în istorie
ianuarie, zi marcatã de elevii petroºãneni. Proiectul judeþean „24 ianuarie 1859” propus de ªcoala Gimnzialã Europeanã ”I. G. Duca” Petroºani, se desfãºoarã sub forma unui concurs interdisciplinar. Proiectul se desfãºoarã în perioada noiembrie 2014 – aprilie 2015. Concursul „24 Ianuarie 1859” va reuni, ca un omagiu adus celor care, în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, au realizat unirea Þãrii Româneºti cu Moldova, lucrãrile elevilor din tot judeþul având ca element cheie –Unirea cea micã. Bucurându-ne de o zonã geograficã încãrcatã de istorie anticã ºi medievalã, acest spaþiu nu a fost implicat în acþiunile de la 1859, care vor pune bazele Marii Uniri de la 1
decembrie 1918. Din considerentul cã acest eveniment este mai puþin cunoscut tinerei generaþii, am conºtientizat importanþa acestui fapt istoric, adevãrat izvor de cunoaºtere peste timp, pentru promovarea valorilor culturale ºi ºtiinþifice autentice. Propunem elevilor, prin acest concurs, o abordare interdisciplinarã a temei menþionate, menitã sã le dezvolte potenþialul creativ, imaginaþia cultural-ºtiinþificã, printr-un demers de cercetare
experienþa aceasta anul trecut. E o senzaþie ciudatã sã te pui în pielea unui om atât de mare cum a fost Eminescu ºi pentru mine
personalizat. Concursul va fi împãrþit pe 7 probe cãrora le corespund 20 de întrebãri. Fiecare echipaj va primi un set de 20 de întrebãri ce vor cuprinde itemi cu alegere multiplã, cu alegere dualã, itemi cu rãspuns scurt ºi de completare, recunoaºterea personajelor implicate în procesul de unire, întrebare structuratã, din bibliografia menþionatã mai sus. În caz de egalitate de puncte dupã cele 20 de întrebãri echipajele vor mai primi încã trei întrebãri de baraj. Monika BACIU
cade numãrul elevilor hunedoreni. În ultimii ani s-a observat o scãdere a numãrului de ºcolari.
naþional ºi noi ne-am gândit sã facem un moment frumos din poeziile lui. Sã creãm lumea pe care el ne-a adus-o prin poeziile lui. ªi vã spun un mic secret, copiii au vãzut-o ºi pe Veronica Micle”, a spus ºi actriþa Corina Viºinescu. Poeziile au curs firesc ºi actorii au luat rând pe rând rolul muzelor, al iubitelor, ori a celor ce au creat lumea lui Mihai Eminescu. El însuºi a trãit pentru puþin timp pe scenã ºi le-a arãtat copiilor cum a scris cândva cu pana în mânã poezia de cãpãtâi a neamului nostru. Diana MITRACHE
Aproape 20 de mii de carduri nu au fost înmânate
ªcolile din mediul rural, din ce în ce mai pustii
S
este o bucurie sã interpretez acest rol. Este un spectacol în care arãtãm ardoarea cu care scria Eminescu ºi patima ºi frãmântãrile lui ºi care l-au dus la versurile ce ni le-a transmis nouã”, ne-a mãrturisit Radu Tudosie, cel care a interpretat rolul lui Mihai Eminescu. Copiii ºtiu poezii ale lui Mihai Eminescu, pentru cã le învaþã la ºcoalã, dar l-au putut privi în interpretarea unui actor, care, ajutat de colegii sãi, a creat atmosfera acelor vremuri, cu muze, prieteni ºi bineînþeles Veronica Micle. „Este o zi specialã. Mihai Eminescu este marele nostru poet
Fenomenul este unul întâlnit la nivel naþional, însã nici judeþul Hunedoara nu face excepþie. Potrivit inspectorilor ºcolari,
existã riscul ca pe viitor, mai multe ºcoli din mediul rural sã se desfiinþeze. “Riscul existã peste
tot, ºi în ºcolile cu predare în limba românã în mediul rural avem aceeaºi probleme pentru cã totul depinde de numãrul de elevi”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar general al judeþului Hunedoara. De cele mai multe ori, elevii din mediul rural se îndreaptã spre unitãþile ºcolare din oraºele învecinate. De altfel, o altã problemã este ºi natalitatea care se aflã în scãdere. Monika BACIU
Z
eci de mii de carduri de sãnãtate au fost returnate prin Poºta Românã. Zeci de mii de hunedoreni nu au fost gãsiþi la domiciliu, astfel cã acestora nu le-au fost înmânate cardurile de sãnãtate, care teoretic sunt obligatorii de la data de 1 februarie 2015. “Vã informãm cã la sediul CAª Hunedoara au fost depuse cardurile naþionale aferente persoanelor negãsite la domiciliu sau care ºi-au schimbat adresa de domiciliu. Cardul naþional de asigurãri de sãnãtate se
CEH scapã de insolvenþa cerutã de Gerom erom Internaþional nu mai cere insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit oficialilor Complexului G Energetic Hunedoara, societatea comercialã a renunþat, pentru moment, la cererea de insolvenþã care a fost înregistratã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deocamdatã apele s-au liniºtit, în urma discuþiilor purtate între cele douã pãrþi. Termenul dintre cele douã pãrþi ar fi trebuit sã se judece în luna februarie. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit cãtre Gerom Internaþional undeva la peste 4 milioane de lei. Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc suma de 150 de milioane de lei. La data de 31 septembrie, 2014, societatea avea datorii cãtre terþi în valoare de 152.478.671, dintre care cea mai mare datorie este faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, în sumã de 43.358.314 de milioane de lei. Sora geamãnã a Diviziei Miniere a deschis douã procese pe rolul
elibereazã titularului / reprezentantului legal în baza actului de identitate ºi a semnãturii acestuia”, se aratã într-un comunicat al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Mai exact, 19.302 hunedoreni nu au primit cardurile de sãnãtate. Pe site-ul CJAS a fost publicatã ºi lista persoanelor care nu au primit aceste obiecte. Hunedorenii în cauzã sunt aºteptaþi la sediul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate pentru a-ºi ridica cardul. Cardul de sãnãtate va deveni obligatoriu de la 1 februarie a.c.
Tribunalului Hunedoara pentru recuperarea sumelor restante. Într-unul dintre procese termenul de judecatã a fost stabilit pentru anul viitor, iar în celãlalt termen, instanþa a admis cererea Societãþii Naþionale de Inchideri Mine Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, angajaþi la cele patru mine din
Documentul are rolul de a valida consultaþiile, internãrile, eliberarea de medicamente compensate ºi toate serviciile medicale ºi farmaceutice din întregul sistem medical care are contract cu CNAS, cabinete de medicinã de familie, ambulatoriu de specialitate, laboratoare, explorãri imagistice, spitale sau farmacii. Cu alte cuvinte, de fiecare datã când vor solicita servicii medicale, pacienþii le vor primi doar în baza cardulului, atât la medicul de familie cât ºi la orice alt cabinet, spital sau farmacie. Monika BACIU
Valea Jiului ºi termocentralele Mintia ºi
paroºeni, care au acoperit anul trecut 7% consumul de energie la nivel naþional. Compania, a fost înfiinþatã la 1 noiembrie 2012, prin fuziunea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, pentru ca ulterior sã fie alipite ºi minele declarate viabile. Pentru CEH, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013, iar operaþiunea ar trebuie sã se facã prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei. Monika BACIU
4 Actualitate am un Donatori… de animale „Maisingur dor” a
I
ubitori de animale. Sute de hunedoreni sunt în cãutare de animale, însã sunt persoane care vor sã scape ºi de prietenii de companie. Site-urile de profil abundã de anunþuri de acest gen. Majoritatea însã cautã sã gãseascã un nou stãpân animalelor care le-au fost tovarãºi. Anunþurile sunt dintre cele mai haioase. “Fetiþa, are 6 luni, este deparazitatã, cuminte, iubãreaþã”, spune un donator de animale.
fost sintagma sub care actorii de la Petroºani au oferit tinerilor de gimnaziu o lecþie în Ziua Culturii Naþionale. Mihai Eminescu a fost reînviat de Radu Tudosie, iar actorii teatrului I.D. Sîrbu au recitat, au cântat ºi i-au întrupat pe cei care i-au fost alãturi marelui poet naþional.
Mihai Eminescu a fost jucat de Radu Tudosie pe scena de la Petroºani, în 15 ianuarie 2015 ºi niciodatã acest
“Este o pisicã afectuoasã ºi reuºeºte sã atragã atenþia celor din jur pentru cã adorã sã fie alintatã. Nu are preferinþe culinare pretenþioase. Este educatã la litierã, deparazitatã intern – extern ºi vaccinatã cu carnet de sãnãtate. Din pãcate nu mai putem avea grijã de ea aºa cum meritã din cauza programului inflexibil de lucru”, spun donatorii animalelor. Sunt ºi animale care sunt pretenþioase, iar prietenii lui Bachus nu sunt agreaþi. “Câine mascul, 5 ani, momentan se aflã în adãpost, e de 6 luni acolo! Vã rog,dacã aveþi nevoie de un câine sã vã pãzeascã curtea, el e ceea ce vã trebuie! Menþionez faptul cã nu suportã oamenii bãuþi”, se aratã într-un alt anunþ. Mai existã ºi o altã categorie de proprietari de animale care atunci când nu ºi le mai doresc în preajmã le abandoneazã pe stradã. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2015
24
Mai am un singur dor…
personaj nu pare demodat. Copiii au gustat ideea de viaþã pe scenã a celui despre care au învãþat la ºcoalã, iar actorul din rolul
principal, care nu este la prima experienþã de acest fel, ne-a împãrtãºit din emoþia de a fi în pielea lui Eminescu. „Am mai avut
Elevii induºi în istorie
ianuarie, zi marcatã de elevii petroºãneni. Proiectul judeþean „24 ianuarie 1859” propus de ªcoala Gimnzialã Europeanã ”I. G. Duca” Petroºani, se desfãºoarã sub forma unui concurs interdisciplinar. Proiectul se desfãºoarã în perioada noiembrie 2014 – aprilie 2015. Concursul „24 Ianuarie 1859” va reuni, ca un omagiu adus celor care, în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, au realizat unirea Þãrii Româneºti cu Moldova, lucrãrile elevilor din tot judeþul având ca element cheie –Unirea cea micã. Bucurându-ne de o zonã geograficã încãrcatã de istorie anticã ºi medievalã, acest spaþiu nu a fost implicat în acþiunile de la 1859, care vor pune bazele Marii Uniri de la 1
decembrie 1918. Din considerentul cã acest eveniment este mai puþin cunoscut tinerei generaþii, am conºtientizat importanþa acestui fapt istoric, adevãrat izvor de cunoaºtere peste timp, pentru promovarea valorilor culturale ºi ºtiinþifice autentice. Propunem elevilor, prin acest concurs, o abordare interdisciplinarã a temei menþionate, menitã sã le dezvolte potenþialul creativ, imaginaþia cultural-ºtiinþificã, printr-un demers de cercetare
experienþa aceasta anul trecut. E o senzaþie ciudatã sã te pui în pielea unui om atât de mare cum a fost Eminescu ºi pentru mine
personalizat. Concursul va fi împãrþit pe 7 probe cãrora le corespund 20 de întrebãri. Fiecare echipaj va primi un set de 20 de întrebãri ce vor cuprinde itemi cu alegere multiplã, cu alegere dualã, itemi cu rãspuns scurt ºi de completare, recunoaºterea personajelor implicate în procesul de unire, întrebare structuratã, din bibliografia menþionatã mai sus. În caz de egalitate de puncte dupã cele 20 de întrebãri echipajele vor mai primi încã trei întrebãri de baraj. Monika BACIU
cade numãrul elevilor hunedoreni. În ultimii ani s-a observat o scãdere a numãrului de ºcolari.
naþional ºi noi ne-am gândit sã facem un moment frumos din poeziile lui. Sã creãm lumea pe care el ne-a adus-o prin poeziile lui. ªi vã spun un mic secret, copiii au vãzut-o ºi pe Veronica Micle”, a spus ºi actriþa Corina Viºinescu. Poeziile au curs firesc ºi actorii au luat rând pe rând rolul muzelor, al iubitelor, ori a celor ce au creat lumea lui Mihai Eminescu. El însuºi a trãit pentru puþin timp pe scenã ºi le-a arãtat copiilor cum a scris cândva cu pana în mânã poezia de cãpãtâi a neamului nostru. Diana MITRACHE
Aproape 20 de mii de carduri nu au fost înmânate
ªcolile din mediul rural, din ce în ce mai pustii
S
este o bucurie sã interpretez acest rol. Este un spectacol în care arãtãm ardoarea cu care scria Eminescu ºi patima ºi frãmântãrile lui ºi care l-au dus la versurile ce ni le-a transmis nouã”, ne-a mãrturisit Radu Tudosie, cel care a interpretat rolul lui Mihai Eminescu. Copiii ºtiu poezii ale lui Mihai Eminescu, pentru cã le învaþã la ºcoalã, dar l-au putut privi în interpretarea unui actor, care, ajutat de colegii sãi, a creat atmosfera acelor vremuri, cu muze, prieteni ºi bineînþeles Veronica Micle. „Este o zi specialã. Mihai Eminescu este marele nostru poet
Fenomenul este unul întâlnit la nivel naþional, însã nici judeþul Hunedoara nu face excepþie. Potrivit inspectorilor ºcolari,
existã riscul ca pe viitor, mai multe ºcoli din mediul rural sã se desfiinþeze. “Riscul existã peste
tot, ºi în ºcolile cu predare în limba românã în mediul rural avem aceeaºi probleme pentru cã totul depinde de numãrul de elevi”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar general al judeþului Hunedoara. De cele mai multe ori, elevii din mediul rural se îndreaptã spre unitãþile ºcolare din oraºele învecinate. De altfel, o altã problemã este ºi natalitatea care se aflã în scãdere. Monika BACIU
Z
eci de mii de carduri de sãnãtate au fost returnate prin Poºta Românã. Zeci de mii de hunedoreni nu au fost gãsiþi la domiciliu, astfel cã acestora nu le-au fost înmânate cardurile de sãnãtate, care teoretic sunt obligatorii de la data de 1 februarie 2015. “Vã informãm cã la sediul CAª Hunedoara au fost depuse cardurile naþionale aferente persoanelor negãsite la domiciliu sau care ºi-au schimbat adresa de domiciliu. Cardul naþional de asigurãri de sãnãtate se
CEH scapã de insolvenþa cerutã de Gerom erom Internaþional nu mai cere insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit oficialilor Complexului G Energetic Hunedoara, societatea comercialã a renunþat, pentru moment, la cererea de insolvenþã care a fost înregistratã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deocamdatã apele s-au liniºtit, în urma discuþiilor purtate între cele douã pãrþi. Termenul dintre cele douã pãrþi ar fi trebuit sã se judece în luna februarie. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit cãtre Gerom Internaþional undeva la peste 4 milioane de lei. Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc suma de 150 de milioane de lei. La data de 31 septembrie, 2014, societatea avea datorii cãtre terþi în valoare de 152.478.671, dintre care cea mai mare datorie este faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, în sumã de 43.358.314 de milioane de lei. Sora geamãnã a Diviziei Miniere a deschis douã procese pe rolul
elibereazã titularului / reprezentantului legal în baza actului de identitate ºi a semnãturii acestuia”, se aratã într-un comunicat al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Mai exact, 19.302 hunedoreni nu au primit cardurile de sãnãtate. Pe site-ul CJAS a fost publicatã ºi lista persoanelor care nu au primit aceste obiecte. Hunedorenii în cauzã sunt aºteptaþi la sediul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate pentru a-ºi ridica cardul. Cardul de sãnãtate va deveni obligatoriu de la 1 februarie a.c.
Tribunalului Hunedoara pentru recuperarea sumelor restante. Într-unul dintre procese termenul de judecatã a fost stabilit pentru anul viitor, iar în celãlalt termen, instanþa a admis cererea Societãþii Naþionale de Inchideri Mine Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaþi, angajaþi la cele patru mine din
Documentul are rolul de a valida consultaþiile, internãrile, eliberarea de medicamente compensate ºi toate serviciile medicale ºi farmaceutice din întregul sistem medical care are contract cu CNAS, cabinete de medicinã de familie, ambulatoriu de specialitate, laboratoare, explorãri imagistice, spitale sau farmacii. Cu alte cuvinte, de fiecare datã când vor solicita servicii medicale, pacienþii le vor primi doar în baza cardulului, atât la medicul de familie cât ºi la orice alt cabinet, spital sau farmacie. Monika BACIU
Valea Jiului ºi termocentralele Mintia ºi
paroºeni, care au acoperit anul trecut 7% consumul de energie la nivel naþional. Compania, a fost înfiinþatã la 1 noiembrie 2012, prin fuziunea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, pentru ca ulterior sã fie alipite ºi minele declarate viabile. Pentru CEH, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013, iar operaþiunea ar trebuie sã se facã prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015
Momente artistice în cinstea lui Eminescu
Z
iua de naºtere a poetului naþional, Mihai Eminescu, a fost marcatã la Petroºani. Anul acesta s-au împlinit 165 de ani de la naºterea celui care a fost un poet, prozator ºi jurnalist român, socotit de cititorii români ºi de criticã literarã postumã drept cea mai importantã voce poeticã din literatura românã. Patru echipe formate din elevi de la unitãþile de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani au fost în sala de marmurã a primãriei din localitate unde au susþinut mai multe momente artistice. În deschidere, edilul localitãþii, Tiberiu Iacob Ridzi, a þinut sã precizeze câteva cuvinte legate de aceastã zi cu semnificaþie majorã pentru cultura naþionalã. “Vreau sã mulþumesc elevilor pentru faptul cã au acceptat sã vinã astãzi aici pentru a-l omagia pe poetul nostru naþional, Mihai Eminescu. Voi ºtiþi foarte bine toate lucrurile despre Eminescu, însã ce vreau sã vã spun este cã Mihai Eminescu este un simbol naþional, este poetul naþional al României, însã Mihai Eminescu a avut ºi are câteva opere în care a fost ºi un vizionar în sensul
ºtiinþific al cuvântului ºi nu numai pentru cã prin ideile lui el a prevãzut niºte lucruri care ulterior s-au descoperit ºi ºtiinþific. Din pãcate a murit destul de tânãr ºi nu a reuºit sã ajungã la o vârstã la care cu siguranþã ar fi produs foarte mult, dar este de datoria noastrã sã îl pãstrãm viu bºi sã transmitem mai departe ceea ce el a fãcut din punct de vedere cultural pentru România ºi pentru români”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cele patru echipe care au susþinut momente artistice au fost elevii de la ºcoala Gimnazialã IG Duca, de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva, elevii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi Colegiul Naþional Mihai Eminescu. Monika BACIU
Autospecialele SMURD hunedorene, mai performante ºi cu economie la carburanþi
T
otul este posibil dupã ce pe autospecialele de intervenþie ale SMURD care acþioneazã pe raza judeþului nostru, au fost montate filtre speciale de aer inventate de reputatul inventator, hunedoreanul Corneliu Birtok Bãneasa. Patru autospeciale folosite de paramedicii SMURD la intervenii au primit gratuit filtre speciale care au rol de a creºte puterea motorului maºinilor în cazul intervenþiilor de urgenþã. ”Proiectul este o provocare tehnicã, deoarece ambulanþele SMURD au un alt regim de funcþionare, diferit de toate celelalte maºini. Prin implementarea acestor filtre motorul funcþioneazã mai bine, în sensul cã, având un exces
de putere, acesta nu mai trebuie turat foarte mult. Altfel spus, nu mai forþãm motorul", a declarat Corneliu Birtok Bãneasa. În paralel cu monitorizarea performanþelor motorului, se urmãreºte o reducere a consumului de carburant pe ambulanþele în funcþiune, filtrele concepute de inventatorul din Deva permiþând realizarea unor economii de pânã la 10% în condiþii de trafic normal. Maximilian GÂNJU
Mesaje de dragoste fãcute public
“T
e iubesc mult” sau “eºti totul pentru mine micuþo” sunt doar douã dintre mesajele care pot fi citite de cãlãtorii care aºteaptã în staþiile de autobuz. Unii dintre cãlãtori au ales sã îºi exprime sentimentele public, astfel încât cu toþii sã vadã cât de aprinsã este flacãra iubirii. Autoritãþile locale de la Petroºani au investit în aceste refugii, iar inscripþionarea lor este interzisã, dar existã ºi cetãþeni care ignorã legile. “Colegii mei din cadrul Primãriei municipiului Petroºani încearcã, în mãsura posibilitãþilor, sã þinã aceste staþii cât mai curate însã existã acest obicei ca persoanele care au ceva de
vânzare sau care au aceastã pasiune de a picta diverse obiecte sã se rãzbune pe aceste staþii. Colegii mei încearcã sã cureþe aceste staþii, însã pânã în acest moment nu au fost
aplicate amenzi”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Mai sunt ºi alt fel de mesaje. Sunt instructorii auto care aleg sã îºi posteze anunþurile tocmai în staþiile de autobuz, asigurându-se astfel cã navetiºtii le pot deveni potenþiali clienþi în vederea obþinerii permisului de conducere. Nici în privinþa celor ce au afiºe pe care sunt trecute numerele de telefon nu se poate face nimic.
“S-a încercat luarea legãturii cu cei care posteazã anunþuri sau fac astfel de chestiuni pe staþiile de autobuz, însã aceºtia au înþeles în micã mãsurã sã nu mai repete gestul pe care l-au fãcut deja”, a mai precizat sursa citatã. Autoritãþile locale sunt legate de mâini ºi de picioare în acest caz pentru cã este aproape imposibil de identificat persoana care scris pe pereþii refugiului. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015
ANT îndeamnã turiºtii cãtre o persoanã decedatã
D
efunctul Romeo Roºia, persoanã de contact a Autoritãþii Naþionale pentru Turism, în vederea promovãrii zonei Vãii Jiului. Autoritatea Naþionalã pentru Turism induce în eroare turiºtii care acceseazã site-ul. Pe site-ul instituþiei se aflã publicatã lista centrelor de informare turisticã din fiecare judeþ.la Petroºani, oficialii acestui departament spun cã un astfel de punct
de informare a turiºtilor se aflã pe strada Avram Iancu, air coordonator este Romeo Roºia. Pentru necunoscãtori nu ar fi nicio problemã, însã coordoantorul acestui punct de informare turisticã este decedat de doi ani de zile.
Astfel, potenþialii turiºti care doresc informaþii despre Valea Jiului ºi fac uz de datele Autoritãþii nu primesc nimic în schimb. Sau primesc doar o paginã de internet nefuncþionalã, un numãr de telefon nealocat ºi datele de contact ale unei
persoane decedate care ºi-a dedicat viaþa promovãrii potenþialului turistic al acestei zone. De altfel nici site-ul indicat de Autoritatea Naþionalã pentru Turism nu mai este în funcþiune. Potrivit informaþiilor, neactualizate de mult timp,
Calitate în turism Mai multe agenþii de turism din
S
ervicii de calitate în domeniul turistic. Reprezentanþii Ministerului Economiei, Comerþului ºi Turismului s-au întâlnit cu reprezentanþii patronatelor din turism. În cadrul întrevederilor s-a avut în vedere creºterea calitãþii serviciilor din acest domeniu.
“În cadrul discuþiilor, Ministrul Mihai Tudose le-a declarat celor prezenþi cã una dintre prioritãþile mandatului sãu o reprezintã adoptarea unei noi Legi a turismului care sã permitã o mai bunã reglementare a sectorului, în sensul creºterii calitãþii serviciilor turistice din þara noastrã ºi o mai bunã promovare a industriei pe pieþele externe. În acest sens, a fost agreat un calendar de lucru cu membrii asociaþiilor reprezentative din industria de turism, astfel încât, pânã la data de 15 februarie a.c., sã fie definitivatã forma proiectului de lege care va fi supusã dezbaterii publice”, se aratã într-un comunicat al ministerului de resort. La rândul lor,
reprezentanþii asociaþiilor patronale din turism, i-au solicitat Ministrului Economiei, Comerþului ºi Turismului continuarea programelor de promovare existente care s-au dovedit eficiente ºi consultarea prealabilã cu mediul de afaceri în elaborarea noilor strategii care vor reglementa
Hunedoara pun lacãt pe uºã
N
ici agenþiile de turism nu mai sunt profitabile. Chiar dacã anual mii de români aleg sã îºi petreacã concediile în strãinãtate, se pare cã agenþiile de turism nu înregistreazã profit.
În cazul încetãrii definitive a activitãþii în agenþia de turism ºi/sau în filiala/ sucursala/ reprezentanþa/ sediul secundar al acesteia, operatorul economic va solicita radierea licenþei de turism ºi/sau anexei licenþei de turism cu minimum
Mai multe agenþii de turism din judeþ au fost radiate la cerere. Mai exact, ºapte agenþii de turism ºi-au încheiat activitatea. Douã dintre acestea se aflã în municipiul Petroºani, iar celelalte sunt în nordul judeþului. Reprezentanþii agenþiilor de turism care doresc sã îºi înceteze activitatea trebuie sã îndeplineascã o serie de paºi. acestor sector. ”Continuãm ceea ce este bun în materie de programe de promovare a turismului dar doresc sã implementãm noi forme de sprijin pentru aceastã industrie, astfel încât sã creascã ponderea acestui sector în Produsul Intern Brut al României”, le-a declarat celor prezenþi, Ministrul Mihai Tudose. Nu de puþine ori reprezentanþii industriei turistice din Valea Jiului au ridicat aceastã problemã. Oamenii de afaceri au afirmat de nenumãrate ori cã pentru servicii de calitate ar trebui eliminat ºi turismul la negru. Monika BACIU
0735.183175
de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism, acest centru de informare turisticã este singurul din judeþul Hunedoara, asta deºi în aceastã regiune sunt mai multe centre de acest gen, realizate tocmai pentru a promova turismul ºi potenþialul judeþului. Monika BACIU
30 de zile înainte de încetarea definitivã a activitãþii. În acest scop, va depune la sediul instituþiei publice centrale responsabile în domeniul turismului urmãtoarea documentaþie cerere privind radierea licenþei de turism ºi/sau anexei licenþei de turism ºi licenþa de turism ºi, respectiv, anexa licenþei de turism, în original. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna
NAªUL, PRECUM FINUL...
Anul trecut presa cotidianã din Valea Jiului þinea pagini întregi cu potlogãriile ºi mizeriile financiare comise de cel care vreme de 11 ani a
administrat clubul Jiul, Alin Simota. Mulþi oameni rãmaºi pe drumuri, ajunºi în pragul sinuciderii, datorii ºi fraude financiare, mã rog, nu mai
intrãm în detalii. Una peste alta, Alin Simota jiulistul a lãsat în urma lui numai durere. Aflãm acum cã un alt om din fotbal, mult prea lãudatul ºi corectul Adrian Porumboiu, fost mare arbitru, a lãsat dupã el un dezastru financiar de neimaginat la F.C. Vaslui, echipã
dispãrutã ºi ea de pe harta fotbalului. Imaginaþi-vã cã aceastã societate, intratã în insolvenþã, nu ºi-a plãtit la diverse instituþii, firme, salariaþi sau foºti jucãtori, timp de 12 ani (!?) niciun ban cãtre stat. Ia încearcã tu, simplu român, ziarist sau crescãtor de porci, sã
nu le plãteºti nimic, sã vezi ce se alege de tine... 85 de milioane de euro este datoria lui Porumboiu, la masa credalã fiind 46 de creditori. útia da bãieþi deºtepþi, au tras dupã tun ºi acum râd de toþi proºtii care i-au crezut niºte dumnezei. Frumoasã þarã!
Popice. Inter Petrila dã startul sezonului oficial în 2015 nter Petrila a Idintotdeauna reprezentat o forþã în popicele româneºti. Anul 2015 pare a fi unul al redresãrii acestui sport de tradiþie în oraºul de pe Jiul de Est.
lipsi Radu Balaban, Bogdan Iurã, Marius Costache, Petre Cimpoer ºi Dorin Vârtei. Antrenorul Marcel Dobricã sperã într-o comportare bunã a echipei sale, care vizeazã la finalul celor
Echipa de juniori va fi cea care va marca startul oficial al anului, cu o etapã, a 4-a, restanþã din tur, la Fieni (17 ianuarie), într-o confruntare în patru: Cimentul Fieni, Inter Petrila, Sider. Hunedoara ºi Foresta Tãlmaciu. Vor fi deplasaþi acolo zece sportivi, de unde nu vor
Retrogradat cu Jiul, campion al Africii!
VIRGIL MÃRDÃRESCU
sperând ca de aici sã se nascã o nouã generaþie, de popicari. Suntem bine sprijiniþi de cei de la Primãria Petrila, de preºedintele clubului, Ciprian Preda ºi cel al secþiei de popice, Cornel Velea, primarul Ilie Pãducel acordând tot sprijinul necesar continuãrii activitãþii. Îmi doresc ºi sper cã vom fi în rarã prezenþã la Campionatul Mondial din Germania, atât la seniori, cât ºi la cadeþi” a declarat Marcel Dobricã, antrenorul echipei de popice de la Inter Petrila.
Marcel Dobricã, un antrenor cu speranþe pentru popicarii petrileni în 2015
Cronicã de altãdatã
Poveºtile sportului
La finalul ediþiei de Divizia „A” 1958-1959, Jiul scapã cu emoþii de la retrogradare, motiv pentru care antrenorul Ioan Balogh este înlocuit cu Virgil (Gil) Mãrdãrescu, care deºi beneficia de o
opt etape de campionat ocuparea unuia dintre primele douã locuri, ceea ce le-ar da dreptul de a participa la turneul final naþional din luna mai, alãturi de alte ºase echipe din celelalte patru grupe ale Ligii Naþionale de juniori. Echipa de seniori va intra în focul luptei competiþionale cu etapa a 3-a a Cupei României care va avea loc la Petrila, pe 18 februarie a.c., dupã o sãptãmânã fiind startul returului în Liga Naþionalã. „Avem un lot de 48 de sportivi la toate nivelele, seniori, juniori ºi cadeþi,
generaþie cu jucãtori de marcã – Crâsnic, Romoºan, Vasiu, Farkas II, Ciurdãrescu, V. Gabor – nu reuºeºte decât douã victorii în tur, clasându-se pe ultimul loc, motiv pentru care va fi înlocuit cu... Ioan Balogh, cel care fusese dat afarã în varã! Va fi însã un retur fãrã nicio victorie, Jiul retrogradând de pe ultimul loc... Asta în ciuda faptului cã Gil Mãrdãrescu se dovedise un bun psiholog ºi om de dialog cu jucãtorii sãi. Dupã câþiva ani, când a mai antrenat pe la Farul sau Politehnica Iaºi, Gil Mãrdãrescu pleacã în Africa, unde va antrena timp de patru ani în Mãroc. Va avea cea mai mare performanþã a unui antrenor român la nivel de echipã naþionalã, câºtigând în 1976 cu Marocul titlul de campioanã a Africii!
Acum 50 de ani (ianuarie 1965) – se putea vorbi despre un sport dispãrut azi,
HOCHEI PE GHEAÞÃ ÎN VALEA JIULUI
O
cunoscutã asociaþie sportivã din anii `60, Preparatorul Lupeni, se mândrea la mijloc de ianuarie `65 cu organizarea unor partide de hochei pe gheaþã.
Unul din meciurile interesante ale acelei perioade a fost cel dintre Preparatorul Lupeni ºi ªtiinþa Petroºani, scor 9-8. La gazde jucau, printre alþii, Bistrian, Szoke, Bauer, Grafman sau Daradics, la petroºeneni, Kovacs, Lorincz, Balint, Keul sau Lefter.
„Sportul cu patine a câºtigat ºi continuã sã câºtige noi ºi noi simpatizanþi la Lupeni” scria cronicarul acelor vremuri. Astãzi s-a ales praful ºi de patinoar ºi de echipã ºi de hocheiul pe gheaþã...
Paginã realizatã de Genu TUÞU