Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 707

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu investiþii minime,

Minele Vãii Jiului ar putea asigura necesarul de huilã la CEH

Bani falºi descoperiþi în trei localitãþi din Vale >>> PAGINA A 3-A

Campusul universitar, animat de studenþi >>> PAGINA A 4-A

Minerii dau în judecatã administraþia >>> PAGINA A 5-A

Cerere redusã de energie, CEH în incapacitate de a funcþiona >>> PAGINA A 7-A

Comisarul special al Bruxelles-ului pe strategia energeticã, se aflã la Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Defavorizaþi într-o zonã care nu mai este defavorizatã, pe hârtie >>> PAGINA A 11-A

Fãrã viceprimar în Capitala Vãii Jiului >>> PAGINA A 12-A

Stancu vs. Vasilescu la S.U.P >>> PAGINA A 13-A

inele din Valea Jiului, inclusiv cele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine, ar putea asigura cantitatea necesarã de huilã pentru cele douã termocentrale pentru a nu fi nevoie de importuri. La ºedinþa Consiliului de Administraþie al CEH s-a pus problema achiziþionãrii a 200.000 de tone de huilã din import, pentru cã producþia autohtonã nu este suficientã comparativ cu necesitãþile celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. În tot acest timp, liderii de sindicat spun cã minele Vãii Jiului ar putea asigura cantitatea necesarã dacã s-ar realiza investiþii minime. >>> PAGINA 6-A

Pasiunea pentru lecturã nu þine de vârstã sau vãz

La 80 de ani, Ana Schmitd este un exemplu de pasionat de lecturã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

n trei localitãþi ale Vãii Jiului au fost descoperite bancnote falsificate de 100 ºi 200 de lei. Falsul este unul foarte bine realizat ºi depistabil doar la o verificare atentã a banilor. Poliþiºtii sunt în alertã, iar banda de falsificatori a acþionat cu foarte mult tupeu. Nu este exclusã posibilitatea ca banii sã fi fost falsificaþi la Oradea, în aceeaºi „fabricã” a mafiei italiene. Angajaþii mai multor subunitãþi bancare din Valea Jiului au depistat bancnotele cu valoare nominalã de 100 de lei falsificate ºi au alertat autoritãþile. Pânã sã-ºi dea seama cã pe piaþa monetarã din valea Jiului circulã monedã falsificatã,

Bani falºi descoperiþi în trei localitãþi din Vale

câteva subunitãþi bancare au fost prejudiciate dupã ce angajaþii au primit banii fãrã sã realizeze falsul. Gruparea de falsificatori a acþionat cu foarte mult tupeu, membrii acesteia plasând banii la bãnci unde angajaþii sunt experimentaþi în

Vânzãtoare violatã în magazin

tânãrã în vârstã de 25 de ani, vânzãtoare la un magazin cu program non-stop din Petroºani, a fost ameninþatã, agresatã fizic ºi violatã de un bãrbat în vârstã de 28 de ani. Incidentul a avut loc luni dimineaþa, în jurul orei 5.50, când ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþei Municipiului Petroºani, a fost sesizat telefonic cu privire la faptul cã o persoanã de sex masculin a pãtruns în incinta magazinului cu intenþia de a o viola pe vânzãtoare. “În urma sesizãrii, la faþa locului s-a deplasat de urgenþã o patrulã de siguranþã publicã, care a reuºit identificarea prezumtivului autor al faptei reclamate. Acesta este un tânãr în vârstã de 28 de ani, din Petroºani, care a fost încãtuºat ºi condus la sediul

depistarea falsurilor. Aceºtia s-au bazat pe faptul cã la ghiºeele de încasãri este aglomeraþie ºi funcþionarii verificã mai atent valuta cum ar fi euro sau dolari ºi mai puþin banii româneºti. Nu este vorba de o singurã bancnotã, deci de un caz izolat, ci de

Poliþiei, în vederea stabilirii împrejurãrilor în care s-a produs incidentul. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã, în jurul orelor 05:00, în timp ce se afla în interiorul magazinului, vânzãtoarea a fost ameninþatã ºi agresatã fizic de cãtre suspect, care a întreþinut cu aceasta relaþii sexuale împotriva voinþei sale”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt la IPJ Hunedoara. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de viol, suspectul fiind reþinut pentru o perioadã de 24 ore ºi prezentat Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pe o duratã de 30 zile. Suspectul a fost escortat ºi depus la Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã Deva. Marius MITRACHE

sume importante de bani plasate la bãnci de cãtre falsificatori sau cãrãuºii lor.

arta falsificatorilor

Falsurile au fost descoperite în trei localitãþi, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, toate cu unitãþi bancare, lucru care indicã faptul cã indivizii au þintit doar municipiile mai dezvoltate unde banii falºi puteau fi plasaþi mai uºor iar riscul de a fi prinºi mai mic, spun surse din rândul anchetatorilor. La subunitãþile bancare din cele trei oraºe au fost descoperite bancnote cu valoare nominalã de 100 de lei, iar cea de 200 de lei a fost gãsitã la un supermarket din municipiul Vulcan. Angajaþii magazinului au depistat falsul ºi au anunþat poliþia. Banii

falsificaþi sunt foarte bine realizaþi ceea indicã faptul cã au fost produºi, cel mai probabil, cu ajutorul unei tiparniþe ºi nicidecum la o imprimantã cum ar fi procedat niºte amatori. Potrivit surselor noastre, pânã ºi elementele de siguranþã sunt clonate pe bancnotele de 100 de lei, cum ar fi filigranul. Totuºi, falsul poate fi depistat la o examinare, hârtia de 100 de lei în zona firului de siguranþã este mai groasã, nuanþa de albastru este puþin mai închisã ºi elementele de siguranþã transparente sunt suprapuse. În plus, colþul din dreapta al bancnotei de 100 de lei falsificatã, are tendinþa de a se exfolia dacã este zgâriat cu unghia sau un obiect ascuþit. Totodatã banii falsificaþi

pot fi depistaþi foarte uºor la lampa cu ultraviolete.

egãturi cu L fabrica mafiei? Modul de realizare al falsurilor ar putea fi un indiciu cum cã banii ar proveni din aceeaºi fabricã de la Oradea, unde mafia italianã îºi tipãrea cantitãþi imense de euro. Varianta aceasta n-a fost însã confirmatã, iar anchetatorii n au deloc o misiune uºoarã în a-i prinde pe falsificatori. Sursele noastre mai spun cã este foarte probabil ca banii sã fi fost plasaþi de membrii grupãrii ºi apoi sã fi dispãrut din zonã. Zilele trecute DIICOT Oradea a descins la o fabricã de bani falºi ce aparþinea grupãrii mafiote italiene Camorra, iar poliþiºtii au confiscat 13 milioane de euro. Banii falºi erau în bancnote de 50 de euro ºi 100, iar în fabricã au fost descoperite ºi douã tiparniþe. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Campusul universitar, animat de studenþi C ampusul universitar din Petroºani se animeazã. Luni la primele ore ale dimineþii zeci de tineri au venit sã îºi preia camerele de cãmin. Cu bagajele în spate, aceºtia au întocmit actele în vederea obþinerii unui loc în cãminele studenþeºti de la Petroºani. Majoritatea studenþilor care au solicitat cazare sunt din Republica Moldova. Pentru aceºtia, cei din asociaþia basarabenilor le vin în ajutor. “Îi ajutãm cu cazarea, sã îºi completeze corect toate cererile, cu implicarea în universitate, cu înscrierea ºi îi ajutãm sã ajungã aici pentru cã e drum lung ºi e mult de mers. Anul acesta sunt 70 de bobocei, le urez multã baftã ºi rãbdare”, a declarat Maria Malanciuc, reprezentanta studenþilor basarabeni.

Tinerii sunt încântaþi de condiþiile de cazare din cãmine. Ei sunt fascinaþi ºi de oraº. “M-am cazat cu câteva zile în urmã, acum mai fac câteva documente. Vin din Chiºinãu, sunt anul doi la facultate ºi e destul de bine. Nu ºtiu sã fac diferenþa

cu universitatea noastrã pentru cã eu nu am fãcut ºcoala în Moldova, dar aici e bine, e interesant, profesori deºtepþi, oraºul e minunat, nu îmi pare rãu cã am venit. Camerele sunt bune, au condiþii normale, la noi (Republica Moldova-n.r.) condiþiile sunt mai proaste, am fost ºi în alte oraºe,

Sindicaliºtii din învãþãmânt, nemulþumiþi de problema manualelor

ici în a treia sãptãmânã de ºcoalã elevii claselor I ºi a II-a nu au manuale. Ideea unor manuale digitale a fost lansatã de cãtre domnul Remus Pricopie, ministru al educaþiei, la începutul anului 2013. Iniþial a dorit ca acest lucru sã se întâmple începând cu septembrie 2013.

Evident, era o þintã imposibilã, aºa încât, dupã alte câteva termene intermediare s-a ajuns la septembrie 2014. Liderii de sindicat sunt menulþumiþi de aceastã problemã care afecteazã zeci de mii de elevi. “Au fost mai multe licitaþii pentru manuale ºi s-au fãcut contestaþii pe aceste licitaþii, nu au reuºit sã ajunga la un numitor comun ºi a început anul ºcolar fãrã manuale. Am luat atitudine dar deocamdatã nu am primit decât acelaºi rãspuns”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Invãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. În acest moment nu a rãmas decât sã se aºtepte rezultatele noii evaluãri, iar dupã aceea ca ele sã ajungã în cel mai scurt timp la elevi. Monika BACIU

Râie ºi pãduchi, în ºcolile hunedorene

ute de elevi plini de pãduchi ºi alþi câteva zeci plini de scabie au fost depistaþi de medici în urma triajului epidemilogic al preºcolarilor ºi elevilor efectuat cu ocazia începutului anului ºcolar. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, au fost examinaþi un numãr de 42791 elevi, ocazie cu care au fost depistate 281 de afecþiuni din care, 108 angine (faringoamigdalite acute); 3 micoze ; 148 cazuri de pediculozã (56 în zona Vãii Jiului; 24 în zona Deva; 38 în zona Hunedoara ; 23 zona Orãºtie si 7 zona Brad ); 22 cazuri de scabie în Valea Jiului. Potrivit directorului executiv al DSP Hunedoara, Mariana Pâncotan dupã recontrol nu au mai fost depistate boli infecþioase ºi parazitare, deci la aceastã orã în judeþul Hunedoara, medicii ºcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculozã ºi de scabie. “Pentru a menþine o stare de sãnãtate corespunzãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, sfãtuim pãrinþii ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacã copilul prezintã semne ºi simptome de boalã acutã infecþioasã ºi/sau parazitarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare, cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne de grataj, agitaþie) sã se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat”, spune Mariana Pâncotan. Marius MITRACHE

dar aici e mai bine”, ne spune un boboc. Sunt tineri care reuºesc sã compare condiþiile de aici cu cele din Republica Moldova. „Trec în al doilea an, condiþiile de cazare sunt normale ºi condiþiile din cãmine sunt bune, în comparaþie cu Republica Moldova cã am învãþat ºi acolo puþin, aici sunt foarte bune. A fost interesant sã învãþ în România, iar aici sunt ºi facilitãþi, am vrut sã învãþ în altã parte”, spune un student basarabean care se aflã pentru al doilea an la Petroºani. Pentru studenþii care vor veni, din alte localitãþi, sã înveþe în acest an la universitatea din Petroºani sunt disponibile 610 locuri în cele 5 cãmine. În ceea ce priveºte tarifele de cazare, acestea sunt modice. Preþurile variazã de la 130 de lei, la 280 de lei. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Minerii dau în judecatã administraþia S

indicaliºtii din mineritul Vãii Jiului s-au decis sã dea în judecatã administraþia. Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele, care abia ºi-a convins colegii sã renunþe la greva foamei, spune acum cã le va cere socotealã în instanþã celor care au încãlcat Legea Contractului Colectiv de Muncã ºi au luat decizii fãrã ºtirea lor.

Sindicaliºtii de la Muntele spun cã sãptãmâna trecutã trebuiau sã se întâlneascã cu administraþia ca sã discute câteva puncte ce au determinat greva foamei la Coroieºti ºi cã au fost daþi la o parte. Mai mult, directorii au luat decizii fãrã sã îi consulte, aºa cum ar fi fost normal, iar acum îi dau în judecatã. „Urmeazã sã îi acþionãm în instanþã pentru faptul cã nu au respectat Contractul Colectiv de Muncã, pentru cã aveau obligaþia sã se consulte cu sindicatul reprezentativ, dacã doreau sã întreprindã mãsuri cu caracter social, pentru salariaþii

Complexului. Nu au fãcut-o, deºi ei spun cã au fãcut-o”, a spus Petre Nica. Chiar dacã nu au organizat acea întâlnire, responsabilii CEH, spune Nica, au hotãrât ca cele douã puncte de lucru, Mina Vulcan ºi Lonea sã nu mai comaseze cele douã sectoare Electromecanic ºi Transport. Mai mult decât atât, activitatea Preparaþiei Coroieºti urmeazã sã fie coordonatã de cãtre un inginer ºef ºi nu de cãtre un director, dar rãmâne punct de lucru cu activitate independentã ºi nu mai trece în subordinea Minei Vulcan, aºa cum stabiliserã înainte ºi Nica sperã totuºi, ca ºedinþa de vinerea trecutã sã fi fost doar amânatã. „Acea întâlnire nu a

avut loc, dar în stilul caracteristic al celor care conduc Divizia Minierã, aceasta sper cã a fost doar amânatã. În cursul sãptãmânii, dupã ce sa stabilit acel protocol pentru formarea unor noi echipe care sã reanalizeze activitãþile celor douã puncte de lucru (n.r Salvamin ºi Preparaþia Coroieºti), au fost chemaþi directorii de la punctele de lucru ºi inginerii ºefi, dacã vorbim de Preparaþia Coroieºti, ºi au fost învãþaþi cum sã procedeze, pentru ca deciziile pe care le-au luat domnii directori Drãgoi ºi Petrescu sã funcþioneze ºi sã se aplice în continuare”, a mai spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Între sindicate ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara existã un real conflic, generat de mãsurile pe care directorii vor sã le ia ca sã reducã pierderile. Aproape toate acestea au fost contestate ºi minerii au ieºit în stradã. Vineri, la finele acestei sãptãmâni, va avea loc o nouã ºedinþã a Consiliului de Administraþie de la CEH, dar sindicaliºtii spun cã din nou nu prea ºtiu despre ce se va discuta. Diana MITRACHE

O nouã victimã prin metoda “accidentul”

eºi poliþiºtii au fãcut numeroase apeluri ºi au informat opinia publicã cu privire la persoanele care încearcã sã înºele prin metoda accidentul, totuºi mai sunt încã victime. O tânãrã în vârstã de 23 de ani din Deva a fost apelatã de o persoanã necunoscutã, care i-a spus cã soþul ei a fost implicat într-un accident rutier ºi i-a solicitat sã îi comunice codurile de reîncãrcare ale unor cartele telefonice. Tânãra a

cumpãrat de la un chioºc din apropierea locuinþei vouchere electronice în valoare de 1.497 lei, însã nu a apucat sã comunice suspectului toate codurile de reîncãrcare, între timp fiind apelatã chiar de soþul ei, care i-a spus cã nu a fost implicat în nici un eveniment rutier ºi cã este victima unei înºelãciuni. În urma sesizãrii, poliþiºtii au întocmit un dosar penal ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului, evaluat la 1.083,6 lei.

Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii vã recomandã: verificaþi dacã ruda în cauzã a fost implicatã într-adevãr într-un eveniment rutier (cereþi date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar afla aceasta ºi

sunaþi pentru confirmare) ; dacã sunteþi contactat de un „binevoitor”, care vã apeleazã în numele unei rude apropiate ºi nu aþi putut verifica veridicitatea informaþiilor, solicitaþi-i acestuia o întâlnire directã ºi anunþaþi Poliþia la numãrul de urgenþã 112 pentru a vã acorda sprijin; fiþi atenþi la persoanele cu care intraþi în contact, pe stradã, în jurul blocului, aparent întâmplãtor. Este posibil ca acestea sã vã urmãreascã, sã încerce sã se împrieteneascã cu dumneavoastrã ºi sã afle detalii despre familie sau vecini. Marius MITRACHE

Proprietarul unui câine agresiv sancþionat cu 1.500 de lei

n tânãr de 23 de ani din Petroºani a fost sancþionat cu suma de 1.500 de lei de jandarmii care asigurau ordinea publicã la Caravana Community Challenge, activitate care s-a desfãºurat duminicã, 28 septembrie în Parcul Carol Schreter din Petroºani. Acesta a fost sancþionat pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi. În fapt, tânãrul se plimba prin parcul în care se desfãºurau mai multe activitãþi sportive cu un câine rasa Pitbull, fãrã botniþã. “Acest fapt contravine O.U.G. 55/2002 care prevede cã accesul câinilor de acest tip în pãrþile comune ale imobilelor în care sunt deþinuþi, pe drumurile publice ºi pe cãile de acces cãtre acestea, este permis numai dacã aceºtia poartã botniþã ºi sunt þinuþi în zgardã ºi lesã sau ham de cãtre proprietar ori de cãtre deþinãtorul

temporar”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Pentru siguranþa cetãþenilor, jandarmii hunedoreni recomandã tuturor deþinãtorilor sau proprietarilor de câini periculoºi sau agresivi, sã respecte prevederile legale privind regimul de deþinere al acestora, respectiv obligaþiile ce le revin. Marius MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Cu investiþii minime,

Minele Vãii Jiului ar putea asigura necesarul de huilã la CEH inele din Valea Jiului, inclusiv cele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine, ar putea asigura M cantitatea necesarã de huilã pentru cele douã termocentrale pentru a nu fi nevoie de importuri. La ºedinþa Consiliului de Administraþie al CEH s-a pus problema achiziþionãrii a 200.000 de tone de huilã din import, pentru cã producþia autohtonã nu este suficientã comparativ cu necesitãþile celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. În tot acest timp, liderii de sindicat spun cã minele Vãii Jiului ar putea asigura cantitatea necesarã dacã s-ar realiza investiþii minime. “Cu siguranþã da, dar condiþionat de niºte investiþii minime pentru cã cele 4 exploatãri miniere împreunã cu celelalte trei de la Societatea de Închideri pot sã asigure cantitatea de cãrbune pe care o ard cele douã termocentrale, în condiþiile în care fluxurile de transport funcþioneazã aºa cum trebuie, în condiþiile în care uneltele de micã mecanizare îºi gãsesc locul în exploatãrile miniere, în condiþiile în care cineva se îndreaptã ºi cu privirea ºi cãtre exploatãrile miniere ºi reuºeºte sã facã mici investiþii. Se poate asigura cantitatea de

cãrbune”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Contractul de retehnologizare a unitãþilor miniere nu a mai fost perfectat, iar sindicaliºtii spun cã totul va rãmâne la stadiul de promisiune. În tot acest timp, liderii minerilor spun cã pe viitor, salariile angajaþilor pot fi diminuate. “Eu nu am crezut niciodatã în contractul pe care l-au derulat cei din conducerea Diviziei Miniere, dupã opt luni de zile de analize, de vizite în Polonia, de vizite ale polonezilor aici ºi-au dat seama cã nu sunt în zona legalu-

lui ºi atunci au preferat sã opreascã acea stã achiziþie care ridica mari semne de întrebare în ceea ce o privea. Au spus cã vor relua procesul de achiziþie, este doar o poveste ºi am curaj sã o spun cu tãrie cã minerii vor rãmâne doar cu promisiunile pe care le vor avea, în special în urmãtoarea perioadã de timp. În condiþiile de faþã se întâmplã ceea ce se întâmplã de ani de zile. Se gãsesc tot felul de mijloace prin care sã se întreþinã activitatea, se fac tot felul de exerciþii tehnice de depãºire a unor probleme care apar în procesul de producþie,

Românii vor trebui sã-ºi schimbe obligatoriu contoarele

Mãsura se va implementa, pentru majoritatea populaþiei, în urmãtorii ºase ani. Planul Naþional de Acþiune pentru Eficienþã Energeticã precizeazã cã, datoritã contoarelor inteligente, consumatorii finali îºi vor putea gestiona mai eficient consumul de curent electric, economisind energie ºi bani. Nu mai puþin de 80% dintre

din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a fost reluatã încã. Potrivit resposanbililor CEH, se lucreazã la caietul de sarcini ºi la datele tehnice ale echipamentelor ce urmeazã a fi achizi-

ANAF anunþã verificarea îmbogãþiþilor PESTE NOAPTE ai României

n curând vom afla cine sunt românii cu averi nejustificate. ªeful Fiscului a dat de înþeles într-o conferinþã de presã cã nu

opulaþia ºi firmele din România vor fi obligate sã-ºi înlocuiascã toate contoarele care mãsoarã consumul de curent electric.

cantitatea de cãrbune va fi una insuficientã, vor încerca sã dimineze salariile angajaþilor”, a conchis Nica. Procedura de licitaþie pentru retehnologizarea minelor viabile

consumatorii de energie electricã trebuie sã dispunã de sisteme de mãsurare inteligente pânã în anul 2020. Aceastã prevedere este cuprinsã într-o directivã a Parlamentului European ºi a Consiliului Europei din iulie 2009, ce prevede cã „statele membre asigurã implementarea unor sisteme de mãsurare inteligentã care contribuie la participarea activã a consumatorilor pe piaþa furnizãrii de energie electricã".

þionate. Dacã iniþial suma pentru retehnologizuarea unitãþilor miniere a fost evaluatã la 56 de milioane de euro, în noul contract valoara va fi mai scãzutã. Monika BACIU

mai este mult pânã la momentul în care îmbogãþiþii peste noapte ai României vor fi chemaþi sã dea explicaþii. Potrivit Income, 2.000 de persoane cu averi mari care sunt verificate la nivel naþional. Decizia de a controla românii cu venituri mari a fost luatã în 2010. Potrivit hotãrârii, persoanele fizice ale cãror venituri reale depãºesc cu cel puþin 50.000 lei sumele declarate vor plãti un impozit de 16% aplicat la diferenþa dintre cele douã valori.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Cerere redusã de energie, CEH în incapacitate de a funcþiona

EH, în incapacitate de a funcþiona. Departamentul pentru Energie a fãcut public raportul privind evoluþia ºi performanþa activitãþii de acþionariat la regiile autonome ºi societãþile aflate sub autoritatea Departamentului pentru Energie în anul 2013. Acest control a vizat ºi Complexul Energetic Hunedoara, iar în cadrul raportului este specificat faptul cã din cauza cererii reduse de energie, entitatea energeticã se aflã pe viitor în incapacitate de a funcþiona. “Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. se confruntã cu o serie de incertitudini legate de capacitatea de a continua sã funcþioneze pe o perioada rezonabilã de timp, ca urmare a scãderii cererii de energie. Riscul de ratã a dobânzii este semnificativ, în condiþiile în care societatea are contractate credite de cca. 350 mil lei iar pentru asigurarea în totalitate a contribþiei pãrþii române la finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni va fi contractatã, în viitorul apropiat, de cãtre MFP, suma de 14.700.000 euro, aceastã sumã urmând a fi subîmprumutatã societãþii printr-un Acord de Imprumut Subsidiar. De asemenea, riscul de piaþã este ridicat în contextul în care existã o nesiguranþã cu privire la strategia de dezvoltare economicã. In acest context, societatea a luat mãsuri de monitorizare constantã a lichiditãþii, pentru raþionalizarea cheltuielilor ºi monitorizarea zilnicã a fluxurilor de trezorerie”, se aratã în raportul publicat pe site-ul Departamentului pentru Energie. În cursul anului 2013 a avut loc procesul de fuziune prin absorbþie dintre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., în calitate de Societate absorbantã ºi S.N. a HUILEI S.A., în calitate de Societate absorbitã, în temeiul prevederilor art. 238, alin.(1), lit.a) din Legea societãþilor nr. 31/1990, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare ºi în conformitate cu prevederile Proiectului de fuziune publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 2722/24.05.2013. Infiinþarea acestui nou operator economic, în fapt o societate integratã la nivel regional care va desfãºura ºi activitãþi de producere ºi furnizare energie electricã, producere, transport ºi distribuþie energie termicã, exploatare de huilã, inclusiv transport,

Energetic Hunedoara S.A., în condiþiile în care lichidatorul C.N. a Huilei S.A., S.C. Expert Insolvenþã SPRL depusese o cerere prin care solicita insolvenþa acesteia, a fost promovatã ºi ulterior adoptatã, OUG nr. 104/20.11.2013 privind reglementarea unor mãsuri financiar – fiscale pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. Actul normativ prevede modalitatea de diminuare simultanã a

preparare ºi depozitare slam, a fost susþinutã de o serie de argumente economice, printre care amintim crearea unei companii de producþie energie pe bazã de huilã extrasã din aceeaºi zonã, suficient de mare pentru a putea participa în proiecte regionale ºi internaþionale; reducerea costului de producþie al energiei electrice; utilizarea mai eficientã a resurselor umane, logistice, creºterea eficienþei operaþionale atât în ceea ce priveºte extracþia huilei cât ºi în ceea ce priveºte producþia energiei electrice; promovarea unui program de investiþii în vederea eficientizãrii activitãþii .Noua societate Complexul Energetic Hunedoara S.A., a fost înregistratã la ONRC în data de 02.08.2013. În scopul pregãtirii privatizãrii Societãþii Complexul

datoriilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. cãtre C.N. a HUILEI S.A. ºi a datoriilor C.N. a Huilei cãtre bugetul general consolidat administrat de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, astfel: Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. preia o datorie în cuantum de 70.238.352,98 lei pe care C.N. a Huilei S.A., o are de achitat cãtre ANAF, reprezentând o parte din obligaþiile fiscale neachitate ale acesteia, creanþe fiscale administrate de cãtre ANAF, prin preluarea obligaþiilor fiscale prevãzute mai sus, începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanþe de urgenþã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. devine noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar ANAF descarcã C.N. a Huilei -

S.A. de creanþa în cuantum de 70.238.352,98 lei urmând a o încasa de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., datoria fiscalã a C.N. a HUILEI S.A. cãtre bugetul general consolidat se diminueazã cu valoarea nominalã a obligaþiei preluate de cãtre Societatea

din sistemul energetic sub autoritatea Departamentului pentru Energie prezentau plãþi restante în valoare de 1.218,4 milioane lei. Principalii operatori economici aflaþi sub autoritatea Departamentului pentru Energie care înregistreazã la 31.12.2013 arierate sunt

Complexul Energetic Hunedoara S.A., respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaºi timp creanþa comercialã în valoare de 70.238.352,98 lei, deþinutã de cãtre C.N. a Huilei SA asupra Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA a fost stinsã. La data de 31.12.2013 operatorii economici

Hidroelectrica Serv S.A., filiala S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., Electrocentrale Bucureºti S.A., Complexul Energetic Hunedoara S.A., Electrocentrale Galaþi S.A., filiala Societãþii Electrocentrale Grup S.A. ºi F.I.S.E. Electrica Serv S.A., filiala S.C.D.F.E.E. Electrica SA.

ecuperarea creanþelor

La nivelul Departamentului pentru Energie se vorbeºte de recuperarea creanþelor Complexului Energetic Hunedoara. “La Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. intensificarea eforturilor pentru recuperarea creanþelor restante monitorizarea zilnicã a încasãrilor ºi direcþionarea cu prioritate a acestora cãtre achitarea datoriilor restante, reducerea nivelului achiziþiilor la strictul necesar, concomitant cu prelungirea termenelor de scadenþã prevazute în contractele comerciale de achizitie, urmãrirea, în cadrul negocierii CCM, neacordãrii de drepturi de naturã salarialã suplimentare, ºi mai mult, reducerea acestora”, se mai aratã în document. Monika BACIU

8 Minerit

”

Victor Viada are un cuvânt important de spus la Bruxelles ºi în cauzã este vorba de o decizie politicã în primul rând. Tema întâlnirii este ca energia pe cãrbune sã fie repoziþionatã în mixul energetic ºi sper sã reuºim sã capacitãm factori de decizie. Este de fapt vorba de un obiectiv la nivel naþional privind securitatea energetic - furnizare neîntreruptã, pe cãrbune, cu costuri rezonabile… Spun cã decizia în a cest sens este una politicã pentru cã dacã în Valea Jiului nu va mai fi exploatare de cãrbune, nu va mai fi nimic, iar pânã ajungem ca exploatarea sã fie una rentabilã mai este nevoie de timp, iar componenta socialã nu poate fi eliminatã. ªi mai spun un lucru. Mai existã ºi problema managementului…” – prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº, fostul rector al UE, actual consilier local. Cu o pregãtire ºi o activitate profesionalã impresionantã, controversat în þarã ºi în judeþul Hunedoara datoritã politicii, mai precis a politicienilor cu oarecare aversiune la ceea ce înseamnã valoare profesionalã, Victor Vaida – membru al comisiei speciale de la Bruxelles pe conturarea strategiei energetice pânã în 2050, se aflã astãzi, la Petroºani. Cel care a avut iniþiativa de a aduce Bruxelles-ul la Petroºani a fost prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº, fost rector al Universitãþii de la Petroºani, iar scopul este unul care nu-i dã

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

pace având în vedere cã tot domnia sa a fost sufletul workshopului, tot la Petroºani, din aprilie 2013, organizat de Primãria Petroºani, cu specialiºti din energetica româneascã,

Din cauza stocurilor goale, Comisarul special al Bruxelles-ului pe strategia energeticã, se aflã la Petroºani Cãrbunele de putere inferioarã cele personale în detrimentul scopului comun. Victor Vaida ”nu i-a iertat” ºi a punctat fãrã menajamente.

pentru soluþii de exploatare a resurselor, soluþii, cãi ºi modalitãþi

prin care mineritul ar putea contribui la dezvoltarea durabilã a României prin valorificarea la maximum a avuþiei minerale, pentru a contribui la bunãstarea cetãþenilor, acum ºi in viitor. De data aceasta, pentru cã suntem parte a Europei, iar Victor Vaida a avut o atitudine extrem de incisivã la Forumul Energetic, de la Bucureºti din vara acestui an, unde fiecare a încercat sã-ºi apere interesele de grup sau

”Vaida are un cuvânt important de spus la Bruxelles ºi în cauzã este vorba de o decizie politicã în primul rând. Tema întâlnirii este ca energia pe cãrbune sã fie repoziþionatã în mixul energetic ºi sper sã reuºim sã capacitãm factori de decizie. Este de fapt vorba de un obiectiv la nivel naþional privind securitatea energeticã neîntreruptã, pe cãrbune, cu costuri rezonabile. La discuþii au fost invitaþi ºi reprezentanþi ai Complexului Energetic Oltenia, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, ºi mulþi alþii. Personal îmi leg multe speranþe de Vaida care are un rol important prin aceastã comisie specialã pentru întreaga Europã ºi mã refer la Comisia Europeanã, la Parlamentul European ºi þãrile componente. Spun cã decizia în

acest sens este una politicã pentru cã dacã în Valea Jiului nu va mai fi exploatare de cãrbune, nu va mai fi nimic, iar pânã ajungem ca exploatarea sã fie una rentabilã mai este nevoie de timp, iar componenta socialã nu poate fi eliminatã. ªi mai spun un lucru. Mai existã ºi problema managementului…” – a declarat prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº, fostul rector al UPET, actual consilier local. Întâlnirea-dezbatere are loc astãzi, 30 septembrie, ora 11,00, în sala de ºedinþe a Consiliului Local din cadrul Primãriei Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

este ars de termocentrale

omisia care ar fi trebuit sã analizeze situaþia Preparaþiei Coroieºti nu s-a mai întrunit. Vineri ar fi trebuit ca acea comisie sã se aºeze la masa discuþiilor pentru a analiza problema de la Preparaþia Coroieºti. Liderii de sindicat spun cã s-au fãcut presiuni asupra membrilor comisiei. “Trebuie sã spun cã acele comisii care au lucrat în vederea întocmirii unui nou plan de analizã pentru activitatea Preparaþiei Coroieºti ºi a Salvaminului au fost influenþate în decizie de cãtre conducerea Diviziei Miniere. S-au fãcut presiuni pe conducãtorii punctelor de lucru respective prin chemarea acestora la sediul Complexului Energetic Hunedoara înainte de termenul pe care l-am avut fixat, vineri la ora 10. De altfel vineri a ºi fost hotãrâtã ºedinþa Consiliului de Administraþie înainte ca aceastã ºedinþã sã fie supusã dezbaterii aºa cum am convenit. Vizavi de preparaþie se duce acelaºi rãzboi de cãtre conducerea Diviziei Miniere de a demonstra cã aceasta

Retehnologizarea Termocentralei Mintia îngroapã CEH în credite

Contractul cu chinezii obligã partea românã sã contribuie cu 40 de milioane de dolari omplexul Energetic C Hunedoara trebuie sã

scoatã, în doar câteva luni, 40 de milioane de dolari, pentru ca sã poatã pune efectiv în aplicare contractul cu chinezii. În plus, activele de la Termocentrala Mintia vor fi gajate. Chinezii care vor sã retehnologizeze Termocentrala Mintia nu ne dau nici un cent cadou ºi, mai mult

decât atât, partea românã beneficiarã a contractului,a dicã CEH, trebuie sã asigure 15% din valoarea totalã a investiþiei. Asta înseamnã 40 de milioane de dolari, bani care trebuie depuºi înainte ca partea chinezã sã se apuce de lucrãrile efective. Bani pe care CEH nu îi are la ora actualã ºi, ca sã facã rost de ei, se va împrumuta din nou. Practic, CEH va avea de returnat atât împrumutul cãtre China

National Electric Engineering Construction Corporation, care va moderniza Grupul 4 ºi va realiza instalaþiile de desfãºurare a Grupurilor 3 ºi 4 de la Termocentrala Deva, dart ºi un iminent credit bancar. „În momentul de faþã nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea dupã ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancã, pentru un credit pe trei

ani, ºi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

ctivele de la Mintia folosite drept garanþie Nici activele Termocentralei Mintia nu scapã, acestea urmând sã fie folosite ca ºi garanþie la contractul încheiat cu China National Electric Engineering

Construction Corporation, în lipsa unro garanþii de stat. „În momentul de faþã trebuie sã constituim garanþia, sub forma

este ineficientã din punct din punct de vedere economic, nu le trimit vagoane de cãrbune, mai mult decât atât încep constat o cârdãºie ºi cu termocentralele pentru cã în cursul sãptãmânii trecute vagoane cu cãrbune care avea o calitate inferioarã standardelor pe care le impunea Termocentrala Mintia au plecat la Mintia, în loc sã fie supuse procesului de spãlare prin

Preparaþia Coroieºti. Încep sã cred cã la nivel decizional, la nivel de conducere a CEH se doreºte pierderea locurilor de muncã din Valea Jiului ºi îmi pare rãu cã oameni din Valea Jiului care sunt la conducere nu se sesizeazã faþã de acest aspect”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Dacã cei care s-au aflat în greva foamei au cerut trimiterea a 20 de

activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele Termocentralei Paroºeni sau de la partea minierã”, a mai spus Niculescu. Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate, dupã cum spune

directorul CEH, de 6 luni, timp în care toate aspectele menþionate trebuie rezolvate ºi, în plus, trebuie fãcutã evaluarea activelor ºi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înþelegerea financiarã cade. La începutul lunii septembrie, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia, investitorii fiind chinezii de la compania China National Electric Engineering Construction Corporation. Contractul, în valoare

vagoane de cãrbune la Preparaþie, acest lucru nu s-a întâmplat, ci cãrbune de o putere caloricã inferioarã a ajuns la termocentrale. Sindicaliºtii pun totul pe seama stocurilor reduse de cãrbune. “O pun pe seama stocurilor extrem de reduse din depozitele celor douã termocentrale, au o hotãrâre de consiliu de administraþia de a importa 200.000 de tone de huilã energeticã, nu ºtim de unde, nu ºtim când, nu ºtim cu ce. Eu nu exclud ca atunci când lucrurile acestea vor ieºi la ivealã ºi vor produce ºi efecte negative împotriva salariaþilor sã se întâmple noi miºcãri de protest”, a mai subliniat Nica. Programul de restructurare viza ºi douã dintre cele patru unitãþi miniere viabile. Este vorba de Mina Lonea ºi Vulcan unde s-ar fi comasat douã sectoare de activitate. Din cauza acestor planuri de reorganizare, doi angajaþi ai Preparaþiei Coroieºti au intrat sãptãmâna trecutã în greva foamei. Protestul lor extrem a durat pânã luni. Monika BACIU de 270 de milioane de dolari, a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contarctului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Banii pentru investiþii sunt practic un credit care trebuie rambursat, ceea ce, spun oficialii, pentru CEH reprezintã o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an. Car men COSMAN-PREDA

8 Minerit

”

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

pace având în vedere cã tot domnia sa a fost sufletul workshopului, tot la Petroºani, din aprilie 2013, organizat de Primãria Petroºani, cu specialiºti din energetica româneascã,

pentru soluþii de exploatare a resurselor, soluþii, cãi ºi modalitãþi

este ars de termocentrale

Retehnologizarea Termocentralei Mintia îngroapã CEH în credite

Contractul cu chinezii obligã partea românã sã contribuie cu 40 de milioane de dolari omplexul Energetic C Hunedoara trebuie sã

ani, ºi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

Construction Corporation, în lipsa unro garanþii de stat. „În momentul de faþã trebuie sã constituim garanþia, sub forma

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Singur acasã în România anului 2014: o ºansã la educaþie ºi protecþie pentru copiii emigranþilor

este 80.000 de copii au pãrinþii plecaþi la munca în strãinãtate, aratã statisticile oficiale. Poate chiar mai alarmant, dintre aceºtia, patru din zece sînt complet lipsiþi de grija pãrinteascã, avînd ambii pãrinþi plecaþi peste hotare sau provenind din familii în care pãrintele unic susþinãtor era plecat. Cît de veridice sunt, însã, aceste cifre? O serie de studii realizate de-a lungul ultimilor ani au relevat cã datele oficiale prezintã doar o parte din dimensiunea fenomenului. Astfel, în 2007, Fundaþia Soros indica, doar în rîndul elevilor de gimnaziu, un numãr de douã ori mai mare decît cel prezentat de autoritãþi. Raportul menþionat arata cã 170.000 elevi de clasele V-VIII care au cel puþin un pãrinte la munca în strãinãtate. În 2008, un alt studiu estima cã, la scara naþionalã, erau 350.000 de copii ai cãror pãrinþi emigraserã în strãinãtate, iar mai mult de o treime dintre aceºtia (circa 126.000) erau afectaþi de migraþia ambilor pãrinþi. Copiii ramaºi acasã în urma plecãrii pãrinþilor la munca în strãinãtate, lipsiþi de afecþiunea ºi supravegherea acestora, sînt expuºi mai multor riscuri: abandon ºcolar, autoizolare, apariþia unor tulburãri emoþionale ºi comportamentale. Pentru a nu intra în acest cerc vicios ºi a avea ºanse egale la educaþie ºi protecþie cu restul colegilor lor, aceºtia au nevoie de suport educaþional, psihologic ºi social. ”Nimic nu destabilizeazã afectul unui copil ca lipsa pãrinþilor: el nu va înþelege raþiunile economice din spatele deciziei de emigrare, se va simþi abandonat, neiubit, nu va înþelege

de ce el este lãsat în grija bunicilor, în timp ce colegii sãi se întorc, zi de zi, în cãminul pãrintesc. Un asemenea cumul emoþional va avea adesea consecinþe dramatice ºi fãrã cale de întoarcere asupra parcursului afectiv ºi educaþional al acestor micuþi: pe fondul lipsei de preocupare a pãrinþilor, aceºtia vor fi predispuºi absenteismului ºi, ulterior, chiar abandonului ºcolar. Ce încercãm noi, Salvaþi Copiii, este ca, printr-un program adaptat necesitaþilor acestei categorii extrem de vulnerabile de copii, sã le oferim sprijin nu numai în activitatea ºcolarã, ci ºi în viaþa lor socialã ºi emoþionalã”, a declarat preºedintele executiv al organizaþiei Salvaþi Copiii, Gabriela Alexandrescu. Servicii de suport pentru copiii rãmaºi

singuri acasã – programul „Creºtem Împreunã” Pornind de la recomandãrile formulate în urma cercetãrii realizate de Salvaþi Copiii, organizaþia noastrã oferã, începînd din 2010, servicii complexe pentru aceºti copii, pãrinþii lor ºi persoanele în grija cãrora au rãmas cei mici, prin 16 centre locale “Creºtem Împreunã”. Aici, micuþii primesc sprijin pentru efectuarea temelor ºi

pregãtire ºcolarã suplimentarã, consiliere psihologicã, activitãþi de socializare ºi de petrecere a timpului liber. Personalul implicat în programe tine permanent legãtura cu persoanele în a cãror îngrijire se afla copiii ºi asigurã orientarea, pregãtirea ºi consilierea acestora prin întîlniri ºi vizite la domiciliu. Pînã în prezent, peste 3.600 de copii ºi 2.500 de adulþi au beneficiat de aceste servicii. Numai în perioada ianuarie-iunie 2014, 893 de copii ºi 519 persoane în grija cãrora au rãmas copiii ºi pãrinþi ai acestora au participat la activitãþi. Mai jos, cîteva

Dosar nr. 946/240/2014

SOMAÞIE

Pentru îndeplinirea procedurii privitoare la înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, prin Încheierea nr. 474/ 2014 datã de Judecãtoria Haþeg la data de 18 septembrie 2014, în dosar 946/240.2014, în conformitate cu disp.art.1051 Cod Procedurã civilã (2013) s-a dispus publicarea prezentei, dupã cum urmeazã: “ Prin cererea înregistratã pe rolul Judecãtoriei Haþeg, sub nr. 946/240/2014 reclamantul STOICA IOAN cu domiciliul în com. Bãniþa, nr.86, jud. Hunedoara în contradictoriu cu pârâþii CEUÞÃ MIHAI, CEUÞÃ MARIA cu domicilii necunoscute, a solicitat ca prin hotãrârea ce se va pronunþa sã se dispunã înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului în CF 351 Bãniþa, nr. Ord. A+ 6 NR.TOP. 1706, 1707, 1910 asupra drepturilor pârâþilor în suprafaþã tabularã de 15.480 mp. ºi realã de 14.968 mp în valoare de 10.000 lei cu destinaþie agricolã învecinat la nord cu Stoica Nicuºor, sud Stoica Vasile, est pârâul Jigoreasa ºi vest composesorat, pe bazã de uzucapiune în temeiul art.1890 cod civil vechi, art. 1873, 1846 al. 1 ºi urm. Cod civil vechi. Orice persoanã interesatã poate face opoziþie, care va fi depusã la Judecãtoria Haþeg în dosar nr. 946/240/2014, în caz contrar, în termen de 6 luni de la data emiterii prezentei somaþii se va trece la judecarea cererii reclamantului STOICA IOAN”. Preºedinte Grefier, Carmen-Nicoleta Mihãilã Nicoleta-Simona Bendea

dintre rezultatele cu care ne mîndrim, obþinute în cadrul evaluãrii din luna iunie a.c.: În judeþul Hunedoara funcþioneazã douã centre Creºtem împreunã, în oraºul Petrila, la sediul Organizaþiei Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara (str. 8 Martie, nr. 60, Petrila) unde 75 de copii cu vîrsta cuprinsã între 4 ºi 18 ani beneficaza de serviciile oferite (coordonator local Creºtem împreunã Petrila, Daria Moldovan) ºi în municipiul Lupeni , la Liceul Teoretic Mircea Eliade - Scoala Gimnaziala Nr. 1 (str.Tudor Vladimirescu Nr. 1), unde 71 de copii cu unul sau ambii pãrinþi plecaþi la munca în strãinãtate participa la activitãþile proiectului (coordonator local Creºtem împreunã Lupeni, Roºu Gianina).

În perioada vacanþei de vara copiii au participat la activitãþi educative-recreative, au plecat în drumeþii ºi excursii, au învãþat despre drepturile ºi responsabilitãþile copilului, au participat la cursuri precum: “Educaþie rutierã”, “Bunele maniere”, “Obiceiurile mele sãnãtoase”,au realizat colaje cu flori, modelaj cu plastelinã, desen/ pictura, ºirag de mãrgele/ brãþãri, au participat la activitãþi sportive (fotbal, volei, jocuri cu miºcare), ieºiri la ºtrand. Odatã cu începerea noului an ºcolar, copiii participa la activitãþile de tip “Scoala dupã ºcoala” organizate în cadrul proiectului: sprijin pentru efectuarea temelor ºi pregãtire ºcolarã suplimentarã, asistenþã psihologicã, activitãþi de socializare ºi de petrecere a timpului liber. “Doamna Popescu Valeria, preºedinte Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara, considera acest proiect foarte potrivit ºi necesar copiilor rãmaºi singuri acasã, ai cãror pãrinþi sînt plecaþi la munca în strãinãtate. Filiala cu douã asemenea centre, la Petrila ºi la Lupeni, reprezintã un semn cã personalul angajat îºi face bine treaba ºi rãspunde cu dãruire nevoilor celor peste 140 de copii cuprinºi în proiect. Speram sã fim în continuare un ajutor ºi o speranþã pentru aceºti copii.”

COMUNICAT În perioada 29 septembrie - 03 octombrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea autorizãrii. Mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru întelegere. CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROSANI

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Defavorizaþi într-o zonã care nu mai este defavorizatã, pe hârtie efavorizaþi într-o zonã care nu mai este recunoscutã a fiind defavorizata. D În timp ce legea care prevede aministia profesorilor a fost promulgatã de preºedintele României, Traian Bãsescu, cadrele didactice din trei localitãþi ale Vãii Jiului încã primesc sporul de zona defavorizatã. Avînd în vedere cã legea a fost promulgatã sute de dascãli din Valea Jiului au fost “iertaþi”. “În urmã cu cîþiva ani la un control al Curþii de Conturi s-a ajuns la concluzia cã trei localitãþi din Valea Jiului nu mai beneficiazã de acel spor de zona defavorizatã ºi în aceastã situaþie Curtea de Conturi ne-a pus sã plãtim din urmã pe dimp de trei ani de zile aceastã sumã de 30%. De curînd a trecut prin Parlament legea amnistiei fiscale iar acum cîteva zile preºedintele þãrii a promulgat-o. În aceastã

situaþie nu mai suntem obligaþi sã plãtim din urmã de trei ani de zile suma respectivã de 30% lunar”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmîntul Preuniversitar Valea Jiului. Cadrele didactice din trei localitãþi de pe Jiu beneficiazã încã de acel spor de zona defavorizatã. Este vorba de profesorii din Petrila, Aninoasa ºi Uricani. “Pentru cele trei localitãþi Vulcan, Lupeni ºi Petroºani nu se mai acorda acel spor

de zona defavorizatã. Practic Curtea de Conturi a fãcut un abuz atunci nu a þinut cont de legea 330 care spune cã în continuare avem acelaºi venit ca în decembrie 2009. Sã sperãm cã vom reuºi sã rezolvãm aceastã problemã prin anumite procese ºi sã putem beneficia de acest spor. Celelalte trei localitãþi beneficiazã de sporul de zona defavorizatã de 15% ºi pe legea 330 de încã 15%, aºa cã ei în continuare

primesc 30% lunar. Nu este corect ºi tocmai asta a spus ºi Curtea de Conturi cã este o situaþie schimbatã ºi cã nu mai e ca înainte. Situaþia este exact ca înainte, nu s-a schimbat absolut nimic iar Valea Jiului este un tot unitar, nu Petrila într-un fel, Petroºaniul într-un fel”, a mai spus sursa citatã.

Dupã ce ani în ºir a fost declaratã zona defavorizatã, iar mai apoi – deºi legal ºi-a pierdut acest statut – a fost privitã ca un areal unde nu se miºca nimic, Valea Jiului cauta investitori. Valea Jiului ºi-a pierdut statutul de zona defavorizatã în decembrie 2008. Monika BACIU

Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice – 1 octombrie 2014 z Leaving No One Behind: Promoting a Society for All z Sã nu uitãm pe nimeni: Sã promovãm o societate pentru toþi

iua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice este o zi specialã în întreaga lume ºi este sãrbãtoritã în fiecare an, în data de 1 octombrie ºi ne reaminteºte cât de valoroºi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor. Persoanele în vârstã reprezintã etapa finalã a categoriilor de populaþie cu dificultãþi inerente ºi simbolizeazã în conºtiinþa colectivã acele stãri fizice ºi psihice (singurãtatea, boala, dependenþa de ceilalþi, izolarea, moartea) a cãror angoasã conduce la o atitudine rezervatã, de evitare, creând bariere între generaþii. Sãrbãtoarea vârstnicilor a fost instituitã în decembrie 1990 de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite, în baza Rezoluþiei nr. 45/106. În domeniul protecþiei sociale a populaþiei, Consiliul Europei a

adoptat, la 3 mai 1996, Carta Socialã Europeanã, care vizeazã dreptul la protecþia sãnãtãþii, la securitatea socialã ºi medicalã, cât ºi dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnatã de România la 15 mai 1997 ºi a fost ratificatã prin legea nr. 74/1999. Astfel, a fost adoptatã Legea nr. 17/2000 privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice. Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul legii, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilitã de lege. Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statisticã (Eurostat), aproape o treime din

cetãþenii Uniunii Europene vor avea vârsta de peste 65 de ani pânã în 2050. Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depãºi actuala valoare de 17,1%, ajungând la 33%, în 2050. Populaþia în vârstã de 80 de ani va creºte de la 4,4% în prezent pânã la 11,4%, în 2050. "Trãim mai mult ºi suntem mai sãnãtoºi decât am fost vreodatã, ceea ce este una dintre realizãrile majore ale umanitãþii", considerã Directorul Executiv al Fondului ONU pentru Populaþii. "Societãþile trebuie sã asigure creºterea calitãþii vieþii pentru persoanele în vârstã ºi respectarea drepturilor

lor, pentru a putea trãi în demnitate. Acest lucru este cu atât mai important în timpul crizei financiare. Sunt necesare sisteme de securitate socialã

puternice care sã furnizeze servicii, sã asigure un standard adecvat de viaþã ºi care sã promoveze solidaritatea între generaþii", subliniazã reprezentan-

ta ONU. Scopul acestei campanii este îmbunãtãþirea percepþiei persoanelor vârstnice asupra calitãþii vieþii lor în cursul procesului de îmbãtrânire ºi asupra rolului lor activ în societate.Populaþia trebuie sã înþeleagã de ce trebuie accentuat rolul persoanelor vârstnice în societate. "Cine n-are bãtrâni sã-ºi cumpere" Campania stimuleazã oamenii sã participe la creºterea calitãþii vieþii lor pe termen mediu ºi lung. Director executiv delegat, Ec. Mariana Pâncotan

12 Actualitate

apitala Vãii Jiului, municipiul Petroºani, a rãmas fãrã viceprimar. Postul va rãmâne neocupat de la 1 octombrie, când fostul viceprimar, Dorina Niþã revine la catedra Universitãþii din Petroºani, iar prerogativele revin administratorului Public al oraºului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Fãrã viceprimar în Capitala Vãii Jiului

Donaþie de la salvatorii montani austrieci

alvatorii din România S au primit de la colegii lor din Austria, o þarã

Dorina Niþã ºi-a anunþat demisia de acum o lunã de zile, când a considerat cã trebuie sã se întoarcã la catedrã. Niþã ºi-a motivat decizia, dupã ce a promovat în cariera universitarã ºi, ca atare, dupã ce a fost avansatã, a ales sã se întoarcã la studenþii sãi. Ea a fost prima femeie viceprimar al municipiului Petroºani ºi, în care sunt foarte multe regiuni neacoperite de reþelele de comunicaþii din teritoriul pe care salvatorii montani îl au în subordine. Nu doar salvatorii din Valea Jiului au beneficiat de donaþia colegilor din Austria ci ºi alte servicii din þarã. „Noi avem un protocol de colaborare cu Austria de Jos,

renumitã pentru staþiunile de schi dar ºi pentru eficacitatea serviciilor de salvare montanã, echipamente în valoare de 60 de mii de euro. O colaborare dintre salvatorii montani din Valea Jiului ºi cei din Austria, care dateazã de mai mulþi ani, s-a concretizat acum printr-o donaþie din partea austriecilor cãtre colegii români. Este vorba de un echipament esenþial în misiunile de salvare ºi recuperare în zona montanã, în condiþiile

Maximilian GÂNJU

Cãldurã, dupã 12 octombrie

eºi vremea s-a rãcit simþitor ºi pe timpul nopþii temperaturile sunt extrem de scãzute, Termocentrala Paroºeni va furniza agent termic doar din data de 12 octombrie. Pânã atunci nu se poate din motive tehnice. Astfel, cei branºaþi la sistemul public de furnizare a agentului termic sunt nevoiþi sã îºi gãseascã surse alternative. Societatea de termoficare din Petroºani se vede nevoitã sã întârzie furnizarea agentului termic cãtre abonaþi, pânã la mijlocul lunii viitoare. Cei care sunt branºaþi vor fi nevoiþi sã caute o altã alternativã de a scãpa de frig, pentru cã pânã atunci, Termocentrala Paroºeni nu va furniza agent primar. „Din pãcate, aºa cum au comunicat ºi cei de la Termoficare, pânã în 12

cu salvamontul austriac. Anul trecut am reuºit sã aducem staþii de radio emisie - recepþie în România, în cadrul acestui proiect. Valoarea donaþiei a fost de 60 de mii de euro, iar o parte din acest echipament l-am donat la rândul nostru cãtre diferite instituþii din þarã. A fost pusã la punct reþeaua de radiocomunicaþii din zona Straja ºi în viitorul apropiat, în momentul în care se definitiveazã toatã zona turisticã Parâng, vrem sã venim ºi în sprijinul colegilor de aici cu câteva antene, un releu ºi câteva staþii fixe pentru a-ºi face ºi ei propria reþea de comunicaþii. O reþea mai mult decât necesarã pentru intervenþie ºi salvare în zona montanã. Donaþia are o valoare mare ºi ne ajutã extraordinar de mult”, a declarat vicepreºedintele Asociaþiei Salvatorilor Montani din România, George Resiga.

octombrie se lucreazã la Termoficare Paroºeni. Am înþeles cã sunt probleme legate de instalaþia de desulfurare ºi nu vom avea nici apã caldã, nici cãldurã, din pãcate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Societatea din Petroºani care asigurã furnizarea agentului termic cãtre populaþie este în insolvenþã ºi sãptãmâna trecutã trebuia sã aibã loc o licitaþie pentru ca acest serviciu

sã fie gestionat de o singurã firmã. Cei de la Petroºani spun, însã, cã vor relua procedura, fãrã sã afecteze populaþia abonatã. „Licitaþia va fi reluatã, dar furnizarea agentului termic la Petroºani nu este neapãrat condiþionatã de aceastã licitaþie de concesionare a serviciului”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Lucrãrile la instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere de la termocentrala Paroºeni va oferi posibilitatea ca acest producãtor de energie electricã sã se încadreze în normele europene de protecþia mediului. Întreaga investiþie se ridicã la 65 de milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari care s-au realizat în Valea Jiului. Diana MITRACHE

deocamdatã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu se grãbeºte sã le cearã consilierilor sãi sã îi gãseascã un alt înlocuitor. Nici legea nu îl preseazã, iar deocamdatã, prerogativele pot fi preluate de administratorul public, Marian Popescu. „Nu existã o reglementare, ºi Legea 215/2001, cu modificãrile ulterioare, privind administraþia publicã localã, nu reglementeazã perioada în care un viceprimar trebuie înlocuit, în cazul vacantãrii funcþiei sale. Desigur cã, de dorit, este ca vacantarea sã dureze cât mai puþin, pentru ca activitatea sã funcþioneze normal, însã, este evident cã,

acum, odatã cu reglementarea funcþiei de manager public, acesta preluând multe din sarcinile primarului ºi ale viceprimarului, activitatea are continuitate ºi nu se pune problema de a se bloca activitatea unei primãrii, din cauzã cã nu existã viceprimar”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Din aceastã sãptãmânã, mai exact de la 1 octombrie, scaunul rãmâne gol, pânã ce primarul, care s-a decis sã facã puþinã economie o vreme la bugetul local, va gãsi de cuviinþã, sã introducã pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe de consiliu, un proiect prin care sã aleagã un viceprimar nou. Diana MITRACHE

Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani 19 octombrie 2014 z Ora 19.00

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Stancu vs. Vasilescu la S.U.P

ostel Stancu, patronul restaurantului Amicii din Uricani ºi Alin Vasilescu, cel care a ocupat funcþia de manager, se luptã pentru acest post la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Astãzi a fost ultima zi pentru depunerea dosarelor.

Pentru cã actualului manager i-a expirat mandatul, Spitalul de Urgenþã din Petroºani a organizat concurs pentru ocuparea funcþiei de conducere. Douã dosare au fost depuse pânã la termenul limitã ºi acum, pentru acest post, s-au înscris atât medicul Alin Vasilescu, cât ºi Costel Stancu, fost viceprimar al oraºului Uricani. „Pânã luni dimineaþã erau depuse douã dosare. Termenul expirã luni la ora 15,00, dar în principiu, pentru aceastã funcþie sunt doar doi candidaþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Alin Vasilescu este medic chirurg ºi, înainte de a ocupa postul de manager general al Spitalului de Urgenþã din Petroºani, a fost director medical. Din anul 2010 acesta a ocupat postul de manager al celei mai mari unitãþi medicale din Valea Jiului. Costel

Vaccinarea nou-nãscuþilor împotriva hepatitei B a fost reluatã

upã ce o lungã perioadã de timp nou – nãscuþii D din judeþul Hunedoara nu au

mai putut fi vaccinaþi împotriva hepatitei B, acþiunea a fost acum reluatã inclusiv pentru bebeluºii care au rãmas neimunizaþi. În judeþul Hunedoara au ajuns 800 de doze de vaccin hepatitic B pediatric, aºa încât sã fie înlãturate sincopeºe în vaccinarea nou – nãscuþilor. În plus, pânã la sosirea dozelor de vaccin suplimentare,

Stancu a fost viceprimar în urmã cu douã mandate la Uricani ºi acum conduce un restaurant în oraºul Uricani. Costel Stancu nu este pentru prima datã când vrea acest post. El s-a mai înscris pentru a ocupa acest post ºi în urmã cu 4 ani. Diana MITRACHE

LUNA SEPTEMBRIE

s-au realizat redistribuiri ale acestora de la alte judeþe care mai deþineau în stoc vaccinuri, aºa încât cât mai mulþi bebeluºi sã poatã fi vaccinaþi. Ministerul Sãnãtãþii anunþã cã, la aceastã orã, în judeþul Hunedoara a fost reluatã campania de vaccinare atât în maternitãþi, cât ºi la medicii de familie, pentru bebeluºii care au pãrãsit maternitãþile fãrã a fi imunizaþi. În judeþul Huendoara, sute de nou – nãscuþi au pãrãsit spitalele fãrã sã fie imunizaþi, iar cea mai stringentã problemã s-a înregistrat în Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Nocturne 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului 17:35 Legendele palatului, 18:15 Interes general 18:45 România în 5 minute 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul! 19:30 Starea naþiei 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal:FC ªahtior Doneþk - FC Porto

10:45 11:15 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:30 16:00 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Teleshopping Haos Teleshopping Râzi ºi câºtigi Teleshopping Focus 90210 Trãsniþii Cusurgiii Focus Iubiri secrete Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Fiul dragonului Cusurgiii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 Hercule 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Jaf în stil italian 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Culoarea dragostei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã: vi se propune o colaborare avantajoasã, dar partenerul de viaþã nu este de acord sã munciþi în plus. Gândiþi-vã bine înainte sã luaþi o hotãrâre! Nu faceþi excese alimentare.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Specialiºti în sãnãtate ªtiri Naþional TV Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Vouã Fugarul Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Autopsia Crimei Fugarul

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România

21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special EuroFotbal Fotbal: PSG - Barcelona EuroFotbal Fotbal: PSG - Barcelona EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã. S-ar putea sã gãsiþi cu greu soluþii la problemele familiei. Nu este momentul sã cumpãraþi un obiect de valoare. Cel mai bine ar fi sã aºteptaþi pânã când veþi sta mai bine cu banii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Nu este recomandabil sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã fiþi dezamãgit. Dimineaþa apar mai multe evenimente neprevãzute, care vã stricã planurile.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:00 21:45 22:30 22:45 23:30

*** 21 mai

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu, din cauza zvonurilor lansate de o femeie invidioasã. La nevoie, puneþi doi colegi faþã în faþã! Spre searã, vã regãsiþi liniºtea alãturi de partenerul de viaþã. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00

aprile

Intenþionaþi sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi la serviciu, dar vã temeþi cã ºeful nu va fi de acord. Relaþiile cu colegii de serviciu se anunþã tensionate. Gândiþi-vã bine înainte de a acþiona. Stabiliþi-vã clar prioritãþile! 10:45 11:00 12:00 12:15 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:15

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã cu privire la asocierea într-o afacere. Sfaturile unei persoane cu experienþã vã ajutã sã înþelegeþi cã avantajele financiare nu justificã timpul.

21 ianuarie *** 20 februarie

Relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii sunt excelente. Fiþi prudent în afaceri. Nu alergaþi dupã câºtiguri uºoare! Dupã-amiazã petreceþi momente plãcute în compania celor dragi.

ªefii vã apreciazã, dar sã nu vã aºteptaþi la felicitãri din partea colegilor! Nu este momentul sã spuneþi chiar tot ce gândiþi. Dupã-amiazã mergeþi în vizitã la o rudã mai în vârstã.

23 august *** 22 septembrie S-ar putea sã nu mai plecaþi într-o delegaþie, din cauza unei probleme de sãnãtate. ªefii vor înþelege situaþia. Evitaþi certurile, pentru a nu vã agrava situaþia. Acceptaþi ideea cã trebuie sã vã odihniþi!

23 octombrie *** 22 noiembrie Intuiþia vã ajutã sã aflaþi de ce ºi-a schimbat un prieten atitudinea faþã de dumneavoastrã. Temperaþi-vã nervozitatea, pentru cã nu rezolvaþi nimic certându-vã!

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã daþi seama cã o femeie din anturaj vã invidiazã. Nu este recomandabil sã provocaþi o discuþie. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã discreþie. Odihniþi-vã mai mult.

21 februarie *** 20 martie Primiþi un cadou cu valoare sentimentalã deosebitã. S-ar putea sã primiþi ºi de la serviciu o importantã sumã de bani. Nu sunt recomandate cãlãtoriile în interes personal. S-ar putea sã cheltuiþi prea mult.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Rata ºomajului a crescut la 5,43 în judeþul Hunedoara

umãrul ºomerilor din judeþ este în creºtere. Rata ºomajului a scãzut cu 0,09 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii august nivelul de 5,43 %. Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, avem o scãdere cu 1,09 la sutã. “În cursul lunii august, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.078 de ºomeri, dintre care 218 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii august 2014, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 10.541, din care 4.251 ºomeri indemnizaþi ºi 6.290 ºomeri neindemnizaþi. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii august 2014, femeile sunt în numãr de 5.096”, declarã Rodica Peter, director executiv al AJOFM Hunedoara. Cei mai mulþi ºomeri sunt în municipiul Hunedoara - 1.268, urmând Deva – 1.231, Petroºani -1.225, Orãºtie -1.224 ºi Haþeg -1.207. În cursul lunii august, un numãr de 1.153 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 263 persoane pe duratã determinatã, iar 890 persoane, pe duratã nedeterminatã. Marius MITRACHE

LOCURI DE MUNCÃ VACANTE ÎN DATA DE 31 AUGUST 2014, ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA: confectioner-asamblor articole din textile vanzator lacatus mecanic muncitor necalificat in industria confectiilor muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet agent de securitate montator pereti si plafoane din ghipscarton operator la roboti industriali sudor ospatar (chelner) sofer autocamion/masina de mare tonaj betonist bucatar montator subansamble lucrator comercial sef santier brutar lucrator bucatarie (spalator vase mari) barman casier parchetar dulgher (exclusiv restaurator) lacatus constructii metalice si navale sudor cu arc electric cu electrod nefuzibil in mediu de gaz protector zidar restaurator zidar rosar-tencuitor ambalator manual confectioner-montator tamplarie din aluminiu si mase plastice cu geam termoizolator croitor faiantar zidar pietrar camerista hotel

30 26 24 22 19

17 17 16 16 15 12 11 11 11 10 10 9 9 8 8 8 7 7 7

muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje operator la fabricarea produselor fainoase pavator vopsitor cusator piese din piele si inlocuitori electrician in constructii instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze mecanic auto mecanic utilaj muncitor constructor barne, chirpici, piatra operator calculator electronic si retele operator introducere, validare si prelucrare date

5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4

7 7 6 6

6 6 6 5

ÎNCHIRIERI z Închiriez spaþiu în suprafaþã de 600 metri pãtraþi, pe DN 66, în imediata vecinãtate a Cãsuþei Albastre ºi a Complexului Rustic. Relaþii la telefon: 0722448428.

Actualitate 15

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

Pasiunea pentru lecturã nu þine de vârstã sau vãz

La 80 de ani, Ana Schmitd este un exemplu de pasionat de lecturã ectura nu þine cont de vârstã. L Pe Ana Schmitd am întâlnit-o la bibliotecã. Deºi are 80 de ani nimic nu îi trãdeazã vârsta. Octogenara este pasionatã de lecturã, soarbe fiecare cuvânt, fiecare paginã, iar numãrul cãrþilor citite nici nu ºi-l mai aminteºte. “Citesc cãrþi de treizeci de ani, orice cãrþi în afarã de politicã. Îmi place aici la bibliotecã, este un loc liniºtit recreativ ºi pleci de aici schimbat, parcã îþi schimbã ati-

tudinea ºi mentalitatea. La 80 de ani citesc în fiecare sãptãmînã câte un braþ de cãrþi, 5-6 depinde cât sunt de mari. Am ºi nepoate la care le iau eu cãrþile pentru cã ele nu au timp sã vinã, citesc mai rar pentru cã nu au vreme, se pregãtesc pentru facultate, e greu ºi la liceu, una

este studentã în anul V la medicinã la Timiºoara”, ne spune Ana Schmitd, octogenara pasionatã de lecturã. Cum a prins gustul lecturii ne spune chiar dânsa. A început în clasa a III-a ºi de atunci a citit tot ce i-a cãzut în mânã, chiar dacã nu i-a plãcut o

carte a citit-o pânã la final. “Citesc de la 12 ani, din clasa a III-a am început sã citesc ºi de atunci s-a dezvoltat treptat. Nu pot sã dorm dacã nu citesc cel puþin 10 pagini ºi adorm cu cartea pe nas. Ochii mã þin”, ne mai spune Ana Schmitd. Femeia a citit aproape toate cãrþile din bibliotecã, iar începând din aceastã lunã încã aproape 300 de volume mai aºteaptã sã fie rãsfoite de ea. Biblioteca municipalã din Petroºani este mai bogatã cu peste 200 de cãrþi. Reprezentanþii instituþiei au achiziþio-

nat în aceastã lunã un numãr de 239 de volume în valoare de 3000 de lei. “În luna septembrie am cumpãrat cãrþi în valoare de treizeci de milioane. Sunt multe volume unde aveam primul volum dar nu aveam continuarea. Tineretul care cautã o carte a doamnei Binder, “Fluturi”, ºi pe care am comandat-o în sfîrºit. Romane

Lecturã în creierii nopþii N

oaptea bibliotecilor. Pentru al treilea an consecutiv, la Petroºani va fi organizatã noaptea bibliotecilor. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Municipalã din cartierul Aeroport. Cei de aici spun cã în aceastã noapte nu se vor percepe taxe de înscriere sau de penalizare pentru cei care restituie cu întârziere cãrþile împrumutate. “Noaptea bibliotecilor va debuta în datã de 4 octombrie începînd cu ora 19 ºi pînã pe la ora 2 dimineaþa depinde de cîþi oameni vom avea. Acþiunea are scopul de a promova lecturã, copii sã înþeleagã importanþa lecturi ºi vom avea o expoziþie de carte ºi vizionarea unui film “, a declarat Delia Grosu, reprezentantul Bibliotecii Municipale.

Noaptea bibliotecilor atrage de fiecare datã pasionaþii de lecturã care petrec în liniºte, în creierii nopþii câteva ore printre rafurile cu zeci de mii de cãrþi. “Este al treilea an în care organizãm Noaptea bibliotecilor în care copii au acces liber în depozite, pot sã-ºi

istorico-romantice am cumpãrat aproximativ 20 ºi multe ghiduri de culturã, în general. Am achiziþionat cãrþi din toate domeniile”, a declarat Delia Grosu, reprezentantul Biblitecii municipale Petroºani. Biblioteca municipalã din Petroºani deþine aproape 60 de mii de exemplare de cãrþi. Monika BACIU

caute singuri cãrþile. De obicei stau pe jos ºi citesc pînã tîrziu cei care nu vor sã vinã la film, nu dãm amenzi celor care restitue cãrþile întîrziate ºi facem înscrieri gratuite, nu mai trebuie plãtit permisul”, a mai spus sursa citatã. La bibliotecã vin tinerii care împrumutã cãrþile necesare la ºcoalã, dar vin ºi persoane vârstnice. În noaptea de 4 spre 5 octombrie 2014, începând cu ora 18.00 ºi pânã la ora 2.00 a dimineþii, porþile Bibliotecii vor fi deschise ºi vizitatorii se vor putea bucura de un program bogat, divers, pentru toate gusturile. Monika BACIU