CVJ NR. 776, JOI 15 IANUARIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 776

Cronica Vãii Jiului Joi, 15 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Zãpadã se menþine pe pârtiile din Valea Jiului

C

âteva mii de turiºti sunt aºteptaþi în staþiunile de schi din Valea Jiului, pentru a se bucura zãpada care oferã condiþii ideale pentru schi.

Î

n ambele staþiuni de schi din Valea Jiului stratul de zãpadã încã este suficient pentru a se schia în condiþii foarte bune pe majoritatea pârtiilor, chiar dacã vremea este în încãlzire. În munte, temperaturile cu plus încã n-au reuºit sã afecteze stratul de zãpadã de pe pârtii, astfel cã la Straja, spre exemplu, ieri dimineaþã stratul de nea încã mãsura circa 40 de centimetri. O valoare apropiatã era ºi în Parâng, iar starea pârtiilor era bunã. Cu câteva excepþii, atât la Straja cât ºi în Parâng se poate schia bine, administratorii fiind ajutaþi ºi de faptul cã peste noapte este ger ºi

pot fi pornite instalaþiile de zãpadã artificialã. ”Încã nu putem face o estimare a numãrului de turiºti care vor veni, la schi, în acest sfârºit de sãptãmânã, pentru cã depinde ºi de cum evolueazã vremea”, explicã ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga.

Totuºi, mulþi turiºti vor alege Straja pentru acest week-end admite ºeful salvatorilor, atât datoritã preþurilor cât ºi numãrului de pârtii deschise ºi care oferã grade de dificultate diferite.

Cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã

„Geniul Petrilei”, Gelu Criºan, agonizeazã pe un pat de spital

U

n destin de excepþie, frânt de mintea tulburatã de boalã. Un personaj de poveste al Petrilei se zbate între viaþã ºi moarte ºi doar o minune îl poate întoarce de pe drumul morþii. Gelu Criºan, cãci despre el este vorba, a fost gãsit Maximilian GÂNJU în faþa blocului cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã... >>> PAGINA A 3-A

Tânãr spânzurat la Paroºeni S

atul de case din apropierea minei Paroºeni a fost zguduit pur ºi simplu de vestea cã un tânãr localnic a ales sã moarã.

Avea doar 23 de ani ºi nimeni nu înþelege, nici mãcar familia sa, ce l-a determinat sã aleagã ºtreangul. Trupul fãrã viaþã a fost descoperit chiar de mama lui, care a sunat imediat la 112, dar acum se pregãteºte de înmormântare. Silviu Cristian avea 23

de ani ºi ziua de marþi 13 a fost una în care a ales sã moarã. Mama sa este cea care l-a gãsit atârnând în ºtreang, puþin dupã miezul nopþii ºi acum întreaga comunitate este pur ºi

simplu ºocatã. Nimeni nu înþelege ce l-a determinat sã aleagã moartea. „Zice cã nu a avut nimic. Nici mãcar prietenã, ca sã zicã cã se omoarã pentru ea, sau

ceva. S-a trezit cã a ieºit din casã, dupã ce au stat la masã toþi, a ieºit ºi peste un sfert de orã, l-au gãsit mort. Când i-au tãiat sfoara, nu au mai putut face nimic. Când o venit SMURD-u nu au mai putut face nimic. Asta e tot”, spune o vecinã din sat. Vestea a cãzut ca un trãsnet peste sãtucul de la poalele muntelui, neobiºnuit cu astfel de evenimente, dar poliþiºtii spun cã nu sunt suspiciuni în acest caz care este clar unul de sinucidere. Din pãcate, cea care i-a dat viaþã, l-a ºi gãsit fãrã suflare. „În jurul orelor 12,30 noaptea am fost sezizaþi

de cãtre mama decedatului, cã pe o stradã din Paroºeni se aflã decedat în curte un tânãr în vârstã de 23 de ani. Am ajuns la faþa locului, de altfel, acolo era ºi ambulanþa ºi SMURD-ul, ocazie cu care s-a constatat decesul. Nu cunoaºtem datele reale care au dus la acest eveniment”, a precizat Mugurel Teodosiu, comandant adjunct Poliþia Vulcan. Trupul fãrã viaþã al tânãrului, care nu a lãsat nici mãcar un bilet de adio, a fost transportat la serviciul de medicinã legalã. Din pãcate, familia se pregãteºte acum de înmormântare. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 2015

Ministerul Educaþiei Naþionale vrea 25 de noi grãdiniþe în Hunedoara

R

eprezentanþii Ministerului Educaþiei Naþionale implementeazã, prin Unitatea de Management a Proiectelor pentru Modernizarea Reþelelor ªcolare ºi Universitare, un proiect privind reforma educaþiei timpurii (PRET-n.r.). Prin acest proiect se are în vedere reabilitarea ºi construcþia unui numãr de 750 de grãdiniþe la nivel naþional. La nivelul judeþului Hunedoara 25 de astfel de obiective ar urma sã fie

realizate. “În judeþul Hunedoara sunt 25 de grãdiniþe cuprinse în PRET, dar în acest moment nu existã grãdiniþe aflate în stadiu de execuþie, deoarece ofertele prezentate la

Sãrãcia/principala cauzã a abandonului ºcolar din Vale

S

ute de copii din Valea Jiului au renunþat sau sunt nevoiþi sã renunþe la ºcoalã, pentru cã pãrinþii sau întreþinãtorii lor nu mai au cu ce sã-i trimitã sã înveþe carte. ªcolarii fie au ales sã nu mai meargã la ore ºi au fost exmatriculaþi, ori s-au retras singuri, fie unii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolo studiile. Alþii, însã, au ajuns "afarã" de capul lor în speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiar dacã sunt minori. Foarte puþini dintre elevii exmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile mai ales cã o diplomã de bacalaureat nu mai reprezintã o garanþie de angajare. În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauza problemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã. Chiar dacã ar fi vrut sã-ºi continue studiile, pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor. Sunt ºi situaþii în care ºcolarii se þin de ºcoalã pentru cã este cam singura lor ºansã de a avea ce mânca, pacheþelul guvernamental fiind, în cazul lor, un motiv extrem de important pentru a merge la cursuri. Pe de altã parte, câteva mii de copii ºi adolescenþi din Valea Jiului au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate ºi minorii au rãmas în grija bunicilor sau a altor rude. În acest timp, scãpaþi de sub un control mai strict, mulþi dintre elevi chiulesc de la ore sau chiar abandoneazã ºcoala. Maximilian GÂNJU

Gaz pentru toþi lupenenii

I

ntroducerea gazului metan în toate zonele localitãþii. Asta îºi doreºte edilul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, pentru acest an.

licitaþie au fost necorespunzãtoare”, se aratã într-un document al Ministerului Educaþiei Naþionale.

G

rãdiniþã din Aninoasa, scoasã la licitaþie O grãdiniþã din Aninoasa va fi scoasã la licitaþie în acest an în vederea reabilitãrii. În localitate sunt douã grãdiniþe cuprinse în proiectul PRET, ºi anume grãdiniþa cu program normal nr. 1 + nr. 2 Aninoasa cu cinci sãli de clasã ºi grãdiniþa cu program normal Iscroni cu douã

sãli de clasã. “Menþionãm cã, grãdiniþa cu douã sãli de clasã din localitatea Iscroni este cuprinsã în Hotãrârea de Guvern nr. 963/2011 ºi poate fi scoasã la licitaþie în

anul 2015, în funcþie de alocãrile bugetare acordate proiectului PRET”, se mai aratã în documentele MEN. Numãrul locurilor din grãdiniþe este insuficient. Mai grav este

faptul cã multe astfel de unitãþi de învãþãmânt nu deþin aviz de funcþionare pe motiv cã sediul lor se aflã la parterul unor blocuri. Monika BACIU

Fonduri europene pentru cinematograful Victoria TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

A

utoritãþile locale au în vedere accesarea de fonduri europene pentru redarea în circuitul cultural al cinematografului Victoria. “Încercãm sã accesãm fonduri europene pentru acest proiect important din punct de vedere cultural”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. În anul 2011, consilierii locali de la Petroºani au concesionat cinematograful Victoria omului de afaceri Siminel Iordache. Fostul Cinematograf

De ani de zile, la Lupeni se încearcã finalizarea lucrãrilor de introducere a gazului metan, însã pânã acum planurile edililor nu s-au concretizat. “Prioritatea mea este sã introduc gazul metan în localitate. Mai trebuie în partea de jos a oraºului”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Potrivit edililor, gazul

Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, omului de afaceri Siminel Iordache, acesta având de achitat o concesiune de 15.000 de lei pe an. Potrivit legii, chiriaºul nu are voie sã schimbe în totalitate destinaþia imobilului, chiar dacã poate deschide un bar sau o cafenea în incinta unde, în mod obligatoriu, se vor proiecta filme. Acum, dupã trei ani, municipalitatea a prelaut din nou în administrareb acest cinematograf pentru a accesa fonduri europene prin care sã îl modernizeze ºi sã în redea în circuit. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

metan ar mai trebui introdus în zona de jos a localitãþii, mai exact dupã

ªcoala Gimnazialã Numãrul 1. Monika BACIU

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 2015

Cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã

„Geniul Petrilei”, Gelu Criºan, agonizeazã pe un pat de spital

M

U

n destin de excepþie, frânt de mintea tulburatã de boalã. Un personaj de poveste al Petrilei se zbate între viaþã ºi moarte ºi doar o minune îl poate întoarce de pe drumul morþii. Gelu Criºan, cãci despre el este vorba, a fost gãsit în faþa blocului cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã, într-o baltã des sânge, iar medicii se luptã sã-i salveze viaþa. Poliþiºtii spun cã, cel puþin în acest moment, se merge pe tentativã de suicid, iar cauzele ar fi generate de boala de care bãrbatul suferea, respectiv schizofrenie. “Nu sunt suspiciuni de comitere a unei fapte penale. Bãrbatul a fost gãsit în jurul orei 5 dimineaþa de un vecin, în faþa blocului. Din datele de pânã acum, acesta s-a automutilat cu ajutorul unui briceag, care a fost gãsit în locuinþa sa, iar apoi a coborât în faþa blocului”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cu gâtul tãiat, Gelu Criºan (54 de ani) s-a prãbuºit într-o baltã de sânge ºi, pânã sã fie descoperit, a îngheþat. Practic, aceasta este ºi principala problemã care îi pune viaþa în pericol. Vecinul sãu a sunat imediat la 112, iar bãrbatul a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, fiind internat la ATI. “Pe moment, pacientul pare stabil, dar problema este hipotermia. Vom vedea cum

rãspunde la manevrele de încãlzire. De fapt aceasta este principala problemã”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dr Alin Vasilescu. Când a ajuns la spital, temperatura corporalã a lui Gelu Criºan scãzuse pânã la 25 de grade,

spital din cauza unor probleme, cel mai probabil a vrut sã se sinucidã.

fiind efectiv îngheþat! Nu este prima datã când bãrbatul încearcã sã-ºi ia zilele. S-a aruncat de la etaj, ºi-a tãiat venele, dar a scãpat mereu cu viaþã. Omul era îngrijit de tatãl sãu, dar dupã ce acesta a fost dus la

Gelu Criºan avea terminatã Cibernetica, iar cei care locuiesc la Petrila ºtiu foarte bine cã era un om deosebit de inteligent. Din pãcate, însã, circulau tot felul de zvonuri cã ar fi fost bãtut de fost Securitate ºi aºa s-ar fi ales cu o boalã

ãrire ºi decãdere

mintalã. „Îl vedeam mereu pe stradã, alerga, apoi fãcea o flotare ºi dispãrea”, spun oamenii despre el. „Cred cã avea IQ-ul mai mare ca noi toþi la un loc”, spune un altul. Trupul însângerat zãcea în zãpadã miercuri la prima orã, când

Gelu Criºan are o poveste de viaþã extrem de tristã. Este cercetãtor în geofizicã ºi electronicã, specialist în astronavigaþie, dar povesteºte cã a fost distrus de Securitate prin aºa zisa metodã ”spãlarea creierului”. Cei care i-au fost colegi ºi vecinii povestesc despre Gelu cã a fost cercetãtor în fizicã atomicã ºi profesor universitar la Bucureºti. De fapt, a studiat pe rând Topografia, Geofizica, Programarea numericã a datelor ºi Electronicã. A lucrat un an la mina Petrila, apoi la Institutul de Cercetare Petrol ºi Gaze, a fost profesor universitar la Bucureºti, a fãcut cercetare ºi proiectare,

a fost descoperit de un trecãtor care a alertat imediat autoritãþile la 112. Primii care au ajuns sunt paramedicii SMURD din Petrila. „Am fost sesizaþi prin 112 cu privire la faptul cã un bãrbat avea gâtul tãiat ºi era îngheþat în zãpadã. Ne-am deplasat imediat la faþa locului ºi am constatat cã bãrbatul prezenta semne vitale, i-am acordat primele îngrijiri ºi l-am transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani”, spune Neculai Alexandrescu, ºeful SMURD Petrila.

apoi a trecut în astronavigaþie. S-a îmbolnãvit, însã, iar apropiaþii spun cã gelu a devebit omul de acum în urma unei injecþii. ”A fost un copil eminent, a intrat din prima la liceu, apoi la facultate ºi la a doua facultate. A devenit cercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fost cãsãtorit, socrul sãu, am înþeles cã lucra în Comitetul Central pe vremea lui Ceauºescu. Are un copil, care a venit sã-l invite la nunta lui. Am aflat cã a fãcut o informare politicã, aºa cum se

fãcea atunci, dupã care a ajuns aºa. Se spune cã ar fi criticat sistemul ºi mai ales practicile din domeniul în care lucra el. Acea infirmare politicã nu doar cã a scris-o, dar a ºi suþinut-o, cu copletãrile ºi argumentele lui. A fost un bãrbat tare frumos, senin ºi deschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþi spun cã Securitatea a fãcut asta. Generaþia nostrã a fost o generaþie bãtutã de soartã. Majoritatea celor cu adevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oameni eminenþi… Tatãl sãu a lucrat la minã, acum este pensionar ºi stau împreunã. Mama lui a fost nevoitã sã plece în Franþa… Gelu a rãmas un om de bunã calitate, chiar dacã mintea lui o mai ia razna”,

spunea cu ceva timp în urmã o fostã colegã de ºcoalã generalã ºi vecinã cu Gelu Criºan. Gelu este un adevãrat personaj ºi toatã Petrila îl cunoaºte ca omul care umblã desculþ prin zãpadã, iar vara poartã bocanci ºi uneori costum de schi. Uneori, când i se face rãu, se culcã singur pe pãmânt, apoi îºi urmeazã drumul cu câinele sãu, poate singurul sãu prieten adevãrat… Car men COSMAN–PREDA Diana MITRACHE

4 Actualitate

E

levii de la ºcoala Avram Stanca, structurã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani sunt primii care au primit tablele ºi piesele de ºah. Tot ei fac parte din proiectul gândit de cei de la minister pentru a îmbunãtãþi activitatea educaþionalã ºi chiar s-au arãtat interesaþi când au primit vestea. ªcoala din Petroºani a fost miercuri ca în zi de sãrbãtoare, dupã ce au sosit instrumentele pentru ora de ºah. Unii ºtiu ce înseamnã ºahul, alþii au auzit, iar cei care nu au pus mâna pe o piesã, ne explicã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 2015

Avram Stanca, ºcoalã pilot pentru ºah acum ce cred cã înseamnã sã fii ºahist. „Aceasta este dama, poate sã mergã în diagonalã ºi ca tura. Este foarte importantã regina, cu ea poþi sã câºtigi jocul”, ne spune un copil care a ales aceastã piesã despre care ºtia câte ceva. „ªtiu despre ºah care sunt piesele, modul de joc ºi mai ºtiu cã este un joc de logicã. Îmi place, iar cel mai mult mã joc seara cu tata, când nu avem ce face. Tatãl meu,însã, câºtigã mereu, cã nu reuºesc sã îl bat”, ne explicã experienþa sa un alt copil. În viziunea copiilor, e simplu: ºahul e un spot al minþii ºi îþi tre-

buie niºte calitãþi ca sã-l înþelegi. „Concentrare, dar ºi matematicã trebuie sã ºtii. Ca sã gândeºti cum mutã adversarul ºi sã calculezi matematic mutarea lui”, ne spune despre scurta sa experienþã cu acest sport un alt mic ºahist. Copiii au împãrþit piesele, le-au aºezat ºi unii chiar ºtiu ce fac. Cert este cã ºcoala lor face parte dintr-un proiect unic pânã acum în Valea Jiului ºi orele de pregãtire vor începe în curând. „Sunt doar 5 ºcoli din judeþul Hunedoara, iar ªcoala Avram Stanca a avut cinstea de a fi una dintre ele. Este vorba despre un prim pas în

Oraº hunedorean pretendent la titlul de Oraºul Reciclãrii în 2015

N

u mai puþin de 46 de oraºe s-au înscris anul acesta în competiþia Oraºul Reciclãrii, care se va derula timp de ºase luni.

Astfel, în perioada 1 ianuarie 30 iunie 2015, 46 de municipii ºi oraºe din þarã vor încerca sã arate

cã au cel mai performant sistem de colectare separatã a deºeurilor de ambalaje. Printre acestea se aflã ºi municipiul Deva, iar locuitorii împreunã cu municipalitatea trebuie sã atingã obiectivele privind calitatea serviciilor de colectare selectivã a deºeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaþiei la containerele colorate, aspectul acestora ºi corectitudinea depunerii separate a deºeurilor în containere), cantitatea de deºeuri colectate separat per locuitor ºi campaniile

ceea ce priveºte implementarea proiectului de

predare a ºahului în ºcoli, aºa cum era în

de conºtientizare ºi mobilizare a populaþiei pentru a separa deºeurile de ambalaje derulate pe parcursul celor 6 luni de competiþie. La finalul celor ºase luni, câºtigãtorul va obþine titlul de Oraºul Reciclãrii ºi marele premiu: un parc tematic în valoare de 12.000 euro un spaþiu inedit de relaxare amenajat cu mobilier realizat din deºeuri reciclabile. Acesta este dedicat tuturor locuitorilor oraºului care vor sã se relaxeze ºi, în acelaºi timp, sã afle o serie de informaþii utile despre reciclarea deºeurilor de ambalaje. Cei peste 5 milioane de locuitori din cele 46 de oraºe înscrise în competiþie pot separa deºeurile de hârtie, sticlã, plastic ºi metal prin intermediul a peste 10.200 de containere colorate pe care le au la dispoziþie. Competiþia Oraºul Reciclãrii se desfãºoarã sub patronajul Comisiei de Mediu ºi Echilibru Ecologic a Camerei Deputaþilor ºi al Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi în parteneriat cu Asociaþia Municipiilor din România ºi Institutul pentru Politici Publice. Maximilian Gânju

viziunea fostului ministru Remus Pricopie. Cred cã acest program va continua ºi ºahul va deveni o materie care va fi predatã în ºcoalã. Pânã atunci, ºcoala noastrã a fost desemnatã sã introducã acest sport al minþii în educaþie ”, a spus Robert Hummel, director ªcoala Avram Stanca Pentru început se vor organiza concursuri în ºcoalã ca sã fie încurajaþi toþi copiii sã înveþe, apoi ºahul va fi predat la clasã. Cei care deja se pregãtesc pentru performanþã, vor fi cei care le vor arãta colegilor lor cum este acest sport al minþii ºi apoi, vor putea intra în competiþie. Diana MITRACHE

Cãsãtorii la înãlþime

C

uplurile care vor sã îºi uneascã destinele în faþa ofiþerului de stare civilã în staþiunea montanã Straja vor trebui sã scoatã din buzunare începând din acest an suma de 300 de lei. Consilierii locali de la Lupeni vor trebui sã voteze pentru aprobarea unor taxe speciale pentru activitatea de stare civilã. Astfel,o cununie regilioasã în staþiunea montanã Straja va costa 300 de lei, în timp ce aceastã oficiere a relaþiei va costa 150 de lei în timpul programului de lucru, adicã în zilele de luni pânã vineri. Pentru oficierea cãsniciei la sediul Primãriei Lupeni în afara programului delucru sau a zilelor nelucrãtoare tinerii însurãþei vor scoate din buzunar 150 de lei. Se va percepe o taxã de 200 de lei pentru încheierea cãsãtoriei înainte de expirarea termenului de 10 zile ºi o taxã de 300 de lei pentru oficierea cãsãtoriei pentru persoanele care nu au domiciliul sau reºedinþa în municipiul Lupeni. Edilii spun cã aceastã mãsurã este necesarã a fi aplicatã pentru a suplimenta veniturile Serviciului de Evidenþã a Populaþiei. “Taxele pentru activitatea de stare civilã sunt venituri cu destinaþie specialã, fiind instituite în vederea acoperirii cheltuielilor de organizare ºi funcþionarea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanelor, respectiv pentru acoperirea necesarului de formulare cu regim special (registre de naºtere, cãsãtorie ºi decese), cernealã specialã, achiziþionarea de tehnicã de calcul, echipamente biroticã ºi consumabile”, se aratã în documentele proiectelor de ºedinþã. Monika BACIU

Apa se scumpeºte, dar vom avea infrastructurã

P

opulaþia din Valea Jiului trebuie sã ºtie cã apa se va scumpi. Nu vom plãti foarte mult în plus, dar cei de la Apa Serv se tem cã le vor pleca specialiºtii pentru cã nu le cresc salariile, chiar dacã au reuºit sã vândã energie, graþie abilitãþilor lor.

Apa Serv, societatea care distribuie apa în Valea Jiului a fãcut un bilanþ ºi specialiºtii de aici au constatat cã, dupã ce au vândut, prin microhidrocentralele lor, energie pe bursã, sunt pe profit. Acum ne explicã ºi faptul cã ar putea sã piardã oamenii specialiºti cãrora nu le-au mãrit salariile. „Cu oamenii de aici am putut sã vindem toatã energia ºi la un preþ bun. Vom vedea anul acesta ce va fi, dar am funcþionat ºi

am avut ºi un profit, unul mic, datoritã acestor microhidrocentrale, care au funcþionat ºi care ne-au ajutat pe noi. De mâine încolo voi avea o discuþie cu fiecare angajat în parte ºi vom vedea exact ce vom face pentru cã nu am putut creºte salariile”, a spus Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Înainte de conferinþa de presã a avut loc ºedinþa Adunãrii Generale a Acþionarilor, la care a fost prezent ºi

preºedintele Asociaþiei de Dezvoltare Intracomunitarã ªtefan Pãºcuþ, însã, concluziile sunt clare. Apa se va scumpi, pentru cã avem proiecte europene în curs de

implementare, idiferent de situaþia econimicã a societãþii. „Majorarea preþului în Valea Jiului, preconizãm cã va fi de la 1 februarie. Preþul la apa potabilã va creºte cu 66 de bani, iar cu

CSJU intervine pânã în ultimul sat afectat. Registrul de Capabilitãþi ºi de Riscuri a fost modificat cazul unor situaþii de se va interveni Îpânãnurgenþã, în ultimul sat ºi nu

doar la nivel de comunã, aºa cum se întâmpla pânã acum. ªi asta datoritã faptului cã, la ultima întâlnire a Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã a fost modificat Registrul de Capabilitãþi ºi harta de riscuri, dupã cum a precizat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Comitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã a fost convocat în ºedinþã extraordinarã de prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu, iar în urma întrunirii a fost analizat ºi aprobat Registrul de Riscuri ºi Capabilitãþi al judeþului Hunedoara, care cuprinde tipurile de risc generatoare de situaþii de urgenþã precum ºi al resurselor existente la nivelul judeþului menþionând, totodatã, timpii de reacþie în raport de tipul de risc

ºi zona de intervenþie conform criteriilor operaþionale. “S-a trecut pe program de intervenþie pânã în ultima localitate a unei comune, pânã în ultimul sat”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara Sorin Vasilescu. De precizat, cã la nivelul fiecãrei unitãþi administrative existã comisii locale pentru situaþii de urgenþã, care au obligaþia sã intervinã imediat cum situaþia o impune. Pe de altã parte, conform ordinului prefectului judeþului Hunedoara, nr.4, din 13 ianuarie 2015, locotenent colonel

Viorel Demean, inspectorul ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, a fost numit în funcþia de vicepreºedinte al Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, cu atribuþii de coordonare unitarã a tuturor componentelor cu responsabilitãþi în realizarea intervenþiei. “Conform unei hotãrâri de Guvern din 2014, inspectorul ºef al ISU devine vicepreºedinte al CJSU. Acum sunt doi vicepreºedinþi”, a mai precizat prefectul de Hunedoara, care a menþionat cã ºi pânã acum reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã erau membri ai CJSU. Þinând cont de situaþiile care au necesitat reunirea ºi acþiunea Comitetului Judeþean, pe lângã cele constituite la nivel local, prefectul Sorin Vasilescu spune cã nu a fost un an greu: “A fost un an normal din punct de vedere al riscurilor sau al situaþiilor de urgenþã”. Car men COSMAN-PREDA

TVAva ajunge la 81 de bani. Preþul la canalizare va creºte cu 30 de bani, fãrã TVA, respectiv cu 60 de bani, cu TVA, iar apa meteoricã este egalã cu preþul la canal. Aceea e un metru cub pentru toatã populaþia. Însumate, cele 3 servicii ar fi 65,9 bani cu TVA la metru cub”, a spus ªtefan Pãºcuþ, preºedintele ADI Apa Serv. Cei de la Apa Serv au recunoscut cã preþul apei în Valea Jiului nu a mai fost majorat de ani buni, fiind þinut la o valoare scãzutã ca armã politicã. În plus, acum se întâmplã la fel, dar populaþia zonei riscã enorm. „Datoritã funcþionãrii foarte bune, din punct de vedere economic al Apa Serv, s-a reuºit ca sã se pãstreze nivelul preþului apei fãrã sã îl mai creºtem. Dar am ajuns în situaþia în care trebuie sã ne respectãm promisiunea fãcutã investitorilor de a creºte preþul la apã, conform acelui plan tarifar, altfel riscãm sã pierdem

finanþarea ºi e vorba despre prima etapã a proiectului de 40 milioane de euro de care au beneficiat locuitorii din Petrila, Petroºani, Aninoasa ºi Vulcan ºi dacã nu respectãm acest contract, aceste administraþii vor rambursa banii. ªi etapa a II-a este de 80 de milioane de euro, în care vor intra ºi Lupeniul ºi Uricaniul, iar eu ca locuitor al oraºului Lupeni, vã spun cã avem probleme cu canalizarea ºi avem nevoie de aceºti bani pe care îi mai primim cu condiþia majorãrii tarifului cu rata inflaþiei”, a conchis Pãºcuþ. Preþul majorat îl vom simþi abia din luna martie, când vor veni facturile, dar pânã atunci, toþi primarii trebuie sã accepte majorarea tarifarã. Apa Serv este o societate care are proiecte europene ºi asta se va repercuta în confortul celor ce vor beneficia de investiþii. Diana MITRACHE