CVJ Nr 774, marti 13 ianuarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 774

Cronica Vãii Jiului Marti, 13 Ianuarie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Front comun pentru Defileul Jiului

Discuþii cu sindicatele pentru majorarea salariilor la ApaServ

D

irectorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, s-a întâlnit, luni, cu sindicatele, care au ridicat mai multe probleme, inclusiv problema majorãrilor salariale. Conducerea societãþii cautã soluþii ºi recunoaºte cã salariile sunt mici.

ApaServ a încheiat anul 2014 fãrã datorii la stat ºi asta în condiþiile unei perioade extrem de dificile, din punct de vedere financiar, la nivel naþional. Vin însã din urmã, de pe vremea Regiei de Apã, datoriile cãtre principalul furnizor, Administraþia Naþionalã Apele Române Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova, pentru care a încheiat încã din 2010 un angajament de platã, care a fost respectat. Iar legea este destul de categoricã în astfel de cazuri ºi nu dã posibilitatea majorãrilor salariale, problemã ridicatã de reprezentanþii Sindicatului Liber de la ApaServ la întâlnirea cu directorul general al societãþii, Costel Avram.

„Într-adevãr, salariile angajaþilor ApaServ sunt foarte mici. Facem eforturi pentru a vedea dacã se pot majora, din punct de vedere legal”, a declarat directorul general al furnizorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram.

De precizat cã, anul trecut conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului a decis sã acorde prime salariaþilor atât cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte, cât ºi de Crãciun, la fel ca ºi în anii trecuþi.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

S

ã ne unim forþele pentru ca Valea Jiului sã nu mai fie izolatã de lucrãrile din Defileul Jiului! Asta ºi pentru cã artera a rãmas la un stadiu la care acum abia se poate circula, chiar dacã nu mai sunt restricþii. Adrian David, consilier judeþean din Valea Jiului, este cel care cere sã gãsim o soluþie ca totul sã decurgã în avantajul celor de aici. >>> PAGINA A 3-A

Edilii promit reparaþii la centura Petroºaniului

C

irculaþia rutierã pe centura Petroºaniului este un adevãrat calvar din cauza gropilor, unele cu o adâncime ºi de 30 de centimetri. ªoseaua care ocoleºte centrul municipiului Petroºani este un atentat la siguranþa circulaþiei din cauza gropilor care brãzdesc ambele sensuri de circulaþia ale DN 66.

Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã

autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi.

Drumul naþional se aflã în proprietatea Companiei

Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi, însã este administrat de municipalitatea Petroºani, iar reparaþiile ar trebui efec-

tuate de primãrie. ”Este jale de la intrare ºi pânã la ieºire. Au fost gropi în toamnã, nu au fost reparate bine ºi acum, dupã ce s-a topit zãpada, nu numai cã s-au înmulþit dar sunt ºi foarte adânci.

Ai dat cu roata într-una ºi nu mai miºti maºina.

Problema este cã nu ai cum sã le eviþi, sunt câte douã benzi pe sensul de mers ºi nici dacã intri pe contrasens nu poþi sã treci cu toate roþile fãrã sã prinzi una”, spune Nicu, unul dintre ºoferii care locuieºte în zona

Aeroport.

Reprezentanþii primãriei cunosc situaþia ºi spun cã vor face reparaþii la drum, imediat dupã ce se opresc ninsorile. ”Am vãzut situaþia de acolo, problema este cã nu putem pune mixtura asfalticã pe ninosare. Cum se usucã puþin vor veni sã repare tot. Mâine, poimâine, am înþeles cã de miercuri se încãlzeºte, intrãm pe ele.

Punem mixturã asfalticã la rece ºi nu aºteptãm pânã în primãvarã”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Primãria Petroºani.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

Centru pentru bolnavi ºi bãtrâni la Aninoasa Sã laºi ceva în urma ta

A

lucrat pe platforme petroliere, continuã sã fie medic acolo, face bani practicând aceastã meserie ºi în teatrele de rãzboi din Irak, dar vrea sã ajute oamenii din Valea Jiului.

Vorbim despre medicul Petre Corlan, care are iniþiativa de a crea, din banii

lui ºi pe un proiect european, un centru de recuperare a bolnavilor. Asta dupã ce a vãzut cum stau lucrurile la noi, atâta timp cât a lucrat la urgenþa SUP. Petre Corlan a fost medic la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar a plecat sã îºi facã meseria în locuri mai puþin prietenoase, cu teatre de rãzboi, ca mai apoi sã vinã acasã cu un plan.

A gândit un proiect ce îi vizeazã pe bãtrâni sau pe

Hotelul din Petrila a rãmas pe hârtie

U

n om de afaceri din Petrila a avut intenþia de a realiza un hotel pe raza localitãþii, însã planurile nu i s-au îndeplinit, cel puþin pânã acum.

Edilii i-au oferit terenul în urmã cu mai bine de 4 ani, iar hotelul nu a fost conturat nici pânã în prezent.

“Am aprobat cu câþiva ani în urmã un amplasament pentru o construcþie hotelierã în oraºul Petrila. Investitorul

Apele încurcate de copacii dãrâmaþi

Î

ncã se resimt efectele polii ºi a viscolului de la finele sãptãmânii trecute. Echipele de la Apele Române se cãznesc din rãsputeri sã cureþe albiile apelor de copacii ce au ajuns, dupã ce s-au rupt, în albia pâraielor de munte.

Dezastrul este încã vizibil, pe drumul spre staþiunea Parâng, iar stâlpii de beton ºi trunchiurile de brazi zac pe marginea drumului ca într-un peisaj apocaliptic. Angajaþii de la Ape curãþau luni albiile. „Cãutãm sã îndepãrtãm copacii din apã. Ca sã nu fie probleme. Arborii sunt din pãdurea ce este proprietate privatã, iar noi facem tot posibilul sã îi îndepãrtãm doar din albia apei. Mai

bolnavii neuromotor, pe care i-a întâlnit la spital ºi pe care i-a vãzut fãrã ajutor.

Centrul sãu va fi la Aninoasa, acolo unde se gândeºte sã facã un centru special. Are clãdirea ºi planul în cap, dar mai este cale lungã pânã acolo.

Totuºi, ideea este una absolut originalã, pentru cã, spune medicul, degeaba ai bani, dacã nu îi ajuþi ºi pe cei care au nevoie. „Va fi un centru de neuro-recuperare, care mi s-a pãrut mie cã nu este prin zonã. Defapt, nu mi s-a pãrut, chiar am studiat. ªi este foarte necesar.

Multã lume vine în secþia de neurologie, fãrã ca mãcar sã mai aibã loc, cã nu sunt paturi, nu pot fi ajutaþi, pentru cã sunt pacienþi cronici ºi ajung la spital, cã le e rãu acasã. Ei, serviciile astea

este privat, a scris un proiect cu finanþare pe fonduri europene.

Nu am mai discutat din toamnã cu acest domn dar va trebui sã reluãm discuþiile în legãturã cu acest lucru.

Mi-a spus la timpul respectiv cã dacã pânã la sfârºitul anului nu se aprobã va face o linie de credit sau va face pe banii proprii aceastã construcþie”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilii locali nu au în vedere retragerea autorizaþiei de construcþie sau terenul.

“Eu nu îmi doresc acest lucru ºi mi-aº dori ca sã se resolve pentru cã ºi acest om a investit în tot ceea ce priveºte proiectarea ºi întreþinerea ºi apoi, este treaba lor ce fac cu copacii.

Noi ne îngrijim doar de cursul de apã”, au precizat cei care lucrau luni pe drumul spre zona turisticã din Parâng.

Vântul a rupt mai mulþi copaci pe care i-a culcat peste liniile de înaltã tensiune ce alimenteazã staþiunea, a rupt stâlpii de curent ºi timp de mai bine de 24 de ore, de sâmbãtã dimineaþã, pânã duminicã, toþi turiºtii au rãmas în beznã.

Efectele viscolului erau vizibile ºi luni, când copacii abia au fost degajaþi

le-am putea oferi noi.

Banii se duc. Niciodatã nu am reuºit sã am bani în buzunar ºi atunci de ce sã nu se ducã undeva unde sã te uiþi în urmã ºi sã vezi cã banii tãi nu i-ai dat pe haine, care se rup mâine.

Cred cã banul nu conteazã, decât când îl ai în mânã ºi poate atunci spui, bãi, de ce sã îl dau pentru altul? Atunci þi-e greu, dar apoi vezi cã s-a dus cu un scop nobil ”, a

amenajarea pânã la forma la care este terenul respectiv”, a mai subliniat Pãducel.

Administraþia localã de la Petrila a concesionat terenul prin atribuire directã, în luna septembrie a anului 2010.

Terenul se aflã în zona benzinãriei din localitatea ºi a imobilului cu numãrul 34 de pe strada Republicii. Terenul pe care urmeazã sã fie ridicat hotelul are o suprafaþã de 1850 de metri pãtraþi, acesta fiind concesionat de cãtre administraþia localã la valoarea de 6,4 lei pe metru pãtrat pe an.

Monika BACIU

spus dr. Petre Corlan, medicul care a avut aceastã idee.

Despre un scop nobil ne vorbeºte ca despre ceva firesc acum medicul ce sperã sã construiascã la Aninoasa un astfel de centru, în care sã îºi gãseascã loc ºi bãtrânii cu venituri nu tocmai mari. „Este ºi un centru de îngrijire bãtrâni ºi sperãm sã nu îi condiþionãm sã aibã un minim de pensie, pentru cã aceasta este o problemã cronicã. Am avut de-aface cu bãtrâni în urgenþã, care s-ar duce la un azil, dar nu le ajunge pensia”, a mai spus Petre Corlan.

Toate aceste idei sunt la stadiul de proiect. Medicul din Petroºani spune cã vrea sã punã la punct una dintre clãdirile pãrãsite de la fosta minã Aninoasa ºi deja îi vede pe bolnavii ce umpleau saloanele spitalului de la Petroºani, liniºtiþi pe alei. Proiectul poate fi viabil, imediat ce va primi avizul de finanþare din partea Uniunii Europene, iar medicul Corlan este gata sã punã restul de bani, din munca sa din strãinãtate.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

de pe artera rutierã ºi drumul este practicabil, dar apele riscã sã fie poluate de ceea ce a rãmas în urma urgiei.

Pe o porþiune de un km, cu puþin înainte de telescaun, zeci de arbori au fost culcaþi de vânt la pãmânt, iar crengile lor au ajuns în albia apei, existând oricând riscul ca apa sã fie poluatã. Din pãcate, proprietarii pãdurii aºteaptã ca alþii sã degajeze apa, iar mai apoi îºi vor ridica probabil, arborii rupþi.

Diana MITRACHE

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

Front comun pentru Defileul Jiului

S

ã ne unim forþele pentru ca Valea Jiului sã nu mai fie izolatã de lucrãrile din Defileul Jiului! Asta ºi pentru cã artera a rãmas la un stadiu la care acum abia se poate circula, chiar dacã nu mai sunt restricþii.

Adrian David, consilier judeþean din Valea Jiului, este cel care cere sã gãsim o soluþie ca totul sã decurgã în avantajul celor de aici.

Traficul prin Defileul Jiului, pe artera rutierã, este un coºmar, cu sau fãrã restricþiile de circulaþie. Asta pentru cã drumul e înþesat de porþiuni în care asfaltul a fost ridicat ºi, pentru cã nu s-au finalizat lucrãrile, acum se circulã cu greu pe ambele sensuri. Asta o vãd toþi cei care trec prin acest tronson din DN 66 ºi Adrian David, consilier judeþean din Hunedoara, spune cã trebuie sã facem ceva, noi cei care locuim ºi trãim în aceastã parte a þãrii. „Din pãcate, drumul se aflã într-o stare foarte proastã. Sunt, trebuie sã recunoaºtem, câþiva km modernizaþi. E vorba despre o bucatã de drum spre

Bumbeºti Jiu, însã, zona de la Lainici, cam 1 -1,5 km, una dintre benzi este total lipsitã de covor asfaltic.

Drumul însã, aratã deplorabil ºi, chiar dacã vremea este potrivnicã, se impun niºte mãsuri temporare ca sã circulãm în condiþii mãcar de siguranþã”, a spus Adrian David, consilier Judeþean din Hunedoara.

Asta îi face pe cei din Valea Jiului sã cearã ca toate forurile decizionale sã se uneascã ºi, pentru cã lucrãrile vor demara din primãvarã, sã se facã un program convenabil tuturor. „Sper ca în 2015 sã avem mai multã coeziune din partea tuturor forurilor, atât

politice, cât ºi sociale. Sper ca mass-media sã fie alãturi de noi, cei care dorim ca lucrãrile pe Defileul Jiului sã se termine, sã avem un drum modern. De la CNADR sã gãseascã o soluþie care sã convinã ºi celor din Valea Jiului”, a mai spus David.

Pe tot parcursul anului trecut, în Defileul Jiului s-a circulat cu restricþii din cauza lucrãrilor la partea carosabilã, iar oamenii din Valea Jiului au fost pur ºi simplu izolaþi ore bune în fiecare zi.

Tocmai din acest motiv, pentru cã lucrãrile sunt necesare, consilierii judeþeni cer un program care sã nu mai dea peste cap tot ce înseamnã Vale Jiului ºi nu numai.

Rãsturnare de situaþie la PSD Petroºani.

ªipeþan ar putea fi propus pentru postul de viceprimar

F

ierbere în rândul social – democraþilor din Petroºani, dupã ce a apãrut informaþia cã propunerea conducerii PSD pentru funcþia de viceprimar ar fi consilierul local Sipeþan Leodor-Marcel.

Un politician fãrã rezultate notabile ºi fãrã prea multã notorietate pe scena poltiicã, dar care a reuºit totuºi sã ocupe un post de vicepreºedinte la nivelul organizaþiei municipale. Iar controversele nu au întârziat sã aparã. Unele surse spun cã acesta ar fi omul preºedintelui PSD Ioan Rus, alþii, din contrã, spun cã susþinerea ar fi în altã parte ºi cã, de fapt, Rus nu ar avea prea multe de spus.

Aºa cã, toate celelalte posibile variante vehiculate – Costel Postolache, Nicolae Florin ori Lavinia Grigoriu – ar fi puse la pãmânt ca într-un joc de domino pentru a i se face loc lui ªipeþan. În plus, spun sursele noastre, Ioan Rus ar trebui sã treacã de încã un mare hop: discuþiile cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Pentru cã postul de

viceprimar le-o fi revenind social – democraþilor, însã este nevoie de acceptul edilului-ºef. La fel cum se întâmplã în cazul desemnãrii Primului Ministru, pe care trebuie sã îl accepte Preºedintele þãrii. Oricum, în rândul social – democraþilor s-a stârnit rumoare ºi sunt mulþi care ar fi vãzut un alt reprezentant de-al lor în a doua funcþie administrativã, unul mai cu mai multã notorietate, cu mai multe rezultate, acþiuni, etc E greu de presupus cã în interiorul PSD se va isca vreo rãsmeriþã, ºtiindu-se faptul cã, de regulã, membrii formaþiunii cu trei trandafiri sunt „soldãþei ascultãtori”, însã acest lucru nu înseamnã cã nu existã nemulþumiri mocnite, care pot oricând sã erupã.

Revenind la Leodor –

Marcel Sipeþan, acesta pare sã fie un vajnic urmaº al lui Ion Iliescu, care se declara „sãrac ºi cinstit”. Pensionar din sistemul minier, potrivit ultimei declaraþii de avere din iunie 2014 ªipeþan are venituri cumulate din pensie ºi indemnizaþia de consilier local, un teren în Gorj, nicio casã, un autoturism Dacia cumpãrat în 2007, douã credite bancare – unul din 2007 ºi unul de anul trecut ºi cam atât.

Fotoliul de viceprimar a rãmas liber odatã cu demisia Dorinei Niþã, în data de 30 septembrie, aceasta alegând o carierã universitarã. ªi, cum legea nu permite ºi una ºi alta, Niþã a notificat Consiliul Local ºi Primãria în legãtura cu demisia sa din postul administrativ, dupã care postul a fost declarat vacant. Dorina Niþã a fost aleasã în aceastã funcþie în data de 29 iunie 2012 ºi a fost prima femeie viceprimar din istoria Primãriei Petroºani. În baza alianþei dintre UNPR ºi PSD, postul de viceprimar revine, acum, celor din urmã, dat fiind faptul cã primarul este membru UNPR. Car men COSMAN-PREDA

Totul se întâmplã în baza unui proiect demarat în 2012 de Ministerul Transporturilor. Un consorþiu al firmelor Copisa Constructora Pirenaica (Spania) - Chiruli Andrea Impresa Individuale (Italia) Coremi Inter (România) a contractat lucrãrile de reabilitare ale tronsonului rutier, aflat într-o stare de degradare

Incendiu în Colonie

I

ntervenþia rapidã a militarilor din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani a fãcut ca un incediu la o fabricã de confecþii, sã nu se transforme într-un dezastru.

Incendiul a izbucnit duminicã noapte la o halã situatã în cartierul Colonie din Petroºani, ºi a fost observat de cei care aveau locuinþe în vecinãtate.

Speriaþi cã focul ar putea sã se extindã ºi sã le mistuie locuinþele, oamenii au cerut ajutor prin 112.

Imediat la locul incendiului au ajuns mai multe echipaje ale pompierilor din Petroºani, care în câteva minute au reuºit sã stingã focul în câteva minute. ”Detaºamentul de Pompieri

vizibilã, iar proiectul finanþat de statul roman prin Ministerul Transporturilor are o valoare de 150 de milioane de lei. Reabilitarea ºoselei care traverseazã Defileul Jiului trebuia finalizatã în 2014. Totuºi, nici pe departe nu poate fi vorba despre finalizarea lucrãrilor.

Mai mult, proiectul a întârziat iar CNADNR ºi companiile care reabiliteazã ºoseaua au decis impunerea unor restricþii pentru ca drumarii sã îºi poatã derula activitatea.

Tocmai de aceea, pentru programul lucrãrilor din 2015 se fac demersuri aºa încât sã nu mai fie închis traficul atât de mult timp în cursul zilelor lucrãtoare, când toate autovehiculele ce vin din Vestul þãrii trec pe aici spre Sud. Diana MITRACHE Petroºani a intervenit cu douã autospeciale de stingere, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la o halã de producþie a meterialelor textile, din municipiul Petroºani. La sosirea echipajelor de intervenþie ardea acoperiºul pe o suprafaþã de aproximativ 10 metri patraþi, bucatã de rigips ºi tabloul electric.

Pompierii au stins incendiul în cel mai scurt timp stabilind cã arderea a fost generatã de un scurtcircuit electric”, a declarat purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, Anemona Doda.

Faptul cã militarii au intervenit foarte repede a fãcut ca pagubele sã fie mici, însã mai important cã locuinþele din apropiere au fost salvate. În cartierul Colonie din Petroºani casele sunt poziþionate una lângã alta, iar incendiile se extind cu repeziciune.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Monografia Universitãþii Petroºani

Scade numãrul elevilor maghiari

Printre primii 10

E

ª

levii minoritari, din ce în ce mai puþini. La sfârºitul sãptãmânii trecute, inspectorul general ºcolar al ISJ Hunedoara, Marta Mate, s-a aflat în Valea Jiului.

coala Generalã Avram Stanca din Petroºani se numãrã printre primele 10 unitãþi de învãþãmânt gimnaziale de la nivelul judeþului.

M

onografia Universitãþii din Petroºani poate fi achiziþionatã de la sediul instituþiei.

Monografia Universitãþii din Petroºani, ediþia 2014, este disponibilã spre achiziþionare la Biblioteca Universitãþii.

Acum doi ani, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a aniversat 65 de ani de existenþã.

Cu acest prilej a fost tipãritã o monografie a instituþiei. Aceasta se poate achiziþiona de la biblioteca Universitãþii.

Istoric Universitatea din Petroºani are o lungã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

ºi frumoasã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani.

Doar câteva universitãþi se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”.

Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991) ºi apoi Universitatea din Petroºani (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie univer-

sitarã ºi prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt.

Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe. Din anul 1948 ºi pânã astãzi, la Universitatea din Petroºani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economiºti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În Universitatea noastrã se pregãtesc peste 4500 de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didactice.

Universitatea din Petroºani reprezintã o parte integrantã a comunitãþii academice internaþionale, împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiile fenomenului de globalizare, Universitatea din Petroºani este preocupatã de întãrirea participãrii la schimbul internaþional de valori, iar ca urmare a prestigiului de care se bucurã, actualmente existã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa.

Monika BACIU

Clasamentul a fost întocmit de oficialii Ministerului Educaþiei Naþionale în baza unor analize efectuate cu privire la rezultatele elevilor la sfârºitul clasei a VIII-a. aceastã analizã a fost comparatã media de absolvire a ciclului gimnazial (clasele V-VIII) cu media notelor obþinute la Evaluarea Naþionalã la sfârºitul clasei a VIII-a.

Poziþia ocupatã de ªcoala Gimnazialã Avram Stanca le aduce onoare celor de aici, însã îi determinã sã lucreze ºi mai mult pentru a avansa în top.

topul primelor trei scoli din judeþ ºi asta se poate face numai prin efortul colectiv al profesorilor ºi al pãrinþilor”, a declarat Robert Hummel directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani.

La nivelul Vãii Jiului primul loc în acest clasament este ocupat de ªcoala Gimnazialã

“Locul 8 este unul foarte onorabil dar nu este suficient din punctul nostru de vedere. Se poate ºi mai bine. Este greu ca o ºcoalã din Valea Jiului cu un potenþial material ºi demografic restrâns, sã se lupte cu o ºcoalã din Deva. Problema se pune cum putem gãsi soluþii sã urcãm în

Reparaþii pentru confortul elevilor

ª

coala Gimnazialã Avram Stanca din Petroºani va intra în reparaþii. Este vorba de lucrãri curente care sunt absolut necesare pentru confortul elevilor. „Anul acesta ne propunem sã facem, datoritã fondurilor proprii pe care am reuºit sã le strângem pânã în prezent, reparaþiile care sunt prevãzute în programul ºcolar ºi sã facem niºte lucrãri mai mari.

Lucrãri de modernizare pe care le-am început în urmã cu doi ani, astfel încât la începutul anului ºcolar viitor, ºcoala Avram Stanca sã fie pregãtitã sã îºi aºtepte elevii”, a

IG Duca.

Mai mult aceastã unitate se învãþãmânt se situeazã pe poziþia cu numãrul doi la nivel judeþean. Analiza a relevat cã existã ºcoli la care, în medie, rezultatele la Evaluarea Naþionalã sunt mai bune decât cele obþinute pe parcursul anului ºcolar, ceea ce indicã exigenþã pe parcursul anului ºcolar ºi corelarea notelor cu nivelul real al elevilor.

Existã însã ºi ºcoli la care rezultatele la Evaluarea Naþionalã au fost mult mai slabe decât cele obþinute, în medie, la clasã.

Aceasta poate indica lipsã de exigenþã, uºurinþã în acordarea notelor mari, ceea ce nu poate decât sã dãuneze elevilor care, în acest fel, nu îºi cunosc nivelul real.

Monika BACIU

declarat Robert Hummel directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani.

Pentru lucrãri de anvergurã este nevoie de susþinere financiarã din partea autoritãþilor locale sau a ministerului de resort.

Monika BACIU

Aceasta a discutat cu dascãlii de la secþiile de predare în limba maghiarã. Problemele identificate au fost multiple, însã discuþiile au dus la aceeaºi concluzie. Scade numãrul de elevi care frecventeazã cursurile în limba maghiarã. “În general în aceastã perioadã Inspectoratul ªcolar ºi unitãþile ºcolare pregãtesc planul de ºcolarizare pentru anul viitor ºi acest plan de ºcolarizare este direct proporþional cu

efectivele de elevi.

Am discutat ºi aceastã problemã ºi aici la Lupeni ºi vom discuta ºi la Petroºani acelaºi lucru. Sunt probleme de efective ca peste tot altfel ºi gãsim cele mai

Încã o sãptãmânã pânã la simulãri

E

xamenele ºcolare din acest an nu vor suferi modificãri. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a vor susþine în aceastã varã evaluarea naþionalã, respectiv bacalaureatul.

optime soluþii ca elevii care vor sã înveþe în limba maternã sã aibã aceastã posibilitate.

Oferim tot ce se poate pentru ei inclusiv cã noutate învãþãmântul alternativ, facultativ în limba maghiarã pentru elevii care frecventeazã clasele de limba românã dar care doresc sã beneficieze de aceastã educaþie a limbii materne în timpul programului ºcolar”, a declarat Marta Mate, inspector general al ISJ Hunedoara.

spun de simulãrile prin care trebuie sã treacã elevii. “În principiu în afarã de câteva modificãri a programei ºcolare pentru elevii de clasa a VIIIa respectiv cei de clasa a XII a nu sunt modificãri fundamentale, metodologia pentru examenele naþionale a rãmas aceeaºi.

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara dau asigurãri cã metodologia va rãmâne aceeaºi însã aceºtia ne

Pe viitor existã riscul ca mai multe secþii de predare în limba maghiarã sã fie desfiinþate asta dacã numãrul elevilor scade.

“Riscul existã peste tot, ºi în ºcolile cu predare în limba românã în mediul rural avem aceeaºi probleme pentru cã totul depinde de numãrul de elevi. În schimb pânã când cadrul legal ne permite funcþionarea acestora cu effective cât de mici ºi pânã când exista resursele materiale ºi dorinþa pãrinþilor, suntem obligaþi sã oferim aceastã ºansã”, a mai precizat sursa citatã. În aceastã perioadã, reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt trebuie sã centralizeze datele referitoare la numãrul elevilor minoritãþilor naþionale.

Monika BACIU

Începând din data de 19 ianuarie vom începe simulãrile la nivel de judeþ ºi deja am înþeles cã vor exista ºi simulãri la nivel naþional la sfârºitul lunii ianuarie”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar general al ISJ Hunedoara.

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei aratã cã prin simulãri elevii se familiarizeazã cu rigorile unei evaluãri naþionale sau ale unui bacalaureat naþional, dar în acelaºi timp are loc ºi optimizarea rezultatelor obþinute de cãtre elevii din învãþãmântul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

Monika BACIU

9800 de pachete pentru nici 5000 de persoane

U

n nou transport cu alimente a sosit luni la Petroºani. Peste 400 de pachete urmeazã a fi repartizate beneficiarilor. Pânã acum ºi-au ridicat pachetele peste 2500 de persoane din localitate.

“Astãzi au sosit la Petroºani 402 pachete cu ajutoare care fac parte din programul de anul trecut pentru anul 2014.

Aºteptãm în continuare atât persoanele care au mai primit tichete de la Guvern cât ºi pe cele care nu au primit dar care se încadreazã în categoria de beneficiari prevãzutã de lege, sã

vinã la depozit cu acte justificative pentru a primi aceste pachete alimentare”, a declarat Loredana Piþ, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Un alt transport urmeazã sã ajungã la Petroºani, însã existã posibilitatea ca acesta sã fie distribuit primãriilor care nu au suficiente alimente. “În data de 14 ianuarie s-a anunþat un alt transport care va cuprinde 1600 de pachete cu ajutoare alimentare. Sunt multe pentru cã pentru Petroºani au fost alocate 9800 de pachete. În cazul în care aceste pachete nu vor fi ridicate de cãtre beneficiari aºteptam soluþiile din partea Prefecturii”, a încheiat sursa

citatã.

Data limitã pentru ridicarea ajutoarelor din partea Uniunii Europene este de 14 februarie 2015. În prezent, spaþiul de depozitare este ocupat aproape în totalitate cu pachete Monika BACIU

Concurs câºtigat, post refuzat

A

câºtigat concursul, dar nu s-a mai prezentat la serviciu. Anul trecut, autoritãþile locale de la Petrila au organizat concurs pentru ocuparea unui post de medic stomatolog în cadrul cabinetului medical ºcolar. Examenul a fost câºtigat de un medic din Bucureºti, însã acesta nu s-a prezentat la serviciu, încurând astfel planurile autoritãþilor locale.

“Noi am înfiinþat cele douã cabinete medicale ºcolare, unul pentru stomatologie ºi unul pentru medicinã generalã. A fost un concurs la care s-a prezentat un medic din Bucureºti, a luat examenul dar nu s-a mai prezentat la lucru. Am scos din nou postul la concurs, în datã de 16 ianuarie urmeazã sã fie acest concurs ºi speram sã se prezinte un medic care sã ºi rãmânã la cabinet, pentru cã la celãlalt cabinet avem contract cu medicii de familie ºi sã poatã funcþiona normal ºi legal ºi cu autorizaþiile de funcþionare cele douã cabinete medicale”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

În cursul acestei sãptãmâni se va organiza un nou concurs pentru ocuparea acestui post.

“Doamna nu s-a prezentat pentru cã a zis cã este din Bucureºti ºi s-a rãzgândit. Nu a avut motiv sã nu lucreze, deoarece condiþiile au fost create.

Sperãm sã se prezinte un absolvent de medicinã din localitate”, a mai subliniat edilul.

Pentru persoanele care îºi desfãºoarã activitatea pe raza oraºului Petrila, dar au domiciliul în altã parte a þãrii, edilii locali au în vedere realizarea unui bloc. “Încercãm ºi cu locuinþa dacã vine din altã parte. Am mai rezolvat, ºi principiul meu acesta a fost. Sã putem asigura locuinþe pentru medici, pentru poliþiºti, preoþi, pentru cadrele ºi oamenii care au venit din altã parte ºi s-au încadrat în unitãþile noastre din oraºul Petrila”, a conchis Pãducel.

Monika BACIU

4 Actualitate

Monografia Universitãþii Petroºani

Scade numãrul elevilor maghiari

Printre primii 10

E

ª

levii minoritari, din ce în ce mai puþini. La sfârºitul sãptãmânii trecute, inspectorul general ºcolar al ISJ Hunedoara, Marta Mate, s-a aflat în Valea Jiului.

coala Generalã Avram Stanca din Petroºani se numãrã printre primele 10 unitãþi de învãþãmânt gimnaziale de la nivelul judeþului.

M

onografia Universitãþii din Petroºani poate fi achiziþionatã de la sediul instituþiei.

Monografia Universitãþii din Petroºani, ediþia 2014, este disponibilã spre achiziþionare la Biblioteca Universitãþii.

Acum doi ani, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a aniversat 65 de ani de existenþã.

Cu acest prilej a fost tipãritã o monografie a instituþiei. Aceasta se poate achiziþiona de la biblioteca Universitãþii.

Istoric Universitatea din Petroºani are o lungã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

ºi frumoasã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani.

Doar câteva universitãþi se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”.

Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991) ºi apoi Universitatea din Petroºani (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie univer-

sitarã ºi prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt.

Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe. Din anul 1948 ºi pânã astãzi, la Universitatea din Petroºani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economiºti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În Universitatea noastrã se pregãtesc peste 4500 de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didactice.

Universitatea din Petroºani reprezintã o parte integrantã a comunitãþii academice internaþionale, împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiile fenomenului de globalizare, Universitatea din Petroºani este preocupatã de întãrirea participãrii la schimbul internaþional de valori, iar ca urmare a prestigiului de care se bucurã, actualmente existã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa.

Monika BACIU

Clasamentul a fost întocmit de oficialii Ministerului Educaþiei Naþionale în baza unor analize efectuate cu privire la rezultatele elevilor la sfârºitul clasei a VIII-a. aceastã analizã a fost comparatã media de absolvire a ciclului gimnazial (clasele V-VIII) cu media notelor obþinute la Evaluarea Naþionalã la sfârºitul clasei a VIII-a.

Poziþia ocupatã de ªcoala Gimnazialã Avram Stanca le aduce onoare celor de aici, însã îi determinã sã lucreze ºi mai mult pentru a avansa în top.

topul primelor trei scoli din judeþ ºi asta se poate face numai prin efortul colectiv al profesorilor ºi al pãrinþilor”, a declarat Robert Hummel directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani.

La nivelul Vãii Jiului primul loc în acest clasament este ocupat de ªcoala Gimnazialã

“Locul 8 este unul foarte onorabil dar nu este suficient din punctul nostru de vedere. Se poate ºi mai bine. Este greu ca o ºcoalã din Valea Jiului cu un potenþial material ºi demografic restrâns, sã se lupte cu o ºcoalã din Deva. Problema se pune cum putem gãsi soluþii sã urcãm în

Reparaþii pentru confortul elevilor

ª

coala Gimnazialã Avram Stanca din Petroºani va intra în reparaþii. Este vorba de lucrãri curente care sunt absolut necesare pentru confortul elevilor. „Anul acesta ne propunem sã facem, datoritã fondurilor proprii pe care am reuºit sã le strângem pânã în prezent, reparaþiile care sunt prevãzute în programul ºcolar ºi sã facem niºte lucrãri mai mari.

Lucrãri de modernizare pe care le-am început în urmã cu doi ani, astfel încât la începutul anului ºcolar viitor, ºcoala Avram Stanca sã fie pregãtitã sã îºi aºtepte elevii”, a

IG Duca.

Mai mult aceastã unitate se învãþãmânt se situeazã pe poziþia cu numãrul doi la nivel judeþean. Analiza a relevat cã existã ºcoli la care, în medie, rezultatele la Evaluarea Naþionalã sunt mai bune decât cele obþinute pe parcursul anului ºcolar, ceea ce indicã exigenþã pe parcursul anului ºcolar ºi corelarea notelor cu nivelul real al elevilor.

Existã însã ºi ºcoli la care rezultatele la Evaluarea Naþionalã au fost mult mai slabe decât cele obþinute, în medie, la clasã.

Aceasta poate indica lipsã de exigenþã, uºurinþã în acordarea notelor mari, ceea ce nu poate decât sã dãuneze elevilor care, în acest fel, nu îºi cunosc nivelul real.

Monika BACIU

declarat Robert Hummel directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani.

Pentru lucrãri de anvergurã este nevoie de susþinere financiarã din partea autoritãþilor locale sau a ministerului de resort.

Monika BACIU

Aceasta a discutat cu dascãlii de la secþiile de predare în limba maghiarã. Problemele identificate au fost multiple, însã discuþiile au dus la aceeaºi concluzie. Scade numãrul de elevi care frecventeazã cursurile în limba maghiarã. “În general în aceastã perioadã Inspectoratul ªcolar ºi unitãþile ºcolare pregãtesc planul de ºcolarizare pentru anul viitor ºi acest plan de ºcolarizare este direct proporþional cu

efectivele de elevi.

Am discutat ºi aceastã problemã ºi aici la Lupeni ºi vom discuta ºi la Petroºani acelaºi lucru. Sunt probleme de efective ca peste tot altfel ºi gãsim cele mai

Încã o sãptãmânã pânã la simulãri

E

xamenele ºcolare din acest an nu vor suferi modificãri. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a vor susþine în aceastã varã evaluarea naþionalã, respectiv bacalaureatul.

optime soluþii ca elevii care vor sã înveþe în limba maternã sã aibã aceastã posibilitate.

Oferim tot ce se poate pentru ei inclusiv cã noutate învãþãmântul alternativ, facultativ în limba maghiarã pentru elevii care frecventeazã clasele de limba românã dar care doresc sã beneficieze de aceastã educaþie a limbii materne în timpul programului ºcolar”, a declarat Marta Mate, inspector general al ISJ Hunedoara.

spun de simulãrile prin care trebuie sã treacã elevii. “În principiu în afarã de câteva modificãri a programei ºcolare pentru elevii de clasa a VIIIa respectiv cei de clasa a XII a nu sunt modificãri fundamentale, metodologia pentru examenele naþionale a rãmas aceeaºi.

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara dau asigurãri cã metodologia va rãmâne aceeaºi însã aceºtia ne

Pe viitor existã riscul ca mai multe secþii de predare în limba maghiarã sã fie desfiinþate asta dacã numãrul elevilor scade.

“Riscul existã peste tot, ºi în ºcolile cu predare în limba românã în mediul rural avem aceeaºi probleme pentru cã totul depinde de numãrul de elevi. În schimb pânã când cadrul legal ne permite funcþionarea acestora cu effective cât de mici ºi pânã când exista resursele materiale ºi dorinþa pãrinþilor, suntem obligaþi sã oferim aceastã ºansã”, a mai precizat sursa citatã. În aceastã perioadã, reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt trebuie sã centralizeze datele referitoare la numãrul elevilor minoritãþilor naþionale.

Monika BACIU

Începând din data de 19 ianuarie vom începe simulãrile la nivel de judeþ ºi deja am înþeles cã vor exista ºi simulãri la nivel naþional la sfârºitul lunii ianuarie”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar general al ISJ Hunedoara.

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei aratã cã prin simulãri elevii se familiarizeazã cu rigorile unei evaluãri naþionale sau ale unui bacalaureat naþional, dar în acelaºi timp are loc ºi optimizarea rezultatelor obþinute de cãtre elevii din învãþãmântul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

Monika BACIU

9800 de pachete pentru nici 5000 de persoane

U

n nou transport cu alimente a sosit luni la Petroºani. Peste 400 de pachete urmeazã a fi repartizate beneficiarilor. Pânã acum ºi-au ridicat pachetele peste 2500 de persoane din localitate.

“Astãzi au sosit la Petroºani 402 pachete cu ajutoare care fac parte din programul de anul trecut pentru anul 2014.

Aºteptãm în continuare atât persoanele care au mai primit tichete de la Guvern cât ºi pe cele care nu au primit dar care se încadreazã în categoria de beneficiari prevãzutã de lege, sã

vinã la depozit cu acte justificative pentru a primi aceste pachete alimentare”, a declarat Loredana Piþ, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Un alt transport urmeazã sã ajungã la Petroºani, însã existã posibilitatea ca acesta sã fie distribuit primãriilor care nu au suficiente alimente. “În data de 14 ianuarie s-a anunþat un alt transport care va cuprinde 1600 de pachete cu ajutoare alimentare. Sunt multe pentru cã pentru Petroºani au fost alocate 9800 de pachete. În cazul în care aceste pachete nu vor fi ridicate de cãtre beneficiari aºteptam soluþiile din partea Prefecturii”, a încheiat sursa

citatã.

Data limitã pentru ridicarea ajutoarelor din partea Uniunii Europene este de 14 februarie 2015. În prezent, spaþiul de depozitare este ocupat aproape în totalitate cu pachete Monika BACIU

Concurs câºtigat, post refuzat

A

câºtigat concursul, dar nu s-a mai prezentat la serviciu. Anul trecut, autoritãþile locale de la Petrila au organizat concurs pentru ocuparea unui post de medic stomatolog în cadrul cabinetului medical ºcolar. Examenul a fost câºtigat de un medic din Bucureºti, însã acesta nu s-a prezentat la serviciu, încurând astfel planurile autoritãþilor locale.

“Noi am înfiinþat cele douã cabinete medicale ºcolare, unul pentru stomatologie ºi unul pentru medicinã generalã. A fost un concurs la care s-a prezentat un medic din Bucureºti, a luat examenul dar nu s-a mai prezentat la lucru. Am scos din nou postul la concurs, în datã de 16 ianuarie urmeazã sã fie acest concurs ºi speram sã se prezinte un medic care sã ºi rãmânã la cabinet, pentru cã la celãlalt cabinet avem contract cu medicii de familie ºi sã poatã funcþiona normal ºi legal ºi cu autorizaþiile de funcþionare cele douã cabinete medicale”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

În cursul acestei sãptãmâni se va organiza un nou concurs pentru ocuparea acestui post.

“Doamna nu s-a prezentat pentru cã a zis cã este din Bucureºti ºi s-a rãzgândit. Nu a avut motiv sã nu lucreze, deoarece condiþiile au fost create.

Sperãm sã se prezinte un absolvent de medicinã din localitate”, a mai subliniat edilul.

Pentru persoanele care îºi desfãºoarã activitatea pe raza oraºului Petrila, dar au domiciliul în altã parte a þãrii, edilii locali au în vedere realizarea unui bloc. “Încercãm ºi cu locuinþa dacã vine din altã parte. Am mai rezolvat, ºi principiul meu acesta a fost. Sã putem asigura locuinþe pentru medici, pentru poliþiºti, preoþi, pentru cadrele ºi oamenii care au venit din altã parte ºi s-au încadrat în unitãþile noastre din oraºul Petrila”, a conchis Pãducel.

Monika BACIU

6 Actualitate

INSEMEX ºi proiectele de cercetare din 2015

38

de propuneri de cercetãri, echivalentul a miliarde de lei.

Reprezentanþii INSEMEX Petroºani au în vedere efectuarea mai multor cercetãri în cursul acestui an. În acest sens, aceºtia au trimis la Bucureºti la Ministerul Educaþiei Naþionale portofoliul cu cele 38 de propuneri de proiecte.

“Astãzi trebuie sã ajungã la Comisia de Evaluare de la Ministerul Educaþiei

Naþionale portofoliul de 38 de propuneri de proiecte de cercetare din cadrul Programului Naþional pentru a fi evaluate ºi ulterior finanþate. Toate aceste propuneri se referã la manifestãrile pirogene, la creºterea stãrii de securitate din industria minierã ºi din alte industrii cu potenþial

pericol de explozie.

Sunt proiectele aferente anului 2015.

Sunt undeva la 25-26 de miliarde în situaþia în care se vor finanþa toate”, a declarat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani.

Prin majoritatea proiectelor, cei de la INSEMEX au în vedere

Cercetãtorii INSEMEX, solicitaþi la Rovinari

ercetãtorii INSEMEX Petroºani au C plecat la Rovinari. În cursul zilei de luni ºase persoane au fost gãsite decedate într-o locuinþã din Rovinari judeþul Gorj, iar pentru a elucida împrejurãrile în care s-a petrecut tragedia, experþii INSEMEX au fost solicitaþi pentru a efectua expertizã.

“Am fost solicitaþi sã efectuãm cercetãrile în cazul evenimentului mortal de la Rovinari în care ºase persoane ºi-au pierdut viaþa”,a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman.

Cinci fraþi cu vârste cuprinse între un an ºi ºapte an au fost gãsiþi

morþi, împreunã cu tatãl lor, luni dimineaþa, într-o garsonierã din Rovinari, prima ipotezã fiind cã decesul ar fi fost provocat de intoxicaþia cu monoxid de carbon provenit de la o instalaþie de încãlzire improvizatã.

Potrivit primelor informaþii furnizate de primarul localitãþii Rovinari, Dorin Filip, copiii au vârste cuprinse între un an ºi ºapte ani ºi sunt fraþi, ei locuind cu tatãl lor într-o garsonierã dintr-un bloc din Rovinari.

Monika BACIU

gãsirea unor soluþii optime pentru îmbunãtãþirea stãrii de securitate.

“Urmãrim o îmbunãtãþire a stãrii de securitate, a aerajului ºi a ventilaþiei miniere, evitarea accidentelor majore care se pot întâmpla. De mult ori dacã umbli la proceduri sau la lucruri, nu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015 foarte costisitor financiare se pot obþine rezultate foarte bune”, a mai subliniat sursa citatã.

INSEMEX Petroºani aluat fiinþã în anul 1949 sub denumirea de “Staþia de Cercetãri pentru Securitatea Minerã” cã filialã a I.C.E.M.I.N. Bucureºti. Înfinþarea ei a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnica securitãþii înindustria minierã din România.

Numele sub care este cunoscut acest institut atât în cadrul industriei miniere,cât ºi în cadrul altor industrii,cum ar fi cele constructoare de maºini, electrotehnice,

Activitate pe profit, la INSEMEX

În dosarul de pornografie infantilã

Sucilã ar putea sã-ºi afle sentinþa în doar câteva zile

I

NSEMEX Petroºani este una dintre puþinele societãþi cu capital de stat care înregistreazã profit.

De la an la an, Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare – INSEMEX Petroºani a cunoscut un progres continuu, iar cifra de afaceri a crescut tot de la an la an. Datele financiare aratã cã Institutul a avut profit, în timp ce activitatea acestuia a fost recunoscutã prin diverse premii, la cel mai înalt nivel. Cum se poate acest lucru ne spun chiar reprezentanþii INSEMEX. “Am încheiat anul trecut cu bine, sperãm ca ºi acest an sã îl încheiem cu bine, lucrãm la dezvoltarea infrastructurii de cercetare, ne-am propus în acest an o creºtere a producþiei de calcul în cazul expertizelor, a softurilor de simulare, a pãrþii hard de simulare, a evenimentelor astfel încât rãspunsul nostru la solicitãrile de expertize tehnice sã fie unul cât mai rapid ºi mai exact.

Prin autofinanþare ne descurcãm, prin lucrãrile

chimice sau petrolifere se încadreazaîn tradiþia pe care colectivul acestuia în activitatea lor de peste 65 de ani au fãurit-o. Instituþia dispune de un poligon de antrenament pentru salvatori, un poligon de încercare a explozivilor de uz civil ºi a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de oraºul Petroºani, o halã de încercãri pentru instalaþii ºi echipamente electromecanice.

INSEMEX îºi desfãºoarã activitatea în 4 departamente de cercetare, care cuprind 10 laboratoare specializate.

Monika BACIU

C noastre, prin bugetul pe care îl obþinem îl investim în creºterea potenþialului de cercetare”, a declarat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani.

Anul trecut, cercetãtorii de la INSEMEX au realizat mai multe cercetãri.

Directorul general ne spune care a fost cea mai dificilã anchetã.

“Aº putea estima cã a fost cea a evenimentului de la restaurantul Beirut din Constanþa, unde s-a produs decesul celor trei tinere, a fost o lucrare destul de laborioasã, au fost multe documente ºi de fãcut multe simulãri ca sã ajungem la rezultatul obþinut”, a conchis sursa citatã.

Un alt ingredient al succesului INSEMEX a fost reprezentat de faptul cã acest institut a învãþat sã îºi valorifice foarte bine niºa de piaþã.

Monika BACIU

ontestaþia formulatã de poliþistul din Vulcan Adrian Sucilã va fi judecatã în 19 ianuarie de magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia.

La Judecãtoria Petroºani Adrian Sucilã a fost condamnat la doi ani ºi jumãtate cu suspendare, având totodatã ºi obligaþia de a efectua o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii în cadrul Primãriei Oraºului Vulcan sau Primãriei Municipiului Petroºani, pe o perioadã de 70 de zile lucrãtoare.

Sucilã a contestat hotãrârea instaneþi, iar dosarul se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, care a stabilit ca termen de judecatã data de 19 ianuarie 2015. Acest dosar este disjunns din cauza în care a fost arestat preventiv, în data de 4 iulie 2012, ºi în care a fost acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica ºi în care a fost, de asemenea, condamnat recent. În sarcina lui Dan-Adrian Sucilã s-a reþinut cã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice, iar procurorii au trimis dosarul în instanþã, la Petroºani în februarie 2013.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

ApaServ câºtigã procesele cu cerere de valoare redusã

C

ererile de valoare redusã se judecã la Petroºani între ApaServ Valea Jiului ºi abonaþi. Procedura cu privire la cererile de valoare redusã reprezintã un nou mijloc procesual ca o alternativã la procedura de drept comun ºi la cea a ordonanþei de platã pentru soluþionarea cu celeritate a litigiilor patrimoniale, atunci când valoarea obiectului acestora nu depãºeºte 10.000 lei ºi nu vizeazã materiile exceptate de lege. În cursul anului trecut, pe rolul instanþei petroºãnene au fost depuse mai multe astfel de cereri de cãtre ApaServ Valea Jiului ºi toate au fost câºtigate de societatea de apã.

Astfel, ca urmare a soluþiilor instanþei, debitorii trebuie sã achite furnizorului de apã restanþele. Noua procedurã se distinge prin accesibilitate (presupunând utilizarea unor formulare tipizate – formular de cerere, formular tip pentru completarea ºi/sau rectificarea formularului de cerere ºi formularul de rãspuns – care cuprind informaþii clare privind completarea fiecãrei rubrici, astfel încât procedurã este la îndemâna oricãrui justiþiabil, fãrã a fi obligatorie reprezentarea prin avocat[5]), simplitate (întrucât este de regulã o procedurã scrisã, care numai în mod excepþional implicã înfãþiºarea pãrþilor) ºi celeritate (etapele derulãrii procedurii în primã instanþã fiind stabilite detaliat, în funcþie de poziþia procesualã a pãrþilor, cu specificarea termenelor în care trebuie îndeplinite actele de procedurã ºi a sancþiunilor incidente în cazul nerespectãrii acestora).

5

milioane de lei, de la trei firme

Peste 5 milioane de lei are de recuperat ApaServ Valea Jiului de la societãþile comerciale. Suma de recu-

perat de la agenþii economici, la data de 30 septembrie, este de 5.199.178,50 de lei.

Locurile fruntaºe sunt ocupate de societãþile de termoficare din Valea Jiului.

A

proape 5 milioane de la douã societãþi de termoficare Douã societãþi de termoficare din Valea Jiului au de achitat cãtre furnizorul de apã potabilã aproape cinci milioane de lei. În acest caz este vorba de societatea de termoficare din Lupeni, Universal Edil Lupeni ºi de Edil Therma din Vulcan. Ambele firme sunt în insolvenþã. Edil Therma din Vulcan are o datorie de 4.417.332,92 de lei, în timp ce Universal Edil Lupeni are de achitat cãtre ApaServ suma de 546.814,95 de lei.

Topul trei al societãþilor comerciale aflate în fruntea datornicilor este completat de Clubul Jiul Petroºani. Societatea sportivã are de achitat cãtre ApaServ Valea Jiului suma de 34.920,34 de lei.

I

nstituþiile publice ºi datoriile

Nici instituþiile publice nu au scãpat de lista neagrã a rãu-platnicilor. Sunt instituþii care figureazã în topul restanþilor. Sumele de recuperat de la acestea nu sunt la fel de mari precum cele în cazul societãþilor comerciale.

ApaServ Valea Jiului are de recuperat de la instituþiile publice din Valea Jiului suma de 125.200,65 de lei.

B

irou de recuperare a creanþelor

La sfârºitului anului trecut, la ApaServ Valea Jiului, a fost înfiinþat un birou de recupere a creanþelor.

Reprezentanþii acestui birou încearcã sã rezolve problema restanþelor pe cale amiabilã.

“Biroul Recuperare Creanþe din cadrul S.C APA SEV VALEA JIULUI S.A îºi desfãºoarã activitatea în scopul recuperãrii creanþelor utilizatorilor casnici,gospodarii individuale ºi societãþi comerciale prin acþiuni specifice din cadrul Biroului. În baza somaþiilor trimise de Serviciul Comercial cu termen de stingere a debitului de 5 zile de la data înºtiinþãrii utilizatorului, Biroul Recuperare Creanþe emite ordinul de debranºare pentru utilizatorii care nu au achitat debitul restant fata de S.C Apa Serv Valea Jiului”, declarã reprezentanþii societãþii de apã. În baza ordinelor de debranºare reprezentanþii Biroului Recuperare Creanþe se

deplaseazã în teren ºi prin contactul direct cu utilizatorul gãsesc soluþii de eºalonare a datoriilor prin convenþii verbale ºi angajamente de platã care sunt monitorizate lunar prin convorbiri telefonice direct cu clientul ºi verificate în baza de date dacã o ratã a fost respectatã sau nu. “În situaþia în care utilizatorul nu îºi respectã angajamentele de platã ºi convenþiile verbale de platã se procedeazã la debranºarea de la reþeaua de alimentare cu apa fãrã altã somaþie. Au fost situaþii în care s-au gãsit soluþii de eºalonare a datoriilor împreuna cu sprinul Serviciului Comercial cu care avem o colaborare foarte am venit în spri-

0735.183175

jinul utilizatorilor ºi în situaþiile în care aceºtia nu au venituri sau ajutoare sociale am amânat debranºarea dupã ce am ajuns în prealabil la un consens cu clienþii noºtrii cu termen clare de platã.

Am avut utilizatori la care am fost în nenumãrate rânduri la dumnealor ºi prin discuþii ºi convingeri au achitat integral datoria faþã de SC ApaServ Valea Jiului, dar ºi situaþii în care am fost puºi în situaþii sã debranºãm scãri de bloc ºi gospodarii individuale cu utilaj de sãpare la limita de proprietate”, mai spun oficialii societãþii.

Obiectivul biroului de recuperare creanþe este de a încasa debitele restante de la toþi utilizatorii ºi de a nu

de a recurge la debranºare care este o soluþie finalã ºi neplãcutã de partea ambelor pãrþi.

Numai populaþia din Valea Jiului are de achitat cãtre ApaServ Valea Jiului suma de aproape 11 milioane de lei.

Pe site-ul societãþii sunt afiºate ºi persoanele care au datorii mari. Mii de beneficiari ai serviciilor figureazã pe aceastã listã neagrã. Mai exact, 2484 de persoane au datorii cãtre furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului. Cea mai mare datorie o are un locuitor din municipiul Petroºani care a acumulat o datorie de 25.868.64 de lei, adicã peste 250 de milioane de lei vechi.

Acesta este urmat îndeaproape de trei locuitori din municipiul Vulcan care au de achitat sume de peste 22 de mii de lei. Doar de la abonaþii de pe lista neagrã, cei de la ApaServ au de recuperat 74.183 de lei.

La sfârºitul anului trecut, la societatea de apã a fost înfiinþat ºi un birou juridic care are rolul de a recupera creanþele de la rãu-platnici.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 Ianuarie 2015

Henþ cu mâna

EXEMPLUL LUI SÂNMÃRTEAN

a aproape 35 de ani, Lucian L Sânmãrtean, cel mai bun fotbalist român din 2014 e departe de gândul de a abandona.

Avem exemple de genul acesta destule în jurul nostru, desigur, pãstrând proporþiile de valoare.

De la Petrila la Uricani sunt câþiva

jucãtori care se încãpãþâneazã, în sensul bun al cuvântului, sã abandoneze fotbalul.

Traian Câmpean ºi Mihãilescu la Uricani,

Rere Moldovan la Lupeni, Sorinel Stângã la Vulcan, Cornel Irina la Jiul Petroºani, iatã câteva nume bune implementate în fenomenul fotbalistic din Valea Jiului, nu de puþine ori exemple pentru mai tinerii lor

“C”-UL, ULTIMA FRONTIERÃ...

C

ã nu mai avem fotbal la nivelul Ligilor I ºi II (fostele Divizii A ºi B) e o durere. Dar cã nici în Divizia „C” – Liga a III-a – n-a mai rãmas nimic din Valea Jiului, e o ruºine.

Actualul campionat al Ligii a III-a s-a restrâns la cinci cu un total de 67 de echipe, din care vor promova cele de pe locul 1, urmând a retrograda locurile 13-14, plus una de pe locul 12.

Doar echipa din Pojorâta (Seria 1) este fãrã înfrângere, în timp ce echipele Ceahlãul II Piatra Neamþ (Seria 1), Viitorul Domneºti (Seria a 2-a) ºi Viitorul Craiova (Seria a 5-a) nu au cunoscut gustul victoriei. Echipa cu

istorie încãrcatã – Delta Tulcea, Callatis Mangalia, Chindia Târgoviºte, Minerul Motru, FCM Baia Mare, F.C. Zalãu, Metalurgistul Cugir, Unirea Dej – se zbat la acest nivel.

Valea Jiului a pierdut ºi aceastã ultimã frontierã divizionarã, ultima oarã având o echipã de Liga a III-a în ediþia 2012-2013, când Jiul Petroºani a încheiat pe locul retrogradabil 12 în Seria a 5-a, practic echipa nemaiprezentându-se în retur!

Diviziei „C”, atingând aproape 1.000 de meciuri! Tot din Lupeni, a încercat „marea cu degetul” într-un singur sezon (2003-2004) Minerul Bãrbãteni, iar cãderea Jiului în ultimii zece ani înseamnã ºi aceastã contraperformanþã numitã Liga a III-a, cu trei sezoane în acest eºalon. De remarcat cã dintre cele 9 echipe din Valea Jiului care au jucat în

ediþie 2001-2002, terminã pe penultimul loc, retrogradabil, dar „cumpãrã” locul pentru viitorul campionat ºi rãmâne în „C”. În 2003-2004 terminã din nou pe loc retrogradabil (locul 12 în Seria a 6-a), dar este readmisã în „C” unde în ediþia 20042005 terminã pe ultimul loc în Seria a 7-a. ªi din nou minune, scapã a treia oarã, atacând sezonul

Minerul Bãrbãteni, echipa cu o participare în Divizia “C”

T

oatã Valea Jiului a trecut prin „C”!

Este incredibilã aceastã situaþie, þinând cont cã istoria fotbalului ne aratã cã de-a lungul vremii, 9 echipe din Valea Jiului au evoluat în Liga a III-a (Divizia „C”).

De departe, cea mai longevivã este Minerul Lupeni cu 33 de campionate pe scena

Minerul Vulcan, o echipã cu 22 de participãri în Divizia “C”

Divizia „C” Minerul Lupeni, Minerul Aninoasa, Minerul Paroºeni ºi Minerul Bãrbãteni au fost desfiinþate.

2005-2006 tot în Divizia „C”! Pentru ultima datã, când a 4-a oarã pe loc retrogradabil, (locul 10 în Seria a

coechipieri.

Fotbalul rãmâne o stare specialã, pe care cei mai tineri o pot transfera de pe umerii cu mulþi ani în acest sport pe care l-au servit cu gratitudine ºi respect.

Inter Petrila, la ora marii performanþe, participarea în “16”-imile Cupei României

6-a), Inter Petrila se duce acolo unde trebuia sã fie de patru ani...

Ulciorul n-a mai mers la apã.

ªtiinþa Petroºani

C

ând eºti în „C” ºi joci cu Steaua! În anul 1972, ªtiinþa Petroºani era în al patrulea sezon în Divizia „C” (promovase în ediþia 1967-68), ocupând locul 2 în Seria a 7-a.

Joacã cu o ambiþie mare în fazele inferioare ale Cupei României ºi ajunge în „16”-imi de finalã, unde la Petroºani, eliminã pe A.S.A. Tg.

Stiinþa Petroºani într-o fotografie în cel de-al 2-lea sezon la nivelul Diviziei “C”

Inter Petrila

U

lciorul la apã...

...a mers de mai multe ori pentru Inter Petrila, fostã Parângul Lonea. Astfel, începând cu sezonul 2001-2002, echipa petrileanã a încheiat mai mereu pe locuri retrogradabile, dar prin „inginerii” fede1. rale echipa a rãmas 2. în picioare! În acea 3.

Echipele din Liga a III-a clasate pe locul 1 la final de tur 2014-2015 4.

Seria 1 Bucovina Pojorâta 11 8 3 0 31-13 27p.

5.

Seria a 2-a Dunãrea Cãlãraºi 13 10 2 1 35-5 32p. 6.

Seria a 3-a Argeºul Piteºti 13 8 3 2 29-18 27p. 7.

Seria a 4-a Naþional Sebiº 12 9 3 0 21-4 30p. 8.

Seria a 5-a F.C.M. Baia Mare 13 9 2 2 24-6 29p. 9.

Mureº (2-1) din Divizia „A”. Se calificã în optimile de finalã, unde pe 30 mai 1973 va întâlni la Sibiu pe Steaua. Bucureºtenii câºtigã cu 4-1, dar rãmâne un meci de povestit nepoþilor generaþiei lui Bogheanu, Nãdãºan, Grizea, Puiu Rusu sau Bâtea.

C.S. (Minerul) Vulcan

C

u „Mopsul” în echipã

„Expulzat” de la Dinamo la Jiul Petroºani în 1976, celebrul internaþional de la C.M. 1970 din Mexic, va ajunge în 1981 pentru o scurtã perioadã la Minerulªtiinþa Vulcan. Aducea mii de spectatori în tribune, era iubit de colegi, respectat de adversari. El, Florea Dumitrache zis „Mopsul”, care îl „înnodase” la Guadalajara pe faimosul Bobby Moore.

Paginã realizatã de Genu TUÞU Minerul Lupeni CS (Minerul) Vulcan Minerul Uricani Parângul (Inter) Lonea Minerul Paroºeni ªtiinþa Petroºani Jiul Petroºani Minerul Aninoasa Minerul Bãrbãteni

Valea Jiului în Liga a III-a

– – – – – – – – –

33 ediþii: 22 ediþii: 15 ediþii: 15 ediþii: 14 ediþii: 12 ediþii: 3 ediþii: 3 ediþii: 1 ediþie:

994 648 506 448 456 348 83 90 25

512 274 205 183 206 151 39 34 5

121 87 47 47 68 64 13 16 4

361 287 254 208 182 133 34 40 17

1735-1037 924-870 835-846 1270-758 704-597 523-413 138-110 95-133 25-52

1378p.

727p.

648p.

576p.

542p.

366p.

130p.

84p.

19p.