Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 690

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cãsuþele de la Eforie Nord vândute la bucatã

Timpul a „mãcinat” preþul taberei de varã a minerilor de la Paroºeni de pe Litoral

Proteze pentru micuþul Luca >>> PAGINA A 4-A ªcoala începe cu probleme

Clãdiri care stau sã se dãrâme ºi birouri ale primãriilor în ºcoli >>> PAGINA A 5-A

Mixtura dintre politic ºi management are efecte dezastruoase asupra CEH >>> PAGINA A 7-A

Avram se pregãteºte pentru o candidaturã la Senat >>> PAGINA A 7-A

Numirea lui Vladu la CFR Marfã, pe masa procurorilor anticorupþie >>> PAGINILE 8-9

Sfidaþi de ºoferi ºmecheri ºi samsari >>> PAGINA A 11-A

Inventar la Clubul Jiul >>> PAGINA A 12-A

cãpate de povara sechestrului asiguratoriu, sub care s-au aflat ani în ºir, cãsuþele de vacanþã ale minerilor de la Paroºeni de la Eforie Nord sunt scoase la vânzare una câte una. La preþuri mult sub valoarea lor de inventar, dar într-o fazã avansatã de degradare dupã cum spun proprietarii lor, cãsuþele ºi-au gãsit imediat cumpãrãtor. S-a dat liber la vânzarea cãsuþelor de vacanþã de la Eforie Nord, aflate în proprietatea Exploatãrii Miniere Paroºeni, minã consideratã neviabilã, coordonatã de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A

Au început lucrãrile pe Jieþ >>> PAGINA A 13-A

Mecanic de locomotivã pe post de… barierã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Cãsuþele de la Eforie Nord vândute la bucatã

contul datoriilor la bugetul de stat, calculate la acea vreme la peste 8.000 de miliarde lei vechi. În ciuda numeroaselor demersuri fãcute de oficialii defunctei CNH, nu s-a reuºit salvarea lor, mai ales cã aproape toate bunurile companiei erau sechestrate în contul creanþelor la bugetul consolidat al statului. Imobilele au fost scoase la vânzare prin În 2008, Administraþia

vremea respectivã cã preþul real al acestor obiective este de cel puþin 10 miliarde de lei vechi, adãugând cã din momentul construcþiei acestea au suferit mai multe îmbunãtãþiri. Ca atare, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a contestat suma în instanþã ºi a cerut o reevaluare a imobilelor. Instanþa a admis cererea CNH Petroºani ºi, astfel, preþul de pornire a crescut la 3,6 miliarde de lei vechi, dar nimeni nu a cumpãrat cele 30 de cãsuþe de pe litoral, cu atât mai mult cu cât terenul de sub ele nu a fost nicio-

Finanþelor Publice Eforie, iar preþul de pornire al licitaþiei a fost stabilit iniþial la 1,65 miliarde lei vechi. Administratorii cãsuþelor au susþinut la

datã în proprietatea companiei. Acum situaþia se schimbã radical, iar “îmbunãtãþirile” clamate de foºtii ºefi ai minerilor s-au transformat în “grad de uzurã ridicat”.

Timpul a „mãcinat” preþul taberei de varã a minerilor de la Paroºeni de pe Litoral

S-a dat liber la vânzarea cãsuþelor de vacanþã de la Eforie Nord, aflate în proprietatea Exploatãrii Miniere Paroºeni, minã consideratã neviabilã, coordonatã de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Ansambul „Meduza” cuprinde 30 de cãsuþe din lemn construite în 1980, pe un teren care niciodatã nu a fost întãbulat de oficialii mineritului din Valea Jiului ºi care a rãmas în proprietatea Consiliului Local Eforie Nord. Dupã 1991, tabãra de varã a minerilor a ajuns în proprietatea minei Paroºeni ºia adm,inistraþiei

miniere, indiferent de denunmirea acesteia, respectiv RAH ori CNH. ªi tocmai datoriile colosului industrial la bugetul de stat, care a plasat Compania Huilei pe primul loc în topul naþional al datornicilor au constituit ºi motivul pentru care ani de zile cãsuþele de vacanþã au fost sechestrate de Administraþia Financiarã din Eforie, care a încercat chiar

scoaterea lro la vânzare. Situaþia incertã a terenului le-a fãcut însã neinteresante pentru potenþialii cumpãrãtori, iar vânzarea a fost blocatã ºi în instanþã. Situaþia cãsuþelor de lemn de la malul mãrii s-a clarificat dupã ce unitãþile extarctive din Valea Jiului au fost împãrþite în viabile ºi neviabile ºi trecute în administrarea a douã societãþi nou - înfiinþate. Datoriile CNH s-au

ºters peste noapte, iar complexul „Meduza” a ajuns, fãrã mãsura sechestrului, în proprietatea SNIMVJ, odatã cu celelalte active ale minelor viabile.

asate ºi scoase la mezat ªi, pentru cã ocupa terenul statului, SNIMVJ era pusã an de an sã plãteascã

sume considerabile drept impozit pentru cele 30 de cãsuþe de vacanþã. Aºa cã, la înþelegere cu sindicatul „Huila”, de la minele neviabile, tabãra de varã i-a fost cedatã în folosinþã gratuitã, printr-un contract de comodat. „Terenul nu a aparþinut niciodatã Minei Paroºeni, iar noi plãteam impozitul cuvenit pe clãdiri. În data de 3.06.2013, sa încheiat cu sindicatele un contract de comodat pentru cele 30 de cãsuþe de vacanþã pe o perioadã de un an, urmând ca toate cheltuielile aferente sã fie achitate de Sindicatul Huila”, a declarat directorul general al SNIMVJ, Aurel Anghel. Atât contractul iniþial, spune Anghel, cât ºi actul adiþional încheiat ulterior, au avut acordul Consiliului de Administraþie al SNIMVJ. ªi tot Consiliul de Administraþie este cel care ºi-a dat girul pentru scoaterea la vânzare a cinci dintre cãsuþele minerilor de la Eforie Nord. Valoarea de inventar pentruz una dintre construcþiile de lemn de pe malul mãrii a fost stabilitã la 14.000

de lei, în timp ce valoarea integralã a taberei de varã este de 511.000 de lei. Numai cã timpul a mãcinat locul de odihnã al ortacilor, iar cãsuþele s-au degradat de la an la an. Aurel Anghel spune cã la Paroºeni s-au alocat fonduri pentru lucrãrile miniere ºi au au mai fost direcþionaþi bani ºi pentru reabilitarea ansambului turistic „Meduza”. Iar evaluãrile fãcute anual, aºa cum cere legislaþia în domeniu, au arãtat cã toate cele cinci cãsuþe pentru care a existat decizia de vânzare prezentau un grad avansat de uzurã, îºi motiveazã decizia oficialii societãþii ce administreazã minele neviabile. „Consiliul de Adminsitraþie a aprobat casarea ºi valorificarea acestora, dar dupã o reevaluare de cãtre o persoanã autorizatã”, a precizat directorul SNMVJ. În consecinþã, cãsuþele au fost scoase la mezat la un preþ inferior celui din valoarea de inventar, dar la licitaþia publicã deschisã s-a reuºit creºterea acestuia. La final, o cãsuþã s-a vândut cu 3.100 de lei, adicã în total SNIMVJ s-a ales cu fix 15.500 de lei

u contestat preþul prea mic, dar apoi l-au scãzut ºi mai mult Complexul turistic de la Eforie Nord a fost pus sub sechestru încã din 2004, când Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara a decis executarea silitã a Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, în

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Proteze pentru micuþul Luca

opilul nãscut fãrã picioare ºi o mânuþã la Spitalul din Petroºani va avea proteze. În ajutorul sãu a sãrit chiar primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care va plãti, din fondul de urgenþã, suma necesarã pentru achiziþionarea unor tãlpici, aflaþi în prelungirea protezelor cu care micuþul va putea sã umble. Casa de Sãnãtate achitã doar o parte a cheltuielilor. Diana MITRACHE Tiberiu Iacob Ridzi a discutat cu familia micuþului ºi a acceptat sã achite contravaloarea protezelor de care copilul are nevoie. Luca a împlinit în luna august un an ºi acum este momentul pentru primele proteze. „Am avut o discuþie cu dumnealor ºi o sã îi ajutãm ºi noi pentru cel mic. Are nevoie acum, în perioada urmãtoare, de niºte proteze. Sigur, ele vin

deconteazã Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Probabil cã în jur de 4.000 de lei o sã le dãm noi, din fondul de urgenþã de care dispun”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Bebeluºul s-a nãscut în 11 august, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cu mai multe malformaþii, respectiv lipsa picioarelor de la genunchi în jos ºi lipsa braþului drept de la cot în jos. Pãrinþii iau acuzat pe cei doi

mama a fãcut ecografii ºi a fost de fiecare datã asiguratã cã este bine. Bebeluºul, botezat în spital cu numele de Luca Gabriel, a fost adus pe lume fãrã

medici care au supravegheat sarcina cã nu au descoperit malformaþiile, deºi

aterii noi atît pentru elevii de gimnaziu cît ºi pentru cei de liceu. Chiar dacã statisticile internaþionale aratã faptul cã în þara noastrã programa ºcolarã este foarte încãrcatã ºi poate multe dintre materile care se fac la clasã nu sunt întotdeauna utile, putem spune cã este loc de mai mult.

Astfel elevii din clasele a III-a ºi a IV-a vor putea învãþa despre arhitecturã ºi mediul construit, iar elevii din liceele de muzica vor putea studia istoria jazzului, începînd cu anul ºcolar 2014.

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã în perioada septembriedecembrie 2014 Expoziþia de picturã, graficã, tehnici mixte ºi elemente de artã urbanã a artistului plastic devean Lucian Francisco Davidoni. ni de Graffiti ºi Street Art sub emblema ONG-ului Urban Vision, sesiuni la care au participat atât artiºti români, cât ºi strãini. Vernisajul expoziþiei va avea loc vineri, 5 septembrie 2014, orele 17,00,

cea la care a fãcut ecografii pe timpul sarcinii ºi cea de-a doua fiind medicul cu care a nãscut.

Ministrul Educaþiei a aprobat prin ordin de ministru, programa ºcolara pentru disiplina opþionala De-a arhitectura. Educaþie pentru arhitecturã ºi mediu construit, pentru clasele a III-a ºi a IV-a. Timp de o orã pe sãptãmînã, elevii aces-

Expoziþia de picturã, graficã, tehnici mixte ºi elemente de artã urbanã

Creaþiile artistului se încadreazã în stilul „Street Art”, o formã de artã care se adreseazã tuturor ºi care are un impact pozitiv ºi imediat asupra privitorilor. În perioada 20112013, artistul a organizat cinci sesiu-

neglijenþã în serviciu împotriva celor douã doctoriþe, Cristina Mustocea ºi Sidonia Faibiº, prima fiind

Arhitecþi de mici

Monika BACIU

prin programul naþional, dar o sã îi ajutãm ºi noi, cu partea care nu o

antebraþul drept ºi fãrã partea inferioarã, de la genunchi, a picioarelor Ulterior, pãrinþii pruncului au reclamat cazul atât la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, cât ºi la Colegiul Medicilor Hunedoara. Poliþiºtii au deschis dosar penal pentru

la Palatul Magna Curia ºi va fi urmat de câteva ore de audiþii muzicale pe platforma din spatele muzeului, în faþa Lapidariului.

tor clase se vor familiariza cu modul în care se construieºte mediul, dar ºi cu elemente minimale de arhitecturã. Totuºi ca micuþii sã fie atraºi cît mai mult de aceastã materie ei vor avea parte de activitãþi în aer liber, centrate pe identificarea în realitate a

conceptelor învãþate în clasã. Rãmîne de vãzut la sfîrºitul anului ºcolar 2014-2015 dacã aceste materii noi de care au parte atît elevii de gimnaziu cît ºi cei de la liceu vor avea rezultatele sacontate de cãtre cei din minister.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

ªcoala începe cu probleme

Clãdiri care stau sã se dãrâme ºi birouri ale primãriilor în ºcoli

n pragul noului început de an ºcolar, zeci de unitãþi de învãþãmânt au probleme grave. Grupuri sanitare nefuncþionale, ºcoli care necesitã reparaþii capitale sau birouri ale instituþiilor publice în sediul unitãþilor de învãþãmânt. Asta au gãsit inspectorii Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara în urma controalelor efectuate în unitãþile de învãþãmânt. Monika BACIU

La nivelul Vãii Jiului, nouã unitãþi de învãþãmânt nu îndeplinesc condiþiile de funcþionare. Deficienteþele sunt multe, iar în unele cazuri grave. Sunt ºcoli care au nevoie de reparaþii

activitãþi care nu þin de activitatea aducativã. La ºcoala gimnazialã Câmpul lui Neag nu se asigurã circuitele funcþionale. La grãiniþa cu program normal din Vulcan nu este asigurat iluminatul natural în mod corespunzãtor ºi grupurile grupurile sanitare sunt nefucnþionale ºi insuficiente”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara, medicul

capitale, iar altele unde grupurile sanitare nu sunt corespunzãtoare. “Am demarat verificãrile. La nivelul Vãii Jiului vorbim de ºcoala gimnazialã numãrul 2 din Petroºani unde problema este cã nu asigurã circuitul corespunzãtor. Urmeazã ºcoala maghiarã din Petroºani care are nevoie de reparaþii capitale ºi grupurile sanitare sunt necorespunzãtoare. Avem promisiuni de la Inspectoratul ªcolar cã secþia va fi mutatã în altã clãdire. Urmeazã apoi ºcoala generalã Iscroni unde nu este circuit funcþional. La Lupeni e vorba de ºcoala gimnazialã numãrul 1 care nu are curte de joacã, iar în clãdire funcþioneazã ºi alte

Cecilia Birãu. Mai sunt ºi alte douã unitãþi de învãþãmânt din Lupeni care nu au autorizaþiile de funcþionare. “La Lupeni la ºcoala specialã nu se asigurã circuitul funcþional, nu existã cabinete medicale ºcolare ºi izolator. Tot acolo grupurile sanitare sunt necorespunzãtoare. Tot la Lupeni este ºi clubul copiilor care e clãdire veche ºi necesitã reparaþii capitale. Cei de la Inspectoratul ªcolar au spus cã vor fi mutaþi într-o clãdire corespunzãtoare”, a mai spus sursa citatã. Unitãþile de învãþãmânt cu probleme au obligaþia ca pânã la începutul anului ºcolar sã remedieze toate aceste deficienþe, în caz contrar directorii unitãþilor

unitãþi cu probleme în Valea Jiului

de învãþãmânt pot fi sancþionaþi. Teoretic, fondurile pentru reparaþiile minore ºi cele de întreþinere a unitãþilor de învãþãmânt provin de la bugetele locale ale primãriilor. Acolo unde sunt nece-

sare reparaþii capitale, banii ar trebui sã vinã de la Ministerul Educaþiei. De precizat este faptul cã anul acesta, la Petrila nu mai existã nicio problemã în rândul unitãþilor ºcolare. În anii trecuþi, mai

multe grãdiniþe din localitate nu primeau autorizaþiile de funcþionare pe motiv cã aveau sediul la parterul blocurilor. De anul trecut situaþia s-a schimbat pentru cã a fost datã în folosinþã o grãdiniþã modernã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Controale cu dedicaþie?

ouã controale consecutive efectuate de Autoritatea Electoralã Permanentã s-au lãsat cu avertismente pentru funcþionarii municipalitãþii, dat fiind faptul cã nu au radiat din evidenþe persoanele decedate. Controlatã a fost ºi Primãria Lupeni, însã deºi au existat nereguli mari, n-a fost dat nici un avertisment. Maximilian GÂNJU

Ambele verificãri efectuate de cãtre reprezentanþii Autoritãþii Electorale Permanente au avut loc în a doua jumãtate a lunii trecute, iar inspectorii au gãsit la Serviciul de Evidenþã Informatizatã a Populaþiei cã angajaþii nu radiaserã din liste cinci persoane decedate. Funcþionarii serviciului aveau la dispoziþie, conform legii, 10 zile pentru a face acest lucru ºi se aflau în termenul legal, însã

o OUG apãrutã în 2014 specifica faptul cã persoanele decedate trebuie radiate a doua zi de la constatarea decesului. „Au fost cinci cazuri în care cele douã funcþionare de la evidenþã, care sunt împuternicite sã radieze din registrul electoral persoanele decedate au depãºit termenul de 24 de ore. Ele au respectat însã termenul din legea stãrii civile care prevede zece zile. Termenul de 24 de ore s-a introdus prin OUG nr.4 pe anul

acesta. Cei de la Evidenþa Informatizatã l-au instruit pe angajate sã respecte termenul din lege, iar din acest motiv nu au fost amendate ci au primit avertisment”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe. Controlul AEP din vestul þãrii s-a soldat cu 55 de sancþiuni, 23 dintre acestea concretizându-se prin amenzi, iar 32 prin avertismente. Filiala Vest a Autoritãþii Electorale Permanente a aplicat 5 avertismente ºi 2

Sute de jandarmi la Serbãrile Iancului, de la Þebea

a 142 de ani de la trecerea în nefiinþã a „Crãiºorului Munþilor”, Avram iancu, panteonul Moþilor de al Þebea va fi din nou scena unor ample manifestãri. Carmen COSMAN - PREDA Ca în fiecare an, la eveniment la se aºteptã sosirea unui numãr mare de participanþi, printre care ºi personalitãþi ale vieþii publice. Peste 250 de jandarmi vor asigura ordinea publicã pe timpul ºi premergãtor acestei manifestãri, în perioada 06-07 septembrie a.c., pentru prevenirea ºi combaterea oricãror fapte antisociale. Iar alãturi de jandarmii hunedoreni vor fi în misiune ºi efective din cadrul Grupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara. „Jandarmii invitã participanþii la mani-

festarea cultural-artisticã sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sã respecte normele de convieþuire socialã, iar în situaþia în care

observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze jandarmilor din dispozitivul de ordine publicã”, a declarat sublo-

cotenent Lucian Stoichiþoiu, din cadrul IJJ Hunedoara De precizat cã, duminicã, 7 septembrie, traficul rutier se va închide pe DN 76 km 38+500 – 38+600, în intervalele orare 11:0011:15 ºi 14:0014:30. Închiderea circulaþiei este necesarã pentru formarea gãrzii de onoare,

prezentarea onorului militar ºi defilarea gãrzii de onoare, iar situaþia din teren nu permite devierea circulaþiei pe rute ocolitoare.

amenzi în cuantum total de 2000 lei. Potrivit unor surse demne de încredere, inspectorii AEP au efectuat controale ºi la Primãria Municipiului

Lupeni, însã rezultatele acestor verificãri nu au fost comunicate. Cert este cã inspectorii au fost extrem de nemulþumiþi de ceea ce au

descoperit la Lupeni. „Au fost foarte multe nereguli, erau extrem de iritaþi de ceea ce au gãsit la control, dar nu au luat nicio mãsurã. Acum fiecare judecã cum vrea, cu jumãtãþi de mãsurã”, spun aceleaºi surse. Autoritatea Electoralã Permanentã va continua sã efectueze aceste controale pentru a pregãti cadrul potrivit desfãºurãrii alegerilor prezidenþiale de anul acesta.

Poliþiºtii îºi primesc sporul de 25%

genþii de poliþie cu studii superioare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care îºi desfãºoarã activitatea în acelaºi domeniu ca în decembrie 2009, vor beneficia, din nou, de un spor de 25% din salariul de bazã, potrivit unui ordin al ministrului Gabriel Oprea. Purtãtorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, a anunþat cã aceastã mãsurã reparatorie se va aplica de joi 4 septembrie ºi vizeazã exclusiv agenþii de Poliþie cu studii superioare care nu ºi-au schimbat domeniul de activitate pe care îl aveau în 31 decembrie 2009, atunci când au fost suspendate sporurile pentru personalul bugetar, potrivit Mediafax. "Prin acelaºi ordin aprobat de vicepremierul Gabriel Oprea au fost

clarificate aspectele privind acordarea sporului pentru munca prestatã pe timp de noapte, pentru activitãþile desfãºurate în baza programelor sau a planificãrilor aprobate de unitate, inclusiv pentru cazurile când aceste activitãþi se desfãºoarã în ture. Totodatã, se reglementeazã modalitatea de stabilire a gradaþiilor pentru perioada

de creºtere a copilului, cât ºi modalitatea de acordare a ajutorului în caz de deces pentru familiile angajaþilor Ministerului Afacerilor Interne care ºi-au pierdut viaþa în timpul serviciului", a mai spus purtãtorul de cuvânt al MAI. Mediafax.ro

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Mixtura dintre politic ºi management are efecte dezastruoase asupra CEH

onducerea Complexului Energetic Hunedoara a demonstrat maximul pe care îl poate face. În urmã cu douã sãptãmâni, la Petroºani, sute de mineri ºi nu numai au participat la un miting care a avut loc în faþa sediului Complexului Energetic Hunedoara. Miºcarea a avut ecou, cel puþin asta declarã liderii de sindicat. Interesele de grup ºi cele politice au adus în pragul colapsului entitatea energeticã din judeþul Hunedoara. Monika BACIU “Mitingul a generat acþiuni care nu se vãd cu ochiul liber, dar eu mã rezum la a declara cã în urmãtoarea perioadã de timp se vor întâmpla lucruri la nivelul Complexului Energetic Hunedoara care sunt oarecum generate ºi de faptul cã 1000 de oameni ºiau exprimat nemulþumirea faþã de felul în care este condus acest Complex Energetic ºi faþã de felul în care este sprijinit acest complex. În concluzie, trebuie sã aparã un sprijin ºi va apãrea pentru Complexul Energetic ºi sprijinul trebuie gestionat de

oameni competenþi care ºtiu ce au de fãcut, nu de oameni care se opresc în interesele persoanele, de grup sau politice”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Astfel, se aºteaptã, în continuare, un ajutor financiar venit din partea statului român care ar urma sã salveze entitatea energeticã. “Sprijinul trebuie sã fie unul financiar pen-

Avram se pregãteºte pentru o candidaturã la Senat

urprizã de proporþii în tabãra PNL Hunedoara, unde un potenþial candidat la ºefia CJ Hunedoara ºi-a schimbat planurile. Coordonatorul PNL Valea Jiului a recunoscut oficial cã se pregãteºte pentru un post de senator la alegerile din 2016. Maximilian GÂNJU

Intrat în PNL Hunedoara dupã ce a renunþat la candidatura sa, la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara, pentru a nu-i strica „apele” lui Mircea Moloþ, fostul lider PRM a recunoscut cã nu se mai gândeºte sã devinã candidatul liberalilor la parlamentul judeþean. Costel Avram vrea în „politica mare” ºi la alegerile generale din 2016 va fi una din propunerile PNL pentru locul de senator al Vãii Jiului.

Chiar dacã lucrurile nu sunt bãtute în cuie, Avram recunoaºte cãl tenteazã acest post deºi a fost pentru mai multe mandate vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. „Nu vã ascund faptul cã pentru 2016 m-ar interesa sã rãmân în Valea Jiului

statului român o susþinere financiarã prin acele servicii de sistem, prin preþ reglementat pentru a creºte aceste venituri ºi pentru a diminua din pierderile pe care Complexul Energetic Hunedoara le genereazã zi de zi”, a mai precizat sursa citatã. Dacã ajutorul va fi acordat, atunci, din punctul de vedere al sindicaliºtilor, acesta va trebui administrat de o conducere com-

ºi sã concurez cu acest domn senator (n.r. Haralambie Vochiþoiu, cel care deþine în prezent mandatul în Valea Jiului). M-aº bate cu el la orice orã din zi ºi din noapte. Vom vedea…”, a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Costel Avram.

tru cã indiferent ce soluþii ar gãsi cei care fac parte din managementul Complexului Energetic Hunedoara nu sunt suficiente pentru a-l menþine pe piaþa liberã de energie. Din acest punct de vedere trebuie sã vinã din partea

petentã, profesionistã, diferitã de cea care a fost pãnâ acum. “Eu îmi doresc (schimbãrile de conducere la CEH-n.r.) pentru cã mulþi dintre cei care conduc astãzi sau cei care au condus în ultima perioadã de timp au demonstrat

maximum a ceea ce pot. Dacã ne uitãm la preþul gigacaloriei cãrbunelui care a crescut ameninþãtor de mult ºi care pur ºi simplu a ridicat preþul MWh pe o piaþã care nu îºi va gãsi niciodatã desfacere ne ducem la problema termocentralei Paroºeni care dupã un an zile descoperã cã mai trebuie sã plãteascã 1 milion ºi ceva de euro în TVA pe care nu l-ar fi prevãzut în calculele economice pe care le au dumnealor, la problema Mintiei care de 12 ani þine utilaje care erau aduse pentru retehnologizarea grupului 4 ºi nu s-a întâmplat nimic cu ele, nu s-au demarat lucrãrile pentru condiþiile de mediu. Toate aceste lucruri nu fac altceva decât Complexul Energetic Hunedoara sã fie întro situaþie în care nu ar fi ajuns dacã acesta ar fi avut un management pus pe linii profesionale ºi nu politice”, a mai subliniat Nica. ªi în urmã cu o lunã, Nica spunea cã sunt purtate discuþii cu ministrul Energiei Rãzvan Nicolescu care printr-un ajutor guvernamental va susþine Complexul Energetic Hunedoara.

8 Actualitate

20 de km de autostradã=retehnologizarea minelor de la CEH

Numirea lui Vladu la CFR Marfã, pe masa procurorilor anticorupþie

Guvernul aºterne nor de fum peste CEH pânã dupã alegerile prezidenþiale

or de fum peste CEH. Dacã specialiºtii ar lucra ºi dacã guvernul ar renunþa la 20 de kilometri de autostradã ar fi bani pentru retehnologizarea minelor viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Tiberiu Balint, vicepreºedintele PNL Hunedoara, este de pãrere cã Guvernul aºterne un nor de fum peste Complexul Energetic Hunedoara pânã vor trece alegerile prezidenþiale. În urmã cu câteva zile, se anunþa faptul cã oficialii CEH au semnat un contract cu chinezii în valoare de 270 de milioane de dolari. Balint este de pãrere cã totul s-a realizat ilegal în condiþiile în care contractul a fost atribuit fãrã a se organiza o licitaþie. Monika BACIU “Am vãzut o euforie din partea Partidului Social Democrat cum cã s-ar fi semnat în China, nu am vãzut contractele, nu au existat licitaþii pentru aceste contracte, o investiþie în valoare de 270 de milioane de dolari pentru Complexul Energetic. Fac câteva precizãri din ceea ce au spus domnii de la PSD care asigurã integral conducerea Complexului Energetic ºi anume cã aceste investiþii nu asigurã în nicio mãsurã supravieþuirea CEH. Ele vin doar pentru modernizarea unor grupuri la centrala termoelectricã de la Mintia care nu funcþioneazã nici astãzi la capacitate cu grupurile pe care le are. Mai mult decât atât,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

aduce CEH o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an care trebuie rambursaþi, pentru cã ceea ce nu spun domnii de la PSD este cã nu sunt cadou, ci sunt bani care trebui daþi înapoi ºi trebuie plãtiþi pentru niºte bunuri care nu au fost licitate. Nu cunoaºtem care e valoarea realã la licitaþie într-o piaþã concurenþialã a unui grup modernizat la centrala Mintia. S-ar putea sã fie de 30 de milioane de dolari ºi chinezii sã ni-l dea cu 60 pentru cã nu a fost licitaþie. Tot ceea ce au spus e cã ne dau cu o dobândã de 2%, dar preþul nu cumva este dublu sau triplu faþã de cât s-ar fi obþinut la o licitaþie. Mai mult decât atât, problema preþului cãr-

vin polonezii, nu vin polonezii, e bunã licitaþia, nu e bunã licitaþia. E aceeaºi poveste de doi ani ºi jumãtate, asta se numeºte incompetenþã. A þine doi ani de zile o documentaþie sau a avansa doi anid e zile ca sã vezi la sfâºit când urmeazã sã se facã licitaþia cã nu e bunã, cã ai un singur ofertant asta nu înseamnã cã þi-au fãcut treaba. Asta înseamnã incompetenþã în rândul celor care au fãcut aceste documentaþii”, a mai subliniat Balint.

arlamentarii pot ajuta, soluþiile sunt la coducere

bunelui nu este rezolvatã. Aceasta se rezolvã prin tehnologizarea minelor, nu prin adãugarea unor grupuri pe care unele le taie de la Mintia ºi le dau la fier vechi ºi pe altele le pun la loc. Deci eu cred cã se înceracã a pune un nor de fum pânã trec alegerile peste situaþia deloc uºoarã a Complexului Energetic. În paralel cu investiþiile în Complexul Energetic trebuie ca cãrbunele sã fie declarat resursã strategicã ºi preþul energiei electrice de pe termo sã fie reglemen-

tat ºi introdus într-un coº”, a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Tiberiu Balint. Potrivit acestui Guvernul nu a ajutat în niciun fel entitatea energeticã din judeþul Hunedoara. “Guvernul nu a fãcut nimic sã dea o ordonanþã sã reglementeze energia de pe termo, sã reglementeze preþul pe care îl are cãrbunele, mai mult decât atât nu s-a rezolvat absolut nimic cu tot ceea ce au promis ca investiþii în minele din Valea Jiului,

Vicepreºedintele PNL Hunedoara este de pãrere cã parlamentarii pot veni cu iniþiative legislative care sã salveze CEH, însã soluþiile sunt la specialiºtii din cadrul entitãþii energetice. “Pot sã iniþieze aceastã iniþiativã, însã ea nu poate fi fãcutã doar de parlamentari ºi nici nu trebuie fãcutã doar de parlamentari. Ea trebuie sã vinã din nevoile pe care le are Complexul Energetic ºi asta înseamnã cã trebuie sã vinã de la conducerea CEH. Dacã CEH nu îºi identificã nevoile, nu parlamentarii o vor face pentru

m k -20

cã sunt nepricepuþi în ceea ce înseamnã sistemul energetic. Noi suntem din afarã ºi putem doar sã dãm unele note acþiunilor care se întâmplã înãuntru, de faptul cã se semneazã de primul ministru ilegal anumite contracte, fãrã licitaþie sau alte aspecte. Soluþiile trebuie sã vinã din interiorul celor care conduc sau sunt în forurile decizionale ale CEH. Ei trebuie sã ºtie ce e mai bine pentru ei ºi ce trebuie sã cearã pentru ca acest complex sã meargã bine. Din cauza acestor intervenþii ale oamenilor politici Complexul a ajuns ºi minele ºi termocentralele acolo unde sunt, pentru cã le fac ori cu scop electoral ori pentru beneficii materiale. Dupã aproape 2 ani ºi ºase luni în care complexul a fost condus de PSD pentru cã din mai 2012 când USL-ul a preluat Guvernul de atunci complexul este condus de PSD. La 1 noiembrie când s-a creat CEH toþi erau PSD. În momentul în care o sã lase partea politicã ºi electoralã la o parte ºi o sã îºi dea mâna ca sã punã în practicã ceea ce specialiºtii vor pentru acest CEH. Nu cred cã sunt mai importanþi 20-30 de kilometri de autostradã care se liciteazã cu 70 de milioane de euro decât investiþiile la CEH. Renunþînmd la 20 de kilometri de autostradã se fac toate investiþiile din banii guvernului în minerit urmând ca beneficiile sã fie semnificative ulterior”, a mai spus Balint. Balint spune cã guvernul ar trebui sã renunþe la 20 de kilometri de autostradã pentru a rezolva problema minelor din Valea Jiului.

indicaliºtii de la CFR Marfã au depus o plângere penalã la Direcþia Naþionalã Anticorupþie împotriva directorului general al societãþii, cãruia îi reproºeazã „posibile acte de abuz în serviciu ºi subminare a economiei naþionale cu consecinþe deosebit de grave”. Unul dintre motivele de nemulþumire este legat de numirea fostului prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, în funcþia de Director General Adjunct al SNTFM CFR Marfã. Carmen COSMAN - PREDA

Pentru aceleaºi fapte, sindicaliºtii îi acuzã ºi pe membrii Consiliului de Administraþie ºi pe cei Adunãrii Generale a Acþionarilor, iar sindi-

reprezentanþii sindicatelor, care îl contestã.. Mihai Andronache, liderul sindical de la IRLU, cel care a depus plângerea penalã, sustþine cã Marius Cristian Vladu, fostul prefect de

caliºtii au trimsi totodatã o scrisoare ministrului transporturilro, Ioan Rus. Marius cristian Vladu a fost numit, din data de 1 septembrie, director general adjunct al CFR Marfã, dar aduecrea lui în aceastã funcþie nu este privitã cu ochi buni de

Hunedoara,este o „persoanã cu un trecut pãtat de fapte asimilate celor de corupþie, fapte petrecute pe când acesta era în conducerea unei alte companii de stat ºi de unde a fost demis pentru implicarea în finanþarea ilegalã a unei campanii elec-

torale”. Compania de stat la care face referire Andronache, de unde a fost demis Vladu este Termocentrala Mintia, de care se leagã un puternic scandal în care apare numnele fostului prefect. În 2010, într-o înregistrare fãcutã publicã, Marius Cristian Vladu – director pe atunci la Termocentrala Mintia se lãuda cã a dat „un miliard ºi jumãtate" în campania electoralã. „Eu cred cã sunt sponsorul numãrul unu. Când spun sponsorul unu, spun cã am dat un miliard jumãtate în campania asta… Ai auzit bine? Pe româneºte. Nu dau de la mama, îmi creez niºte obligaþii. Cred cã toatã lumea înþelege, da? Din salariu eu nu pot, îmi este imposibil. Nu am de unde sã dau atâþia bani. Dar i-am spus omului aºa: Viorele, dacã veþi veni cu un candidat care sã aibã ºanse reale, îþi dau cuvântul meu de onoare cã fac tot ce e

omeneºte posibil sã-þi sprijin candidatul. Dar dacã veniþi cu unul gen… ºi vã jur cã aºa am spus – Constantinescu cu 3%, al dracu` sã fiu dacã-þi dau mai mulþi bani de afiºe, nu de bannere”, spunea Marius Cristian Vladu interlocutorilor sãi din PDL, în noaptea alegerilor pentru Colegiul 3, unde au fost alegeri parþiale. A existat suspiciunea cã s-a vorbit despre bani publici care au ajuns în conturile PDL; iar imediat dupã acest scandal Vladu a fost schimbat din funcþie, deºi acesta a susþinut cã donaþiile au fost fãcute legal, iar el este o „victimã" în acest caz. Dupã ce a fost schimbat din funcþia de prefect, în 2008 Cristian Vladu a încercat sã câºtige ºefia Consiliului Judeþean, însã a pierdut alegerile. A avut mai multe tentative de a reintra în viaþa politicã, mai întâi înscriindu-se în PPDD ºi ulterior la Forþa Civicã.

8 Actualitate

20 de km de autostradã=retehnologizarea minelor de la CEH

Numirea lui Vladu la CFR Marfã, pe masa procurorilor anticorupþie

Guvernul aºterne nor de fum peste CEH pânã dupã alegerile prezidenþiale

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

arlamentarii pot ajuta, soluþiile sunt la coducere

m k -20

Pentru aceleaºi fapte, sindicaliºtii îi acuzã ºi pe membrii Consiliului de Administraþie ºi pe cei Adunãrii Generale a Acþionarilor, iar sindi-

reprezentanþii sindicatelor, care îl contestã.. Mihai Andronache, liderul sindical de la IRLU, cel care a depus plângerea penalã, sustþine cã Marius Cristian Vladu, fostul prefect de

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Mergi la ºcoalã ºi primeºti bani

este bunã pentru elevii care ai cãror pãrinþi nu au o situaþie financiarã bunã. Elevii din ciclul liceal din judeþul Hunedoara care provin din familii cu o situaþie materialã precara au posibilitatea sã se înscrie pînã în data de 1 octombrie în programul social „Bani de liceu”. Prin intermediul acestui program, elevii vor beneficia de o bursã socialã de 180 de lei lunar. Monika BACIU ªi în anul ºcolar 2014–2015, programul de protecþie socialã destinat elevilor care frecventeazã cursurile liceale, va continua, cu titlul „Bani de liceu”. Ajutorul acordat elevilor cu o situaþie materialã precara are o valoare de 180 de lei pe lunã, iar liceenii pot primi aceºti bani dacã dovedesc faptul cã se afla în întreþinerea familiilor al cãror

venit brut lunar pe membru de familie, realizat cu trei luni anterioare depunerii cererii, este de maximum 200 de lei. Bursa se acorda

lunar, pe toatã perioada cursurilor ºcolare, inclusiv pe timpul pregãtirii ºi susþinerii examenului de bacalaureat. Totuºi o atenþie

sporitã trebuie sã o aibã elevii cãrora nu prea le place ºcoala pentru ca aceºtia odatã înscriºi în acest program trebuie sã frecventeze cursurile zi de zi pentru ca la 20 de absente nemotivate ei îºi vor pierde aceasta bursã. Pentru a beneficia

de acest sprijin financiar, cei care se încadreazã în categoriile menþionate trebuie sã depunã o cerere la secretariatul liceului la care învaþa, pînã în data de 1 octombrie 2014. Ajutorul social nu este condiþionat de obþinerea unor performanþe ºcolare, dar totuºi elevii trebuie sã

îndeplineascã o singurã condiþie. Anul trecut, la nivelul judeþului Hunedoara, 1.231 de elevi au beneficiat de „Bani de liceu”. Totuºi, pînã la sfîrºitul anului ºcolar, peste 40 dintre aceºtia au acumulat mai mult de 20 de absente nemotivate, motiv pentru care au ºi pierdut banii.

Baza de date a animalelor mai bine dezvoltatã decât cea a oamenilor

aºapoarte canine. Din ce în ce mai mulþi proprietari de animale îºi duc animalele de companie la veterinar pentru a obþine paºaport. Dacã pînã acum trebuia mers cu paºaportul la Deva la DSV pentru legalizare, noile reglementãri spun cã medicul veterinar unde animalul a fost cipat va introduce toate datele într-o bazã de date naþionalã. Monika BACIU “Oamenii vin ca sã le facã animalelor de companie paºapoarte. În principiu pînã la 1 ianuarie 2015 conform legii, toþi proprietarii de animale dar în principal de canide trebuie sã cipeze animalele ºi sã le facã ori un carnet de sãnãtate ori un paºaport”, a declarat Flavius Faltinski, medic veterinar.

Procedura nu este una complicatã, iar dupã câteva minute, animalul de companie pleacã de la medicul veterinar cu paºaport. “Operaþiunea se referã la implantarea cipului iar ducã aceea imediat se face paºaportul. Din punct de vedere financiar pentru proprietar este puþin costisitoare dar nu exagerat. Manopera se face în orice cabinet veterinar

al cãror medici sînt acreditaþi sã o facã”, a mai spus medicul.

azã de date avasantã

Datele despre vaccinurile efectuate ºi despre anumite boli sunt introduse într-o bazã de date naþionalã. “Pînã la ora actualã trebuia mers cu paºaportul la Deva la DSV pentru legalizare.

Pentru acest program medicii veterinari care vroiau sã facã acest

lucru trebuiau sã ducã niºte acte pentru a obþine autorizaþia pen-

tru a da paºapoarte. Este un program pe calculator al Colegiului Medicilor Veterinari unde fiecare operaþiune, fiecare cip implantat, se bãga într-o bazã de date. Este ca o fiºã medicalã a unui medic de familie. Acum nu mai trebuie mers la Deva pentru legalizarea paºapoartelor. Dacã o persoanã vrea sã ducã în strãinãtate animalul de companie trebuie obligatoriu sã aibã cipul ºi paºaportul, trebuie sã stea 21 de zile dupã ce a efectuat vaccinul antirabic, doar dupã aceea poate sã iasã din þarã”, a mai spus medicul.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Sfidaþi de ºoferi ºmecheri ºi samsari

ntr-un municipiu în care este bãtaie pe locurile de parcare din zona de centru, unde sunt concentrate majoritatea instituþiilor, samsarii de maºini pus stãpânire pe zonã. Nu ocupã doar un loc de parcare ci douã, pentru a-ºi expune cât mai bine „marfa” sfidând restul ºoferilor care sunt nevoiþi sã se descurce cum pot. Maximilian GÂNJU

Situaþii de genul acesta sunt aproape zilnic întâlnite în parcarea publicã de lângã Poliþia Petroºani ori fiscul local sau poºtã, instituþii concentrate toate în zona de centru. Unii ºoferi ori samsari de maºini, care se cred mai pre-

Urmãrit naþional prins la Aninoasa

oliþiºtii din cadrul Poliþiei Aninoasa au reþinut miercuri un bãrbat în vârstã de 37 de ani, din oraºul Aninoasa, care era urmãrit naþional. Pe numele bãrbatului, Judecãtoria Petroºani a emis douã

mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, acesta

fiind condamnat la 8 luni, respectiv 7 luni de închisoare pentru sãvârºirea mai multor infracþiuni de furt. Persoana a fost escortat ºi încarceratã în Penitenciarul Bârcea Mare pentru executarea pedepsei.

Lemnul le-a adus dosare penale

oi bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 41 de ani ºi 72 de ani, ambii din comuna Brãniºca, au fost depistaþi în trafic de poliþiºtii din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice Hunedoara, în timp ce transportau cu tractoarele, pe raza localitãþii Brãniºca, cantitatea de 3,2 mc lemn foc, din speciile fag ºi carpen.

În urma controlului efectuat, poliþiºtii au constatat cã persoanele în cauzã nu deþineau aviz de însoþire a materialului lemnos, conform legislaþiei în vigoare. Faþã de cei doi, poliþiºtii au luat

mãsura sancþionãrii contravenþionale, dar ºi mãsura complementarã de confiscare a materialului lemnos. Deasemenea, poliþiºtii Postului de Poliþie Baia de Criº au depistat alþi doi bãrbaþi, care au tãiat ile-

gal material lemnos dintr-o pãdure din zona Pietroasa, pãdure aflatã în posesia Primãriei Baia de Criº. Cei doi bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 43 ºi 57 de ani, din localitatea Baia de Criº, sau ales cu dosare de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de tãiere fãrã drept arbori ºi furt material lemnos. Materialul lemnos a fost ridicat din curþile acestora ºi a fost lasat în custodia pãdurarului, prejudiciul cauzat urmând a fi stabilit ulterior, dupã efectuarea calculului valoric.

sus de lege, îºi parcheazã autoturismele pe câte douã locuri de parcare sfidându-i pe ceilalþi conducãtori auto care au treabã la instituþiile din zonã ºi care trebuie sã dea ocol Petroºaniului, pentru a gãsi un loc de parcare. ªi ieri, proprietarul unei maºini (foto) scoasã la vânzare, ºi-a lãsat-o de-a curmeziºul pe un spaþiu din par-

carea publicã destinat pentru douã autoturisme, spre nemulþumirea celorlalþi ºoferi. Sesizaþi poliþiºtii locali din Petroºani au încercat sã dea de urma proprietarului sfidãtor, însã au avut aceeaºi soartã ca restul petroºãnenilor nemulþumiþi de atitudinea lui. Poliþiºtii iau lãsat însã înºtiinþarea la autoturism pentru a se prezenta la ei, pentru a clarifica situaþia. „Noi l-am sunat ºi nu ne-a rãspuns, dar vine el. I-am fotografiat autoturismul ºi în caz contrar o sã-l dãm spre verificare Poliþiei Rutiere Petroºani ºi

aflãm cine este. În acest caz nu este vorba de o persoanã care se ocupã cu biºniþa de maºini, este un proprietar care ºi-a expus-o la vânzare, dar a parcat-o cum nu ar fi trebuit. Conform legii, ºoferul riscã o amendã cuprinsã între 500 ºi 1500 de lei cu posibilitatea de a plãti jumãtate din amendã în 48 de ore”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. ªoferul ar putea scãpa ºi cu un avertisment dacã îºi va recunoaºte greºeala ºi se va angaja sã nu o mai repete.

Impact frontal cu un bloc de beton

oi tineri au trecut razant pe lângã moarte, dupã ce maºina în care se aflau s-a izbit cu putere de un bloc de beton amplasat într-un ºanþ de colectare a apelor pluviale.

time au fost transportate la spitalul din municipiul Deva, unde au rpimit îngrijiri medicale. „Pe numele conducãtorului auto,

Carmen COSMAN - PREDA Accidentul s-a produs miercuri noaptea pe DN 7, pe raza oraºului Simeria. Conducãtorul auto, un bãrbat în vârstã de 30 de ani, din comuna Sãlaºu de Sus, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, iar într-o curbã la dreapta a pierdut controlul volanului ºi s-a izbit de un bloc de beton

amplasat în ºanþul de colectare a apei pluviale. O tânãrã de 24 de ani, pasagerã în autoturismul implicat în accident, a fost grav rãnitã, iar ºoferul s-a ales cu rãni uºoare. Ambelºe vic-

poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, au precizat repretentanþii IPJ Hunedoara.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Inventar la Clubul Jiul

ai dureazã o sãptãmânã, pânã ce Clubul Jiul din Petroºani va fi preluat de administraþie. Clubul a rãmas în administrarea lichidatorului, imediat dupã arestarea patronului Alin Simota, când s-a pus sechestrul pe baza sportivã. Diana MITRACHE Administraþia localã din Petroºani va prelua tot ceea ce are baza sportivã, cu excepþia câtorva obiective ce îi aparþin fostului patron al echipei, Alin Simota. Terenul ºi baza sunt prioritare pentru cei din primãria de la Petroºani care cred

cã le vor prelua sãptãmâna viitoare. „A trebuit sã facem inventar la tot ceea

ce existã, în afarã de ceea ce am predat noi ºi, din cauza aceasta am întârziat

Gunoaie pânã în tavan,

puþin”, a declarat Marian Popescu, director Tehnic Primãria Petroºani. Baza va fi administratã de primãrie ºi la fel ºi echipa care nu va putea urca mai mult de divizia a IV-a, dar pânã la calculele legate de fotbal ºi fotbaliºtii de la Jiul, primele

Responsabilitãþi pasate de la DSP la primãrii ºi invers

amenzi în astfel de cazuri sunt cei de la Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara”, a

ilor de asistenþã socialã. “Partea aceasta e problema asistenþei sociale din cadrul primãriilor ºi a asociaþiilor de proprietari. Este o lege care spune despre acest lucru. ªi asociaþiile de proprietari pot sã dea amenzi în aceste cazuri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara,

declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În replicã, respeonsabilii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara aruncã “mingea” în curtea primãriilor ºi a servici-

medicul Cecilia Birãu. Având în vedere cã responsabilitãþile sunt pasate de la o instituþie la alta, persoanele care suferã de mania strângerii unor lucruri sunt doar avertizate, fãrã a fi amendate.

u gunoaiele depozitate pânã în tavan. La sfârºitul sãptãmânii trecute un eveniment nefericit a avut loc pe strada Oituz din municipiul Petroºani. Un imobil a fost cuprins de flãcãri, air interveþia pompierilor a fost una extrem de dificilã din cauza gunoaielor depozitate de proprietar în casã. Monika BACIU

Cazul nu este singular, pentru cã la nivelul muncipiului Petroºani se mai înregistreazã o astfel de situaþie. Oficialii Primãriei au fost sesizaþi în ambele cazuri, însã aceºtia nu pot face decât sã îi înºtiinþeze pe proprietari sã îºi cureþe imobilele. “În ultima lunã au fost douã astfel de sesizãri la Primãria municipiului Petroºani. Un caz pe Aleea Florilor ºi un caz pe strada Oituz care de altfel s-a ºi finalizat într-un fel nefericit. Implicarea Primãriei în aceste cazuri þine doar de acordarea unui termen pentru curãþarea locurilor respective, respectiv a locuinþelor, însã cei abilitaþi sã dea

investiþii vor fi fãcute pentru a elimina defecþiunile apãrute ºi nereparate. „Sã vedem, vom face o analizã la investiþiile pe care le vom face. Vom începe cu apa. Cã acolo este o problemã ºi apoi vom vedea ce este absolut necesar”, a mai spus Popescu. Jucãtorii de la Jiul nu s-au putut reuni la

timp, din cauzã cã nu era apã la club. Motivul principal a fost legat de conductele sparte, ce trebuie reparate, pentru a stopa pierderile uriaºe. ªi acum, cei de la club pornesc apa, doar atunci când jucãtorii fac baie, iar paza obiectivului este ºi ea o prioritate pentru administraþia localã, dupã preluarea clubului.

A început numãrãtoarea inversã!

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm la primul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015. PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Au început lucrãrile pe Jieþ

pa a distrus o bunã parte din drumul de pe Jieþ, iar dupã inundaþiile de acum câteva sãptãmâni, au început lucrãrile de refacere a malurilor. ªi cei de la Apele Române au fãcut câte ceva, dar ei se vor limita la lucrãri mai mici. Diana MITRACHE Drumul din Jieþ, la marginea Petrilei, a fost rupt ºi luat de ape în mai multe locuri. Ploaia de doar o jumãtate de orã, de acum câteva sãptãmâni, a muºcat din asfalt ºi, în aceste zile, au venit banii pentru finanþarea lucrãrilor de refacere a terasamentului. Cei de la Primãria Petrila spun cã utilajele sunt în teren ºi se

lucreazã deja. „Prin reprezentanþii Companiei de Drumuri de la Craiova, au început lucrãrile de refacere a tronsoanelor de drum, ce fac legãtura cu Voineasa. Se refac malurile ºi terasamentul afectat de ploi”, a declarat Ciprian Preda, city manager Petrila. Lucrãrile vor mai dura câteva sãptãmâni, iar refacerea drumului degradat din cauza traficului

greu va mai aºtepta alte fonduri. „Lucrãrile, sperãm sã fie gata în cel mult douã luni de zile. Asta, ca sã se poatã circula onorabil. Restul lucrãrilor de modernizare completã a drumului va mai dura, dacã vor mai veni bani”, a mai spus Preda. Cei de la Apele Române au lucrat ºi ei la refacerea malurilor afectate ºi au consolidat câteva praguri, însã, pentru

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

cã nu sunt bani, fundul apelor nu va fi reabilitat. „Noi am fãcut un memoriu la Ministerul Apelor ºi Pãdurilor în care am cerut bani pentru investiþiile necesare consolidãrii malurilor pe Jieþ. Sunt propuneri, însã, la care

nu am primit rãspuns. Am reuºit, dupã ploi, cu utilajele noastre sã refacem prismul de arocamente ºi sã decolmatãm 80% din albie. Acum se lucreazã la consolidarea unui pod în zona Stoiconi, unde

se reface un zid de aproximativ 90 m, iar mai mult de atât nu prea mai putem face nimic, dacã nu ne vin bani”, a precizat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic al Vãii Jiului.

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 România în 5 minute 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Post meridian 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Trãsniþii din Queens Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Admiterea Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Tentaþia Ca$hului Trãsniþii

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Coliziune devastatoare 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Halloween-ul cãþeilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Motivat sã ucidã 22:30 Furtunã tropicalã

21 martie *** 20 aprilie Relaþiile cu cei din jur ºi mai ales cu persoana iubitã au de suferit din cauza unor probleme de comunicare. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi dispus sã vã întâlniþi cu prietenii. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Cuscrele Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Baronii ªtiri Naþional TV Mica mireasã

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãtur

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Cursã infernalã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 D-Paparazzi 23:15 Ochii din umbrã

10:00 Fotbal pe plaja: Cehia Azerbaidjan 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal pe plaja: Slovacia - Elveþia 12:15 ªtirile Digi Sport 12:30 Fotbal pe plaja: Anglia - Grecia 13:30 ªtirile Digi Sport 13:45 Fotbal pe plaja: Belarus - Turcia 14:45 ªtirile Digi Sport 15:00 Fotbal pe plaja: Franþa - Estonia 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Fotbal pe plaja: Bulgaria - Spania 17:15 Digisport Show 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal M.: Steaua ASC Potaissa Turda 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie sau o excursie. Ar fi bine sã þineþi seama de sfaturile unei rude mai în vârstã. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere, dar sunteþi tentat sã vã eschivaþi.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, refuzaþi, întrucât sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþi insistenþelor persoanei iubite.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

23 iulie *** 22 august

Dacã doriþi sã plecaþi într-o vizitã, luaþi legãtura cu gazdele înainte de a pleca. Existã riscul sã nu le gãsiþi acasã. Dupã-amiazã este posibil sã nu vã simþiþi prea bine ºi sã mergeþi la medic. Nu este nimic grav, dar va trebui sã þineþi regim.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa sunteþi foarte ocupat cu probleme de afaceri stresante. Pãstraþi-vã calmul. Dacã o rudã mai în vârstã vã cere ajutorul întro problemã de sãnãtate, ar fi bine sã nu vã eschivaþi.

În prima parte a zilei, s-ar putea sã aveþi o problemã de sãnãtate care vã împiedicã sã faceþi ce vaþi propus. Cel mai mult regretaþi cã nu puteþi merge la o petrecere. Dupã-amiazã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe care contaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, începutã mai demult. Deja vã gândiþi la urmãtoarea, spre nemulþumirea familiei. Nu faceþi din orele suplimentare o obiºnuinþã.

Sunteþi indispus ºi chiar irascibil, pentru cã nu v-a ieºit o afacere. Nu vã descãrcaþi nervii acasã. Mai bine analizaþi cauzele eºecului! Spre searã, la o întâlnire cu prietenii, reuºiþi sã vã regãsiþi echilibrul ºi buna dispoziþie.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Este posibil ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã sunteþi prea rece ºi cã vã preocupã prea mult afacerile sau cariera. Ocupaþi-vã mai mult de familie. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult!

S-ar putea sã înþelegeþi greºit un partener de afaceri ºi sã vã certaþi degeaba. Calmaþi-vã ºi lãmuriþi toate neînþelegerile, pentru cã riscaþi sã rupeþi colaborarea.

21 ianuarie *** 20 februarie

Prietenii vã fac o surprizã ºi vã invitã sã vã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Spre searã, este posibil sã aveþi o discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Nu fiþi impulsiv.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Ar fi bine sã nu vã planificaþi afaceri importante, pentru cã s-ar putea sã intervinã evenimente neprevãzute, din cauza cãrora nu vã puteþi respecta programul. Este posibil sã primiþi o veste neplãcutã despre o rudã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, revalidat pentru încã patru ani în Reþeaua UNESCO

omitetul de Coordonare al Reþelei Europene, parte din Reþeaua Globalã a Geoparcurilor, a votat pentru acordarea unui cartonaº verde pentru Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Aceastã decizie reprezintã reconfirmarea statutului internaþional de membru al Reþelei Europene a Geoparcurilor ºi al Reþelei Globale (sub egida UNESCO) a Geoparcului Dinozaurilor, pentru urmãtorii patru ani, fiind singurul Geoparc din România care deþine acest statut. În cadrul celei de-a 34-a ediþii a întâlnirii reprezentanþilor Geoparcurilor, gãzduitã de Geoparcul Harz. Braunschweiger Land. Ostfalen din Germania, Comitetul de Coordonare a luat în discuþie raportul de evaluare întocmit de Viviane Dargey din Franþa ºi Nick Powe din Marea Britanie, cei doi evaluatori UNESCO care, în perioada 22-24 iulie, au efectuat o vizitã de evaluare în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Raportul a prezentat modul în care Geoparcul îndeplineºte condiþiile Chartei Geoparcurilor, progresele realizate în ultima perioadã de timp ºi importanþa implicãrii Universitãþii din Bucureºti în administrarea Geoparcului. Totodatã a fost evidenþiatã susþinerea de care se bucurã Geoparcul din partea comunitãþii locale din Þara

Haþegului ºi din partea autoritãþilor. “La fiecare patru ani Geoparcurile sunt evaluate în ceea ce priveºte calitatea activitãþilor ºi serviciilor oferite turiºtilor, dar ºi referitor la importanþa acordatã protejãrii patrimoniului geologic ºi dezvoltãrii durabile. Credem cã este un efort continuu al întregii Reþele Europene a Geoparcurilor, dar rezultatele pozitive obþinute dea lungul anilor demonstreazã cã a meritat acest efort. În ceea ce priveºte Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, este foarte important sã avem în cadrul Reþelei un teritoriu reprezentativ din punct de vedere istoric ºi geologic, aºa cum este cel din România. Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ne ajutã în promovarea valorilor geologice din România în rândul

SCRISOARE DE MULÞUMIRE Domnului Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul Municipiului Petroºani Doresc prin aceastã scrisoare ca împreunã cu unii cetãþeni coproprietari ai blocului 105 din Petroºani sã îmi exprim cuvintele de mulþumire pentru promtitudinea cu care aþi intervenit în rezolvarea unei probleme de strictã urgenþã, cu privire la toaletarea unor copaci din zonã, ºi mai ales a unei sãlcii de 46 ani, salcie uscatã care în orice moment putea cauza un eveniment neplãcut, chiar tragic. Totodatã doresc sã-mi exprim cuvintele de apreciere vis-a-vis de politica managerialã pe care o promovaþi ºi care se reflectã în realizãrile evidente ºi punctuale pe care le-aþi obþinut pentru cetãþenii Municipiului Petroºani al cãrui primar sunteþi ºi cu onoare îl administraþi. Vã rugãm sã primiþi expresia înaltei noastre simpati ºi consideraþie, dorindu-vã sãnãtate ºi binecuvântare divinã. Petre LUNGOCI – Cetãþean al Municipiului Petroºani.

cetãþenilor europeni ºi reprezintã un instrument de dezvoltare a comunitãþilor locale”, afirmã prof. dr. Nickolas Zouros. coordonatorul Reþelei Europene a Geoparcurilor. ”Am asistat la un moment important în existenþa Geoparcului pe care ne-o dorim cât mai lungã ºi cât mai prodigioasã. Aceastã reconfirmare demonstreazã cã eforturile noastre nu au fost în zadar însã, în acelaºi timp, ne obligã sã continuãm în linia unor oferte de acþiuni ºi activitãþi la standarde foarte înalte, compatibile cu cerinþele organizaþiilor selecte din care facem parte. Le mulþumim tuturor celor care au crezut în

Restricþii apã

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Vineri 05.09.2014 în oraºele: - Petrila între orele 8,00 16,00. Zona afectatã: sat Jiet ºi Petrila Sud. Motivul restricþiei: lucrãri de reabilitare la aducþiunea Jiet. - Petroºani între orele 8,00 - 16,00. Zona afectatã: str. Maleia, str. General Vasile Milea. Motivul restricþiei: lucrãri de reabilitare la aducþiunea Jiet. - Vulcan - între orele 10,00 - 12,00. Zona afectatã: str. Traian bl. A 1 - A 6, Aleea Muncii, str. Preparaþiei, cartier Coroieºti. Motivul restricþiei: reparare hidrant pe str. M. Viteayu, zona bl. F 9. Mulþumim pentru înþelegere

noi ºi ne-au fost alãturi ºi îi asigurãm cã pot avea în Geoparc un partener serios, recunoscut la nivel internaþional, care sã participe activ în viaþa comunitãþii, în concordanþã cu recomandãrile UNESCO”,

afirmã dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului Universitatea din Bucureºti. Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului este o arie protejatã de tip parc natural administratã de Universitatea din Bucureºti, care se întinde pe o suprafaþã de 102.392 ha. Pe teritoriul sãu se aflã 80 de sate grupate în 10 comune ºi oraºul Haþeg, cu o populaþie totalã de cca 35.000 de locuitori.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Septembrie 2014

Mecanic de locomotivã pe post de… barierã

e la darea în folosinþã, bariera cãii ferate de la intrarea în Petrila are numai probleme. De vreo douã sãptãmâni, din nou nu mai are semnale sonore ºi vizuale, iar mecanicii de locomotivã se dau jos, opresc circulaþia precum poliþiºtii de la circulaþie, dupã care îºi reocupã locul în locomotivã ºi îºi vãd de drum, cum s-a întâmplat ºi miercuri, când a fost surprins de aparatul foto. Pentru a afla ce se întâmplã, am fãcut un adevãrat tur de forþã, pentru cã CNH, cea care a preluat bariera în întreþinere ºi exploatare, nu mai existã. Primãria Petrila este beneficiarul lucrãrii, iar cei cinci ani de garanþie nu s-au încheiat. Dacã nu sunt atenþi, dupã perioada de garanþie se vor scoate bani grei pentru reparaþii… Miercuri dupã amiazã, ºoferii ºi pietonii care tranzitau Petrila, au rãmas ca la spectacol la bariera de la intrarea/ieºirea din oraº. Dintr-o locomotivã, care avea doar partea din faþã ieºitã din tunel, s-a dat jos mecanicul ºi a început sã facã semne ample, specifice poliþiºtilor rutieriºti, pentru a opri circulaþia din ambele sensuri. Dupã ce a reuºit, omul s-a urcat în locomotivã ºi a plecat în treaba lui. Cei care circulã regulat pe acest traseu au declarat cã situaþia dureazã de cel puþin douã sãptãmâni ºi cã sistemele de semnalizare sonore ºi vizuale nu funcþioneazã pentru cã a cãzut sursa de alimentare cu energie electricã. De la darea în folos-

inþã, în anul 2011, a trecerii peste calea feratã ºi a noii bariere cu tehnicã modernã, au existat multe probleme. Bariera a fost executatã în baza unui contract încheiat de Primãria Petrila ºi SC Construcþii Feroviare Tg. Mureº, cu o perioadfã de garanþie de cinci ani, timp în care s-a demonstrate

cã problemele curg ºi vor exista mereu pentru cã tehnica instalatã dã rateuri. ªi pentru cã pe acea cale feratã se transport cãrbune, Primãria a încheiat un contract de comodat – preluarea în întreþinere ºi exploatare - cu fosta Companie Naþionalã a Huilei. Astfel, problemele s-au complicat

cu adevãrat. În garanþie fiind, CNH ºia precizat poziþia, cum cã beneficiarul lucrãrii – Primãria – trebuie sã tragã la rãspundere constructorul care a garantat instalaþia pentru 5 ani, pentru cã era nevoitã la fiecare defecþiune sã facã adrese Primãriei, care primãrie se adresa constructorului din Tg. Mureº. Toate acestea însemnã timp ºi complicaþii. Bariera mai mult nu funcþioneazã… O datã cu ”destructurarea” CNH, nu am mai ºtiut cui îi cadre în sarcinã aceastã barierã. Am fãcut un adevãrat tur de forþã pentru a afla cine rãspunde în prezent de ”un rahat de barierã”, care bulverseazã un oraº. De la primãrie, prin Divizia Minierã a

Complexului Energetic Hunedoara, am ajuns la directorul EPCVJ, Doru Clipicioiu, care ne-a explicat cum stau lucrurile, adicã tot complicate. ”Din mometul în care a câºtigat ca operator de manervrã, CFR Marfã are în sarcinã ºi bariera. Am fost anunþat de Poliþia ºi Primãria Petrila, iar noi am fãcut imediat adresã cãtre CFR Marfã. Sãptãmâna trecutã au trimis o echipã care a verificat echipamentul ºi le mai trebuie o piesã care este greu de gãsit. Urmeazã sã fie remediatã problema funcþie de achiziþionarea acestei piese. Pot fi douã zile sau douã sãptãmâni. Da, este o chestiune banalã, dar tehnica folositã în CFR este alta decât în zona

civilã… ” – a declarat Doru Clipicioiu. Directorul Clipicioiu nu ºtia probabil cã acea instalaþie ºi tehnica ei este în garanþie, iar firma constructoare este încã responsabilã. Beneficiarul lucrãrii este Primãria Petrila, iar în cei peste trei ani de când a fost pusã în funcþiune, s-a demonstrat cã lucrarea este una cu probleme. Existã douã posibilitãþi pentru ca dupã cei cinci ani bariera sã funcþioneze – ori se schimbã tehnica folositã pentru cã deºi este una modernã, pare a nu funcþiona pe mãsura renumelui ºi a banilor plãtiþi, a douã sã fie bine fãcutã cu asistenþã la îndemânã ºi nu prin Tg. Mureº, sau Timiºoara. Ileana FIRÞULESCU