Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 773
Cronica Vãii Jiului Luni, 12 Ianuarie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pensionarii fãrã gratuitãþi A nul 2015 a venit cu veºti proaste pentru pensionarii minieri din Valea Jiului. Aceºtia au rãmas fãrã gratuitãþile la energia electricã.
31 decembrie 2014 a fost momentul pânã la care foºtii lucrãtori din minerit au beneficiat de ajutoare financiare pentru energia electricã. Ce se întâmplã pe viitor, ne spun oficialii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului,
cei care administreazã aceastã problematicã. “Am abordat acest subiect la minister, gratuitãþile pensionarilor, numãrul de disponibilizari, relocarea fondurilor pentru ecologizãri ºi ne vom ocupa dupã ce trecem aceste prime acte normative de importanþa majorã care duce la funcþionarea societãþii. Sunt rãmaºi fara gratuitãþi de la data de 31 dar dacã þinem cont cã noi am livrat banii pensionarilor semestrial, deci semestrul II din 2014 va fi achitat în semestrul I al anului 2015, sperãm ca în prima parte a anului 2015 sã putem sã dãm un rãspuns favorabil menþinerii gratuitãþilor pensionarilor”, a declarat Aurel Anghel directorul general al Societãþii Nationale de Închideri Mine Valea Jiului. În Valea Jiului sunt în jur de 10 mii de pensionari minieri. Începând din acest an ei nu mai beneficiazã de gratuitãþi la energia electricã. Monika BACIU
Un petroºãnean cãutat de Secret Service
A
proximativ 30.000 de lei, 200 de carduri blank, dispozitive artizanale, circuite ºi componente electronice, precum ºi o culturã indoor de canabis au fost descoperite în urma celor 34 de percheziþii efectuate la locuinþele membrilor grupãrii specializate în comiterea de infracþiuni informatice ºi cu mijloace de platã electronicã. >>> PAGINA A 3-A
SNIMVJ funcþioneazã douã luni cu banii CEH
P
rima întâlnire dintre ministrul Andrei Gerea ºi reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului s-a purtat pe seama producþiei ºi a banilor de care au nevoie minerii de la minele ce se vor închide. Aurel Anghel a fost la Bucureºti pentru o primã discuþie informalã, iar con-
cluzia este cã douã luni se va baza pe banii de la CEH. În prima întâlnire cu reprezentanþii societãþii, ministrul Andrei Gerea a aflat despre creanþele pe care CEH le are de achitat cãtre minele neviabile ºi a cerut celor din Valea Jiului sã se bazeze pe aceºti bani, pânã când ajutorul de stat va fi operabil. Douã luni din acest an
sunt mai grele, dar cei de la minele neviabile spun cã lucrurile pot intra pe un fãgaº normal. „Noi avem o creanþã la CEH, care se cifreazã în jurul sumei de 40 de milioane de lei, avem de unde încasa. S-ar pãrea cã ºi la ei lucrurile merg din
ce în ce mai bine ºi la vânzarea pe piaþa de energie ºi sperãm sã depãºim aceastã perioadã ºi în ianuarie ºi februarie CEH sã poatã asigura banii necesari pentru funcþionarea în condiþii de siguranþã a societãþii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMJ. Lunar, Societatea Naþionalã de Închideri de
Mine din Valea Jiului ar avea nevoie de aproximativ 10 milioane de lei pentru buna desfãºurare a activitãþii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Banii pe care Complexul îi datoreazã minerilor de la cele 3 unitãþi din Societatea pe închidere sunt de la producþia de cãrbune ce le-a fost livratã în anul trecut, iar Societatea Naþionalã de Închideri de Mine a ºi dat în judecatã Compelxul pentru aceste creanþe. Diana MITRACHE
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
Premierã în Valea Jiului
A
nul 2014 a adus ºi o premierã pentru Valea Jiului. Pentru prima datã, la unitãþile (nu doar miniere) care îºi au sediul în zonã, nu a fost înregistrat niciun accident mortal de muncã ºi niciun accident colectiv.
muncã. “În 2014 nu am înregistrat niciun accident mortal precum ºi niciun accident colectiv de muncã. Au mai fost ani în care nu au fost înregistrate accidente colective dar, accidente mortale, din câte ºtiu eu, nu s-a mai întâmplat sã nu fie înregis-
În 2013, respectiv cu un an în urmã, numãrul accidentelor mortale a fost de 4, fiind înregistrat ºi un accident colectiv de
La nevoie minerii lucreazã ºi în weekend
M
inerii de la unitãþile miniere neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor lucra ºi în zilele de sâmbãtã, dacã cei de la Complexul Energetic Hunedoara vor solicita mai mult cãrbune. Producþia estimatã pentru aceastã lunã la SNÎMVJ este de 38 de mii de tone de cãrbune. “În aceastã lunã noi estimam sã livrãm undeva la 38 de mii de tone cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Vom ajusta programul cu sâmbetele lucrãtoare în funcþie de nevoile Complexului. Este o cantitate previzionatã iar în funcþie de cerinþele lor ne vom adapta la program în funcþie de solicitãrile lor”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. În luna decembrie, cei de la închideri au lucrat ºi în weekend, dar ºi în perioada dintre Crãciun ºi revelion. “Am avut solicitãri de la Complex în perioada sãrbãtorilor, am venit în zilele de 3 ºi 4 ºi am asigurat o producþie de 1500 de tone pe zi în perioada respectivã ºi lucrurile merg bine pe producþie. Livram undeva la 1600-1700 de tone pe zi în aceastã lunã”, a mai spus sursa citatã. Problema este cã încã cei de la SNÎMVJ nu ºi-au primit restanþele de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. Cei de la societatea de închideri au de recuperat în jur de 40 de milioane de lei. Monika BACIU
trate. Mã refer la firmele care au sediul în zona noastrã. Asta nu înseamnã cã nu am cercetat decese ºi accidente dar acestea nu s-au încadrat ca ºi accidente de muncã, având cauze naturale. Evenimente au fost, s-au cercetat, dar niciuna dintre firmele
la care s-au produs evenimentele nu are sediul în zona arondatã
Acumulãri de metan
N
u de puþine ori mineritul din Valea Jiului a fost îndoliat de accidentele de muncã petrecute în subteran. Cauzele multora dintre accidente s-au datorat acumulãrilor de metan din galerii. Doar pe parcursul anului trecut au fost identificate aproape 20 de astfel de incidente, care din fericire nu au fost grave.
Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Valea Jiului”, a pre-
cizat Ileana Bodea, ºef S.S.S.M. Petroºani. Pe de altã parte, dacã la finele anului 2013 numãrul accidentelor soldate cu incapacitate temporarã de muncã a fost de 184 (dintre care 154 în minerit), anul trecut numãrul acestora s-a redus la 143 (dintre care 123 în industria minierã). Mir cea NISTOR
“În anul 2014 au fost Cele mai recente incidente înregistrate 17 acumulãri de de acest gen dateazã din anul metan la punctele de lucru din 2011 la mina Uricani ºi în cadrul Diviziei Miniere. anul 2008 de la mina Petrila. Comparativ cu anul 2013 Între timp cele douã unitãþi când au fostînregistrate 27, ºi miniere au trecut la Societatea aici se observã o scãdere de Naþionalã de Închideri Mine 10 acumulãri de metan dar 17 Valea Jiului. Monika BACIU acumulãri de metan având în vedere extinderea lucrãrilor miniere în subteranºi a complexitãþii procesului de producþie nu este o cifrã foarte mare. Am reuºit destul de bine prin sistemul de aeraj aplicat, prin mãsurile adoptate sale rezolvãm. Din fericire nu au existat tragedii pentru cã nici TRADUCÃTOR nu ne dorim aºa ceva. Grija noastrã AUTORIZAT este din nou Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ foarte mare Str. AVRAM IANCU 13/38 pentru aceasta Telefon 0728890014 problematicã”, a declarat Cosmin Chiuzan inginer ºef SSMWebsite: Complexul www.cronicavj.ro Energetic E-mail: Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului
cronicavj@gmail.com
Controale da, amenzi ba
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Î
n ultimele zile, unele deosebit de geroase, inspectorii de muncã au efectuat mai multe controale la firmele ai cãror angajaþi îºi deruleazã activitatea în exterior. Deoarece nu au fost constatate abateri majore ºi nici temperaturile exterioare nu au înregistrat valorile prevãzute în legile aflate în vigoare în acest sens, controalele nu au fost urmate ºi de aplicarea unor amenzi. “Inspectorii de muncã au verificat, în special, firmele care aveau lucrãtori în aer liber. Aceasta, pentru a vedea dacã angajatorii respectã cerinþele stabilite, inclusiv, în Ordonanþa
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
99. Nu au fost constatate abateri care sã conducã la sancþionarea contravenþionalã a respectivilor angajatori”, a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În cazul în care ar fi fost constatate abateri prevãzute în ordonanþa de urgenþã a guvernului referitoare la munca pe temperaturi extreme sancþiunile contravenþionale maxime ar fi urmat sã fie cuprinse între 1.500 ºi 2.500 de lei. Mir cea NISTOR
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
Un petroºãnean cãutat de Secret Service
A
proximativ 30.000 de lei, 200 de carduri blank, dispozitive artizanale, circuite ºi componente electronice, precum ºi o culturã indoor de canabis au fost descoperite în urma celor 34 de percheziþii efectuate la locuinþele membrilor grupãrii specializate în comiterea de infracþiuni informatice ºi cu mijloace de platã electronicã. Una din percheziþii a avut loc în municipiul Petroºani, un tãnãr fiind suspect cã fãcea parte din reþeaua care se ocupa cu furtul din conturi. Bãrbatul n-a putut fi prins de cãtre anchetatori, pentru audieri, dat fiind cã plecase din þarã. În urma percheziþiilor desfãºurate de cãtre poliþiºtii de combatere a criminalitãþii organizate ºi procurorii D.I.I.C.O.T. — S.T. Ploieºti, s-au ridicat 30.000 de lei, precum ºi 200 de carduri bancare blank, o tastaturã falsã de bancomat, un
dispozitiv artizanal de înregistrare video, destinat a fi montat pe terminale A.T.M., un terminal P.O.S. ºi mai multe circuite ºi componente electronice ce pot fi utilizate ca parte integrantã în dispozitive de skimming. De asemenea, în locuinþele percheziþionate, poliþiºtii au descoperit o culturã indoor de canabis, cuprinzând zece plante, aflate în diferite stadii de maturitate, împreunã cu instalaþiile de iluminare ºi încãlzire aferente, precum ºi trei punguþe,
Comorile dacilor, recuperate bucatã cu bucatã
T
rei monede dacice din aur au fost recuperate din Spania de cãtre poliþiºtii români ºi procurorii din Alba Iulia, bunurile de patrimoniu ajungând în custodia Muzeului Naþional de Istorie a României. Monedele au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia ºi oferite spre vânzare cu sume cuprinse între 400 ºi 2.500 de euro. Acþiunea de recuperare a fost organizatã de poliþiºtii specializaþi în protejarea patrimoniului cultural naþional din cadrul I.P.J. Hunedoara ºi I.P.J. Alba Iulia, iar aceºtia au recuperat monedele, fãrã a se plãti vreo despãgubire. Activitatea s-a desfãºurat întrun dosar aflat în supravegherea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.
conþinând aproximativ 6 grame de droguri. Prejudicul estimat, cauzat prin activitatea infracþionalã a persoanelor bãnuite, este
de aproximativ 400.000 de U.S.D. Din investigaþii a reieºit cã, în perioada aprilie 2013 — decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi confecþionat ºi procurat dispozitive artizanale destinate copierii datelor de identificare ale instrumentelor de platã electronicã utilizate la ter-
minale P.O.S., A.T.M. sau în benzinãrii, pe care le-ar fi folosit pe teritoriile mai multor state (Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Franþa, Marea Britanie, Spania). Ulterior, datele de identificare ale instrumentelor de platã electronicã obþinute ar fi fost utilizate pentru efectuarea de retrageri frauduloase de numerar, atât în þãri unde a fost derulatã activitatea de skimming, cât ºi pe teritoriul altor state precum Ecuador, Filipine, Panama ºi Jamaica ºi România. În documentarea activitãþii infracþionale a membrilor grupãrii, s-a cooperat cu instituþii de aplicare a legii din Germania, Franþa, Suedia ºi Turcia. Acþiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcþiei de
Monedele recuperate, din aur, având între 8,2-8,5 grame fiecare, emise în secolele III — I a.C., în zona cetãþii antice Tomis, deocamdatã cu nicio ostul de viceprimar respectiv la Callatis ºi propunere. ªi asta pentru cã al municipiului Tomis, având monograme toþi consilierii locali ai social – Petroºani este mai CME, THM (litere greceºti) democraþilor din Petroºani atractiv decât ar fi pãrut ºi respectiv HP ºi pe revers vor aceastã funcþie. cap de acvilã în exergã, au la prima vedere, aºa cã Sursele noastre spun cã în fost sustrase din situl arheo- social – democraþii nu aceste zile între consilierii reuºesc sã ajungã la logic Sarmizegetusa Regia locali ai PSD se dã o luptã niciun consens când vine fratricidã ºi este inetresant de ºi oferite spre vânzare cu sume cuprinse între 400 ºi vorba despre desemnarea vãzut cine va câºtiga bãtãlia 2.500 de euro. internã. Pânã la finele anului unui nou viceprimar. ”Repatrierea monedelor trecut se vehicula cã Lavinia reprezintã finalizarea cu Grigoriu va fi propunerea Viitorul viceprimar al PSD pentru fotoliul de succes a peste doi ani de municipiului Petroºani ar viceprimar al Petroºaniului, muncã în cadrul cooperãrii trebui ales în aceastã lunã, dar ultimele informaþii aratã judiciare internaþionale. iar postul le revine de drept, cã aceasta are ºanse tot mai De asemenea, sunt în curs conform algoritmului politic, mici sã devinã numãrul doi în de repatriere, conform celor de la PSD. administraþia publicã localã. dispoziþiei autoritãþilor comNumai cã reprezentanþii Fotoliul de viceprimar a petente, câte 2 monede formaþiunii cu trei trandafiri rãmas liber odatã cu demisia Koson din aur din Polonia ºi din CL Petroºani nu au venit Belgia”, aratã anchetatorii. carea convenþiilor interÎn perioada 2007-2015, naþionale. Astfel, 1.027 de poliþiºtii Direcþiei de Investigaþii monede Koson din aur (aproxiCriminale — I.G.P.R. ºi mativ 8,62 kg.), 37 de moneprocurorii Parchetului de pe de din aur de tip Lysimachos, lângã Curtea de Apel Alba Iulia 213 monede Koson din argint, au coordonat 15 operaþiuni de 13 brãþãri dacice regale de aur recuperare a bunurilor culturale (aproximativ 12,633 kg.), douã reprezentând tezaure arheoloscuturi de paradã regale dacice gice de patrimoniu care au din fier, decorate cu reprezenpãrãsit ilegal teritoriul tãri de animale ºi aproximativ României. Bunurile au fost 12.000 de monede de argint ºi repatriate din Franþa, Elveþia, bronz, au ajuns înapoi în Germania, Irlanda, Marea patrimoniul naþional. Britanie, Spania ºi Statele Maximilian GÂNJU Unite ale Americii, prin apli-
Operaþiuni Speciale din cadrul I.G.P.R. ºi al S.R.I.. În cauzã, s-a cooperat cu Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureºti. Poliþiºtii ºi procurorii D.I.I.C.O.T efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de constituire ºi aderare la un grup infracþional organizat, acces fãrã drept la un sistem informatic în scopul obþinerii de date informatice, deþinerea de echipamente în vederea falsificãrii de instrumente de platã electronicã, falsificare de instrumente de platã electronicã, punerea în circulaþie de instrumente de platã electronicã falsificate ºi efectuarea de operaþiuni financiare în mod fraudulos. Maximilian GÂNJU
Postul de viceprimar de la Petroºani a declanºat rãzboiul în interiorul PSD
P
Dorinei Niþã, în data de 30 septembrie, aceasta alegând o carierã universitarã. ªi, cum legea nu permite ºi una ºi alta, Niþã a notificat Consiliul Local ºi Primãria în legãtura cu demisia sa din postul administrativ, dupã care postul a fost declarat vacant. Dorina Niþã a fost aleasã în aceastã funcþie în data de 29 iunie 2012 ºi a fost prima femeie viceprimar din istoria Primãriei Petroºani. În baza alianþei dintre UNPR ºi PSD, postul de viceprimar revine, acum, celor din urmã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
4 Actualitate
S
ute de turiºti au fost monitorizaþi, sâmbãtã, în cabanele din Parâng dupã ce ploaia torenþialã a întrerupt alimentarea cu energie electricã. Oamenii au stat în cabanele în care sunt cazaþi, dupã ce ploia torenþialã a rupt câþiva copaci, care au cãzut peste liniile de înaltã tensiune ºi au pus la pâmânt câþiva stâlpi de curent. Totul s-a petrecut în jurul orei 7,30 sâmbãtã dimineaþã, dupã ce ploaia s-a înteþit. Potrivit salvamontiºtilor, turiºtii au fost în siguranþã ºi s-a fãcut tot posibilul ca ei sã nu ducã lipsã de nimic. Salvamontiºtii au trecut din cabanã în cabanã ca sã vadã cum sunt oamenii ºi sã se asigure cã totul este în regulã.
„De dimineaþã nu a fost curent în staþiune ºi asta pentru cã a plouat, copacii s-au îngreunat ºi au cãzut peste liniile de curent electric”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont Parâng. Pompierii SMURD ºi poliþiºtii s-au deplasat ºi ei în zona telescaunului, pentru a vedea ce s-a
Urgie în Parâng
TURIªTI ÎN BEZNÃ
petrecut. „Unul dintre drumurile blocate timp de aproximativ 3 ore de copacii rupþi sub greutatea zãpezii a fost ºi DJ 709 F, care face legãtura între Petroºani ºi cabana Rusu. Pe lângã blocarea drumului, copacii au rupt ºi 3 stâlpi de curent electric, fiind afectaþi consumatorii din zona Parâng. Echipaje ale pompierilor formate din 6 subofiþeri ºi un ofiþer, sprijiniþi de angajaþi ai Primãriei Petroºani au acþionat cu motofierãs-
traie pentru îndepãrtarea copacilor”, se aratã în comunicatul remis presei de Viorel Demean, ºeful ISU Hunedoara. Echipele ENEL au lucrat ore în ºir la remedierea deranjamentului, dar lucrãrile au fost îngreunate de ploaia torenþialã ºi de vânt. „Echipele ENEL au intervenit pentru remedierea avariei la reþeaua de curent electric. Pentru a preveni o nouã blocare a DJ 709 F, pompierii ºi reprezentanþii Primãriei
Petroºani au luat decizia tãierii altor câtorva zeci de brazi care riscau sã cadã pe carosabil”, a mai precizat Viorel Demean. De fapt, ploaia ºi vântul nu au afectat doar turiºtii veni’i la munte, ci ºi oamenii din oraº. „Ca urmare a condiþiilor meteo nefavorabile reþeaua de energie electricã a fost avariatã, fiind afectate, din aceastã cauzã, 5 localitãþi cu 1.000 de consumatori. Este vorba despre Teliuc ºi Ghelari cu 535
abonaþi, Vulcan cu 235 abonaþi, Livezeni cu 219 abonaþi ºi Vãliºoara cu 10 abonaþi. Echipele de intervenþie ENEL au reuºit, în câteva ore, sã reducã la 741 numãrul consumatorilor fãrã curent electric în case. Reprezentanþii ENEL au asigurat consumatorii din Vulcan ºi Livezeni cã avariile vor fi remediate pânã sâmbãtã noaptea. Intervenþia echipelor de la ENEL a fost îngreunatã ºi de cãderile masive de zãpadã care fac foarte dificil accesul la localitãþile situate în zonele izolate”, se mai aratã în comunicatul remis de ISU Hunedoara. În Parâng au fost sute de oameni care au ales sã îºi petreacã weekend-ul la munte, dar, din pãcate au fost nevoiþi sã stea în cabane, la foc de lemne. Norocoºi au fost doar cei care au în cabane generatoare pe combustibil lichid ºi care au
DN 7A închis de copacii cãzuþi
u s-a putut circula pe DN N 7A între Valea Jiului
ºi Voineasa. Toþi cei care ar fi ales sã plece sâmbãtã spre sau dinspre staþiunea de schi Transalpina
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
pe ruta din Valea Jiului nu au putut intra în defileul Jieþului. Drumul a fost blocat de copacii cãzuþi din cauza ploii pe carosabil.
Circulaþia rutierã a fost închisã sâmbãtã pe DN 7A, în zona localitãþii Petrila, din cauza unor copaci cãzuþi pe carosabil. Drumul este foarte circulat în sezonul de iarnã, pentru cã face legãtura între Valea Jiului ºi staþiunea Transalpina Ski Resort din Voineasa. Turiºtii care ar fi vrut sã urce la schi ºi au ales artera rutierã dintre Petrila ºi Voineasa nu au putut circula în jurul prânzului sâmbãtã, pentru cã au cãzut copaci pe carosabil. CNADNR
a acþionat cu douã utilaje pentru degajarea pãrþii carosabile, dar deschiderea traficului pe sectorul de drum menþionat a fost posibilã abia dupã ora 16.00. Circulaþia a fost închisã pe ambele sensuri de cãtre Poliþia Rutierã, la faþa locului fiind atât reprezentanþi ai Poliþiei, cât ºi reprezentaþii Secþiei de Drumuri Naþionale care au acþionat cu utilaje în vederea înlãturãrii efectelor de pe partea caros-
stat la luminã, dar nu au putut schia, pentru cã nicio instalaþie de transport pe cablu nu a funcþionat. Proprietarii de cabane din Parâng s-au arãtat extrem de revoltaþi de reacþia întârziatã a celor care ar fi trebuit sã rezolve situaþia. “Stãm de mai bine de 24 de ore în beznã ºi pe nimeni nu intereseazã de soarta noastrã. Ieri (nr. sâmbãtã) au rezolvat problema doar pânã la Rusu, dar mai departe au lãsat totul baltã. Noi ce vom face? Aºteptãm pânã la primãvarã sã avem curent? Îþi vine sã laºi baltã tot turismul din Parâng”, a declarat ieri Adrian Rus, proprietarul unei pensiuni din Parâng. La ora închiderii ediþiei situaþia din Parâng nu era rezolvatã, iar oamenii stãteau deja de câteva zeci de ore fãrã curent electric. Diana MITRACHE
Angajaþii Apa Serv au avut un week-end de foc
V
alea Jiului s-a transformat într-un lac, sâmbãtã dimineaþa, dupã ce pe tot parcursul nopþii de vineri au existat precipitaþii sub formã de ploaie. Canalizarea nu a mai fãcut faþã, iar pe drumurile din localitãþile Vãii Jiului s-au format adevãrate lacuri care au îngreunat circulaþia auto.
Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului spun cã au existat nenumãrate puncte unde a fost nevoie de intervenþia echipelor de specialitate. Acest fenomen s-a datorat încãlzirii bruºte a temperaturii ºi a faptului cã gurile de scurgere au fost acoperite de sloiurile de gheaþã angrenate de cantitãþile mari de apã. “Au fost foarte multe
ªomeri mai puþini, dar, mai mulþi
N
umãrul ºomerilor din Valea Jiului, la începutul noului an, este mai mic decât cel din urmã cu un an. Totuºi, în prezent, în Valea Jiului, numãrul persoanelor înregistrate oficial ca aflate în cãutarea unui loc de muncã este de 3.694. abilã. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2015, în jurul orei 14,00, DN 7 A, care face legãtura între Petrila ºi Voineasa a fost blocat ca urmare a cãderilor masive de zãpadã ºi a prãbuºirii pe carosabil a unor copaci rupþi sub greutatea zãpezii. Echipe de intervenþie cu utilaje de deszãpezire a Drumurilor Naþionale, precum ºi un echipaj format din 4 pompieri ai Detaºamentului Petroºani, sprijiniþi de Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila au acþionat coordonat pentru segmentarea, cu ajutorul motofierãstraielor a copacilor cãzuþi pe
carosabil ºi pentru deblocarea drumului. DN 7 A a fost deblocat în jurul orei 16.30., însã, Serviciul Poliþiei Rutiere a luat decizia restricþionãrii accesului autoturismelor pe acest drum din cauza condiþiilor meteo nefavorabile”, se aratã în comunicatul remis presei de ISU Hunedoara. În zonã temperaturile au fost pozitive din dimineaþa zilei de sâmbãtã, copacii s-au încãrcat cu apã ºi au cedat sub povara greutãþii, mai ales cã erau îngheþaþi din cauza temperaturilor scãzute. Diana MITRACHE
Dintre acestea, 1.461 locuiesc în Petroºani ºi 747, în Petrila. “La început de an avem înregistratã o ratã a ºomajului bunã, ca ºi cifrã, þinând cont de faptul cã numãrul ºomerilor este, de fapt, mult mai mare”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. Pentru cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, în aceastã lunã, Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara intenþioneazã sã demareze o serie de cursuri de calificare. “Preconizãm sã derulãm doar cursuri de calificare pe anumite programe cu fonduri europene. Unul dintre acestea este destinat montatorilor de tâmplãrie PVC ºi aluminiu. Eventual, vom organiza ºi un alt curs de calificare pentru lucrãtorii din comerþ sau pentru competenþe antreprenoriale, în funcþie de cum vom reuºi sã constituim grupele de cursanþi”, a mai spus Judith Babþan. La cursurile de calificare se vor putea înscrie (gratuit) doar cei înregistraþi ca ºomeri la agenþia din Petroºani. În ceea ce priveºte bursele locurilor de muncã din 2015, programul acestora urmeazã a fi stabilit în perioada urmãtoare. Mir cea NISTOR
Probleme au mai fost în zona Dacia ºi la blocul 52 din Aeroport”, a mai precizat sursa citatã. Echipele ApaServ Valea Jiului au intervenit cu utilaje de desfundat, dar ºi cu un buldoexcavator.
spus Donisã. Echipele Apaserv Valea Jiului au intervenit ºi la desfundarea reþelelor din Petrila. Aici, au existat probleme pe strada Muncii, dar ºi la intersecþia dintre strada Republicii ºi Popi.
P
C
robleme ºi în vestul ºi estul Vãii Jiului
probleme. Toate au fost din cauza ploii ºi a gheþii care a blocat gurile de scurgere”, a declarat Florin Donisã, director Departament Exploatare din cadrul SC ApaServ Valea Jiului.
etroºani, cele P mai mari probleme
Cele mai mari probleme datorate cãderilor masive de precipitaþii ºi a topirii zãpezii au fost la Petroºani. Angajaþii ApaServ Valea Jiului au fost
nevoiþi sã intervinã în nu mai puþin de ºapte locaþii. “La Petroºani au fost probleme atât în zona de nord cât ºi în cea de sud. În zona Petroºani Nord au fost probleme la bariera spre Colonie, la Judecãtoria Petroºani, la pasarelã ºi la liceul teoretic. În ceea ce priveºte partea de sud a oraºului am avut probleme în zona Oituz la punctul termic 8, la Parângul, aici a fost cel mai greu. Apa acumulatã a fost într-o cantitate foarte mare, iar circulaþia a fost opritã.
Nici vestul Vãii Jiului nu a scãpat de probleme. Aici, avariile au fost mai mici faþã de cele din capitala Vãii Jiului. “La Vulcan au fost probleme în zona gãrii la colectorul principal, iar la Lupeni în zona Bãrbãteni ºi Lidl”, a mai
analizarea face faþã
Potrivit reprezentanþilor societãþii de apã din Valea Jiului canalizarea poate face cãderilor masive de precipitaþii. “Canalizarea face faþã, singura problemã este cã o parte din apã cu sloiurile de gheaþã a intrat în scurgeri ºi de aceea au existat probleme”, a conchis Donisã. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului spun cã toate aceste probleme s-au datorat cãderilor de precipitaþii cumulate cu acumulãrile de gheaþã de la gurile de scurgere. Monika BACIU
Puºi la cheltuialã de vandali A
u fost identificaþi cei care au scris obscenitãþi pe blocurile din Petrila, dar locatarii vor fi cei care trebuie sã le acoepere, dacã îi deranjeazã. Dupã mai multe luni în care inscripþiile s-au ºi înmulþit pe blocuri, autoritãþile locale spun cã ancheta este încã în derulare, iar autorii inscripþiilor minori ce nu pot fi traºi la rãspundere. Se vor alege, cel mult, cu amenzi pe care le vor plãti pãrinþii lor. Oraºul Petrila a fost împânzit cu inscripþii care se pare cã au fost fãcute de niºte tineri încã minori. Asta dupã ce au coborât de pe peretele Facebookului ºi au crezut cã pot proceda la fel ºi cu pereþii blocurilor. Numai cã lucrurile nu stau chiar aºa, iar acum, la aproape
jumãtate de an de la ziua în care sa întâmplat asta, locatarii încã trec ºi sunt oripilaþi de ceea ce vãd. „Am plãtit câteva milioane de lei vechi, cred cã 30, ca sã refacem faþada la bloc ºi acum uitaþi ce scrie! Nu ºtim cine a fãcut asta, dar normal ar fi ca ei sã ºi plãteascã ca sã acoperim scrisul. Am aflat cã tot noi trebuie sã vopsim iar, dar nu e corect. Nu putem decât sã alegem sã le acoperim noi, sau sã le privim în fiecare zi.
Dar e urât, nu?”, ne-a explicat o bãtrânã care stã într-un astfel de bloc zugrãvit cu obscenitãþi de câþiva minori. Copiii au fost, dupã cum spun cei de la primãrie, identificaþi, dar ancheta nu e gata. „Sunt douã persoane suspecte, dar nu s-a finalizat cercetarea la poliþie. Picturile nu se pot ºterge de cãtre primãrie, deoarece imobilele sunt proprietatea locatarilor. Trebuie asociaþia de proprietari sã o facã, dacã existã. Ei ar trebui sã facã o plângere la poliþie, ca parte civilã”, a declarat Ciprian Preda City manager al oraºului Petrila. Dacã în acest caz pare cã s-au identificat autorii, tot cei de la primãrie spun cã încã nu se ºtie cine a spart panoul cu harta localitãþii, la doar o zi dupã ce a fost amplasatã în centrul oraºului. Petrila este locul în care artistul Ion Barbu a inscripþionat mai multe locaþii, dar se pare cã tinerii urbei au înþeles greºit mesajul. Diana MITRACHE
4 Actualitate
S
ute de turiºti au fost monitorizaþi, sâmbãtã, în cabanele din Parâng dupã ce ploaia torenþialã a întrerupt alimentarea cu energie electricã. Oamenii au stat în cabanele în care sunt cazaþi, dupã ce ploia torenþialã a rupt câþiva copaci, care au cãzut peste liniile de înaltã tensiune ºi au pus la pâmânt câþiva stâlpi de curent. Totul s-a petrecut în jurul orei 7,30 sâmbãtã dimineaþã, dupã ce ploaia s-a înteþit. Potrivit salvamontiºtilor, turiºtii au fost în siguranþã ºi s-a fãcut tot posibilul ca ei sã nu ducã lipsã de nimic. Salvamontiºtii au trecut din cabanã în cabanã ca sã vadã cum sunt oamenii ºi sã se asigure cã totul este în regulã.
„De dimineaþã nu a fost curent în staþiune ºi asta pentru cã a plouat, copacii s-au îngreunat ºi au cãzut peste liniile de curent electric”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont Parâng. Pompierii SMURD ºi poliþiºtii s-au deplasat ºi ei în zona telescaunului, pentru a vedea ce s-a
Urgie în Parâng
TURIªTI ÎN BEZNÃ
petrecut. „Unul dintre drumurile blocate timp de aproximativ 3 ore de copacii rupþi sub greutatea zãpezii a fost ºi DJ 709 F, care face legãtura între Petroºani ºi cabana Rusu. Pe lângã blocarea drumului, copacii au rupt ºi 3 stâlpi de curent electric, fiind afectaþi consumatorii din zona Parâng. Echipaje ale pompierilor formate din 6 subofiþeri ºi un ofiþer, sprijiniþi de angajaþi ai Primãriei Petroºani au acþionat cu motofierãs-
traie pentru îndepãrtarea copacilor”, se aratã în comunicatul remis presei de Viorel Demean, ºeful ISU Hunedoara. Echipele ENEL au lucrat ore în ºir la remedierea deranjamentului, dar lucrãrile au fost îngreunate de ploaia torenþialã ºi de vânt. „Echipele ENEL au intervenit pentru remedierea avariei la reþeaua de curent electric. Pentru a preveni o nouã blocare a DJ 709 F, pompierii ºi reprezentanþii Primãriei
Petroºani au luat decizia tãierii altor câtorva zeci de brazi care riscau sã cadã pe carosabil”, a mai precizat Viorel Demean. De fapt, ploaia ºi vântul nu au afectat doar turiºtii veni’i la munte, ci ºi oamenii din oraº. „Ca urmare a condiþiilor meteo nefavorabile reþeaua de energie electricã a fost avariatã, fiind afectate, din aceastã cauzã, 5 localitãþi cu 1.000 de consumatori. Este vorba despre Teliuc ºi Ghelari cu 535
abonaþi, Vulcan cu 235 abonaþi, Livezeni cu 219 abonaþi ºi Vãliºoara cu 10 abonaþi. Echipele de intervenþie ENEL au reuºit, în câteva ore, sã reducã la 741 numãrul consumatorilor fãrã curent electric în case. Reprezentanþii ENEL au asigurat consumatorii din Vulcan ºi Livezeni cã avariile vor fi remediate pânã sâmbãtã noaptea. Intervenþia echipelor de la ENEL a fost îngreunatã ºi de cãderile masive de zãpadã care fac foarte dificil accesul la localitãþile situate în zonele izolate”, se mai aratã în comunicatul remis de ISU Hunedoara. În Parâng au fost sute de oameni care au ales sã îºi petreacã weekend-ul la munte, dar, din pãcate au fost nevoiþi sã stea în cabane, la foc de lemne. Norocoºi au fost doar cei care au în cabane generatoare pe combustibil lichid ºi care au
DN 7A închis de copacii cãzuþi
u s-a putut circula pe DN N 7A între Valea Jiului
ºi Voineasa. Toþi cei care ar fi ales sã plece sâmbãtã spre sau dinspre staþiunea de schi Transalpina
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
pe ruta din Valea Jiului nu au putut intra în defileul Jieþului. Drumul a fost blocat de copacii cãzuþi din cauza ploii pe carosabil.
Circulaþia rutierã a fost închisã sâmbãtã pe DN 7A, în zona localitãþii Petrila, din cauza unor copaci cãzuþi pe carosabil. Drumul este foarte circulat în sezonul de iarnã, pentru cã face legãtura între Valea Jiului ºi staþiunea Transalpina Ski Resort din Voineasa. Turiºtii care ar fi vrut sã urce la schi ºi au ales artera rutierã dintre Petrila ºi Voineasa nu au putut circula în jurul prânzului sâmbãtã, pentru cã au cãzut copaci pe carosabil. CNADNR
a acþionat cu douã utilaje pentru degajarea pãrþii carosabile, dar deschiderea traficului pe sectorul de drum menþionat a fost posibilã abia dupã ora 16.00. Circulaþia a fost închisã pe ambele sensuri de cãtre Poliþia Rutierã, la faþa locului fiind atât reprezentanþi ai Poliþiei, cât ºi reprezentaþii Secþiei de Drumuri Naþionale care au acþionat cu utilaje în vederea înlãturãrii efectelor de pe partea caros-
stat la luminã, dar nu au putut schia, pentru cã nicio instalaþie de transport pe cablu nu a funcþionat. Proprietarii de cabane din Parâng s-au arãtat extrem de revoltaþi de reacþia întârziatã a celor care ar fi trebuit sã rezolve situaþia. “Stãm de mai bine de 24 de ore în beznã ºi pe nimeni nu intereseazã de soarta noastrã. Ieri (nr. sâmbãtã) au rezolvat problema doar pânã la Rusu, dar mai departe au lãsat totul baltã. Noi ce vom face? Aºteptãm pânã la primãvarã sã avem curent? Îþi vine sã laºi baltã tot turismul din Parâng”, a declarat ieri Adrian Rus, proprietarul unei pensiuni din Parâng. La ora închiderii ediþiei situaþia din Parâng nu era rezolvatã, iar oamenii stãteau deja de câteva zeci de ore fãrã curent electric. Diana MITRACHE
Angajaþii Apa Serv au avut un week-end de foc
V
alea Jiului s-a transformat într-un lac, sâmbãtã dimineaþa, dupã ce pe tot parcursul nopþii de vineri au existat precipitaþii sub formã de ploaie. Canalizarea nu a mai fãcut faþã, iar pe drumurile din localitãþile Vãii Jiului s-au format adevãrate lacuri care au îngreunat circulaþia auto.
Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului spun cã au existat nenumãrate puncte unde a fost nevoie de intervenþia echipelor de specialitate. Acest fenomen s-a datorat încãlzirii bruºte a temperaturii ºi a faptului cã gurile de scurgere au fost acoperite de sloiurile de gheaþã angrenate de cantitãþile mari de apã. “Au fost foarte multe
ªomeri mai puþini, dar, mai mulþi
N
umãrul ºomerilor din Valea Jiului, la începutul noului an, este mai mic decât cel din urmã cu un an. Totuºi, în prezent, în Valea Jiului, numãrul persoanelor înregistrate oficial ca aflate în cãutarea unui loc de muncã este de 3.694. abilã. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2015, în jurul orei 14,00, DN 7 A, care face legãtura între Petrila ºi Voineasa a fost blocat ca urmare a cãderilor masive de zãpadã ºi a prãbuºirii pe carosabil a unor copaci rupþi sub greutatea zãpezii. Echipe de intervenþie cu utilaje de deszãpezire a Drumurilor Naþionale, precum ºi un echipaj format din 4 pompieri ai Detaºamentului Petroºani, sprijiniþi de Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila au acþionat coordonat pentru segmentarea, cu ajutorul motofierãstraielor a copacilor cãzuþi pe
carosabil ºi pentru deblocarea drumului. DN 7 A a fost deblocat în jurul orei 16.30., însã, Serviciul Poliþiei Rutiere a luat decizia restricþionãrii accesului autoturismelor pe acest drum din cauza condiþiilor meteo nefavorabile”, se aratã în comunicatul remis presei de ISU Hunedoara. În zonã temperaturile au fost pozitive din dimineaþa zilei de sâmbãtã, copacii s-au încãrcat cu apã ºi au cedat sub povara greutãþii, mai ales cã erau îngheþaþi din cauza temperaturilor scãzute. Diana MITRACHE
Dintre acestea, 1.461 locuiesc în Petroºani ºi 747, în Petrila. “La început de an avem înregistratã o ratã a ºomajului bunã, ca ºi cifrã, þinând cont de faptul cã numãrul ºomerilor este, de fapt, mult mai mare”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. Pentru cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, în aceastã lunã, Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara intenþioneazã sã demareze o serie de cursuri de calificare. “Preconizãm sã derulãm doar cursuri de calificare pe anumite programe cu fonduri europene. Unul dintre acestea este destinat montatorilor de tâmplãrie PVC ºi aluminiu. Eventual, vom organiza ºi un alt curs de calificare pentru lucrãtorii din comerþ sau pentru competenþe antreprenoriale, în funcþie de cum vom reuºi sã constituim grupele de cursanþi”, a mai spus Judith Babþan. La cursurile de calificare se vor putea înscrie (gratuit) doar cei înregistraþi ca ºomeri la agenþia din Petroºani. În ceea ce priveºte bursele locurilor de muncã din 2015, programul acestora urmeazã a fi stabilit în perioada urmãtoare. Mir cea NISTOR
Probleme au mai fost în zona Dacia ºi la blocul 52 din Aeroport”, a mai precizat sursa citatã. Echipele ApaServ Valea Jiului au intervenit cu utilaje de desfundat, dar ºi cu un buldoexcavator.
spus Donisã. Echipele Apaserv Valea Jiului au intervenit ºi la desfundarea reþelelor din Petrila. Aici, au existat probleme pe strada Muncii, dar ºi la intersecþia dintre strada Republicii ºi Popi.
P
C
robleme ºi în vestul ºi estul Vãii Jiului
probleme. Toate au fost din cauza ploii ºi a gheþii care a blocat gurile de scurgere”, a declarat Florin Donisã, director Departament Exploatare din cadrul SC ApaServ Valea Jiului.
etroºani, cele P mai mari probleme
Cele mai mari probleme datorate cãderilor masive de precipitaþii ºi a topirii zãpezii au fost la Petroºani. Angajaþii ApaServ Valea Jiului au fost
nevoiþi sã intervinã în nu mai puþin de ºapte locaþii. “La Petroºani au fost probleme atât în zona de nord cât ºi în cea de sud. În zona Petroºani Nord au fost probleme la bariera spre Colonie, la Judecãtoria Petroºani, la pasarelã ºi la liceul teoretic. În ceea ce priveºte partea de sud a oraºului am avut probleme în zona Oituz la punctul termic 8, la Parângul, aici a fost cel mai greu. Apa acumulatã a fost într-o cantitate foarte mare, iar circulaþia a fost opritã.
Nici vestul Vãii Jiului nu a scãpat de probleme. Aici, avariile au fost mai mici faþã de cele din capitala Vãii Jiului. “La Vulcan au fost probleme în zona gãrii la colectorul principal, iar la Lupeni în zona Bãrbãteni ºi Lidl”, a mai
analizarea face faþã
Potrivit reprezentanþilor societãþii de apã din Valea Jiului canalizarea poate face cãderilor masive de precipitaþii. “Canalizarea face faþã, singura problemã este cã o parte din apã cu sloiurile de gheaþã a intrat în scurgeri ºi de aceea au existat probleme”, a conchis Donisã. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului spun cã toate aceste probleme s-au datorat cãderilor de precipitaþii cumulate cu acumulãrile de gheaþã de la gurile de scurgere. Monika BACIU
Puºi la cheltuialã de vandali A
u fost identificaþi cei care au scris obscenitãþi pe blocurile din Petrila, dar locatarii vor fi cei care trebuie sã le acoepere, dacã îi deranjeazã. Dupã mai multe luni în care inscripþiile s-au ºi înmulþit pe blocuri, autoritãþile locale spun cã ancheta este încã în derulare, iar autorii inscripþiilor minori ce nu pot fi traºi la rãspundere. Se vor alege, cel mult, cu amenzi pe care le vor plãti pãrinþii lor. Oraºul Petrila a fost împânzit cu inscripþii care se pare cã au fost fãcute de niºte tineri încã minori. Asta dupã ce au coborât de pe peretele Facebookului ºi au crezut cã pot proceda la fel ºi cu pereþii blocurilor. Numai cã lucrurile nu stau chiar aºa, iar acum, la aproape
jumãtate de an de la ziua în care sa întâmplat asta, locatarii încã trec ºi sunt oripilaþi de ceea ce vãd. „Am plãtit câteva milioane de lei vechi, cred cã 30, ca sã refacem faþada la bloc ºi acum uitaþi ce scrie! Nu ºtim cine a fãcut asta, dar normal ar fi ca ei sã ºi plãteascã ca sã acoperim scrisul. Am aflat cã tot noi trebuie sã vopsim iar, dar nu e corect. Nu putem decât sã alegem sã le acoperim noi, sau sã le privim în fiecare zi.
Dar e urât, nu?”, ne-a explicat o bãtrânã care stã într-un astfel de bloc zugrãvit cu obscenitãþi de câþiva minori. Copiii au fost, dupã cum spun cei de la primãrie, identificaþi, dar ancheta nu e gata. „Sunt douã persoane suspecte, dar nu s-a finalizat cercetarea la poliþie. Picturile nu se pot ºterge de cãtre primãrie, deoarece imobilele sunt proprietatea locatarilor. Trebuie asociaþia de proprietari sã o facã, dacã existã. Ei ar trebui sã facã o plângere la poliþie, ca parte civilã”, a declarat Ciprian Preda City manager al oraºului Petrila. Dacã în acest caz pare cã s-au identificat autorii, tot cei de la primãrie spun cã încã nu se ºtie cine a spart panoul cu harta localitãþii, la doar o zi dupã ce a fost amplasatã în centrul oraºului. Petrila este locul în care artistul Ion Barbu a inscripþionat mai multe locaþii, dar se pare cã tinerii urbei au înþeles greºit mesajul. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
Proiectele de dezvoltare „înghit” banii din excedentul bugetar
B
anii rezultaþi din excedentul bugetar vor fi înghiþiþi de proiectele de dezvoltare. Aºa au decis atât consilierii locali de la Petroºani, cât ºi consilierii judeþeni la ultimele ºedinþe. De exemplu, municipalitatea din Petroºani a decis sã utilizeze banii din excedentul bugetar pe anul trecut pentru plata cotei de co-finanþare a proiectului de extindere ºi modernizare a reþelelelor de apã ºi canalizare din localitate, derulat de
ApaServ cu fonduri europene. Astfel, întruniþi în ºedinþã la finele sãptãmânii trecute, consilierii locali din Petroºani au aprobat utilizarea excedentului bugetului local, în valoare de 1.143 mii lei, rezultat
la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2014, pentru finanþarea cheltuielilor Secþiunii de dezvoltare. Potrivit legii, excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exerciþiului bugetar, se reporteazã
în exerciþiul financiar urmãtor ºi se utilizeazã, în baza hotãrârilor autoritãþilor deliberative, pentru acoperirea definitivã a eventualelor deficite ale secþiunii de funcþionare ºi dezvoltare, dupã caz, la sfârºitul exerciþiului bugetar. Iar banii vor vor fi folosiþi, a precizat primarul Tiberiu
Un nou adãpost privat pentru câinii fãrã stãpân va fi înfiinþat la Petroºani
n timp ce în alte Îde câini judeþe ale þãrii haite sãlbãticiþi ºi înfometaþi omoarã animalele din gospodãriile oamenilor, în Petroºani problema pare sã-ºi fi gãsit rezolvarea. Iar vestea bunã este cã un nou adãpost privat va fi amenajat în localitate. E drept cã, la începutul acestei toamne, localnicii din cartierele mãrginaºe ale
Petroºaniului se plângeau cã maidanezii au ajuns mai rãu decât lupii ºi le sfâºie animalele din ofradã. În plus,
vara trecutã, maidanezii aciuaþi în pãduri au provocat pagube importante în efectivele de cãpriori, dar nu numai. Asta dupã ce, maidanezii abandonaþi s-au înmulþit foarte mult ºi îºi cautã hrana în gospodãriile oamenilor, ori printre animalele sãlbatice. Acum lucrurile s-au maia ºezat, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. „Nu mai avem astfel de probleme. Am reuºit, în mare parte, sã strângem
Mulþumiri pentru Moº Crãciun
F
abrica lui Moº Crãciun a funcþionat cu motoarele turate la maxim ºi în 2014 la Petroºani ºi acum a venit ora bilanþului ºi a mulþumirilor. Cei care au gestionat activitãþile vin acum sã le mulþumeascã tuturor celor care s-au implicat ºi au fãcut ca Moº Crãciun sã vinã la cei necãjiþi. Zeci de familii s-au bucurat la finele anului trecut de darurile pe care oamenii care cred în Moº Crãciun le-au fãcut la Fabrica lui Moº Crãciun.
Iacob – Ridzi, pentru achitarea cotei de 2% din valoarea proiectului de modernizare ºi extindere a reþelelor de apã ºi canalizare. „Am achitat deja 6 miliarde de lei vechi ºi mai avem de platã încã 2 miliarde, pe care, de asemenea, le vom achita”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi.
B
anii judeþeni se duc cãtre deponeul ecologic
În schimb, la nivelul judeþului Hunedoara, sumele rezultate din excedent vor fi „îngropate” în deponeu de gunoi de
la Bârcea. Consilierii judeþeni au aprobat, tot vineri, utilizarea sumei de 2.200,00 mii lei din excedentul anului precedent ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare , în anul 2015, respectiv 1.200,00 mii lei pentru obiectivul de investiþii cu finanþare nerambursabilã “ Parc de afaceri Simeria ”, iar suma de 1.000,00 mii lei pentru obiectivul de investiþii cu finanþare nerambursabilã „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara ”. Car men COSMAN-PREDA
câinii de pe strãzi ºi sã-i ducem la adãpost ºi se poate observa cã nu mai sunt atâtea haite ca în lunile precedente”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. Pe de altã parte, edilul spune cã sunt încurcaþi ºi de faptul cã legea care dãdea dreptul la eutanasierea câinilor fãrã stãpân care nu sunt adoptaþi este suspendatã, iar adãpostul aflat în proprietatea Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân are o capacitate limitatã. La Petroºani, în zona fostei Mine Dâlja, mai funcþioneazã un adãpost, particular, înfiinþat în anul
2009 de Asociaþia Love Animals, la iniþiativa doctorului Viorica Karpinecz, dar ºi acesta este plin. Vestea bunã este cã în curând în Petroºani va mai fi deschis un nou adãpost privat, probabil tot pe malul Jiului, iar iniþiatorul proiectului poartã discuþii cu municipalitatea pentru atribuirea unui teren. „Existã o persoanã care vrea sã mai înfiinþeze un adãpost privat. Nu am stabilit încã unde va fi amplasat, dar undeva tot pe malul Jiului”, a precizat primarul Petroºaniului. Car men COSMAN-PREDA
Ca un exemplu de voluntariat, copiii de grãdiniþã, elevii ºi liceenii s-au alãturat celor care au lucrat zi de zi înainte de Crãciun, iar acum iniþiatorii proiectului vor sã le mulþumeascã în numele celor ce au primit pachetele. „Asociaþia Casa Pro Urbis, împreunã cu primãria ºi cu toþi partenerii cu care am colaborat la aceastã activitate, cele 4 licee, cele 2 ºcoli gimnaziale, grãdiniþa PP3, Asoociaþia Caritas, Pro Parâng, le mulþumeºte celor aproximativ 350 de donatori, care au dat haine, jucãrii, etc, dar ºi celor aproximativ 100 de persoane care ne-au donat bani pentru aceastã activitate”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis. Mai mult, cei care au organizat aceste activitãþi spun cã ne garanteazã o
reuºitã ºi în anii care vin. Asta pentru cã pachetele cu cadouri ajung mereu la destinatari, aºa cum s-a întâmplat ºi acum. ”Garantãm cã aceste aproximativ 300 de pachete au ajuns la nevoiaºi, la copii, la adulþi ºi ei s-au bucurat de aceste daruri pregãtite cu mare drag pentru ei”, a mai spus Wersanski, iniþiatorul acestei acþiuni. Fabrica lui Moº Crãciun a pornit, mai întâi, ca un proiect european de ajutorare, acum câþiva ani, iar de atunci în fiecare an fabrica produce cadouri unor oameni care au mare nevoie de ele, de sãrbãtori. Doar aºa am învãþat ºi noi sã fim mai darnici ºi de la un an la altul numãrul pachetelor a crescut progresiv. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
Medicii refuzã distribuirea cardurilor ardurile de sãnãtate au generat din C nou dispute, iar medicii de familie din Valea Jiului se alãturã celor din þarã care refuzã sã distribuie acum aceste carduri. Poºta este cea care trebuie sã-ºi facã pânã la capãt treaba, iar pacienþii abia dacã ºtiu ce au de fãcut cu ele.
Cardurile de sãnãtate nu au ajuns la toþi asiguraþii, iar cei care nu au primit încã, nu ºtiu ce au de fãcut. Oamenii sunt confuzi, mai ales cã medicii susþin cã nu vor distribui nici un card, pentru cã Poºta Românã a fost plãtitã pentru o treabã pe care nu a dus-o la capãt. „Au mai rãmas vreo 5% ºi ne cer nouã sã distribuim
acest card. Exclus! De ce? Cã este o acþiune a Ministerului ºi a Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate. Distribuirea a fost plãtitã Poºtei Române ºi însemanã cã tot ei trebuie sã distribuie acest card, sau sã gãseascã o altã soluþie. Adicã, ei fiind iniþiatorii, tot ei sã ºi finalizeze. Noi nu distribuim cardul. Nu intrã în atribuþiile noastre”, spune dr. Constantin Gheorghiu, vicepreºedinte Asociaþia
Petrila are policlinicã nouã
S
unt aproape gata lucrãrile la policlinica nouã din oraºul Petrila, iar oamenii de aici încep sã vadã cã lucrãrile prind contur. Asta dupã ce de ani buni se duc la medic la Petroºani, pentru cã restrângerea activitãþii medicale în acest oraº a închis ambulatoriul. Totuºi, Ilie Pãducel, primarul oraºului din Estul Vãii Jiului spune cã va construi chiar un bloc pentru medicii care ar urma sã vinã aici ºi cã a dat anunþuri la revista de specialitate medicalã, ca sã atragã aici medici specialiºti. „Acum am prelungit cu o lunã de zile programul lucrãrilor. Exteriorul este finalizat, dar lucrãm în interior, la branºamentul de gaz, cel electric trebuie sã
cuprindã ºi un post de transformare, pe care îl vom monta în curând. Suntem în licitaþie ºi evaluare pentru dotarea cu aparaturã medicalã ºi vom organiza licitaþia pentru mobilier. Dar vrem ca pânã la începutul semestrului II sã îl finalizãm. În plus, în apropierea ambulatoriului, am aprobat în Consiliul Local proiectul de construire al unui bloc de locuinþe de serviciu pentru medicii care vor veni”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Proiectul de modernizare a ambulatoriului are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambusabilã de la UE, iar la final aici vor funcþiona cel puþin 15 cabinete medicale ºi 5 laboratoare. Diana MITRACHE
Medicilor de Familile HD. ªi în Valea Jiului sunt oameni care nu au primit acest card ºi care chiar nu ºtiu cum sã procedeze acum, deºi cred cã ar avea nevoie de el. „Nu l-am primit. Am înþeles cã
trebuie sã le primim, dar nu ºtiu cum se procedeazã. Nu, nu m-a cãutat poºtaºul, dar cred cã am nevoie de acest card”, a spus un bãrbat din Valea Jiului. ªi dacã cei care nu l-au primit, au o dilemã, nici cei care îl au acasã nu prea ºtiu ce au de fãcut cu el. „Da, l-am primit, dar încã nu l-am activat. Dar nu înþeleg, au spus ceva ei, dar nu înþeleg unde trebuie activat, la medicul de familie, sau unde? Pãi prima datã trebuie sã mã duc sã îmi scot reþetele, cã am compensate, poate aflu atunci”, a spus, nedumerit un alt asigurat din Petrila. „O sã merg cu
el la medic. Pãi cum sã procedez? Mã duc, cã trebuie sã mã duc dupã reþetã, dar altceva nu ºtiu sã vã zic. L-am primit prin poºtã”, a mai precizat o altã femeie. Cardurile de sãnãtate ar trebui sã fie activate la prima vizitã la medic. Fie cã este vorba despre medicul de familie, fie despre o intervenþie la secþia de urgenþã, pacientul trebuie sã se prezinte cu cardul de sãnãtate. Deocamdatã, însã, medicii de familie nu au toþi cititoare pentru carduri ºi, în consecinþã, pacienþii sunt ºi mai debusolaþi. Diana MITRACHE
Mineri cu probleme neuro-psihice
C
âþiva mineri de la minele viabile de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au fost identificaþi ca suferind de probleme psihice. Chiar ºi aºa, aceºtia au fost declaraþi apþi de muncã, însã condiþionat. Minerii din Valea Jiului sunt bolnavi. Afecþiunile lor se datoreazã mediului în care aceºtia îºi desfãºoarã activitatea. În decursului anului trecut unii au fost declaraþi apþi de muncã însã doar în anumite condiþii. “Avem o serie de angajaþi care datoritã unor afecþiuni medicale au primit aviz de apt condiþionat din partea medicului de medicinã a muncii. În anul 2014 avem înregistraþi în numãr de 168 de apþi condiþionaþi care sunt repartizaþi la locurile de muncã în funcþie de aptitudinile de muncã ºi avem o grijã specialã ca locul de muncã la care sunt repartizaþi sã nu le agraveze afecþiunile”, a declarat Cosmin Chiuzan inginer ºef SSMComplexul Energetic Hundeoara. Bolile de care suferã minerii sunt dintre cele mai diverse. Au existat ºi cazuri în care aceºtia au fost identificaþi cu probleme psihiatrice, iar activitatea lor în minerit continuã însã sub supraveghere. „Avem o serie de afecþiuni locomotorii, afecþiuni pe partea sistemului circulator, tensiuni arteriale, chiar ºi apþi condiþionaþi cu anumite probleme neuropsihice care sunt puþini ºi grija noastrã este în repartizarea lor la locul de muncã ºi în colectivitãþi care sunt benefice pentru ei”, a mai precizat sursa citatã. Faptul cã minerii sunt bolnavi se reflectã ºi din numãrul zilelor de foaie de boalã. Doar anul trecut aceºtia au acumulat peste 90 de mii de zile de îngrijiri medicale. Monika BACIU
0735.183175
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015
Recordurile unui Cetãþean de Onoare numit Gigi Mulþescu
Henþ cu mâna
VA FI ANUL VULCANULUI?
T
oate echipele se gândesc în anul lor jubiliar, când împlinesc o vârstã „din cinci în cinci” la mari realizãri. Anul acesta ar trebui sã fie anul echipei Clubului Sportiv Vulcan, care îºi va aniversa 95 de ani de existenþã. Sunt anumite controverse, cã ar fi 1919 sau 1921, dar cele mai multe surse indicã anul 1920, deci, acum 95 de ani. ªi nu doar atât. În urmã cu 90 de ani (1925), sub denumirea de UCASP (o fuziune a C.S. Vulcan cu CAMP, vechiul Jiul) juca în finala Campionatului Naþional. Acum 45 de ani (1970) sportul vulcãnean se întãrea cu nou înfiinþata Minerul Paroºeni, pentru ca cinci ani mai târziu, în 1975 – acum 40 de ani – sã se inaugureze
actualul stadion „Central” din Vulcan. În urmã cu 35 de ani (1980) Minerul Paroºeni promoveazã în Divizia „C”, iar acum 25 de ani (1990), C.S. Vulcan va ocupa locul 2 în Divizia „C”, cel mai bun la acest nivel. În fine, cifra de aniversãri vulcãnene se încheie cu cei 15 ani (2000) de când s-a revenit la vechiul nume, C.S. Vulcan. Iatã, suficiente argumente pentru a fi cu ochii parcã mai mult ca oricând pe sportul de la Vulcan, fie ºi doar pentru cele ºase momente jubiliare din 2015. Genu TUÞU
Gigi Mulþescu, ca magician al balonului în douã ipostaze la Jiul în 1975 ºi 1987
G
igi Mulþescu este socotit, pe bunã dreptate, cel mai mare talent care a jucat la Jiul Petroºani în cei 95 de ani de existenþã a echipei. Venit la Jiul când avea 20 de ani, în 1971, a jucat
Golgeterul...
Ceaþã, vânt, dar ºi distracþie
GIGI MULÞESCU
D
istracþie indiferent de condiþiile meteo. 2000 de turiºti s-au aflat în weekend în Straja. Dacã în oraº a plouat, la munte a nins în acest weekend. În staþiunea montanã Straja turiºtii nu au lãsat schiurile ºi s-au avânturat pe pârtii asta deºi condiþiile meteo nu au fost tocmai favorabile. Ceaþa densã ºi ninsoarea abundentã au fost cuvintele cheie ale weekendului care tocmai a trecut. Chiar ºi în aceste condiþii câþiva turiºti curajoºi s-au aventurat pe pârtiile de schi. “Sunt undeva la 2000 de turiºti. Nu au mers toate instalaþiile de transport din cauza condiþiilor meteo. La peste 1450 de metri au fost oprite instalaþiile de transport pe cablu din cauza vizibilitãþii foarte scãzute ºi a vântului”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Salvamontiºtii din Straja au avut aproape 100 de intervenþii în weekendul care tocmai a trecut. Monika BACIU
opt sezoane, pânã în 1979, când a plecat la Dinamo Bucureºti. A revenit în perioada 1985-87 ca antrenorjucãtor ºi într-un alt mandat ca antrenor, în urmã cu zece ani, 2004-2005. În acel prim interval, 1971-1979, Gigi Mulþescu a avut câteva performanþe greu de egalat la Jiul Petroºani. Marcând un numãr de 79 de goluri (într-un numãr de 237 meciuri în Divizia „A” la Jiul), Gigi Mulþescu se plaseazã pe primul loc, la mare distanþã de urmãtorul, Tudor Paraschiva, cu cele 57 goluri în 10 campionate. Deºi principala calitate a lui Mulþescu era driblingul, clarviziunea ºi coordonarea jocului, iatã cã el a întrunit ºi calitatea de golgeter al tuturor timpurilor pentru Jiul.
Cetãþean de Onoare la... 90 de ani! Pe data de 1 decembrie 2009, cu prilejul aniversãrii a 90 de ani de existenþã a echipei Jiul, Gigi Mulþescu a fost declarat Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, în acelaºi timp cu prof. Mircea Pascu, cel care a fost conducãtor al Jiului vreme de 15 ani, ca secretar sau preºedinte, în perioada 1962-66, 1968-79. Fie ºi numai pentru aceste cifre, Gigi Mulþescu rãmâne jucãtor-simbol al echipei alb-negrilor, Jiul Petroºani. Genu TUÞU
Gigi Mulþescu la momentul primirii titlului de Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, în anul 2009
Internaþionalul... Gigi Mulþescu a fost cel mai selecþionat fotbalist al Jiului în echipa Naþionalã de Tineret (U.23) a României. El a jucat doar într-un sezon, 1972-73, de 14 ori sub tricoul tricolor la acest nivel, doar Eric Bicfalvi apropiindu-se, 12 jocuri, în ediþiile 2007-2009. Tot recordman este ºi la prezenþele în echipa secundã a României, aºa-numita „România B” sau Naþionala olimpicã, având ºase jocuri la activ, dublu decât Cavai sau Militaru. În prima selecþionatã a fost prezent de 7 ori, mai puþin cu trei jocuri decât recordmanul Costicã Marinescu, cu 10 meciuri. Ultimul joc, cu 80.000 spectatori!
Gigi Mulþescu, ultimul joc, cu 80.000 de spectatori! Gigi Mulþescu juca la Jiul de trei ani, dar avea o experienþã de 14 jocuri la Naþionala de tineret, când a debutat în prima reprezentativã, la 25 sept. 1974 la Sofia, BulgariaRomânia 0-0 într-o epocã în care Iordãnescu, Cornel Dinu, Balaci, Radu Nunweiller, Liþã Dumitru,Dobrin, Boloni sau Hajnal erau greii liniei mediane, e important cã un jiulist a prins ºase selecþii la Naþionalã. Ultima în 2 iulie 1976 la Teheran, în faþa a 80.000 spectatori, Iran-România 2-2. Genu TUÞU