Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 692

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Programul de reorganizare: aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie

CEH a creat un post de conducere pentru actualul director al Salvamin Petroºani, Daniel Surulescu

Nunþi ºi cumetrii într-o clãdire istoricã >>> PAGINA A 3-A

Un bloc, câþiva chiriaºi, datorii de jumãtate de milion >>> PAGINA A 3-A

Primele de vacanþã ale minerilor ºi energeticienilor aduc CEH la barã >>> PAGINA A 4-A

Hram la paraclisul Bisericii din Vulcan >>> PAGINA A 5-A

Peste douã luni se inagureazã un nou telescaun, în Parâng >>> PAGINA A 7-A

Sântãmãria Micã, sãrbãtoare pentru momârlanii de pe Maleia >>> PAGINILE 8-9

INSEMEX ancheteazã explozia de la Satu Mare >>> PAGINA A 13-A

ªcoala sanitarã de la Casa de Culturã, continuã înscrierile >>> PAGINA A 15-A

ªcolile, pregãtite pentru începerea anului ºcolar >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Nunþi ºi cumetrii într-o clãdire istoricã lãdirea cu turn de la Iscroni, ce a C servit drept reºedinþã a familiilor care au întemeiat comunitatea din Valea Jiului, va ajunge salã de nunþi. Asta dupã ce administraþia localã a dat-o spre concesiune, la fel cum a procedat ºi în cazul unor construcþii de la mina Aninoasa. Ca sã iasã din impasul financiar fãrã precedent, edilii din Aninoasa cautã sã facã bani din orice ºi numai sãptãmâna trecutã au dat mai multe clãdiri, unor firme. Acestea vor plãti o taxã anualã ºi, la Iscroni, spre exemplu, în clãdirea care a gãzduit una dintre familiile importante din trecut, va fi loc de

petreceri. „Noi am avut mai multe încercãri ºi anul trecut, de a o pune în valoare, pentru cã clãdirea face parte dintr-un ansamblu de clãdiri ºi chiar un castel ce era pe vremuri în acestã zonã, a familiei Maderspach, ºi dupã cum ºtim cu toþii, orice lucru nefolosit se deterioreazã. Una din activitãþile care s-ar

preta aici este o salã de festivitãþi, pentru nunþi, pentru cã este o

salã mare nefolositã complet”, a spus Adrian Albescu,

viceprimar Aninoasa. Vechea minã, de la închiderea cãreia a decãzut întreg oraºul ºi a ajuns în insolvenþã, pentru o datorie de aproximativ 4 milioane de lei, va fi ºi ea concesionatã. Tot sãptãmâna trecutã, la fel ca ºi în cazul clãdirii din Iscroni, câteva clãdiri de la minã au fost ºi ele date unui investitor. „Am scos la licitaþie în urma hotãrârii de consiliu ºi fostele clãdiri ale minei. Acolo este altã firmã, care ar vrea sã desfãºoare o activitate economicã”, spune Adrian Albescu. ªi clãdirile de la minã ºi casa cu turn vor aduce bani la bugetul local. Nu este mult, dar edilii cred cã

Un bloc, câþiva chiriaºi, datorii de jumãtate de milion

vacuate pentru neplata chiriei. În timp ce sute de petrileni aºteaptã sã primeascã o locuinþã, un chiriaº al blocului social, care a fost dat în folosinþã la sfârºitul anului trecut, nu ºi-a plãtit dãrile, astfel cã acesta va fi evacuat. “Nu a renunþat nimenim, noi am luat hotãrâre ºi am prin HCL am aprobat evacuarea unui chiriaº de la locuinþele sociale pentru cã nu a plãtit niciodatã de la darea în folosinþã chiria. În hotãrârea consiliului local ºi în contractul de închiriere este prevãzut cã orice chiriaº care nu plãteºte timp de trei luni consecutiv va fi evacuat prin hotãrâre de consiliu local. O sã efectuãm evacuarea ºi o

sã acþionãm în instanþã ca sã se dea hotãrâre judecãtoreascã de recuperare a acestor bani”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila are de recuperat peste 150 de mii de lei de la chiriaºii care stau în locuinþele din fondul locativ. Aceºtia nu ºi-au plãtit dãrile de ani de zile, asta în condiþiile în care sumele aferente chiriei sunt modice. Mai mult aceºtia nici nu sunt evacuaþi din motive umanitare. Edilul petrilean spune cã într-un bloc de pe raza localitãþii, datoriile

chiriaºilor se ridicã la suma de 50 de mii de lei. “La cei care au restanþe douã luni se trimit somaþii, iar dacã depãºesc trei luni lumãm mãsurile de rigoare. Atenþionez în modul cel mai serios toþi chiriaºii care locuiesc în locuinþe proprietatea statului sã facã bine sã achite restanþele la chirie pentru cã avem peste 400 de cereri de locuinþe nerezolvate, oameni care ar vrea un acoperiº deasupra capului, oameni care ar plãti chiria ºi celelalt utilitãþi ºi nu avem posibilitatea sã le acordãm. Avem oameni cu restanþe la chirie de 5000-6000 de lei, am luat mãsuri deosebite prin biroul de taxe ºi impozite ºi am numit prin dispoziþie persoane care sã se ocupe de recuperarea acestor bani ºi în caz contrar o sã facem demersuri pentu evacuarea acestora prin hotãrâre judecãtoreascã. Numai într-un bloc avem aproximativ 500 de milioane (lei vechi-n.r.)

restanþe la chirie de la mai mulþi cetãþeni”, a mai spus sursa citatã. La sfârºitul anului trecut, administraþia localã de la Petrila a predat 64 de unitãþi locative. Cele patru blocuri sociale au fost inagurate, iar aici stau acum tot persoane cu probleme financiare. Pentru a nu se repeta situaþia, responsabilii urbei au luat ºi mãsuri. La nivelul Vãii Jiului persoanele care locuiesc în locuinþele statului au datorii de sute de mii de lei, sau chiar milioane. Procedura de evacuare este una dificilã, aceasta fiind obþinutã doar prin sentinþã judecãtoreascã. Monika BACIU

e mai bine aºa, decât sã le lase în paraginã. „Aceastã clãdire are o redevenþã anualã de 7.900 de lei, cele de la minã undeva 21.000 de lei anual. Nu este o sumã mare, dar dacã asta presupune ºi atragerea de locuri de muncã, zic eu, cã este un lucru bun”, ne-a explicat viceprimarul. Oraºul Aninoasa a decãzut imediat ce mina s-a închis ºi a fost primul din România care a intrat în insolvenþã. Firmele care vin în Aninoasa sunt puþine ºi doar zonele periurbane dacã ar putea sã salveze oraºul. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Programul de reorganizare: aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie

CEH a creat un post de conducere pentru actualul director al Salvamin Petroºani, Daniel Surulescu

hiar dacã Staþia Centralã de Salvare Minierã se reorganizeazã, directorul „Salvamin”, Daniel Surulescu, nu are motive de îngrijorare. Surulescu va fi adus „la bazã”, adicã la sediul Complexului Energetic Hunedoara, unde special pentru el s-a înfiinþat un post de conducere. Carmen COSMAN - PREDA Face ce face ºi cade mereu în picioare. Directorul Staþiei Centrale de Salvare Minierã, Daniel Surulescu, nu are de ce sã îºi facã griji în privinþa programului de reorganizare a Complexului Energetic Hunedoara, care prevede desfiinþarea „Salvamin”. Salvatorii minieri profesioniºti angajaþi la „Salvamin” vor fi preluaþi în cadrul Diviziei Miniere, în directa subordine a Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã. Planul de reorganizare a fost întocmit ºi aprobat de Consiliul de Adminisatraþie tocmai în ideea reducerii cheltuielilor, iar directorul general al CEH, Aurel

Niculescu, vorbea despre desfiinþarea în acest sens a unor compartimente de la nivelul de suprastructurã sau comsarea altora. Desfiinþarea Salvamin, structurã

de director pe care îl deþinea Surulescu. Însã, cum nu putea rãmâne pe tuºã, pentru Daniel Surulescu sa gãsit rapid un nou post. Tot de conducere ºi proaspãt creat.

condusã de ex-directorul CNH Petroºani Daniel Surulescu, atrage dupã sine ºi desfiinþarea postului

În noua organigramã a CEH, acesta va ocupa funcþia de inginer ºef investiþii ºi va avea în subordine

Departamentul Strategie de Dezvoltare ºi serviciul Investiþii. Daniel Surulescu a fost director al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani pânã în luna martie 2009, când a fost înlocuit cu Nicolae Drãgoi. Nu a rãmas nici atunci pe dinafarã, ci a fost transferat la Salvamin, bineînþeles tot pe o funcþie de conducere. De numele lui s-au legat mai multe scandaluri financiare legate de modul în care au fost

Primele de vacanþã ale minerilor ºi energeticienilor aduc CEH la barã

eprezentanþii Sindicatului Muntele au depus în instanþã cererea de chemare în judecatã a oficialilor Complexului Eneregtic Hunedoara, dupã ce problema primelor de vacanþã pentru mineri ºi energeticieni nu s-a rezolvat. Carmen COSMAN - PREDA Liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, a confirmat, luni, cã a fost depusã cererea de chemare în judecatã. „Vineri am depus cererea, la Tribunalul Hunedoara. Aºteptãm sã se stabileascã termenul de judecatã”, a declarat Nica. În urmã cu aproximativ o sãptãmânã,

Biroul Executiv al Sindicatului „Muntele” a decis acþionarea în judecatã a Complexului Energetic Hunedoara într-un nou proces, de data aceasta pentru nerespectarea Contractului Colectiv de Muncã în ceea ce priveºte primele de vacanþã. Adaosurile salariale sunt prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã semnat cu

adminsitraþia CEH, însã acestea nu au mai putut fi plãtite dupã o bâlbã a guvernanþilor. Este vorba despre adoptarea Legea 94/2014, care prevede acordarea voucherelor de vacanþã în locul primelor plãtite pânã acum. Numai cã, în bugetul de venitzuri ºi cheltuilei al CEH aceste vouchere nu sunt prevãzute, dar în

schimb apar primele de vacanþã. Sindicaliºtii susþin însã cã atâta timp cât existã societãþi cu capital integral de stat care acordã prima de concediu aºa cum ea este reglementatã în contractele colective de muncã, fãrã sã þinã cont de prevederile legii amintite, ºi CEHul trebuie sã respecte ceea ce a prevãzut ºi negociat în Contractul Colectiv de Muncã. Conform negocierilor dintre sindicate ºia dministraþie, prima de vacanþã are un cuantum de 1900 de lei brut.

chelºtuiþi banii CNH. Unul dintre cele mai mediatizate a fost înregistrat în 2008, când Surulescu a intrat în cazul organelor de anchetã ca urmare a derulãrii unei investiþii privind achiziþionarea ºi montarea a unui complex mecanizat,în valoare de opt milioane de euro, la Exploatarea Minierã Lupeni. În urma unui control al Curþii de Conturi au fost descoperite mai multe nereguli, dintre care douã ar fi putut fi de naturã penalã, respectiv declanºarea procedurii de achiziþie publicã fãrã identificarea

sursei de finanþare ºi majorarea contractului iniþial cu 400.000 de euro pentru achiziþionarea unor piese de schimb, pentru perioada de postgaranþie, fãrã organizarea unei licitaþii. Scandalul s-a stins în timp, fãrã ca cineva sã fie tras pânã la urmã la rãspundere. De asemenea, în urma urma tragediei de la Mina Petrila, din 15 noiembrie 2008, Daniel Surulescu a fost acuzat cã a preferat sã-ºi vadã în continuare de „turneul electoral” în care se afla, decât sã se intereseze de soarta morþilor ºia rãniþilor din cele douã explozii consecutive.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Hram la paraclisul Bisericii din Vulcan

Aºezatã pe cea mai înaltã culme din localitatea Vulcan, biserica,

ce încã se construieºte, a adunat luni, la zi de sãrbãtoare, o mulþime de credincioºi. Toþi au asistat la slujba religioasã, iar cel care a ctitorit aceastã bisericã, Marin Coltescu susþine cã se simte împlinit când credincioºii vin la slujbã. Mai ales cã biserica a fost construitã cu gândul la cei ce au fost aduºi de comuniºti în anii în care au dezvoltat cele douã cartiere minereºti. „Dincoace

eci de credincioºi au venit sã ia parte la slujba ce a fost oficiatã la Vulcan în Paraclisul noii biserici ce acum se ridicã în apropierea Primãriei. Oamenii spun cã la hramul locaºului de cult, slujba are o altã însemnãtate ºi au venit aici sã se roage.

de bulevard, toate bisericile ce s-au construit erau pe centrul vechi ºi, în partea cealaltã nu era niciuna. Nici pentru Cocoºvar, nici pentru Dallas. Atunci, am discutat cu pãrintele ºi ne-am gândit sã gãsim un loc pentru o bisericã. Am considerat eu, cã acesta

este cel mai potrivit loc, fiind un pic mai sus decât toate ºi am zis cã va fi un reper pentru Vulcan”, a explicat Marin Coltescu, ctitorul Bisericii. Paraclisul Bisericii poartã hramul Naºterii Maicii Domnului ºi în aceastã zi deosebitã pentru creºtini,

ADIO, telefon mobil la ºcoalã!

levii nu vor mai putea folosi telefonul mobil în timpul orelor, nu au voie sã participe la acþiuni de protest potrivit unui proiect privind Regulamentul de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmînt preuniversitar, elaborat de Ministerul Educaþiei. În regulament sînt prevãzute numeroase interdicþii adresate elevilor, potrivit Ziare.com. Aceºtia nu au voie sã distrugã documentele ºcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliul educaþional ºi sã deterioreze bunurile din patrimoniul unitãþii de învãþãmînt preuniversitar (materiale didactice ºi mijloace de învãþãmînt, cãrþi de la biblioteca ºcolii, mobilier ºcolar, mobilier sanitar, spaþii

de învãþãmînt etc.). Tot lor le este interzis sã aducã ºi sã difuzeze în unitatea de învãþãmînt preuniversitar materiale care, prin conþinutul lor, atenteazã la independentã, suveranitatea ºi integritatea naþionalã a þãrii, care cultivã violenta ºi intoleranta. Proiectul prevede ºi cã elevii nu au voie sã organizeze ºi sã participe la acþiuni de protest, care afecteazã desfãºurarea activitãþii de învãþãmînt sau care afecteazã participarea la programul ºcolar, ºi nici sã blocheze cãile de acces în spaþiile de învãþãmînt. Conform documentului, elevii au obligaþia "sã frecventeze cursurile, sã se pregãteascã la fiecare disciplinã de studiu, sã dobîndeascã competentele ºi sã-ºi însuºeascã cunoºtinþele prevãzute de programele ºcolare". În plus, elevilor le este interzis: - sã utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor ºi al concursurilor - sã lanseze anunþuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitãþii de

oamenii locului au umplut curtea, pentru cã au vrut sã asiste la slujbã. „Am venit aici pentru Maica Domnului, cã e sãrbãtoare azi ºi hramul bisericii, sãrbãtoare mare’, ne-a spus o credincioasã, care asista la slujbã în curtea Paraclisului, iar o altã doamnã ne-a spus cât de mult se bucurã, cã are bisericã

învãþãmînt preuniversitar - sã aibã comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare ºi atitudini ostentative ºi provocatoare sã aducã jigniri ºi sã manifeste agresivitate în limbaj ºi în comportament faþã de colegi ºi faþã de personalul

nouã în cartierul în care locuieºte. „ Este foarte frumos ºi este bine cã stau aproape ºi pot sã ajung, cã jos nu puteam. Sã dea Dumnezeu multã sãnãtate la toatã lumea!”. Gheorghe Ile, primarul din Vulcan a lãsat ºi el puþin treburile urbei ºi a luat parte, alãturi de credincioºi la slujbã. „Este hramul acestei

unitãþii de învãþãmînt preuniversitar - sã provoace, sã instige ºi sã participe la acte de violenþã în ºcoalã ºi în afara ei - sã pãrãseascã incinta ºcolii în timpul pauzelor sau dupã începerea cursurilor, fãrã avizul profesorului de serviciu sau a profesorului pentru învãþãmîntul primar/dirigintelui - sã aibã o atitudine care constituie o ameninþare la adresa siguranþei celorlalþi elevi ºi/sau a personalului ºcolii.

Actualitate 5 biserici. Întotdeauna, într-o cumunitate, trebuie sã existe, atât cultul localitãþii, dar ºi alte instituþii, aºa încât oamenii sã aibã locuri de recreere, dar ºi locuri unde vin sã-ºi spunã pãrintelui pãsurile. ªi fiecare dintre noi avem câte un duhovnic. Azi e ºi hramul acestei biserici ºi aici vedem o nouã construcþie cu hramul tuturor sfinþilor, ce ne va bucura când va fi gata. Am lãsat puþin treaba ºi am venit aici pentru a mã ruga, alãturi de oameni”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Credinþa nu le este strãinã celor din Valea Jiului ºi cu toþii, la zi de sãrbãtoare, au vrut sã ne aminteascã cât este de important sã ne rugãm. „Se construieºte o nouã bisericã în Vulcan ºi, trebuie sã stea liniºtiþi toþi creºtinii, cã nu se va dãrâma nici un spital ºi nicio ºcoalã. Este loc pentru biserici ºi este nevoie de biserici”, a precizat ºi Daniel ªchiopu, epitrop. Construcþia acestei biserici, al cãrei hram este la Naºterea Sfintei Fecioare Maria, a început acum câþiva ani ºi cel care a ctitorit-o spune cã aici se va mai lucra. Anul acesta va fi finalizatã fundaþia clãdirii noi ºi abia apoi se va ridica locaºul ce va purta hramul tuturor sfinþilor. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Raport UNICEF: Aproximativ 11.000 de cazuri de violenþã împotriva copiilor raportate în 2011 în România

proximativ 11.000 de cazuri de violenþã împotriva copiilor au fost raportate în România în 2011, iar majoritatea includ abuz emoþional, fizic ºi sexual ºi neglijare, se aratã într-un raport al UNICEF fãcut public.

În România, o evaluare a organizaþiei aratã cã, atunci când un copil face ceva apreciat a fi greºit, prima reacþie a 54% dintre pãrinþi este de a ridica vocea la copil, iar 11% dintre pãrinþi pãlmuiesc imediat copilul sau îl trag de pãr. În acest sens, UNICEF desfãºoarã o campanie de trei ani în România, cu scopul de a atrage atenþia asupra violenþei asupra copilului, susþinutã de intervenþii de mobilizare comunitarã la nivel local. Respectivul document subliniazã fenomene îngrijorãtoare, precum disciplinarea prin violenþã, atitudinea pasivã faþã de violenþã ºi acþiunile de intimidare asupra copiilor. Aproximativ 17% dintre copiii din 58 de þãri sunt supuºi unor forme severe de

pedeapsã fizicã (loviri în cap, urechi sau faþã sau lovituri dure ºi repetate). La nivel global, trei din zece adulþi considerã cã este nevoie de pedepse fizice pentru a creºte copiii bine. În ceea ce priveºte atitudinea faþã de violenþã, aproape jumãtate dintre fetele adolescente cu vârste între 15 ºi 19 ani (în jur de 126 de milioane) considerã cã soþul are o justificare în a-ºi lovi soþia în anumite circumstanþe. În 28 din 60 de þãri, informaþii

despre ambele sexe relevã cã mai multe fete decât bãieþi cred cã bãtaia soþiei este uneori justificatã. Informaþii din 30 de þãri sugereazã cã aproape ºapte din zece fete cu vârste cuprinse între 15 ºi 19 ani care au fost victime ale abuzului fizic ºi/ sau sexual nu au cerut niciodatã ajutor. În mare, aratã raportul, unul din trei elevi cu vârste între 13 ºi 15 ani, la nivel mondial, sunt brutalizaþi cu regularitate în ºcoalã. Aproape o

Chiulangii vor scoate bani din portofelele pãrinþilor

n cazul în care elevii au multe absenþe, pãrinþii pot primi amenzi cuprinse între 100 ºi 1.000 de lei sau vor fi obligaþi sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Prevederea este inclusã în proiectul privind Regulamentul de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, pus în dezbatere publicã, vineri, de Ministerul Educaþiei, potrivit Mediafax. Proiectul de act normativ supus dezbaterii publice prevede introducerea contractului educaþional între unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi pãrinþi. În regulament se subliniazã ºi cã,

potrivit prevederilor legale, pãrintele/tutorele legal instituit are obligaþia de a asigura frecvenþa ºcolarã a elevului în învãþãmântul obligatoriu ºi de a lua mãsuri pentru ºcolarizarea acestuia, pânã la finalizarea studiilor. În caz contrar, aceºtia pot fi amendaþi cu sume cuprinse între 100 de lei ºi 1.000 de lei sau pot fi obligaþi sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Totodatã, pãrintele are

obligaþia ca, cel puþin o datã pe lunã, sã ia legãtura cu profesorul pentru învãþãmântul preºcolar/profesorul pentru învãþãmântul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaºte evoluþia copilului/elevului, iar prezenþa lui va fi consemnatã în caietul profesorului cu nume, datã ºi semnãturã. De asemenea, pãrintele/tutorele elevului rãspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul ºcolii, cauzate de elev ºi îi este interzis sã agreseze fizic, psihic ori verbal elevii ºi personalul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar.

treime dintre elevii cu vârste între 11 ºi 15 ani din Europa ºi America de Nord afirmã cã au brutalizat alþi copii — în Letonia ºi România aproape 6 din 10 recunosc cã brutalizeazã alþi copii. Raportul UNICEF face referire ºi la violenþa sexualã. La nivel mondial, în jur de 120

de milioane de fete sub vârsta de 20 de ani (aproximativ una din zece) au avut contact sexual forþat sau alte acte sexuale forþate, iar una din trei fete adolescente mãritate vreodatã, cu vârsta între 15 ºi 19 ani (84 de milioane), au fost victime ale violenþelor emoþionale,

fizice sau sexuale comise de soþii sau partenerii lor. În Elveþia, un studiu naþional din 2009 despre fete ºi bãieþi cu vârste între 15 ºi 17 ani a descoperit cã 22%, respectiv 8% au trãit cel puþin un incident de violenþã sexualã care a implicat contact fizic. Cea mai comunã formã de violenþã sexualã pentru ambele sexe a fost victimizarea pe internet. AGERPRES

Dotãri pentru grãdiniþa cu program prelungit rãdiniþa cu program prelungit de la Petrila aºteaptã dotãrile pentru a avea program... prelungit. la G începutul acestui an, autoritãþile locale de la Petrila au inaugurat o grãdiniþã modernã care ar trebui sã funcþioneze dupã un program prelungit. Monika BACIU Dacã de la inaugurare ºi pânã în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, edilii sperã ca la începutul anului ºcolar care va debuta peste o sãptãmânã aceasta sã fie dotatã corespunzãtor. “Aveam probleme vizavi de grãdiniþele de la parterul blocurilor. Am mutat din primãvara acestui an cele douã grãdiniþe în grãdiniþa nouã ºi îmi doresc ºi acesta este obiectul meu ca primar ºi al colegilor mei ca odatã cu începutul

anului ºcolar 20152015 ºi în aceastã unitate sã funcþioneze grãdiniþa cu program prelungit. Suntem la partea de achiziþie ºi dotare a acestei grãdiniþe. Am avut o discuþie cu cel care urmeazã sã facã dotarea grãdiniþei, zilele trecute am avut cu toþi directorii ºcolilor pe problema

reparaþiilor curente ºi a igienizãrilor la cele 16 unitãþi de învãþãmânt de pe raza oraºului Petrila”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Construcþia grãdiniþei a durat mai bine de cinci ani, însã la începutul anului edificiul a fost inagurat.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Vine iarna, revin hoþii

remea se rãceºte ºi poliþiºtii deja îºi iau mãsuri pentru a preveni furtul de cãrbune. „Lopãtarii” au cam luat o pauzã vara, mai ales cã nu au avut cui sã vândã, însã, acum cã se rãceºte, poliþiºtii se aºteptã sã creascã numãrul hoþilor ºi sunt pe fazã. Diana MITRACHE Încurajaþi de trenul marfar, care staþioneazã pe linia industrialã, cât timp se schimbã locomotiva pentru lina de transport feroviar, hoþii de cãrbune au atacat mereu garniturile de tren. Unul dintre punctele sensibile este cel de la Iscroni, unde zeci de oameni urcã riscându-ºi viaþa în vagoane, pentru a fura cãrbune. Vara, chiar dacã nu au lipsit cu desãvârºire, ei au fost mai puþini, însã, vine frigul ºi, odatã cu el, se modificã ºi planurile poliþiºtilor. „Vom desfãºura activitãþi specifice, pentru combaterea acestui gen de

infracþiuni. Vor fi incluse aceste zone în traseele de patrulare ale agenþilor de sigu-

pentru cã au fost zile în care au furat ºi 60 de tone, iar autoritãþile locale ºi judeþene abia dacã au reuºit sã facã faþã numãrului mare de furturi. Totuºi, poliþiºtii spun cã dosarele penale nu au nici un efect asupra lor, ºi nici amenzile ºi ne explicã pânã unde s-a mers în acest domeniu. „Se întocmesc dosare

case ºi fac foc ºi astfel reuºesc sã pãgubeascã Complexul Energetic Hunedoara cu mii de lei lunar.

ucrãrile din Parâng, în grafic. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, spune cã în luna noiembrie, telescaunul TS3 va fi inaugurat. Constructorul lucreazã la montarea stâlpilor ºi a instalaþiilor.

ranþã publicã ºi vom sprijini colegii de la Postul TF Livezeni, în acþiunile pe care le vor desfãºura”, a declarat comisar Cristian Tatra, ofiþer investigaþii criminale la Poliþia Aninoasa. Iarna trecutã, hoþii s-au întrecut pe ei,

penale sub aspectul sãvârºirii de furt calificat, unii dintre ei au fost trimiºi în judecatã. Nu vã pot spune câþi, fiindcã dosarele se declinã cãtre Poliþia TF, dar sunt destule”, a mai spus comisarul Tatra.

in ce în ce mai mulþi câini pe strãzile Petroºaniului. Numãrul maidanezilor pare sã fi crescut pe strãzile din Petroºani. Hingherii sunt depãºiþi de numãrul patrupedelor la fel ca ºi locurile din adãposturi.

Edilii de la Petroºani spun cã aceastã problemã se datoreazã unei hotãrârii a Curþii de Apel Bucureºti, dar ºi a celor care aduc maidanezii aici din afara Vãii Jiului. “E o mare problemã cu câinii comunitari din momentul în care s-a

trec pe deasupra vagoanelor. Cei mai mulþi furã cãrbunii cu sacul ºi apoi îl vând în zonã, la cei care au

Peste douã luni se inagureazã un nou telescaun, în Parâng

Câini abandonaþi în Valea Jiului

Monika BACIU

Hoþii dau atacul direct în vagoane, chiar dacã riscã sã fie fãcuþi scrum de liniile de înaltã tensiune care

dat acea lege de la Curtea de Apel Bucureºti, care a suspendat aplicarea legii. Îi strângem în continuare, dar avem o capacitate limitatã în adãposturi. Am vorbit cu cei de la Seriviciul de Ecarisaj, strângem în continuare câinii, dar avem ºi o situaþie mai nou în ultimele

sãptãmâni, iar ne confrunctãm cu un val de câini noi. Sunt câini care nu sunt de aici, nu sunt obiºnuiþi cu oraºul, sunt mari”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nu este pentru prima datã când maidanezii din alte locuri sunt aduºi în Valea Jiului ºi abandonaþi pe strãzi. Curtea de Apel Bucureºi a suspendat normele de aplicare a legii pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân, la cererea organizaþiei nonguvernamentale Vier Pfoten.

Monika BACIU “Am vorbit astãzi cu firma care se ocupã de managementul lucrãrilor, cu proiectantul, cu toatã lumea, suntem în grafic. În teren, sus, sunt cei de la Doppeelmayer care au montat staþia de sus ºi cea intermediarã, urmeazã montarea staþiei de la plecare, din zona Rusu ºi aºa cum am spus la începutul lunii noiembrie vom funcþiona cu telescaunul TS3”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile se deruleazã pe baza unui credit contractat de municipalitatea din Petroºani în valoare de 13 milioane de lei.

Proiectul de 70 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului în Parâng a fost uitat de guvernanþi. Aºa se face cã municipalitatea încearcã sã ducã mai departe aceastã investiþie prin eforturi proprii.

8 Actualitate

ute de oameni s-au rugat pentru sãnãtate ºi pentru familie, luni, de Sfânta Maria când biserica de pe Maleia ºi-a sãrbãtorit hramul. Cu toþii au venit sã se roage pentru sãnãtate ºi pentru familie.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Sântãmãria Micã, sãrbãtoare pentru momârlanii de pe Maleia Monika BACIU “Pentru sãnãtate ne rugam, sã ne fereascã Dumnezeu de rele ºi pentru descânte. Cred în descântece”, spune o credicioasã. „Pentru sãnãtate, pentru binele casei, pentru copii ºi e hramul biserii ºi am venit în fiecare an”, spune o altã femeie. Credincioºii au parcurs sute de kilometri pentru a veni sã ia parte la slujbã. Tocmai de la Craiova a venit o femeie pentru a se ruga

la Dumnezeu. „Nu sunt de aici, sînt din Craiova, am fost cu bãiatul la Bucureºti pentru cã e bolnav ºi vin sã mã rog pentru sãnãtate”, spune femeia. „Mã rog pentru toatã familia, pentru vii, pentru morþi. Îmi gãsesc liniºtea în bisericã”, spune o altã femeie. La eveniment a fost ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care s-a rugat pentru familie, dar ºi pentru locuitorii urbei. “E o mare sãrbãtoare creºtinã, naºterea Maicii Domnului, biserica de aici de pe Maleia are acest hram ºi fiind sãrbãtoare lumea a venit ºi este prezenta la acest moment religios foarte important. Am venit sã mã rog pentru sãnãtate,

punerea sãtenilor, s-a nãscut ºi idea construirii sfîntului lãcaº de pe Valea Maleii, dar construcþia bisericii ortodoxe a început, efectiv în toamna anului 2003. Anul acesta, bunã derulare a întregului pro-gram al hramului bisericii de pe Maleia a fost încredinþatã unui sãtean de vazã al satului, Aron Marc. Acesta s-a îngijit ca toatã lumea sã se simtã cu adevãrat cã la o mare sãrbãtoare. “Mîncarea tradiþionalã a Vãii Jiului am

pentru familie ºi pentru toþi locuitorii din Petroºani. De fiecare datã fac aceste gesturi ºi cred cã este foarte important în astfel de momente sã ne gãsim timp ºi rãgaz ºi pentru suflet”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sãrbãtoarea de pe Maleia s-a nãscut în jurul anului 2000. Tot atunci, la începutul secolului XXI, la pro-

pregãtit-o care la momîrlanii noºtri e un obicei. E ciorba de carne de oaie, varza ºi pãsat. Nu sunt grele, ci e grea munca. Suntem mulþi oameni ca sã facem aºa ceva. Nu e primul an cînd particip la acest praznic, dar este cel mai mare praznic din Valea Jiului. E o ciorbã tradiþionalã care nu ºtim de cînd se face. Aceasta mîncare este pentru aproximativ 700-800 de persoane”, a spus bucãtarul Aron Marc. Sãrbãtoarea Sfintei Fecioare Maria este pentru momîrlani una dintre cele mai importante sãrbãtori reli-

gioase, acesta fiind ºi motivul pentru care la cinstirea cuvioasei au luat parte cîteva sute de credincioºi. Momârlanii sînt cunoscuþi pentru credinþa lor, iar sãrbãtorile sunt þinute cu sfinþenie în aceste comunitãþi. Pentru a fi prezenþi la slujba ce are loc la biserica ce are hramul Sfintei Fecioare Maria unii dintre localnici au mers pe jos chiar ºi cîþiva kilometri. Bisericuþa momârlanilor are o frumuseþe aparte, unicã, fiind ridicatã exclusiv din fonduri private, iar aici orice preot care doreºte sã binecuvînteze duminicile localnicilor este bine venit. Cîteva sute de oameni au trecut luni, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la poalele Munþilor Paring din satul Maleia. Cu toþii au venit, în special, pentru a o cinsti pe Sfînta Fecioarã Maria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toþi cei care au dorit sã asiste la slujbã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

10 Educatie

Cronica V達ii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

Majoritatea românilor spun cã se vor prezenta la vot; Ponta, favorit în ambele tururi ale prezidenþialelor

ajoritatea românilor susþin cã se vor prezenta cu siguranþã la urne la alegerile prezidenþiale, aratã un sondaj INSCOP remis AGERPRES. Sondajul relevã ºi cã românii îl dau favorit pe premierul Victor Ponta în ambele tururi se scrutin. Astfel, la întrebarea privind intenþia de a se prezenta la vot, 55,7% dintre respondenþi declarã cã vor veni la urne în mod sigur, în creºtere faþã de cercetarea din luna iulie, când 48,6% afirmau acest lucru. De asemenea, 14,7% dintre români susþin cã probabil vor vota (17,3% — în iulie). Ponderea celor care spun cã probabil nu se vor prezenta la vot a scãzut de la 7,9% în iulie la 3,8% în septembrie. 6,3% dintre cei chestionaþi

declarã cã sigur nu se vor prezenta la vot (6,4% declarau acest lucru în iulie), în timp ce 16% nu s-au hotãrât (15,9% în iulie), iar 3,6% nu ºtiu/nu rãspund (3,8% în iulie). "Datele privind intenþia de vot sunt primele care se apropie de condiþiile reale ale competiþiei prezidenþiale cu majoritatea candidaþilor anunþaþi efectiv ºi prin raportare la electoratul care îºi manifestã o intenþie clarã de a vota. Prin

urmare, comparaþia acestor date cu rezultatele sondajelor INSCOP anterioare este mai puþin relevantã având în vedere cã în iulie, de exemplu, mãsuram o listã de candidaþi mult diferitã

ºi ne aflam într-o perioadã mai îndepãrtatã de momentul alegerilor, deci prea puþin influenþatã de atmosfera electoralã",

daþilor la Preºedinþie cu 41,1% dintre voturi. El este urmat de Klaus Iohannis (ACL) — cu 28,8%, Elena Udrea (PMP) —

afirmã Remus ªtefureac, director INSCOP. Raportat la cei care îºi declarã intenþia certã de a vota, Victor Ponta (Alianþa PSDUNPR-PC) conduce în clasamentul candi-

cu 8,1%, Cãlin Popescu-Tãriceanu (PRL) — cu 6,7%, Monica Macovei — independent (3,5%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) — cu 3,2%, Dan Diaconescu (PPDD) — cu 3%, Kelemen Hunor (UDMR) — cu 3%, Ioan Ghiºe — independent (2,1%) ºi Szilagyi Zolt (0,5%). În ceea ce priveºte opþiunile de vot pentru turul doi al prezidenþialelor, 19% au declarat cã vor vota cu Victor Ponta, în timp ce 15% îl preferã pe Klaus Iohannis. 32,5% dintre cei care nu au o opþiune în primul tur spun cã nu vor vota, iar 33,6% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. Sondajul relevã cã Victor Ponta ar câºtiga toate finalele din turul

Deputatul Monica Iacob-Ridzi solicitã finanþarea construcþiei a douã creºe pentru copii în municipiul Petroºani eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Camera Deputaþilor o întrebare adresatã Ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice Locale. D Prin intermediul acesteia, Monica Iacob-Ridzi solicitã MDRAPL sã analizeze opor-

tunitatea construcþiei unor noi creºe pentru copii în municipiul Petroºani, arãtând cã asigurarea condiþiilor necesare pentru îngrijirea copiilor ºi pentru educaþia lor încã de la cea mai fragedã vârstã sunt elemente asupra cãrora statul român trebuie sã susþinã eforturile conjugate ale pãrinþilor ºi ale comunitãþilor locale.

„Vã informez domnule ministru cã, odatã cu creºterea indicatorului natalitãþii – un indicator îmbucurãtor pentru orice stat civilizat, cu atât mai mult pentru un membru al Uniunii Europene – în municipiul Petroºani a apãrut ºi nevoia stringentã a asigurãrii

spaþiului necesar pentru îngrijirea copiilor în cadrul unor creºe, având în vedere mai ales faptul cã, în bunã parte, pãrinþii acestor copii sunt angrenaþi în activitãþi productive la care nu pot renunþa foarte uºor nici mãcar în perioada de graþie oferitã de legislaþia în vigoare”, explicã deputatul. În document, Monica Iacob-Ridzi aratã cã autoritãþile publice locale de la Petroºani au retrimis cãtre MDRAPL solicitarea privind con-

strucþia unor creºe pentru copii în cartierele Aeroport ºi Dimitrov, dupã ce o solicitare similarã, aprobatã de fostul minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, deºi a fost aprobatã, nu a mai primit finanþare. “Vã solicit, domnule ministru, sã mã informaþi în ce mãsurã construcþia unor creºe pentru copiii minerilor din Valea Jiului (ºi nu numai) reprezintã un capitol de interes pentru ministerul pe care-l conduceþi ºi, implicit, când estimaþi cã vor putea fi demarate aceste importante investiþii în municipiul Petroºani”, este între-

barea la care deputatul Monica Iacob-Ridzi aºteaptã acum un rãspuns oficial din partea ministrului Liviu Dragnea.

al doilea al prezidenþialelor: Victor Ponta (54%) vs. Klaus Iohannis (46%), Victor Ponta (54,7%) vs. Cãlin Popescu-Tãriceanu (45,3%), Victor Ponta (66,1%) vs. Elena Udrea (33,9%)

ºi Victor Ponta (66,8%) vs. Monica Macovei (33,2%). Barometrul "INSCOP — Adevãrul despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda ziarului "Adevãrul" în perioada 30 august — 4 septembrie. Volumul eºantionului a fost de 1.058 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

În atenþia þapinarilor! Din 8 octombrie,

Sistem de monitorizare a trasabilitãþii lemnului, obligatoriu în toatã þara inistrul delegat M pentru ape, pãduri ºi pisciculturã, Doina Panã, a declarat cã Sistemul de monitorizare a trasabilitãþii lemnului, ce are ca scop reducerea tãierilor ilegale de lemn ºi a evaziunii fiscale în domeniu,

va deveni obligatoriu la nivel naþional începând cu data de 8 octombrie a.c. Doina Panã a declarat cã acest sistem a fost implementat în faza pilot în nouã judeþe din þarã, iar în scurt timp va fi extins în toatã þara. “Am început cu trei

judeþe, pe urmã cu ºase, iar la ora actualã sunt nouã în acest sistem. În urma pilotãrii, culegând date, sistemul informatic a mai suportat niºte modificãri ºi urmeazã ca sãptãmâna viitoare, cel mai probabil, sã aparã Hotãrârea de Guvern în forma

finalã. Am emis un nou ordin de ministru prin care extind pilotarea din 21 septembrie a.c. la nivel naþional, astfel încât pe 8 octombrie, când intrã în vigoare hotãrârea, sã nu fie nimeni care sã nu fi folosit pânã acum sistemul', a declarat

Doina Panã. Ministrul a subliniat cã acest sistem de monitorizare este foarte benefic pentru cã va elimina concurenþa neloialã ºi introducerea pe piaþã a lemnului provenit din tãieri ilegale. Monitorizarea trasabilitãþii lemnului se

7 dintr-o loviturã!

apte persoane, printre care ºi doi copii, au ajuns la spital, în urma unui accident rutier care s-a produs pe drumul naþional ce leagã Haþegul de Caransebeº. Poliþiºtii spun cã de vinã pentru producerea accidentului este un ºofer în vârstã de 29 de ani, din municipiul Drobeta Turnu Severin, care a adaptat viteza la condiþiile de drum. Carosabil era umed, iar ºoferul a pierdut controlul asupra autoturismului ºi a intrat în coliziune

De Ziua Mondialã a Tracþiunilor

"Ne miºcãm, donãm, salvãm, schimbãm!" Asociaþia pentru Tineret, Învãþãmânt ºi Turism, în colaborare cu FitnessUrban ºi Pretorienii Deva organizeazã în data de 14 septembrie 2014 acþiunea "Ne miºcãm, donãm, salvãm, schimbãm!", eveniment ce face parte din campania "Schimbare prin miºcare". Acest eveniment va avea loc în Piaþa Unirii din Deva, începând cu orele 17.00. Acþiunea marcheazã "Ziua Mondialã a Tracþiunilor" ºi se desfãºoarã sub forma unui concurs de tracþiuni, strângere de rechizite ºi donare

cu un autoturism care circula regulamentar din sens opus, condus de un bãrbat în vârstã de 40 de ani, din comuna Râu de Mori. „În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a 7 persoane, atât a

va face on-line printr-un sistem bazat pe utilizarea telefoanelor inteligente. Practic, printr-o aplicaþie instalatã pe smartphoneurile transportatorilor se va putea urmãri drumul lemnului din pãdure pânã la procesatorul final.

conducãtorilor auto, cât ºi a celor 5 pasageri din autoturismul care circula regulamentar, fiind vorba despre 2 minori în vârstã de 7 ani, respectiv 12 ani, ºi de 3 femei cu vârste cuprinse între 32 ºi 66 de ani”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªoferul imprudent s-a ales cu dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Car men COSMAN-PREDA

A început numãrãtoarea inversã!

de sânge. Evenimentul se va desfãºura simultan in 8 oraºe din tarã: Galaþi, Brãila, Bucureºti, Oradea, Bistriþa, Craiova, Petroºani ºi Deva, Preºedinte, Raluca Nicula

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm la primul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015. PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

INSEMEX ancheteazã explozia de la Satu Mare

ercetãtorii INSEMEX Petroºani trebuie sã determine cauzele care au provocat explozia de la un ºtrand din judeþul Satu Mare, în urma cãreia doi tineri au murit iar un minor este grav rãnit. Maximilian GÂNJU O echipã formatã din mai mulþi cercetãtori de la Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani a plecat ieri-luni cãtre Satu Mare, pentru a efectua cercetarea la faþa locului în cazul deflagraþiei care s-a

general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãmane, echipa de specialiºti va face investigaþia la faþa locului iar apoi probele vor fi aduse la laboratoarele din Petroºani. Echipa de specialiºti este condusã de directorul ºtiinþific al Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSE-

soldat cu doi morþi ºi un rãnit grav. Expertiza tehnicã este crucialã pentru a se putea continua ancheta penalã în aceastã tragedie ºi pentru a se stabili cauzele care au provocat explozia dar ºi eventualele vinovãþii. Potrivit directorului

MEX) Petroºani, Constantin Lupu. „Eu împreunã cu doi colegi am plecat cãtre Satu Mare, unde a avut loc explozia ºi vom face o primã evaluare astãzi (n.r. ieri) unde s-a produs deflagraþia ºi mâine dimineaþã (n.r. astãzi-marþi) reluãm cercetarea la

este una complexã, sunt luate toate variantele în calcul”, a mai declarat ºeful

anã Acâº a ucis doi tineri, Gheorghe Rotar ºi Rodica Covaci iar fiul lor în

baie. Poliþiºtii ºi inspectorii pompierilor au descoperit þigãri ºi o brichetã, iar

comisiei de anchetã a INSEMEX. O explozie ce a avut loc în urmã cu o sãptãmânã la ºtrandul din comuna sãtmãre-

vârstã de 6 ani, a fost grav rãnit. Totul s-a întâmplat într-o cãsuþã cu vanã din ºtrandul sãtmãrean în care cei trei fãceau

de aici s-a desprins concluzia cã bãrbatul ar fi fumat deºi era interzis acest lucru fiind vorba despre apã sulfuroasã.

faþa locului ºi apoi urmeazã analiza la laboratoarele INSEMEX”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorul ºtiinþific Constantin Lupu.

e pleacã de la zero

Specialiºtii din Petroºani nu pot trage o concluzie nici mãcar preliminarã în acest caz doar pe baza declaraþiilor date de martori. Ancheta tehnicã trebuie sã stabileascã fãrã tãgadã cauzele care au dus la deflagraþie. „Eu am discutat ºi cu inspectorul de la poliþie care se ocupã de caz ºi mi-a spus cã din declaraþiile luate, în zona unde s-a produs deflagraþia, cineva ºi-a aprins þigara. Iam spus cã poate fi ºi o altã sursã care sã fi produs deflagraþia ºi nu neapãrat þigara. Urmeazã sã analizãm la faþa locului, nu putem trage o concluzie acum, însã ºi pentru mine este interesant sã vãd conþinutul de gaze din apa termalã. Expertiza tehnicã

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 genþie 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Trãsniþii din Queens Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Extemporal la diriFocus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar? Fiica rãtãcitoare Trãsniþii

10:00 ªtirile dimineþii 10:45Teleshopping 11:00Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Intangibilul 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ce n-a vãzut Parisul! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 A 19-a soþie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul minþii 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa vã treziþi obosit ºi nervos. Încercaþi sã vã controlaþi agresivitatea, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict! Nu faceþi vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Profitaþi de timpul liber pentru a vã odihni!

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat European Qualifiers 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Elveþia - Anglia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Elveþia - Anglia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digisport Show 16:45 Rezumat European Qualifiers 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadã. Reduceþi programul de muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupãamiazã s-ar putea sã vã loviþi de o problemã financiarã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, care vã poate aduce câºtiguri serioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nu ridicaþi tonul la o persoanã mai în vârstã. Pe plan sentimental, puteþi avea probleme dacã sunteþi prea încãpãþânat. 10:30 Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fugarul

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare ºi sunteþi neinspirat. S-ar putea sã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. De asemenea, este indicat sã evitaþi activitãþile complexe, care necesitã atenþie ºi concentrare.

Aveþi mare nevoie de un împrumut. Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

23 august *** 22 septembrie Este posibil sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. S-ar putea sã fiþi nervos pentru cã nu staþi prea bine cu banii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Încercaþi sã vã temperaþi spiritul critic! Fiþi atent pe ce daþi banii! S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceþi.

Este posibil sã primiþi o veste proastã de la o rudã îndepãrtatã. Aceasta vã indispune ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Fiþi atent.

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu vã asumaþi nici un risc astãzi, pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar putea sã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cu maºina! Sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

21 ianuarie *** 20 februarie

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea sau chiar accidente. Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteþi deveni irascibil.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme, pe care le-aþi tot amânat. Aveþi tendinþa sã începeþi mai multe treburi deodatã. Organizaþi-vã cât mai riguros.

21 februarie *** 20 martie La serviciu, sunteþi indispus în urma unei discuþii cu ºeful direct. Nu este indicat sã vã exteriorizaþi nemulþumirea. Menajaþi-vã sãnãtatea. Eforturile pe care intenþionaþi sã le faceþi sporesc riscul de accidente cerebrale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

ªcoala sanitarã de la Casa de Culturã, continuã înscrierile

coala postlicealã sanitarã de la Casa de Culturã din Petroºani continuã înscrierile pentru cei care cred cã vor sã urmeze o specializare în domeniul medical. Pe lângã faptul cã nu se cere deocamdatã o diplomã de Bacalaureat, cei de la aceastã ºcoalã spun cã vor face înscrieri pânã când încep cursurile.

„La noi nu a fost încheiatã aceastã procedurã. Avem timp sã mai facem înscrieri pentru cursurile din anul I, pânã în data de 15 septembrie, dupã care începe ºcoala”, a declarat Mia Albescu, manager al ªcolii Postliceale Sanitare de la Petroºani. Absolvenþii vor avea meseria de asistent medical generalist ºi cursurile dureazã trei ani.

Restricþii apã

Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã vineri, 26 septembrie 2014 Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi.

Potrivit reprezentanþilor AJOFM Hunedoara, acþiunea se va desfãºura în reþeaua teritorialã a judeþului Hunedoara în Deva, Simeria, Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan, Brad, între orele 9:00 –13:00.

“Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creºterea gradului de ocupare pentru absolvenþi, nefiind excluse alte categorii de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, prin întâlnirea directã a cererii cu oferta de locuri de muncã, în

Fiul Sorin împreunã cu familia anunþãm cu nemãrginitã durere în suflet plecarea spre cele veºnice a celei care a fost

SOBA MAGDALENA MONICA (85 ani) Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele noastre. Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte! Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul. Slujba de înmormântare va avea loc marþi, 9 septembrie 2014, ora 13.

condiþiile unei concurenþe loiale ºi transparente, care sã permitã realizarea unui echilibru între acestea, în timpul cel mai scurt”, declarã Rodica Mariana Peter, director executiv AJOFM Hunedoara. Angajatorilor care participã la bursã li se va asigura posibilitatea de a beneficia de subvenþii acordate pentru angajarea absolvenþilor, conform Legii nr. 76/2002. Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 25 septembrie 2014 la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Piaþa Unirii, nr. 2, tel. 0254.216.151 sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Soba Rodica în greaua încercare pricinuitã de decesul soacrei.

Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Rodica Soba în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a soacrei sale.

Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani comunicã beneficiarilor sãi din localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa, cã în data de 10.09.2014, se va sista furnizarea apei potabile între orele 10:00 – 20:00, din cauza lucrãrilor de reabilitare executate în staþia de tratare a apei Valea de Peºti. Mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014

ªcolile, pregãtite pentru începerea anului ºcolar

ucrãrile de igienizare a unitãþilor de învâþãmânt din Petroºani ºi pregãtirea lor pentru un nou an ºcolar sunt în grafic, a anunþat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Carmen COSMAN - PREDA Pe ultima sutã de metri. Unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului îºi vor deschide porþile pentru un nou an ºcolar în bune condiþii. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã nu sunt probleme deosebite ºi doar la grãdiniþa ce funcþioneazã în incinta ºcolii „I.G.Duca” nu

s-a obþinut autorizaþie de funcþionare ºi asta deoarece nu se pot asigura circuite speciale, dar chiar ºi aºa grãdiniþa va funcþiona ºi în acest an. „Lucrãrile sunt în grafic ºi nu avem probleme deosebite. Luni, în data de 15 septembrie, toate ºcolile îºi vor deschide porþile pentru elevi”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. ªi, aºa cum se obiºnuieºte de câþiva

ani încoace, în data de 15 septembrie, la ora 10.00, anul ºcolar se va deschide în mod festiv, în Parcul

„Carol Schreter” din Petroºani. “Tot în 15 septembrie, la ora 10.00, dacã vremea ne per-

Studenþii din Petroºani vor plãti mai puþin

n proiect pilot al conducerii administrative a Universitãþii Petroºani, prevede montarea de gigacalorimetre în camerele studenþilor din cãmine. Astfel fiecare student va plãti pe perioada de iarnã exact cât consumã cu încãlzirea. Maximilian GÂNJU Administraþia Universitãþii din Petroºani vrea sã reducã risipa dar mai ales sã menþinã preþurile la cazare cât mai scãzute ºi a luat în calcul montarea în camerele de cãmin a unor aparate de mãsurat gigacaloria consumatã de studenþi.

Proiectul este unul pilot, astfel cã în prima fazã se va derula doar pentru câteva camere, însã dacã va arãta economii de ambele pãrþi, va fi implementat în întreg campusul pe viitor. Practic administraþia vrea ca fiecare student sã plãteascã exact cât consumã ºi nu la comun cum se întâmplã acum. În acest fel

studenþii care pleacã la final de sãptãmânã acasã nu-ºi vor mai lãsa caloriferele sã meargã fãrã rost, iar totul se va vedea la plata chiriei. „Vom vrea sã individualizãm consumul la energia termicã pe fiecare camerã. În momentul de faþã energia termicã este inclusã în chiria lunarã. Sunt unii studenþi care consumã mai mult sau mai puþin. Unii care mai închid caloriferul ºi alþii care nu. Încercãm sã

mite, vom face deschiderea în parcul “Carol Schreter” din Petroºani. Vom continua tradiþia pe care am început-o în urmã cu câþiva ani, dupã care fiecare ºcoalã îºi va urma programul”,

punem dispozitive de mãsurare ºi fiecare sã plãteascã exact cât consumã, iar atunci garantat scade preþul la chiria lunarã plãtit de student. Este un proiect pilot pe care vrem sã-l implementãm ºi eu cred cã pânã la 1 decembrie vom reuºi sã-i dãm drumul”, a declarat directorul administrativ al Universitãþii Petroºani,

a mai spus primarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob-Ridzi. În Petroºani sunt patru centre de execuþie bugetarã ce cuprind ºcolile generale ºi grãdiniþele ºi aproximativ 3.500 de elevi pânã în clasa a VIII-a.

Dacian Ciodaru. Pentru a menþine cât mai mici chiriile studenþilor, Universitatea Petroºani ºi-a achiziþionat centrale termice proprii, dar are contract ºi cu furnizorul de agent termic centralizat. Astfel, pe perioada de iarnã administraþia îºi poate alege formula de încãlzire cea mai ieftinã pentru campus.