Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 775
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Exact 682 de gropi, la Lupeni!
682
. Acesta este numãrul aproape exact al craterelor din asfaltul municipiului Lupeni. ªi cine le-a numãrat, este nimeni altul decât edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã, care recunoaºte cã, pânã la primãvarã, numãrul lor va creºte, ca ºi adâncimea acestora. Artera rutierã din Lupeni este practic înþesatã de gropi, iar primarul municipiului, Cornel Resmeriþã le-a ºi contabilizat. ªi explicã chiar, mai în glumã, mai în serios, cã în oraº sunt multe ºi chiar le-a numãrat. Toate formate dupã ploi, zãpadã ºi asfaltãri care nu au mai avut loc din anii 90. „Dacã vã duceþi acum pe drumul principal, vã spun, ieri (n.r luni), am numãrat gropile. Sunt 682 de gropi în oraº ºi sper ca în martie sã reuºesc sã fac ceva. Unele nu mai sunt gropi, sunt cratere, dar asta pãþim în fiecare an ºi în
Bãrbãteni, de exemplu, gropile sunt din cauza canalizãrii. Aºa este canalizarea pe mijlocul drumului ºi cum ninge, plouã ºi este mai multã apã, îmi umflã asfaltul ºi mi-l sparge, iar eu repar tot timpul”, a recunoscut cu umor Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Asfaltul va fi astupat în porþiunile cu cratere dar mai la primãvarã cu o mixturã care nu va þine nici ea prea mult. Din pãcate, însã, asta se va întâmpla pânã ce Apa Serv va începe ºi apoi pânã ce va finaliza lucrãrile ºi în acest oraº al Vãii Jiului. Altfel, munca de asfaltare ar fi în zadar. Diana MITRACHE
Dupã 34 de ani
Crima care a zguduit Petroºaniul în 1981, studiatã de magistraþii hunedoreni
J
udecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au cerut timp pentru a studia dosarul în care un hunedorean a fost trimis în închisoare pentru o crimã comisã în 1981, la Petroºani. >>> PAGINA A 7-A
Gabriel Lungu, este doar un simplu supleant al Consiliului Naþional de Integritate
S
fârºitul de an 2014 a adus o veste “ bombã” pentru Valea Jiului ºi, de ce nu, pentru întreg judeþul Hunedoara. Dacã aþi pierdut-o cumva v-o reamintim noi: “Gabriel Lungu, singurul hunedorean din Consiliul Naþional de Integritate”, informaþie publicatã de un
cotidian local în data de 8 decembrie. Ne-a luat o lunã sã ne dezmeticim, cunoscându-i “antecedentele” personajului despre care fãcea referire cotidianul local cu pricina, dar ne-am spus cã fiecare “pãdure” trebuie sã aibã uscãturile sale. Informaþia „bombã” s-a dovedit a fi însã un fâs! Ieri la redacþie ne-a ajuns un plic în care un cititor al
Cronicii Vãii Jiului a dorit sã facã o micã corecturã a informaþiei apãrute la finele anului trecut. “Gabriel Lungu este doar membru supleant al Consiliului Naþional de Integritate, poziþie din care nu va ajunge NICIODATÃ sã ia decizii în cadrul Consiliului, acest lucru în ciuda faptului cã a informat opinia publicã din Valea Jiului cã este
membru plin al acestui organism!”, ne-a transmis cititorul spre corecta informare a opiniei publice. ªi ca sã dovedeascã cele afirmate, cititorul nostru ne-a ataºat ºi Hotãrârea nr. 59 din 8 decembrie 2014 privind numirea unor membri ai Consiliului Naþional de Integritate, unde întradevãr apare negru pe alb faptul cã hunedoreanul Gabriel Lungu este un simplu membru supleant la poziþia 4. În rest doar vorbe... Marius MITRACHE
2 Actualitate
Sã zicã populaþia de-i bine!
S
ã scumpim, sau sã nu scumpim apa în Valea Jiului? Aceasta este întrebarea la care primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã îi rãspundã populaþia oraºului. Singur nu poate lua o decizie ºi, tocmai de aceea, le cere reprezentanþilor din fiecare cartier, sã vinã la primãrie ca sã le explice cum stau lucrurile. Altfel, oraºul va rãmâne tot cu
canalizarea defectã. „Sunt prins între ciocan ºi nicovalã”. Asta a recunoscut primarul Cornel Resmeriþã, dupã ce a aflat cã oraºul sãu ar rãmâne cu sistemul învechit, ºi care refuleazã mereu, de la canalizare. Dacã acceptã scumpirea
apei, îºi pune în cap oamenii ºi aºa sãraci, iar dacã nu, populaþia din Petroºani, Petrila ºi Vulcan va plãti înapoi banii pe proiectul de modernizare. ªi suma nu e micã ºi unde mai pui cã Lupeniul va avea ºi mai mult de pierdut. „Banii sunt în momentul de faþã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015 veniþi la Apa Serv. S-au fãcut mãsurãtori topo în oraº pentru reabilitarea canalizãrii, dar dacã primarul Cornel Resmeriþã nu este de acord cu creºterea preþului, iar în acest moment nu pot sã fiu de acord, dar dacã populaþia realizeazã cã este obligatoriu sã facem canalizarea ºi noi în oraº, voi fi de acord. Dacã populaþia spune
cã nu le trebuie canalizare, atunci nu voi fi de acord. Dar apoi sã nu mai mã sune sã le rezolv cã le-a ieºit rahatul în faþa blocului”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni. Cornel Resmeriþã susþine cã va chema la el pe toþi cei interesaþi de acest subiect, ca sã le cearã pãrerea despre scumpirea apei, pentru cã nu are bani de referendum. „Nu se poate face un referendum. Discuþiile respective cu cetãþenii le voi avea ori în sala de ºedinþã, ori unde voi putea în oraº, cu reprezentanþi din ficare cartier. Nu pot sã vinã toþi”, a mai spus
Patrimoniul naþional salveazã mina Petrila storia minei Irãmâne Petrila va în picioare. Mai multe clãdiri ale minei Petrila vor rãmâne în picioare, dupã ce oficialii Ministerului Culturii au dat un aviz favorabil în acest sens. Un puþ minier unic în Europa, de la Mina Petrila, ar putea fi salvat de la demolare, alãturi de o altã clãdire de valoare istoricã. Puþul Centru are o istorie absolut fascinantã ºi a fost dat în funcþiune în 1946. De atunci funcþioneazã continuu, fãrã schimbarea vreunei piese. Istoria Minei Petrila, care a început sã funcþioneze în anul 1867, ar putea fi slavatã. “Anul trecut am depus o documentaþie pentru clasarea a câtorva clãdiri din perimetrul Minei Petrila. Este vorba de atelierul mecanic,
clãdirea compresoarelor, termocentrala, coºurile de fum ºi cele douã puþuri, puþul schip ºi puþul centru. Am primit de la Ministerul Culturii, prin Direcþia Judeþeanã de Culturã Hunedoara o adresã prin care ne spun cã am primit aviz favorabil ca aceste obiective sã fie cuprinse în patrimoniul naþional, iar procedura urmeazã a fi stabilitã de comisia naþionalã a monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Edilii locali au în vedere accesarea de fonduri europene astfel încât aceste clãdiri sã rãmânã în picioare, iar utilitatea lor sã fie una turis-
ticã, istoricã ºi culturalã.
“O sã gândim un proiect pe fonduri europene prin care sã le reabilitãm, sã le amenajãm pentru cã ele sã poatã fi vizitate. Vom colabora cu cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine pentru a primi un istoric, de când ele au fost construite, ºamd. Ele au o istorie frumoasã, mai ales puþul centru ºtiu cã a fost asamblat în perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, un inginer german a lucrat aici care a fost arestat dupã ce s-a încheiat rãzboiul, iar apoi a fost eliberat pentru a putea finaliza lucrarea. Fiecare dintre clãdiri are o istorie a ei pe care noi o vom pune în valoarea, o vom prezenta ºi o vom pregãti pentru turiºtii care vor dori sã viziteze perimetrul minier”, a mai precizat sursa citatã. Un astfel de proiect de transformare în punct turistic a unei unitãþi miniere a existat în oraºul Aninoasa.
Fosta unitate minierã din localitate ar fi trebuit sã devinã o minã muzeu, însã acest obiectiv nu s-a concretizat. Edilii petrileni nu se tem de eºec. “ªi dacã ne e teamã mergem înainte ºi cel puþin avem satisfacþia cã încercãm sã facem ceva ºi nu lãsãm ca totul sã se dãrâme ºi sã se distrugã. Va rãmâne istoria în picioare, e la intrarea în oraº ºi reprezintã un punct de reper pentru oraºul Petrila. Reprezintã un punct de început al oraºului Petrila pentru cã odatã cu deschiderea minei Petrila s-a dezvoltat ºi oraºul”, a conchis viceprimarul urbei. Mina Petrila este cuprinsã în programul de închidere a unitãþilor neviabile. Conform notificãrii Uniunii Europene, toate clãdirile acestei unitãþi miniere ar trebui rase de pe faþa pãmântului, iar întreg perimetru ecologizat. Monika BACIU
Resmeriþã. Aºadar, populaþia din Lupeni este chematã sã îºi dea girul pentru scumpirea apei. În Valea Jiului preþul apei trebuie sã creascã pentru ca lucrãrile de modernizare sã fie continuate. La Lupeni ºi la Uricani nu s-au fãcut astfel de lucrãri pânã acum, dar sunt în plan, iar dacã refuzã atunci toatã Valea Jiului va avea de peirdut. Asta pentru cã fiecare primãrie va trebui sã returneze fondurile europene investite la Petroºani, Vulcan, Petrila ºi Aninoasa. Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
„Omul – macara” care a scãpat Petroºaniul de Victor Ponta Ponta nu ne icula, adus N cu picioarele mai zâmbeºte de V ictor pe pãmânt
pe toþi stâlpii din Petroºani graþie unui singur om, care a înþeles cã lucrurile trebuie readuse la starea iniþialã dupã ce te foloseºti de ele. ªi demn de menþionat este cã cel care a curãþat toþi stâlpii de afiºele electorale ale lui Ponta este chiar un consilier PSD.
Cel care a luat problema în propriile mâni este un consilier local PSD de la Petroºani, Viorel Pascu, sãtul ºi el sã vadã cã, deºi campania electoralã s-a sfârºit de mult, alegerile pentru funcþia de Preºedinte au trecut de asemenea, dar
Victor Ponta este de neclintiti. De pe stâlpi. Aºa cã a luat fiecare stâlp în parte ºi l-a curãþat, chiar dacã asta a însemnat o muncã titanicã. În total fix 180! „Vã spun sincer cã aveam conºtiinþa încãrcatã. Sunt iniþiatorul proiectului <<Grijã, atitudine ºi respect pentru oraºul tãu>> ºi îmi era ruºine de mine sã nu fac gestul acesta”, a declarat Viorel Pascu. Colegii lui de partid au aflat repede de gestul fãrã precedent al alesului local, dar atitudinea unora dintre ei nu a fost deloc cea mai potrivitã. De ce sã transpire ei pentru a curãþa în urma lor, când pe lumea asta existã beneficiarii ajutorului social? „Nu dau nume, dar unii dintre colegi mi-au spus cã asta este treaba Primãriei. Sã îi punã sã
Centrul de sortare - în grafic, deponeul - contestat
C
onstrucþia centrului de sortare al deºeurilor este în grafic ºi avanseazã cu paºi repezi la Petroºani. Parctic, dupã cum spun specialiºtii, în zona Dâlja, lucrãrile chiar au fost fãcute înainte de termen ºi se apropie de jumãtate construcþia. Totul depinde, însã, de deponeul de la Bârcea, pentru cã o firmã a contestat lucrãrile ºi nu mai putem duce gunoiul în alt loc într-un an ºi jumãtãte. La Petroºani, Consiliul Judeþean construieºte prima staþie de sortare a deºeurilor, care vor pleca spre Bârcea. Aici, însã, totul este în grafic ºi lucrãrile se desfãºoarã chiar ºi acum, iarna, dar problema este legatã de termenul limitã care este impus pentru construcþia deponeului de la Bârcea. Asta pentru cã o firmã s-a gãsit acum sã conteste licitaþia. „Deponeul ecologic ca ºi
celelalte lucrãri aferente, fac parte dintr-un program european de 70 de milioane de euro, implementat de CJ Hunedoara ºi ADI de Colectare a Deºeurilor. Am înþeles cã este un ONG care contestã, nu îmi dau seama exact din ce motiv, dar ne-am mai confruntat cu asemenea situaþii ºi le-am depãºit. La Petroºani este în curs de execuþie o staþie de sortare ºi transfer, pentru selectarea, sortarea
cureþe pe cei de la ajutor social”, recunoaºte Viorel Pascu.
ªi, ca treaba sã fie fãcutã pânã la capãt, dupã Ponta ºi ex-senatorul Cosmin Nicula va fi adus cu … picioarele pe pãmânt. Asta pentru cã, de mai bine de doi ani, Cosmin Nicula ne zâmbeºte de pe stâlpii de curent, de pe niºte table bine ancorate. Nici ploaia, nici frigul, dar nici soarele nu au reuºit sã-l doboare, semn cã nu s-a fãcut treabã de mântuialã. Din pãcate, însã, în timp ce Nicula ne
ºi transportul deºeurilor din toatã Valea Jiului, cãtre Bârcea”, a spus Adrian David, consilier judeþean din Valea Jiului. Singura groapã de gunoi ce poate fi folositã acum este cea de la Vulcan, iar primarul spune cã a extins-o ca sã mai aibã loc toate deºeurile. Vom mai putea duce gunoi cam un an, un an ºi jumãtate la Vulcan, iar apoi vom fi nevoiþi sã îl transportãm sortat. Asta, dacã lucrurile stau bine ºi din punct de vedere al birocraþiei. „Termenul este mijlocul anului 2016, lucrãrile de închidere a gropilor de la noi ºi de construcþie a staþiei de sortare se aflã în grafic, chiar sunt în avans, aºa cum am înþels, singurul aspect, este deponeul de la Bîrcea, dar am încredre cã nu se vor depãºi termenele ºi nu vom pierde acest proiect”, a mai adãugat Adrian David. Peste 70 de milioane de euro vor fi investiþi în judeþul Hunedoara pentru gestionarea deºeurilor menajere, iar gropile de gunoi din Valea Jiului vor fi închise ºi predate primãriilor. Pânã atunci, însã, trebuie sã învãþãm sã colectãm selectiv gunoiul încã din casã, înainte de a-l duce la ghenã. Diana MITRACHE
Viceprimarul decis împreunã cu Iacob Ridzi
M
ai multe nume de consilieri din cadrul PSD Petroºani au fost vechiculate de presa din Valea Jiului ca posibili înlocuitori ai fostului viceprimar al localitãþii. Conducerea PSD Petroºani n-a luat o decizie cu privire la propunere pentru cã n-a discutat ºi cu primarul UNPR. PSD Petroºani nu poate decide fãrã consultãri ºi cu aliaþii din CL Petroºani, ce consilier va propune pentru a ocupa postul de viceprimar, loc vacantat încã din luna octombrie 2014. Preºedintele Organizaþiei PSD Petroºani, Ioan Rus spune cã o decizie cu privire la consilierul desemnat va fi luatã abia dupã ce se va
îndeamnã încã sã-l votãm alegerile parlamentare au trecut, iar acesta nici mãcar nu mai este senator, reuºind între timp un transfer la Curtea de Conturi a României. Colegii lui Pascu i-au promis un butoi cu bere dacã îl coboarã ºi pe Nicula de pe stâlpi, iar acesta spune cã oricum este decis sã o facã, pentru cã lucrurile nu pot continua aºa la infinit dacã ne dorim un oraº civilizat. Car men COSMAN-PREDA discuta ºi cu primarul. ”La sfârºitul lunii, în sãptãmâna de dinainte de ºedinþa consiliului local o sã discutãm. Oricare dintre colegi poate îndeplini rolul acesta. E firesc însã sã-l întrebãm ºi pe primar cu cine vrea sã lucreze, pentru cã vicele trebuie sã fie în echipã cu primarul. Pânã la urmã, aceastã majoritate e fragilã ºi e normal sã discutãm ºi cu primarul. Apoi nici nu am vrut sã creez o animozitate între colegi, fiecare are meritele lui ºi în sãptãmâna când vom stabili ºi cu domnul primar care va fi propunerea, atunci vom ºti. Dacã aveam majoritatea în mâna mea, atunci poate hotãram singuri omul. Cã-l vroia sau nu primarul, aveam majoritatea”, a declarat preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus. Existã însã o certitudine pânã acum, respectiv, PSD va avea acest post, lucru convenit ºi cu primarul dar ºi restul partidelor care alcãtuiesc majoritatea în CL Petroºani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Domeniul schiabil ªureanu, la mâna Guvernului n nou potenþial troc. Autoritãþile locale U de la Petrila au identificat un nou teren pe care sã îl punã la dispoziþia Romsilva în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din ªureanu. “Pentru domeniul schiabil de la Sureanu am fãcut paºi importanþi. Am gãsit teren la schimb, am aprobat în consiliul local, am modificat ºi suprafaþa în ultima ºedinþã de sãptãmâna trecutã. Documentaþia este depusã la Direcþia Silvicã sin e-am pus de accord ºi cu investitorul ºi inclusiv cu partea de preluare a drumului spre domeniul
schiabil. Avem avizul favorabil de la Regia naþionalã a Pãdurilor care a aprobat prin transfer cãtre primãria oraºului Petrila. Documentaþia personal am dus-o la Consiliul Judeþean cu nota de fundamentare cu privire la hotãrârea de Guvern pentru transferul
pãmântului cãtre noi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Autoritãþile petrilene aºteaptã ca Guvernul sã emitã o hotãrâre pentru preluarea terenului de cãtre Romsilva “Dupã ce se aprobã hotãrârea de Guvern
urmeazã protocolul de predare-primire pentru drum, iar pentru partea de teren dupa ce se aprobã ºi schimbul de teren urmeazã partea de scoatere la licitaþie a pãdurii, partea de defriºare ºi punerea la dispoziþia investitorilor a terenului respectiv pentru amenajarea pãrþilor ºi montarea telescaunului în locaþia respectivã. Sperãm cã în toamna acestui an sau la începutul iernii sã fie totul în regulã ºi telescaunul montat”, a mai precizat sursa citatã. De mai bine de doi ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
Termoficarea ciuruitã de vechime
D
in nou a fost oprit sistemul de termoficare la Petroºani. Câteva blocuri situate lânã stadionul Jiul din localitate, au rãmas fãrã cãldurã, dupã ce o þeavã de la magistralã a puºcat. Imediat echipele operative au remediat defecþiunea, iar cei de la termoficare recunosc cã vechimea instalaþiilor este de vinã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
Þeava spartã a fãcut ca angajaþii de la Termocentrala Paroºeni sã ajungã din nou în teren. Defecþiunea a fost sesizatã încã de la începutul acestei sãptãmâni, dar a fost remediatã abia în cursul zilei de marþi, când a ºi fost opritã alimentarea unoei zone cu agent termic timp de câteva ore. „Luni, Paroºeniul (n.r Termocentrala Paroºeni) a constatat pe reþeaua principalã, care alimenteazã PT 23, o
spãrturã. Au depistat-o destul de exact, iar marþi dimineaþã au oprit furnizarea. A fost oprit punctul termic care alimenteazã strada Viºinilor ºi PT 24 de la blocul social”, a precizat Eugen Briciu, reprezentat relaþii cu publicul de
la Societatea de Termofucare Petroºani, care a mai menþionat cã defecþiunea a durat doar câteva ore. Defecþiunile apar din cauza vechimii ºi uzurii reþelelor, iar cei de la Termoficare spun cã acestea sunt destul de
de ani de la naºterea poetului naþional, Mihai Eminescu. Autoritãþile locale de la Petroºani vor marca aceastã zi importantã pentru cultura naþionalã aºa cum se cuvine. “Ca în fiecare an administraþia publicã localã de la Petroºani marcheazã naºterea poetului naþional Mihai Eminescu, de fapt aceastã zi este denumitã Ziua Culturii Române. Vom marca aceastã zi printr-o serie de momente artistice cu elevii de la liceele de pe raza
A
u pus barierã ca sã nu mai urce toþi cu maºinile în staþiunea turisticã Straja, dar în scurt timp maºinile vor putea fi parcate lângã telegondolã. Acolo, câteva sute de locuri de parcare sunt acum amenajate, iar primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã spune cã turiºtii vor avea spaþiu sufucient la îmbarcarea în telegondolã. Afluxul mare de turiºti în perioada iernii la Straja i-a determinat pe edilii din Lupeni sã caute soluþii. ªi ca sã
vinã în sprijinul celor ce ajung cu maºina, primarul Cornel Resmeriþã face acum câteva sute de noi locuri de parcare în imediata vecinãtate a staþiei de îmbarcare de la telegondolã. „Am ºi început, încã de sãptãmâna trecutã, în
ciuda faptului cã a fost zãpadã mare ºi chiar mai este. Avem utilaje performante. Am adus locaþia la stadiul normal de parcare ºi, probabil, în zilele urmãtoare, vom pune ºi piatrã pe locul respectiv, cã acum este multã umezealã. Sunt sigur cã
Cu gardul la fier vechi E
L
e-au dus gardul la fier vechi. Angajaþii SC Termoficare din Petroºani s-au trezit cã nu mai trebuie sã încuie poarta. Hoþii le-au furat gardul, aºa cã poarta este acum ca ºi inutilã. Din pãcate, de vinã este cartierul rãu famat în care funcþioneazã aceastã firmã. dese, pentru cã la acest fapt contribuie ºi fluctuaþiile mari de temperaturi externe. „Am avut o cãdere destul de semnificativã de debit la început de an, dar în ultimul timp, iar aici mã refer la ultimele zile, debitul s-a restabilit. Temperaturile sunt acum mai bune ºi cred cã sistemul este stabilizat la ora actualã”,
Eminescu, marcat la Petroºani
165
Efectul barierei: Parcare nouã la Straja
municipiului Petroºani. Vor fi poezii, vor fi cântece toate având la baza versurile poetului Mihai Eminescu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafãrul poeziei româneºþi” ajunge la inimile celor care îl omagiazã. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la naºterea celui mai mare poet român, care, chiar dacã îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simþit prin poemele cunoscute. Monika BACIU
a mai susþinut responsabilul de la societatea de termoficare. În prima zi a acestui an o defecþiune apãrutã la Paroºeni a þinut oamenii din Valea Jiului, care sunt abonaþi la sistemul de termoficare centralizat în frig, la o temperaturã exterioarã de -25 C. Diana MITRACHE
Azi o bucatã de fier, mâine o bucatã întreagã de gard ºi, poate, în curând, chiar poarta. Încet, încet, societatea de termoficare rãmâne fãrã gardul împrejmuitor care a fost dus la fier vechi. ªi totul s-a petrecut în câteva luni, iar angajaþii n-au mai fost nevoiþi sã îmchidã poarta. Acum intrarea se face de peste tot ºi gardul are mai puþine panouri decât lipsuri. „Noi stãm, ca ºi locaþie, într-o zonã mai rãu famatã ºi posibilitãþile financiare ale noastre sunt limitate. Defapt noi nici nu suntem proprietarii acestei clãdiri. Au dispãrut bucatã cu bucatã, mai ales în zona de la calea feratã ºi e metal ºi vã daþi seama cã dacã furã guri de canal ºi ne lasã în pericol, ce e pentru ei sã ia un panou de gard?”, se întreabã retoric cei de la Termoficare SA Petroºani. Gardul a dispãrut încet încet, aºa cum spun cei de la Termoficare, mai ales cã centrele de fier vechi sunt foarte aproape în aceastã zonã, iar capacele de canal lipsesc de peste tot. Asta dupã ce hoþii au furat tot ce au gãsit în clãdirea de peste drum, care s-a ºi prãbuºit în parte din acest motiv. Diana MITRACHE
dilii locali de la Lupeni sperã la un buget pozitiv. Autoritãþile locale întocmesc în aceastã perioadã proiecþiile de buget. La Lupeni, edilii sperã ca anul 2015 sã vinã cu un buget pozitiv. “Sperãm ca bugetul sã fie unul bun, sã ne putem descurca. Sperãm sã putem face ceva pentru cetãþeni”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale au în vedere finalizarea proiectului de introducere a gazului metan în localitate. “Prioritatea mea este sã introduc gazul metan în localitate. Mai tre-
în zilele de 23, 24 ºi 25 ianuarie, parcarea va fi funcþionalã. Va fi o parcare de 5-600 de maºini”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale au montat acolo, în munte, o barierã, pentru cã maºinile erau parcate pânã sus în staþiune, iar acum asta nu va mai fi posibil. În plus, aºa împacã ºi capra ºi varza. Adicã ºi turiºtii care voiau sã urce pânã sus cu maºina, dar ºi ºoferii de la deszãpezire, care riscau mereu sã le loveascã maºinile înghesuite pe un drum îngust. „Vrem sã fluidizãm drumul în staþiu-
nea Straja ºi la staþia de întpoarcere am montat o barierã. Am ajuns la o înþelegere cu CJH, care este prorpietarul drumului, dar ºi cu poliþia rutierã, ºi am decis sã punem o barierã pentru binele turiºtilor. În partea de la bisericã, se parcheazã în stânga ºi în dreapta maºini ºi nu se poate curãþa drumul corect”, a mai adãugat
Cornel Resmeriþã. Sute de turiºti ajung în fiecare week-end în staþiunea Straja ºi, cei mai mult urcã cu maºinile. În douã sãptãmâni, însã, oamenii vor avea posibilitatea sã parcheze la staþia de îmbarcare a telegondolei, iar în staþiune sã urce cu instalaþia de transport pe cablu. Diana MITRACHE
Sperã la un buget pozitiv
buie în partea de jos a oraºului”, a mai subliniat sursa citatã. Anul trecut, autoritãþile locale de la Lupeni au avut un buget structurat pe pierderi. Administraþia localã de la Lupeni încã se confruntã cu probleme financiare. În continuare, administraþia localã din vestul Vãii Jiului figureazã cu arierate mai mari de 90 de zile la bugetul consolidat. Primãria Lupeni ocupã poziþia a treia în topul autoritãþilor locale datornice. Datoria unitãþii administrative este de 23.940.000 de lei. Acum douã luni, arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cu peste 17 milioane de lei. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de
lei în luna septembrie, faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. Primãria Lupeni a primit,
printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Podiumul datornicilor la bugetul consolidat al statului este ocupat de primãria Nalbant cu 41,02 milioane de lei, urmat de primãria Voineasa cu 35,59 de milioane de lei ºi de primãria Lupeni cu 23,94 de milioane de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
Domeniul schiabil ªureanu, la mâna Guvernului n nou potenþial troc. Autoritãþile locale U de la Petrila au identificat un nou teren pe care sã îl punã la dispoziþia Romsilva în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din ªureanu. “Pentru domeniul schiabil de la Sureanu am fãcut paºi importanþi. Am gãsit teren la schimb, am aprobat în consiliul local, am modificat ºi suprafaþa în ultima ºedinþã de sãptãmâna trecutã. Documentaþia este depusã la Direcþia Silvicã sin e-am pus de accord ºi cu investitorul ºi inclusiv cu partea de preluare a drumului spre domeniul
schiabil. Avem avizul favorabil de la Regia naþionalã a Pãdurilor care a aprobat prin transfer cãtre primãria oraºului Petrila. Documentaþia personal am dus-o la Consiliul Judeþean cu nota de fundamentare cu privire la hotãrârea de Guvern pentru transferul
pãmântului cãtre noi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Autoritãþile petrilene aºteaptã ca Guvernul sã emitã o hotãrâre pentru preluarea terenului de cãtre Romsilva “Dupã ce se aprobã hotãrârea de Guvern
urmeazã protocolul de predare-primire pentru drum, iar pentru partea de teren dupa ce se aprobã ºi schimbul de teren urmeazã partea de scoatere la licitaþie a pãdurii, partea de defriºare ºi punerea la dispoziþia investitorilor a terenului respectiv pentru amenajarea pãrþilor ºi montarea telescaunului în locaþia respectivã. Sperãm cã în toamna acestui an sau la începutul iernii sã fie totul în regulã ºi telescaunul montat”, a mai precizat sursa citatã. De mai bine de doi ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
Termoficarea ciuruitã de vechime
D
in nou a fost oprit sistemul de termoficare la Petroºani. Câteva blocuri situate lânã stadionul Jiul din localitate, au rãmas fãrã cãldurã, dupã ce o þeavã de la magistralã a puºcat. Imediat echipele operative au remediat defecþiunea, iar cei de la termoficare recunosc cã vechimea instalaþiilor este de vinã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
Þeava spartã a fãcut ca angajaþii de la Termocentrala Paroºeni sã ajungã din nou în teren. Defecþiunea a fost sesizatã încã de la începutul acestei sãptãmâni, dar a fost remediatã abia în cursul zilei de marþi, când a ºi fost opritã alimentarea unoei zone cu agent termic timp de câteva ore. „Luni, Paroºeniul (n.r Termocentrala Paroºeni) a constatat pe reþeaua principalã, care alimenteazã PT 23, o
spãrturã. Au depistat-o destul de exact, iar marþi dimineaþã au oprit furnizarea. A fost oprit punctul termic care alimenteazã strada Viºinilor ºi PT 24 de la blocul social”, a precizat Eugen Briciu, reprezentat relaþii cu publicul de
la Societatea de Termofucare Petroºani, care a mai menþionat cã defecþiunea a durat doar câteva ore. Defecþiunile apar din cauza vechimii ºi uzurii reþelelor, iar cei de la Termoficare spun cã acestea sunt destul de
de ani de la naºterea poetului naþional, Mihai Eminescu. Autoritãþile locale de la Petroºani vor marca aceastã zi importantã pentru cultura naþionalã aºa cum se cuvine. “Ca în fiecare an administraþia publicã localã de la Petroºani marcheazã naºterea poetului naþional Mihai Eminescu, de fapt aceastã zi este denumitã Ziua Culturii Române. Vom marca aceastã zi printr-o serie de momente artistice cu elevii de la liceele de pe raza
A
u pus barierã ca sã nu mai urce toþi cu maºinile în staþiunea turisticã Straja, dar în scurt timp maºinile vor putea fi parcate lângã telegondolã. Acolo, câteva sute de locuri de parcare sunt acum amenajate, iar primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã spune cã turiºtii vor avea spaþiu sufucient la îmbarcarea în telegondolã. Afluxul mare de turiºti în perioada iernii la Straja i-a determinat pe edilii din Lupeni sã caute soluþii. ªi ca sã
vinã în sprijinul celor ce ajung cu maºina, primarul Cornel Resmeriþã face acum câteva sute de noi locuri de parcare în imediata vecinãtate a staþiei de îmbarcare de la telegondolã. „Am ºi început, încã de sãptãmâna trecutã, în
ciuda faptului cã a fost zãpadã mare ºi chiar mai este. Avem utilaje performante. Am adus locaþia la stadiul normal de parcare ºi, probabil, în zilele urmãtoare, vom pune ºi piatrã pe locul respectiv, cã acum este multã umezealã. Sunt sigur cã
Cu gardul la fier vechi E
L
e-au dus gardul la fier vechi. Angajaþii SC Termoficare din Petroºani s-au trezit cã nu mai trebuie sã încuie poarta. Hoþii le-au furat gardul, aºa cã poarta este acum ca ºi inutilã. Din pãcate, de vinã este cartierul rãu famat în care funcþioneazã aceastã firmã. dese, pentru cã la acest fapt contribuie ºi fluctuaþiile mari de temperaturi externe. „Am avut o cãdere destul de semnificativã de debit la început de an, dar în ultimul timp, iar aici mã refer la ultimele zile, debitul s-a restabilit. Temperaturile sunt acum mai bune ºi cred cã sistemul este stabilizat la ora actualã”,
Eminescu, marcat la Petroºani
165
Efectul barierei: Parcare nouã la Straja
municipiului Petroºani. Vor fi poezii, vor fi cântece toate având la baza versurile poetului Mihai Eminescu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafãrul poeziei româneºþi” ajunge la inimile celor care îl omagiazã. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la naºterea celui mai mare poet român, care, chiar dacã îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simþit prin poemele cunoscute. Monika BACIU
a mai susþinut responsabilul de la societatea de termoficare. În prima zi a acestui an o defecþiune apãrutã la Paroºeni a þinut oamenii din Valea Jiului, care sunt abonaþi la sistemul de termoficare centralizat în frig, la o temperaturã exterioarã de -25 C. Diana MITRACHE
Azi o bucatã de fier, mâine o bucatã întreagã de gard ºi, poate, în curând, chiar poarta. Încet, încet, societatea de termoficare rãmâne fãrã gardul împrejmuitor care a fost dus la fier vechi. ªi totul s-a petrecut în câteva luni, iar angajaþii n-au mai fost nevoiþi sã îmchidã poarta. Acum intrarea se face de peste tot ºi gardul are mai puþine panouri decât lipsuri. „Noi stãm, ca ºi locaþie, într-o zonã mai rãu famatã ºi posibilitãþile financiare ale noastre sunt limitate. Defapt noi nici nu suntem proprietarii acestei clãdiri. Au dispãrut bucatã cu bucatã, mai ales în zona de la calea feratã ºi e metal ºi vã daþi seama cã dacã furã guri de canal ºi ne lasã în pericol, ce e pentru ei sã ia un panou de gard?”, se întreabã retoric cei de la Termoficare SA Petroºani. Gardul a dispãrut încet încet, aºa cum spun cei de la Termoficare, mai ales cã centrele de fier vechi sunt foarte aproape în aceastã zonã, iar capacele de canal lipsesc de peste tot. Asta dupã ce hoþii au furat tot ce au gãsit în clãdirea de peste drum, care s-a ºi prãbuºit în parte din acest motiv. Diana MITRACHE
dilii locali de la Lupeni sperã la un buget pozitiv. Autoritãþile locale întocmesc în aceastã perioadã proiecþiile de buget. La Lupeni, edilii sperã ca anul 2015 sã vinã cu un buget pozitiv. “Sperãm ca bugetul sã fie unul bun, sã ne putem descurca. Sperãm sã putem face ceva pentru cetãþeni”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale au în vedere finalizarea proiectului de introducere a gazului metan în localitate. “Prioritatea mea este sã introduc gazul metan în localitate. Mai tre-
în zilele de 23, 24 ºi 25 ianuarie, parcarea va fi funcþionalã. Va fi o parcare de 5-600 de maºini”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale au montat acolo, în munte, o barierã, pentru cã maºinile erau parcate pânã sus în staþiune, iar acum asta nu va mai fi posibil. În plus, aºa împacã ºi capra ºi varza. Adicã ºi turiºtii care voiau sã urce pânã sus cu maºina, dar ºi ºoferii de la deszãpezire, care riscau mereu sã le loveascã maºinile înghesuite pe un drum îngust. „Vrem sã fluidizãm drumul în staþiu-
nea Straja ºi la staþia de întpoarcere am montat o barierã. Am ajuns la o înþelegere cu CJH, care este prorpietarul drumului, dar ºi cu poliþia rutierã, ºi am decis sã punem o barierã pentru binele turiºtilor. În partea de la bisericã, se parcheazã în stânga ºi în dreapta maºini ºi nu se poate curãþa drumul corect”, a mai adãugat
Cornel Resmeriþã. Sute de turiºti ajung în fiecare week-end în staþiunea Straja ºi, cei mai mult urcã cu maºinile. În douã sãptãmâni, însã, oamenii vor avea posibilitatea sã parcheze la staþia de îmbarcare a telegondolei, iar în staþiune sã urce cu instalaþia de transport pe cablu. Diana MITRACHE
Sperã la un buget pozitiv
buie în partea de jos a oraºului”, a mai subliniat sursa citatã. Anul trecut, autoritãþile locale de la Lupeni au avut un buget structurat pe pierderi. Administraþia localã de la Lupeni încã se confruntã cu probleme financiare. În continuare, administraþia localã din vestul Vãii Jiului figureazã cu arierate mai mari de 90 de zile la bugetul consolidat. Primãria Lupeni ocupã poziþia a treia în topul autoritãþilor locale datornice. Datoria unitãþii administrative este de 23.940.000 de lei. Acum douã luni, arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cu peste 17 milioane de lei. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de
lei în luna septembrie, faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plãþi restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. Primãria Lupeni a primit,
printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Podiumul datornicilor la bugetul consolidat al statului este ocupat de primãria Nalbant cu 41,02 milioane de lei, urmat de primãria Voineasa cu 35,59 de milioane de lei ºi de primãria Lupeni cu 23,94 de milioane de lei. Monika BACIU
6 Actualitate
I
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
Închiderea minelor, supravegheatã de INSEMEX
NSEMEX Petroºani este un pion important pentru închiderea corespunzãtoare a unitãþilor miniere.
Lichidarea acestei activitãþi nu se poate face dupã ureche, iar cercetãrii de la INSEMEX au un cuvânt greu de spus în ceea ce priveºte aceastã procedurã.
“Cu Societatea de Închideri am avut ºi în anul trecut o colabo-
rare foarte bunã. Ne-am sprijinit reciproc, am venit întot-
INSEMEX pãsuieºte CEH la plata facturilor
C
omplexul Energetic Hunedoara are datorii ºi cãtre INSEMEX. Cei de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani au mai multe contracte cu societatea energeticã din judeþul Hunedoara, care însã sunt neachitate. “Avem o colaborare foarte bunã cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara. Dacã plata cãtre noi se face mai anevoios, noi cu dânºii avem o înþelegere mai specialã mai ales cã suntem parteneri vechi ºi speciali ºi aparþinem aceleaºi zone. Colaborãm pe aceeaºi parte de securitatea muncii”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara sunt de ordinul sutelor de milioane de lei. Managementul defectuos, dar ºi preþul scãzut la care a fost vândutã energia electricã cumulatã cu costurile de producþie ridicatã a fost cheia spre destabilizarea entitãþii energetice. La doi ani de la înfiinþare, Complexul Energetic Hunedoara se aflã la un pas de insolvenþã, mai ales având în vedere faptul cã o societate cu care aceasta avea relaþii comerciale a solicitat insolvenþa. Datoriile totale ale Complexului Energetic Hunedoara la data de 31 septembrie, 2014 sunt de 856.734.664 de milioane de lei, dintre care 364.740.570 sunt datorate instituþiilor de credit, 152.478.671 sunt datorii comerciale, iar 339.515.423 sunt alte datorii inclusiv datorii fiscale. Monika BACIU
deauna în întâmpinarea dorinþelor ºi cerinþelor dânºilor. Asigurãm
Hunedoreni cercetaþi pentru evaziune fiscalã
T
rei bãrbaþi cu vârste cuprinse între 29 ºi 58 de ani au intrat în atenþia organelor de cercetare penalã. Asta dupã ce ar fi vândut importante cantitãþi de fier vechi dar fãrã sã depunã ulterior la Administraþia Financiarã Hunedoara declaraþiile de venit pentru a se calcula ºi reþine impozitul pe venitul realizat în forma de cotã unicã de 16% din venitul realizat. Poliþiºtii au stabilit cã
monitorizarea lucrãrilor de închidere, monitorizarea post închidere. În general suntem prezenþi întotdeauna acolo unde e nevoie”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Cei care se ocupã de închiderea unitãþilor miniere au de respectat anumite norme. “Au anumite norme de respectat ºi dacã ne
unul dintre suspecþi, în vârstã de 29 de ani, în cursul anului 2009, a valorificat la un centru de colectare a materialelor refolosibile din Hunedoara 5677 kg. de deºeuri materiale feroase, pentru care a încasat suma totalã de 2395,63 lei. Un alt suspect, în vârstã de de 50 de ani, în perioada 2009 – 2010, a valorificat la un centru de colectare a materialelor refolosibile din Hunedoara 15.520 kg. de deºeuri materiale feroase, pentru care a încasat suma totalã de 6993,61 lei, în timp ce al treilea suspect, în vârstã de 58 de ani, tot în perioada 2009 – 2010, a valorificat la centrul de colectare a materialelor refolosibile
S-a oprit cu maºina în copac Un bãrbat în vârstã de 39 de ani, din oraºul Uricani, care conducea o autoutilitarã pe strada Muncii, din oraºul Uricani, pe direcþia de deplasare Uricani spre Lupeni, într-o curbã la stânga nu a adaptat viteza la carosabilului acoperit cu polei, a pierdut controlul asupra autoutilitarei ºi a intrat în coliziune cu un autoturism parcat pe sensul opus, dupã care s-a oprit într-un copac de pe marginea pãrþii carosabile. În urma evenimentului rutier ce a avut loc ieri dimineaþã, în jurul orei 02.20 nu au rezultat victime, dar conducãtorul auto a fost testat alcoolscopic, iar rezultatul a indicat o con-
centraþie de 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conducãtorul auto a fost condus la Spitalul Municipal Lupeni, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, iar în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, sub influenþa bãuturilor alcoolice.
referim la normele de securitate a muncii sunt aceleaºi ca ºi la celelalte exploatãri. Normele sunt stricte ºi trebuie respectate de toatã lumea”, a mai precizat sursa citatã. Trei unitãþi miniere din Valea Jiului se aflã în program de închidere. Cele trei unitãþi neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Monika BACIU
11.460 kg. de deºeuri materiale feroase, pentru care a încasat suma totalã de 5088,79 lei. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au mai stabilit cã suspecþii, cu ocazia predãrii materialelor, au declarat în fals cã deºeurile metalice provin din gospodãria proprie, pentru a nu se reþine impozitul direct de la sursã. Cei trei bãrbaþi sunt cercetaþi sub aspectul comiterii infracþiunii de evaziune fiscalã.
Poliþiºtii i-au recuperat ceasul
U
n bãrbat din Vulcan a tras o spaimã groaznicã luni seara în momentul în care a constatat cã maºina i-a fost spartã ºi a rãmas fãrã un ceas de mânã a cãrui valoare se ridicã la 3500 euro. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã suspecþi de comiterea furtului au fost doi bãrbaþi, unul în vârstã de 29 de ani, din municipiul Vulcan ºi altul în vârstã de 31 de ani, din Petrila. Ceasul a fost recuperat ºi predat pãrþii vãtãmate, iar în urma dispoziþiei procurorului de supraveghere s-a dispus cercetarea în stare de libertarte a celor dosi suspecþi, sub aspectul comiterii infracþiunilor de furt calificat ºi, respectiv, complicitate la furt calificat.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
Dupã 34 de ani
Crima care a zguduit Petroºaniul în 1981, studiatã de magistraþii hunedoreni
J
udecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au cerut timp pentru a studia dosarul în care un hunedorean a fost trimis în închisoare pentru o crimã comisã în 1981, la Petroºani. Procesul prin care bãrbatul acuzat de uciderea unui bãieþel de numai 6 ani a cerut revizuirea sentinþei a fost amânat, luni, de magistraþii hunedoreni, pânã în data de 26 ianuarie, pentru studierea dosarului.
Nicolae Grunþã este cel care a cerut magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara revizuirea sentinþei prin care a ajuns dupã gratii în 2002, pentru o faptã comisã în 1981! Potrivit datelor vremii,
L
a bibliotecã, dar nu pentru cãrþi, ci pentru socializare. În secolul vitezei ºi a tehnologiei totul se învârte în jurul internetului. Tinerii citesc din ce în ce mai puþin, aceºtia sunt atraºi de reþelele de socializare. La Biblioteca municipalã din Petroºani oricine poate accesa internetul, iar în fiecare zi sunt zeci de tineri care utilizeazã
Grunþã, împreunã cu un tovar㺠de-al lui, Florin Eris, au ucis un bãieþel de numai 6 ani, dupã ce l-au supus la perversiuni sexuale. Eris, de loc din Hunedoara, ºi Grunþã, din Petroºani, l-au ucis
la data de 28 august 1981 pe Iosif Gãlãþan, de numai ºase ani, dupã ce l-au violat ºi l-au supus la perversiuni sexuale. Bãieþelul a fost strangulat cu o curea de la pantaloni ºi îngropat în albia unui pârâu din apropierea Petrosaniului. Omorul a fost descoperit cu ocazia cercetãrilor altui caz cutremurãtor, în care Florin Eris a acostat, în 31 octombrie 2001 o fetiþã de ºapte ani, pe care a dus-o într-o staþie dezafectatã din cadrul Minei Livezeni. Acolo a dezbrãcat-o ºi a violat-o,
dupã care a strangulat-o cu cureaua ºi a aruncat-o de la înãlþimea de patru metri într-un bazin de decantare ºi a plecat liniºtit, crezând cã este moartã. Miraculos, fetiþa a scãpat cu viaþã. A fost gãsitã aproape moartã de un localnic, care a scos-o din bazin ºi a dus-o la spital, unde a fost salvatã de medici. În timpul audierilor, criminalul le-a mãrturisit anchetatorilor cã, împreunã cu Nicolae Grunta, l-a ucis ºi pe bãieþelul de numai 6 ani. Florin Eris a fost condamnat la 26 de ani de inchisoare, iar Nicolae Grunþã la 15 ani de inchisoare de catre Tribunalul Hunedoara, pentru omor deosebit de grav. Dupã 12 ani de la condamnare, aflat în
Penitenciarul Gherla, Grunþã cere acum revizuirea sentinþei. S-a adresat iniþial Tribunalului Cluj, dar instanþa de aici ºi-a declinat competenþa în favoarea Tribunalului Hunedoara. Dupã trei termene de judecatã, magistraþii au decis zilele trecute respingerea „ca inadmisibilã în principiu cererea de revizuire a sentinþei penale nr.350/ 11.11.2002 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr.7044/2002”. Grunþã nu se lasã, însã, ºi a depus o nouã cerere de revizuire, aflatã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA
Facebook, printre cãrþi calculatoarele. Mulþi vin aici pentru a socializa. “Am venit sã fac un referat pentru ºcoalã, sunt în clasa a XII, am atestat ºi vin aici. Mai stau pe Facebook, dar mai mult pentru atestat vin. Vin cam la douã zile, apoi de la ora douã sunt la ºcoalã. Am internet acasã, dar este pe telefon ºi pe telefon nu pot sã fac nimic. Aici îmi
Sãrãcia a golit pieþele
C
irca 40 la sutã din comercianþii care vindeau produse în piaþã, în urmã cu 4 ani, au închis tarabele din cauza sãrãciei. Piaþa Centralã Petroºani este aproape goalã din cauza lipsei comercianþilor de produse agricole, însã la fel de salbe sunt vânzãrile ºi în þarcul de produse industriale. Astfel, în momentul de faþã în piaþã cu greu pot fi numãraþi þãranii care sã aibã ºi marfã la vânzare, iar de vinã este ºi perioada începutului de an, când multe familii au bugetele aproape goale. Din acest motiv cei care vor sã-ºi vândã marfa la tarabe, ori lasã din preþ ºi se mulþumesc cu un mic profit, ori îºi vând marfa pe datorie. Cei mai mulþi dintre comercianþi aleg a doua variantã.
foloseºte, aºa mai împrumut ºi câte o carte. Mã ajutã internetul, deºi eu evoluez la fotbal ºi în primul rând aº vrea sã merg tot pe fotbal la Târgu Jiu”, ne spune Claudiu. Tinerii recunosc în unanimitate cã folosesc internetul pentru a intra pe reþelele de socializare ºi pentru a se juca. “Intru pe Facebook, mã mai joc jocuri, mai împrumut o carte, sunt în „Ce putem sã facem, sã-i lãsãm sã moarã de foame, sau sã clasa a V-a. Nu am murim noi? Trebuie sã dãm ºi pe teme. Sunt învoit caiet, pentru cã oamenii sunt sãraci. Nu dãm chiar la toþi, ci doar la cei de încredere pentru cã am mai pãþit sã ne fenteze când a venit ziua de platã. Eu am în jurul a 20 de clienþi, oameni serioºi care vin ºi cumpãrã de la mine pe datorie. Când vine ziua de salariu se prezintã la mine ºi achitã ce au luat, iar dupã câteva zile vin ºi o iau de la capãt. Este mare sãrãcie, vai ºi amar de noi”, spune unul dintre comercianþi. ªi administratorul pieþei este de aceeaºi pãrere cu privire la lipsa clienþilor. Sorin Creþu spune cã faþã de acum 4 ani, din Piaþa Centralã au dispãrut foarte mulþi comercianþi, într-o estimare fiind vorba de circa 40 la sutã. Potrivit sursei citate, administraþia are în plan mai multe mãsuri pentru a-i atrage pe comercianþi, decizii cu aplicabilitate din acestã primãvarã. Maximilian GÂNJU
astãzi. Îmi foloseºte internetul, îmi fac temele câteodatã. Este util”, ne spune un alt tânãr. “Am venit la bibliotecã sã iau cãrþi, sã intru pe Facebook, fac referate, mã ajutã internetul. Am acasã internet, dar eu nu sunt
0735.183175
aici, aici vin la ºcoalã”, ne spune un elev din Pui care învaþã la Petroºani. Poate uneori aceºti tineri mai împrumutã câte o carte, însã de cele mai multe ori vin la bibliotecã doar pentru internet. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015
Henþ cu mâna
JE SUIS... JIULIST!
T
rist început de an, cu atentate de tot felul, cu sãrãcie în fotbal, cu revolte din cauza fotbalului.
A fost o chestie de genul ãsta în weekendul trecut, când la Sibiu s-a organizat un turneu de salã cu participarea fostelor echipe A.S.U. Poli. Timiºoara, F.C. Argeº Piteºti, F.C.
Vaslui ºi Voinþa Sibiu. Azi-mâine intrãm ºi noi la categoria „foste”. Adicã Jiul Petroºani, acum o secþie de fotbal a C.S.M.-ului, abia îºi mai trage sufletul. Din toate pãrþile vin numai veºti triste despre aceastã echipã. Ba chiar unii suporteri au atras atenþia pe niºte site-uri de socializare
cã vor protesta din nou, ca în 2013. Dar împotriva cui? Cei de la echipele sus-amintite au spus cã au ceva cu patronii sau foºtii patroni ai respectivelor echipe. Jiul nici mãcar nu mai are patroni. E la modã acum sã protestezi pentru orice, dar nu ºtiu dacã asta mai rezolvã ceva.
Vremurile în care trãim limiteazã oarecum impactul acestor demonstraþii. Credeþi cã cei un milion de mãrºãluitori de pe strãzile Parisului vor opri intenþiile de terorism ale altor demenþi? Greu de pronosticat. ghete. Erau foarte simpatici”.
Mache Vizitiu ar fi împlinit 60 de ani
Un „guguºtiuc” numit Militaru
D
umitru Vizitiu, Mache aºa cum îl ºtiau toþi apropiaþii lui, a fost unul dintre cei mai simpatizaþi jucãtori de la Jiul Petroºani. Nãscut pe 14 ianuarie 1955 la Vânju Mare (jud. Dolj), a venit la Jiul Petroºani în urmã cu trei decenii, de la C.S.M. Reºiþa.
MACHE VIZITIU Patru sezoane în Divizia „A” Jiul încheiase campionatul 1980-81 pe locul 10 în Divizia „A”, Puiu Rusu, Fl. Neagu sau Vasiliu fiind folosiþi de antrenorul Petre Libardi ca fundaºi centrali. Plecarea unui grup masiv de zece jucãtori, printre care ºi a lui Vasiliu, a impus aducerea unui numãr la fel de mare printre
aceºtia ºi Dumitru (Mache) Vizitiu, un fundaº înalt de 1.95 m de la Reºiþa, în vârstã atunci de 26 ani. Antrenorul Petre Libardi îl aruncã în luptã încã din prima etapã, pe 8 august 1981, într-un meci la Petroºani, Jiul-„Poli” Timiºoara 1-1, într-o formulã de apãrare Vânãtoru-M. PopaVizitiu-Miculescu. Start greoi, abia în etapa a
5-a Jiul va reuºi prima victorie, 2-0 cu C.S. Târgoviºte... Mache Vizitiu adunã 24 de partide, dar încã nu îºi gãsise un post de titular sutã la sutã. În sezonul urmãtor, Jiul se mutã pe noul stadion. Mache Vizitiu îºi câºtigã postul din centrul apãrãrii jiuliste, de unde „evadeazã” în etapa a 17-a, marcând primul sãu gol în meciul JiulPetrolul Ploieºti 2-0, un gol spectaculos, primul, marcat în minutul 14, cu capul la centrarea lui Bãluþã. A fost un campionat excelent pentru Mache Vizitiu (Jiul terminase pe locul 9), la fel ºi urmãtorul, 198384 (antrenor ªtefan Czako, apoi Gogu Tonca), mai dureros acel sezon 1984-85, ultimul pentru Mache la Jiul, când va retrograda în Divizia „B”. Mache Vizitiu (în medalion) la A.S. Paroºeni Vulcan în Divizia “B”
În vara anului 2013 a avut loc o primã ediþie a memorialului Tonca-Vizitiu-Libardi
Viaþa merge mai departe...
Ocazia era... golul!
...la A.S. Paroºeni în Divizia „B”, unde Mache Vizitiu este primit cu braþele deschise. Va juca într-o companie de jucãtori de valoare, precum Dianu, Adi Barbu, Ghiºan, Buzduga, Baltaru, Homan, Sãlãgean, Crãciun, Dosan, Matula. κi va încheia cariera de jucãtor, debutând ca antrenor, la Retezatul Haþeg, dar va reveni în mandatul Ion „Liþã” Dumitru ca antrenor secund la Jiul, trãind bucuria revenirii în Divizia „A” în anul 1996.
Sorin Ghiþan povesteºte: „Eram într-un turneu în Iordania, în `97. Batem cu 1-0 ºi Mache, care era antrenor secund, este întrebat de antrenorul Ion Ion, câte ocazii a notat. La care el rãspunde: „Am avut o singurã ocazie, adicã un gol”. Ãsta era simpaticul Vizitiu”.
Omul cu buna dispoziþie Dincolo de cifre ºi statistici, Mache Vizitiu s-a remarcat prin faptul cã era mereu omul cu buna dispoziþie la Jiul, creând în jurul sãu mereu o atmosferã destinsã. Printre replicile sale memorabile rãmâne aceea vãzutã ºi la televizor, în campionatul 1996-97, când era antrenor secund la Jiul, declarând unui reporter la finalul unui meci de la Piteºti: „Dom`le, ãia n-au fost mai buni ca noi, ne-au bãtut cã au avut bulan!”
Suflet de copil Între 1983-84, Ioan Velica era preºedinte al Jiului. ªi el îºi aminteºte cu plãcere de Mache Vizitiu: „Era febleþea mea! Împreunã cu „piticul” Bãluþã, formau un cuplu perfect. Diferenþa la picior între ei era de vreo opt numere, veneau mereu împreunã dupã
Damian Militaru a fost descoperit în finalul anilor `80 de Mache Vizitiu. „Eram soldat la Baru Mare ºi am primit un telefon sã mã prezint la Retezatul Haþeg. Am urcat în trenul care venea de la Petroºani, unde era ºi Mache Vizitiu. M-a luat tare din prima: Mãi guguºtiucule, tu eºti soldatul Militaru? Eºti soldat sau... militar? Sã te vãd cum te prezinþi la treabã, la teren. Mache avea s-o demonstreze ºi în anii urmãtori cã este responsabil cu buna dispoziþie, atât la drum, în autocar, cât ºi la antrenamente”.
Dumitru Vizitiu n. 14 ian. 1953 În Divizia „A” la Jiul 1981-82 – 24j. 1982-83 – 33j. 3g. 1983-84 – 23j. 1g. 1984-85 – 13j. 93 jocuri 4 goluri
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Mache Vizitiu (în medalion) la Jiul Petroºani ediþia 1983-1984