CVJ NR. 688, MIERCURI 3 SEPTEMBRIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 688

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Prin eforturi proprii,

TG1 ºi TS4, planurile administraþiei petroºãnene pentru anul 2015

Scafandrii de la Tîrgu Mureº participã la cãutarea Dalianei Rãdoi >>> PAGINA A 3-A Cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara,

Simpozion naþional cu participare internaþionalã la UPET >>> PAGINA A 4-A

ªcoliþi pentru sãnãtate >>> PAGINA A 5-A

Elevii, aºteptaþi de tranºee ºi maidanezi >>> PAGINA A 5-A

Vacanþa la taste, printre cãrþi uitate în raft >>> PAGINA A 7-A

Club Femina, cu instructori europeni ºi cu ghete de astronauþi >>> PAGINILE 8-9

Dorina Niþã pãrãseºte funcþia de viceprimar al Petroºaniului >>> PAGINILE 8-9

Luptã cu foc, pentru gunoaie >>> PAGINA A 11-A

T

elescaunul TS4 ºi telegondola fac parte din planurile municipalitãþii de la Petroºani pe anul viitor. În lipsa alocãrii de resurse financiare pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale continuã investiþia prin fonduri proprii. Luna viitoare va fi dat în funcþiune noul telescaun TS3, iar pentru anul 2015 autoritãþile vor sã demareze lucrãrile la telegondolã ºi la telescaunul TS4. >>> PAGINA A 16-A

Soluþie anti rãu - platnici

Lifturi cu cartele de acces în blocurile din Petroºani >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Scafandrii de la Tîrgu Mureº participã la cãutarea Dalianei Rãdoi

C

opila dispãrutã în masivul Retezat încã din data de 20 august este de negãsit. Informaþia conform cãreia ar fi fost vãzutã într-o autogarã din Cluj-Napoca nu s-a confiormat.

Carmen COSMAN - PREDA Salvamontiºtii hunedoreni nu au întrerupt nicio clipã cãutãrile adolescentei de 14 ani dispãrutã fãrã urmã dintr-o tabãrã din Retezat. Marþi, în Retezat au venit scafandrii profesioniºti de la Tîrgu-Mureº pentru a o cãuta în apele Barajului de la Gura Apelor, acolo unde ar fi fost vãzutã

ultima datã. La acþiune iau parte ºi salvamontiºtii hunedoreni care au fãcut cursurile de scafandru, iar echipele de cãutare

sperã sã dea de urma fetiþei, dispãrutã fãrã urmã. Fundul lacului a mai fost scanat, cu un sonar, însã în zadar.

Pentru a da de urma

Dalianei Rãdoi au fost folosiþi chiar ºi câini special antrenaþi, care provin de la Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, iar munþii au fost periaþi în amãnunþime. Nici cãutãrile din elicopter nu au dat rezultate, însã toatã lumea sperã cã adolescenta va fi gãsitã într-un final.

Daliana Rãdoi a fost datã în urmãrire ºi este cãutatã în toatã þara, inclusiv în gãri ºi autogãri, iar poza ei a fost distribuitã peste tot, în speranþa cã cineva va putea furniza informaþii

Cum furã hackerii datele bancare de pe telefonul mobil

I

nventivitatea hackerilor nu are limite ºi prea puþin cunoscute sunt metodele mai noi sau mai vechi prin care un telefon mobil poate fi transformat de infractorii electronici într-o poartã larg deschisã cãtre contul bancar al victimei. Hackerii au ajuns sã foloseascã inclusiv tehnicile prin care serviciile secrete ascultã telefoanele mobile.

Hackerii s-au specializat atât de mult pe furtul datelor bancare, încât nici nu mai trebuie sã se infiltreze direct în telefoanele victimelor. Este de ajuns sa preia controlul conexiunilor mobile. Cele mai vulnerabile sunt routerele.

Sunt acele dispozitive care transformã internetul prin fir în internet wireless. În spaþiul public, sunt folosite îndeosebi de restaurantele ºi hotelurile care oferã acces gratuit la internet clienþilor cu telefoane mobile ºi laptopuri. Însã routerele pot fi infestate cu viruºi care monitorizeazã traficul pe internet.

Astfel, cine efectueazã o platã sau un transfer bancar online de pe un telefon, teoretic 100% sigur, tot le poate oferi hackerilor acces la datele bancare dacã tranzacþia se face printr-o reþea wireless infec-

tatã. Tocmai de aceea, producãtorii de telefoane le recomandã utilizatorilor sã efectueze operaþiunile importante doar prin conexiunile 3G sau 4G oferite de operatorii de telefonie mobilã. Însã hackerii pot deturna ºi semnalul GSM. Nu pot infiltra viruºi în antenele de telefonie mobilã, însã cu ajutorul unor dispozitive pot intercepta semnalul lor.

Prin urmare, deºi telefonul este conectat la antena unui operator, datele transferate pe internet, inclusiv

cele care oferã acces la conturile bancare, trec mai întâi pe la hackeri. Aceeaºi tehnicã este folositã ºi de serviciile secrete pentru ascultarea telefoanelor. Însã cei mai mulþi hackeri apeleazã la viruºii informatici infiltraþi direct în telefoanele mobile inteligente. Viruºi care au funcþii diferite. Unii sunt sunt special creaþi pentru monitorizarea ecranului tactil. Astfel, hackerii primesc în timp real parolele utilizatorilor. Inclusiv cele ale aplicaþiilor de internet banking.

Asemãnãtoare, dar

mult mai spectaculoasã este tehnica prin care hackerii monitorizeazã accelerometrul telefonului. Este o componentã sensibilã care înregistreazã miºcãrile telefoanelor mobile inteligente. ªi, potrivit Marketwatch, inginerii universitãþii din statul american Georgia au demonstrat cã prin monitorizarea miºcãrilor, un hacker poate afla afla în timp real parolele, la fel ca în cazul monitorizãrii ecranului tactil. Atât bãncile, cât ºi producãtorii de telefoane mobile susþin cã tranzacþiile bancare efectuate de pe telefon sunt în mare parte sigure ºi cã victimele unor jafuri electronice sunt despãgubite. Însã nimeni nu poate ignora faptul cã un risc existã întotdeauna, mai ales în condiþiile în care ingeniozitatea hackerilor nu cunoaºte limite.

despre adolescentã.

Reamintim cã Daliana se afla într-o tabãrã cu cortul, împreunã cu mai mulþi colegi de vârsta ei, dar ºi cu 10 adulþi. În data de 20 august, fata ºi-a strâns lucrurile ºi a plecat, fãrã sã spunã nimãnui un cuvânt. De atunci este cãutatã fãrã întrerupere, dar parcã a înghiþit-o pãmântul.

Copila are înãlþimea de 1,50 – 1,55 m, greutate 55 - 60 kg, faþã rotundã, ochii

verzi, pãr ºaten tuns scurt, ondulat cu breton neregulat. Când a plecat purta un hanorac de culoare maro cu imprimeu de culoare portocaliu, pantaloni tip colanþi de culoare negru, era încãlþatã în pantofi sport de culoare albã, iar pe cap purta un fes de culoare neagrã ºi avea asupra sa un rucsac de culoare roºu cu negru în care avea obiecte de îmbrãcãminte.

Dosar penal pentru un ºofer din Petrila prins cu numerele expirate

C

u numerele expirate de 4 luni, un bãrbat de 28 de ani, din Petrila, s-a încumetat totuºi sã plece la drum, sperând cã nimeni nu îºi va da seama.

Carmen COSMAN - PREDA ªoferul a fost prins în trafic de poliþiºtii Biroului Rutier Orãºtie, deºi numerele provizorii ale autoturismului erau expirate din data de 25.04.2014. „Poliþiºtii

au întocmit pe numele bãrbatului un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara,

Simpozion naþional cu participare internaþionalã la UPET

de la Petroºani contribuie la desfãºurarea acestui eveniment.

Principalul scop al acestui simpozion este acela de a reuni cercetãtori din þarã ºi din strãinãtate, din cadrul academic ºi ramura industrialã a economiei, astfel încât, prin schimb de experienþã ºi bune practici,

Aceºtia au alocat suma de 5000 de lei pentru evenimentul ce va avea loc în luna octombrie.

participanþii pot avea oportunitatea de a cunoaºte noile activitþi de cercetare naþionale ºi internaþionale.

U

niversitaria SIMPRO. În luna octombrie, Universitatea Petroºani organizeazã un simpozion naþional cu participare internaþionalã. Pentru acest lucru, Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi Consiliul Local Petroºani au contribuit cu diferite sume de bani.

Monika BACIU

10

.000 de la CJH

Instituþia judeþeanã a alocat pentru buna desfãºurare a evenimentului suma de 10 mii de lei.

“Universitatea din Petroºani va organiza Simpozionul Naþional cu participare internaþionalã „Universitaria Simpro 2014” la Universitatea Petroºani în perioada 10 – 11 Octombrie 2014, perioadã în care, de asemenea, va avea loc ºi aniversarea a 150 de ani de Învãþãmânt Superior Minier în România ºi 66 de ani de Învãþãmânt Superior Minier la Petroºani – INSTITUTUL DE MINE DIN PETROªANI 1948 – 2014. Din datele preliminare ºi evaluarea persoanelor care vor

participa la acest eveniment, pentru buna organizare a acþiunii sunt necesare fonduri în valoare de 35.000 lei care vizeazã realizarea materialelor simpozionului, organizarea ºi desfãºurarea manifestãrii ºi cuprinde cheltuieli cu materiale promoþionale, publicitare, cu servicii ºi manoperã. Este prognozatã participarea a 200 de reprezentanþi ai mediului academic din România ºi 50 din strãinãtate”, se aratã în documentele CJH.

50

00 de lei de la Consiliul Local Petroºani ªi consilierii locali

Au contestat notele de la BAC

S

ute de contestaþii la examenul de bacalaureat. Luni, 1 septembrie, au fost afiºate primele rezultate ale sesiunii din toamnã a examenului de bacalaureat.

Monika BACIU

În judeþul Hunedoara, promovabilitatea examenului de BAC a fost de 22,2%, cu 4,4 procente mai mare decât la sesiunea de toamnã de anul trecut, înainte de contestaþii. Chiar ºi aºa au existat candidaþii care au fost nemulþumiþi de notele obþinute, motiv pentru care au depus contestaþie. “La sesiunea din toamnã au existat 283 de contestaþii, cele mai multe fiind la limba ºi literatura românã în numãr de 113. rezultatele finale vor fi afiºate în data de

Grãdiniþã, nu ºi creºã

A

m avea nevoie de creºe pentru copii, avem spaþii, dar nu sunt bani pentru amenajarea lor. Aºa se întâmplã ºi în Cartierul Aeroport, unde educatoarele folosesc doar parterul unei clãdiri pentru grupele mici, iar etajul stã în conservare în eventualitatea unor investiþii.

Diana MITRACHE Clãdirea ce aparþine de ªcoala Carmen Sylva, din Cartierul Aeroport nu poate fi folositã la capacitatea maximã.

Nu sunt bani ºi investiþiile pentru reabilitarea etajului I ar fi prea mari.

Primãria nu-ºi permite asta, deºi sunt planuri fãcute pentru sugarii ai cãror pãrinþi sunt obligaþi sã caute bone. „Grãdiniþa nu a rãmas pur ºi simplu pãrãsitã. Este un corp

O locaþie este acolo ºi una în Dimitrov, dar deocamdatã nu avem nici un rãspuns”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

4 septembrie”, a declarat Raluca Manea, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara.

La a doua sesiune a examenului s-au înscris 1382 de candidaþi din judeþul Hunedoara.

Cea mai mare medie de promovare a Bacalaureatului a fost 8.80 ºi a fost obþinutã de o absolventã a Liceului Teoretic “Sabin Drãgoi” din Deva.

Petroºani.

Clãdiri întregi s-au degradat cã nu au fost gãsite fonduri sã fie reparate. În aceeaºi situaþie mai sunt grãdiniþe, iar copiii sunt nevoiþi sã stea în locaþii, alãturi de

de clãdire lângã ºcoala Spiru Haret, unde am intenþionat sã amenajãm o creºã, cã ºi aºa nu avem una. Am depus toate documentele la Ministerul Dezvoltãrii.

ºcolari. Banii, însã, nu mai vin de la minister ºi de la buget nu pot fi alocate sume atât de mari. Din pãcate, însã, locaþiile care ar putea fi folosite se degradeazã cu fiecare zi în detrimentul celor mici.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

ªcoliþi pentru sãnãtate

Î

n strãinãtate, ori în cabinetele particulare se cautã specialiºti în medicinã generalã. Oricine poate urma un curs de specializare, trei ani, dupã care poate pleca oriunde în þarã sau în strãinãtate. La Casa de Culturã din Petroºani este o astfel de ºcoalã, iar tinerii, chiar dacã nu au luat în Bacalaureatul, pot sã urmeze cursurile.

Diana MITRACHE

Specialiºtii în medicinã generalã sunt ºcoliþi în cadrul unei instituþii postliceale, care îi calificã pentru

o meserie de viitor.

Cei care doresc o astfel de carierã, nu au decât sã se înscrie la secretariatul din cadrul Casei de Culturã, acolo unde, cursurile se þin în sãli dotate

corespunzãtor, iar practica se face în Spitalul de Urgenþã de la Petroºani. „Atât pentru cei care nu au luat Bacalaureatul, cât ºi pentru absolvenþii promoþiilor anterioare, sau cei de anul acesta, avem o ºcoalã sanitarã postlicealã. Asta înseamnã cã ei pot urma cursurile de 3 ani ºi obþin diploma de asistent medical generalist.

Aceastã diplomã este valabilã în þarã sau chiar ºi în strãinãtate.

Ei pot lucra atât în policlinici, în cabinete private ºi se pot traduce actele ºi pot lucra ºi peste hotare”, a declarat Mia Albescu, managerul ºcolii. ªcoala care funcþioneazã la Casa de Culturã este acreditatã ºi, la final, orice absolvent care plãteºte o taxã timp de 3 ani, va fi capabil

Elevii, aºteptaþi de tranºee ºi maidanezi

E

levii de la ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani sunt aºteptaþi la primele ore de ºcoalã cu ditamai gropile în curte.

Asta, pentru cã Termocentrala Paroºeni încã nu a finalizat lucrãrile pentru instalarea noilor conducte de termoficare.

Mircea NISTOR „Cei de la Paroºeni au executat o lucrare complexã de înlocuire a reþelei principale de alimentare cu apã caldã care traverseazã curtea unitãþii noastre ºcolare. Partea principalã a lucrãrii a fost deja efectuatã iar acum urmeazã sã fie acoperite þevile ºi sã fie nivelat terenul.

Asta, pentru a putea folosi curtea ºcolii, aºa cum trebuie”, a declarat Robert

Humel, director ºcoala generalã „Avram Stanca” Petroºani.

Pe de altã parte, în cele câteva luni de vacanþã, curtea unitãþii ºcolare a fost ocupatã de cãtre tradiþionalii maidanezi româneºti. ”Problema asta cu câinii am avut-o ºi anul trecut ºi se datoreazã aºa-ziºilor iubitori de animale care gãsesc de cuviinþã sã le dea de mâncare maidanezilor. Vã

asigur însã, cã pânã la debutul noului an ºcolar, aceastã problemã va dispãrea”, a mai precizat Robert Humel. În rest, celelalte lucrãri de modernizare a unitãþii de

învãþãmânt se aflã pe ultima sutã de metri ºi se deruleazã chiar, foarte bine.

sã lucreze în orice spital. În plus, practica ºi cursurile se þin la standarde europene. „Nu existã nicio diferenþã între o altã ºcoalã sanitarã ºi cea a noastrã. Diplomele sunt valabile. În schimb, ceea ce le oferim noi, sunt condiþii de învãþãmânt foarte bune, în sãli de la Casa de Culturã a Sindicatelor. Parctica o fac ºi acum cei care urmeazã ºcoala, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi taxa este cea mai micã, 1.600 de lei, în rate,

fiecare plãteºte din taxîã cum poate, pe parcursul unui an ºcolar”, a mai completat managerul Mia Albescu. Orice absolvent care vrea sã se înscrie, este aºteptat la sediul ªcolii

Sanitare Postlicealã din cadrul Casei de Culturã din Petroºani.

Cei care nu au luat Bacalaureatul, pot urma ºcoala, iar între timp, pot sã îºi susþinã ºi examenul maturitãþii.

Vaccinul hepatitic B pentru bebeluºi ajunge în spitale

N

ou-nãscuþii din judeþul Hunedoara vor putea fi, din nou, vaccinaþi împotriva Hepatitei B, dupã ce timp de douã luni acesta a lipsit.

Carmen COSMAN - PREDA Ministerul Sãnãtãþii a repartizat, în sfârºit, cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara 800 doze de vaccin hepatitic B pediatric. Dozele de vaccin au fost marþi recepþionate de cãtre Unifarm Bucuresti,

urmând sã fie apoi ridicate de cãtre Direcþiile de Sãnãtate Publicã judeþene. „DSP Hunedoara va trimite maºina frigorificã de transport vaccinuri la Bucureºti în noaptea de 02/03.09.2014 iar din data de 04.09.2014 vor putea fi ridicate

dozele de vaccin hepatitic B pediatric de la depozitul de vaccin al DSP Hunedoara. Copii care nu au fost vaccinaþi în maternitate vor fi vaccinaþi de cãtre medicii de familie”,a dedclarat Mariana Pâncotan, directorul executiv al DSP Hunedoara.

Deja câteva sute de nou-nãscuþi din judeþul Hunedoara au pãrãsit unitãþile spitaliceºti fãrã sã le fi fost administrat acest vaccin.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Pro ºi contra uniforme

Uniforma ºtirbeºte atitudinea elevilor

P

ro ºi contra uniforme. Dacã elevii ar trebui sã poarte sau nu uniforme îi împarte pe pãrinþi în douã categorii, cei care sunt pro ºi cei care sunt contra.

Dacã la nivelul ºcolilor generale pãrinþii sunt de acord cu aceastã vestimentaþie standard nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre pãrinþii liceenilor.

Monika BACIU “Eu consider cã ar fi binevenitã uniforma mai ales în ºcoala gimnazialã, deoarece aºa cum este ºi denumirea ne uniformizeazã pe toþi ºi pe de altã parte impune o oarecare prestanþã ºi la nivel de clasã ºi generaþiile care trebuie temperate pentru cã au în jurul lor o

groazã de situaþii în care ei refuleazã sau merg spre alte activitãþi ºi ar fi binevenitã aceastã uniformã”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Generale IG Duca din Petroºani.

Dacã la nivelul gimnaziului pãrinþii sunt de acord cu uniformele intervine o altã problemã, cea fnanciarã.

“Am discutat ºi cu pãrinþii ºi cu elevii.

Pãrinþii sunt de acord, însã existã problema costului acestei uniforme care încã este o problemã, dar probabil vom rezolva ºi acest lucru în timp”, a mai spus sursa citatã.

La liceu, situaþia se schimbã. Uniforma le ºtirbeºte adolescenþilor din atitudine ºi person-

Reduceri avantaloase pentru elevi ºi studenþi

Î

n contextul pregãtirilor legate de începutul de an ºcolar/universitar, CFR Cãlãtori recomandã elevilor ºi studenþilor sã îºi achiziþioneze din timp biletele/abonamentele dorite pentru a cãlãtori spre/dinspre locul în care învaþã.

Elevii din clasele 0 – 12 beneficiazã, în baza carnetului de elev sau a adeverinþei pentru clasa pregãtitoare, de o reducere de 50% la cumpãrarea unui bilet de tren Regio ºi de o reducere cuprinsã între 20%-30% la cumpãrarea unui bilet de tren InterRegio.

Elevii care folosesc zilnic trenul pentru a merge la ºcoalã pot achiziþiona abonamente lunare care le permit sã cãlãtoreascã cu 75% reducere la trenurile Regio.

Reducerile sunt valabile pentru cãlãtoriile la clasa a doua.

Studenþii la zi din învãþãmântul de stat sau privat acreditat beneficiazã, în baza legitimaþiei de student “reducere la transport”, de o reducere

de 50% pentru un numãr nelimitat de cãlãtorii cu trenurile Regio. În baza carnetului de cupoane, studenþii pot efectua 24 de cãlãtorii cu trenurile InterRegio,

în decursul unui an, cu o reducere de 50% . Studenþii care folosesc zilnic trenul pentru a merge la facultate pot achiziþiona abonamente lunare care le permit

sã cãlãtoreascã cu 75% reducere la trenurile Regio.

Reducerile sunt valabile pentru cãlãtoriile la clasa a doua.

Pentru abonamente valabile la trenurile InterRegio, elevii ºi studenþii beneficiazã de o reducere de 50% prin abonametele din oferta de transport a companiei. De exemplu, un elev sau student plãteºte doar 78,75

lei pe un abonament lunar Regio, clasa aII-a pe ruta Bucureºti Nord - Ploieºti Sud, în loc de 304,5 lei cât ar costa cãlãtoriile la preþ întreg timp de 21 de zile lucrãtoare pe lunã.

alitate prin uniformizare, astfel cã aici pãrinþii refuzã acest articol vestimentar.

“Poate cã ar trebui ca un mod facil de identificare a lor, dar am întâmpinat refuz ºi din partea elevilor ºi din partea pãrinþilor ºi am ajuns la o soluþie de compromis cu purtarea ecusoanelor.

Acestea sunt obligatorii, ei nu intrã în ºcoalã fãrã acest ecuson ºi fãrã carnetul de elev. Þinutele acestea moderne, deºi uniforma se dorea a fi în ton

cu moda, dar probabil îi deranjeazã aceastã uniformizare. Fiecare vrea sã se remarce prin ceva deºi þinuta la ºcoalã trebuie sã fie decentã”, a precizat Florentina Petrescu, directorul Colegiului

Economic Hermes Petroºani.

Astfel, în noul an ºcolar care va începe peste douã sãptãmâni elevii se vor întoarce în bãnci în þinutele lor noi, care nu vor fi uniforme.

Ghiozdan cu sistem de rãcire pentru sandviºuri

C

aietele colorate sau pixurile fistichii nu mai sunt o noutate. Întocmai ca piaþa jucãriilor, cea a rechizitelor se reinventeazã an de an. În toamna 2014, nu se mai poartã ghiozdanul Hello Kitty sau Spiderman.

Ghiozdanul-frigider e noua gãselniþã a producãtorilor de rechizite. Pare un rucsac obiºnuit, dar are, în plus, ºi un compartiment special de rãcire pentru sandviº.

Preþul lui, redus, e cît jumãtate din cel al unui frigider adevãrat: 400 de lei, dar unii pãrinþi îl considera util pentru pustii lor, la

ºcoalã.

Ghiozdanul se gãseºte ºi în magazinele din România. Fãrã astfel de mofturi, coºul de rechizite ajunge la 500 de lei în acest an.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Vacanþa la taste, printre cãrþi uitate în raft

C

opiii petrec prea mult timp în faþa calculatorului.

Asta nu mai este demult o noutate, dar pentru unii vacanþa e cel mai favorabil timp pentru a sta la calculator. Toþi au dexteritate, ºtiu sã navigheze oriunde în lume, iar de cãrþi nici vorbã! La bibliotecã vin doar sã se joace pe net.

Diana MITRACHE Mai sunt vreo douã sãptãmâni ºi începe ºcoala, iar de cãrþile pentru lecturile obligatorii puþini sunt interesaþi. Tinerii aºteaptã acum sã intre on-line, mai mult ca sã se joace ºi au uitat pur ºi simplu de ºcoalã.

Vacanþa încã nu a plecat ºi la Biblioteca din Petroºani, situatã întrun cartier mãrginaº al oraºului, vin doar sã socializeze ºi sã se joace. Cât despre ultima carte cititã… au ºi uitat de ea, chiar dacã

nu recunosc din prima. „Eu am 8 ani ºi vin la bibliotecã sã citesc. Poveºtile îmi plas, dar azi am venit sã mã joc la calculator.

Nu îmi mai amintesc ce poveste am citit, cã acum stau pe Facebook cu prietenii mei”, ne explicã un puºti ce venise cu fratele mai mare la bibliotecã.

Site-urile de socializare, jocurile online ºi chat-ul sunt favoritele celor care vin dis de dimineaþã la bibliotecã ºi, dacã acasã nu mai curent, ori li s-a stricat calcula-

torul, aici e locul ideal.

Cãrþi nu au vãzut decât la ºcoalã, dar la jocurile on-line sunt cei mai talentaþi. „Vin la bibliotecã sã intru pe Internet. E un joc unde se joacã mai mulþi copii din Europa. Este on-line ºi dacã îþi gãseºti cu cine sã te înþelegi, este foarte frumos. Sunt în clasa a X-a. Vin când am timp. Acum, cã mi s-a stricat caluclatorul, vin mai des”, spune un alt tânãr, care recunoaºte, însã, cã a mai pus mânã ºi pe câte o carte, atunci când a avut nevoie la

ºcoalã. În faþa ecranului, timpul zboarã pur ºi simplu ºi doar faptul cã un alt copil aºteaptã ºi el rândul, îi convinge pe vizitatorii bibliotecii sã mai ia o pauzã. Altfel, nimic nu ar fi prea mult pentru ei ºi asta o recunosc singuri. „Am venit la 9,30 parcã ºi când mã scot doamnele, plec.

De un an ºi un pic fac la fel ºi mã cunosc.

Stau cât pot, dar îmi place sã mã joc”, recunoaºte un alt bãieþel.

Bibliotecarele spun cã au mereu aglomeraþie la calculatoare ºi cã fac tot posibilul sã se þinã de un program pentru fiecare copil în parte. Toþi vor mãcar o orã, dar sunt ºi copii care cautã acum cãrþi. „Vin ºi pentru internet, dar au început sã

Bunuri de 1,7 milioane, casate de ApaServ

B

unuri în valoare de aproape douã milioane, casate de ApaServ Valea Jiului. Datoritã lucrãrilor de modernizare a reþelelor de apã ºi canal din Valea Jiului, societatea de apã caseazã mai multe bunuri. Valoarea acestora se ridicã la suma de 1.786.770 de lei.

Monika BACIU Acest lucru a fost aprobat de consilierii judeþeni care au trecut din domeniul public al Judeþului Hunedoara în domeniul privat al judeþului Hunedoara, a unor mijloace fixe aflate în administrarea S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, în vederea scoaterii din funcþiune, casãrii ºi valorificarii acestora. 126 de obiecte urmeazã a fi casate de societatea de apã. Este vorba de þevi, vane pneumatice, fose septice ºi alte lucruri. ”APA SERV VALEA JIULUI” S.A. Petroºani este operator regional pentru serviciul de alimentare cu apã potabilã ºi de

canalizare în zona localitãþilor din Valea Jiului, organizat ca societate comercialã pe acþiuni, având ca acþionar majoritar – Judeþul Hunedoara prin Consiliul Judeþean Hunedoara – persoanã juridicã care deþine un procent de 52,33 % din totalul acþiunilor.

S.C. ”APA SERV VALEA JIULUI” S.A. Petroºani îºi desfãºoarã activitatea

potrivit Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, încheiat cu Asociaþia de Dezvoltare Intecomunitarã „Apa Valea Jiului”- în numele unitãþilor administrativ-teritoriale membre, contract înregistrat la registratura Consiliului Judeþean Hunedoara sub nr.

1657/19.03.2009.

Potrivit acestui contract, operatorul regional de apã are obligaþia exploatãrii, întreþinerii ºi administrãrii infrastructurii de apã ºi canal existente în zona oraºelor din Valea Jiului, potrivit legislaþiei în materie, administrare care implicã, printre altele, ºi formularea/înaintarea de propuneri de scoatere din funcþiune, valorificare ºi casare a

vinã ºi pentru listele de lecturi suplimentare. Deja, sunt cãrþi cerute pe care nici nu le mai putem da, cã nu le mai avem. Cei mici ar vrea sã stea cât mai mult la calculatoare, dar programul este de o orã pentru ei. Atunci când nu sunt cereri, îi mai lãsãm ºi mai mult. În general, o orã pe zi, cã sunt foarte mulþi ºi nu mai facem faþã”, a declarat Delia Grosu, bibliotecarã la Biblioteca Municipalã

Petroºani.

Lumea, însã, nu e pierdutã între pixelii unui ecran, atât timp cât, cãrþile din rafturi mai sunt miºcate ºi ºterse de praf, paginã cu paginã. Primãria a alocat 3.000 de lei pentru achiziþionarea de cãrþi ºi bibliotecarele de la Petroºani spun cã fac deja comenzi, pentru cã, mai ales adolescenþii, ori cei trecuþi de prima tinereþe, cer sã citeascã o carte bunã.

mijlocelor fixe a cãror menþinere în funcþiune nu se mai justificã.

S.C. ”APA SERV VALEA JIULUI” S.A. Petroºani are în implementare Proiectul „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã din Valea Jiului”, în valoare de 40 milioane euro, care se cofinanþeazã în cadrul Programului Operaþional Sectorial POS Mediu, din fonduri europene nerambursabile. Urmare a

lucrãrilor în cadrul contractelor de executie finanþate prin Proiect, SC APASERV VALEA JIULUI SA Petroºani a înaintat propunerile de scoatere din funcþiune în vederea valorificãrii ºi casãrii pentru mijloacele fixe identificate în anexa la proiectul de hotãrâre, mijloace fice a cãror menþinere în funcþiune nu se mai justificã, ca urmare a înlocuirii lor prin lucrãrile de modernizare/reabilitare.

8 Politicã

C

lubul Femina Petroºani strânge sub umbrela sa un adevãrat curcubeu politic ºi profesional greu de crezut cã ar putea exista, pentru cei ce nu l-au vãzut.

Paleta profesionalã a participantelor a fost de la omul simplu, la doctori, profesori, judecãtori, finanþiºti, maeºtri ai sportului etc. Prima întâlnire de dupã vacanþã, a fost una relaxatã, despre sãnãtate, despre întreþinerea ei prin sport ºi hranã sãnãtoasã. Douã antrenoare, multiplu specializate, respectiv Simona Obleagã renumitã în Europa ºi Oana Pãtruþ, care a adus cea mai modernã tehnicã în aerobic în Valea Jiului.

Club Femina, cu instructori europeni ºi cu ghete de astronauþi Dupã vacanþa de o lunã de zile, Club Femina Petroºani ºi-a reluat activitatea în forþã. Preºedinta acestuia, Violeta Burlec, ºi echipa sa au reuºit sã atragã femei din municipiu cu scopul de a socializa, de a

cunoaºte persoane remarcabile, cu preocupãri ºi rezultate personale ºi profesionale apreciate în plan naþional ºi internaþional.

Clubul Femina Petroºani strânge sub umbrela sa un adevãrat curcubeu politic ºi pro-

fesional greu de crezut cã ar putea exista, pentru cei ce nu l-au vãzu. Întâlnirile lunare ale femeilor ºi invitaþilor au pus în valoare oameni, au premiat tineri de excepþie, au adus în faþa doamnelor noutãþi din domenii de interes, s-au schimbat opinii ºi s-au conturat prietenii.

Paleta profesionalã a participantelor a fost de la omul simplu, la doctori, profesori, judecãtori, finanþiºti, maeºtri ai sportului etc.

Prima întâlnire de dupã vacanþã, a fost una relaxatã, despre sãnãtate, despre întreþinerea ei prin sport ºi hranã sãnãtoasã.

Douã antrenoare, multiplu specializate, respectiv Simona Obleagã ºi Oana Pãtruþ

din Petroºani.

Simona Obleagã ºi soþul sãu Daniel sunt renumiþi în Europa ca instructori de dans modern ºi sportiv, iar cei doi au deschis la Petroºani , în urmã cu patru ani, un club de TaeBo, Streching - Pilates, Step Aerobic ºi Aerobic, dupã modelele occidentale ºi au avut succes.

Oana Pãtruþ are o salã de fitness, Be Fit Petroºani, ºi este organizatoarea multor seminarii de nutriþie cu specialiºti ºi istructori certificaþi ºi este cea care a deschis singura salã de fitness Kangoo Jumps din Valea Jiului. Kangoo Jumps este, din spusele instructorului Oana Pãtruþ, cea mai modernã tehnicã de aerobic din lume, iar ghetele cu

Migraþia politicã, comparabilã cu transferurile sportive

G

uvernul Ponta, comparat cu impresarii de fotbal. Noile reglementãri permit primarilor ca în termen de 45 de zile sã îºi aleagã partidul din care vor sã facã parte fãrã a-ºi pierde mandatul.

Liberalii hunedoreni, considerã neadecvatã aceastã mãsurã, comparând-o cu cea a impresarilor de fotbal.

“Ordonanþa de urgenþã, recent adoptatã de Cabinetul Ponta, prin care se legifereazã migraþia politicã în administraþia publicã localã mã duce cu gândul la perioada transferurilor din campionatul intern de fotbal.

Domnul Victor Ponta ºi domnul Liviu Dragnea au deschis sezonul de transferuri în administraþia publicã localã, pentru 45 de zile începând cu 1 septembrie! Poate cei doi domni au uitat cã sunt membrii unui Guvern, într-o þarã europeanã ºi democraticã ºi nu impresari de fotbal.

Constat cu regret cã PSD-ul condus de

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Victor Ponta nu este cu nimic mai prejos decât PSD-ul anilor 1990, când haosul legislativ era întreþinut cu bunãºtiinþã, când acte normative erau emise cu dedicaþie, ºi pentru o jumãtate de orã, tocmai pentru a se crea avantaje unor grupuri de interese oculte. Acum, interesul electoral îi dicteazã domnul Ponta ºi acoliþilor sãi sã introducã aceastã derogare de 45 de zile pentru aleºii locali. De ce 45 ºi nu 10 cum anunþa iniþial domnul Dragnea?

Oare din disperare cã veþi pierde alegerile prezidenþiale, din neîncredere cã partidul ºi aliaþii de conjuncturã nu

vã vor susþine (e greu sã construiesti încrederea între oameni cu probleme de caracter? Sau pentru cã aveþi nevoie de mai mult timp sã exercitaþi presiuni asupra aleºilor locali?

Probabil amândouã variantele”, spune Bogdan Þîmpãu, deputat PNL. Premierul a anunþat

cã termenul în care aleºii locali îºi pot alege partidul va fi de 45 de zile. Anterior actul fusese criticat de preºedintele Traian Bãsescu, de opoziþie ºi de Ambasada SUA. Victor Ponta a fãcut anunþul la începutul ºedinþei Guvernului.

Monika BACIU

arcuri pe care se practicã acest sport au fost iniþial create pentru astronauþi. Întrebãrile doamnelor au curs, iar cei doi instructori au explicat tot ceea ce doreau sã ºtie. ”Temele, în general, nu sunt prestabilite. ªtim doar ce vom face la întâlnirea urmãtoare pentru cã temele se nasc din ceea ce doresc femeile sã ºtie, sã afle, sã dezbatã ºi eventual sã gãsim împreunã soluþii pentru probleme personale sau profesionale.

Doresc sã vinã cãtre Club cât mai multe

doamne pentru cã s-a dovedit eficienþa acestor reuniuni. Dar sã ºtiþi cã avem ºi bãrbaþi specializaþi în diverse domenii care s-au arãtat deschiºi, care ne-au împãrtãºit din ºtiinþa ºi experienþele lor. Avem ºi momente de relaxare,

Dorina Niþã pãrãseºte funcþia de viceprimar al Petroºaniului

de teatru ºi umor, de culturã ºi istorie, de comunicare ºi relaþionare, de prietenie ºi iubirea de oameni.

Aºteptãm sã vinã cãtre noi oricine are ceva sã ne spunã, sã ne înveþe, sã învãþãm unii de la alþii, sau pur ºi simplu

sã ne simþim bine. Noi am fixat aceste întâlniri ale Clubului Femina în ultima zi de vineri din lunã” – a declarat Violeta Burlec, preºedinte Club Femina Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

consilierilor, viitorul viceprimar al Petroºaniului.

PSD a fost ofertat la început de mandat, dar a declinat postul. Acum intrã ºi el în cãrþi, doar cã acela care s-ar preta nu vrea, iar cel care se vehiculeazã ar fi de formã ºi se aflã în afara sistemului.

Mai existã o variantã, aceea ca viceprimarul sã fie tot liberal, chiar dacã are doar doi

consilieri locali, pentru cã se ia în calcul alianþa dintre PDL ºi PNL – ACL. Aºa a fost în cazul Dorinei Niþã, în 2012, dar din partea USL.

P

rima femeie viceprimar din istoria Petroºaniului, Dorina Niþã, PNL, pãrãºeste a doua funcþie din administraþia localã. O datã cu acestã veste s-au nãscut variante de urmaºi politici. Cele mai credibile variante sunt: un viceprimar PDL, partid care are opt consilieri locali, sau unul PNL în conformitate cu noua structurã politicã ACL (PDL+PNL). Cea de-a treia variantã ar fi un consilier PSD, pentru cã au ºase consilieri locali, doar cã de aici nu se prea bagã nici un consilier… În curând viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, PNL, va pãrãsi aceastã funcþie în favoarea celei de profesor universitar pentru care a susþinut un examen, conform regulilor din învãþãmântul superior.

Dorina Niþã este prima femeie care a devenit viceprimar, în iulie 2012, din întreaga istorie a Petroºaniului.

Plecarea de pe aceastã funcþie ne-a fost confirmatã chiar de viceprimar, care se aflã în concediu de odihnã.

ªi cum printre politicieni se ºtie de ceva vreme de vacantarea acestui post, al doilea în ierarhia administraþiei municipale de la Petroºani, se încearcã variante pe la mai toate partidele reprezentate în Consiliul Local.

Având în vedere structura politicã a consiliului – 8 consilieri PDL, 6 – PSD, 2 – PNL, 2 – PPDD, 1 – UNPR, se dã mai mult ca sigur cã PDL-ul îºi va adjudeca acest post.

Claudiu Cornea este, în viziunea mai tuturor

Oricum, doar douã variante par avea sens: viceprimar PDL sau PNL, în concordanþã cu numãrul de consilieri sau cu ACL. Ileana FIRÞULESCU

8 Politicã

C

lubul Femina Petroºani strânge sub umbrela sa un adevãrat curcubeu politic ºi profesional greu de crezut cã ar putea exista, pentru cei ce nu l-au vãzut.

Paleta profesionalã a participantelor a fost de la omul simplu, la doctori, profesori, judecãtori, finanþiºti, maeºtri ai sportului etc. Prima întâlnire de dupã vacanþã, a fost una relaxatã, despre sãnãtate, despre întreþinerea ei prin sport ºi hranã sãnãtoasã. Douã antrenoare, multiplu specializate, respectiv Simona Obleagã renumitã în Europa ºi Oana Pãtruþ, care a adus cea mai modernã tehnicã în aerobic în Valea Jiului.

Club Femina, cu instructori europeni ºi cu ghete de astronauþi Dupã vacanþa de o lunã de zile, Club Femina Petroºani ºi-a reluat activitatea în forþã. Preºedinta acestuia, Violeta Burlec, ºi echipa sa au reuºit sã atragã femei din municipiu cu scopul de a socializa, de a

cunoaºte persoane remarcabile, cu preocupãri ºi rezultate personale ºi profesionale apreciate în plan naþional ºi internaþional.

Clubul Femina Petroºani strânge sub umbrela sa un adevãrat curcubeu politic ºi pro-

fesional greu de crezut cã ar putea exista, pentru cei ce nu l-au vãzu. Întâlnirile lunare ale femeilor ºi invitaþilor au pus în valoare oameni, au premiat tineri de excepþie, au adus în faþa doamnelor noutãþi din domenii de interes, s-au schimbat opinii ºi s-au conturat prietenii.

Paleta profesionalã a participantelor a fost de la omul simplu, la doctori, profesori, judecãtori, finanþiºti, maeºtri ai sportului etc.

Prima întâlnire de dupã vacanþã, a fost una relaxatã, despre sãnãtate, despre întreþinerea ei prin sport ºi hranã sãnãtoasã.

Douã antrenoare, multiplu specializate, respectiv Simona Obleagã ºi Oana Pãtruþ

din Petroºani.

Simona Obleagã ºi soþul sãu Daniel sunt renumiþi în Europa ca instructori de dans modern ºi sportiv, iar cei doi au deschis la Petroºani , în urmã cu patru ani, un club de TaeBo, Streching - Pilates, Step Aerobic ºi Aerobic, dupã modelele occidentale ºi au avut succes.

Oana Pãtruþ are o salã de fitness, Be Fit Petroºani, ºi este organizatoarea multor seminarii de nutriþie cu specialiºti ºi istructori certificaþi ºi este cea care a deschis singura salã de fitness Kangoo Jumps din Valea Jiului. Kangoo Jumps este, din spusele instructorului Oana Pãtruþ, cea mai modernã tehnicã de aerobic din lume, iar ghetele cu

Migraþia politicã, comparabilã cu transferurile sportive

G

uvernul Ponta, comparat cu impresarii de fotbal. Noile reglementãri permit primarilor ca în termen de 45 de zile sã îºi aleagã partidul din care vor sã facã parte fãrã a-ºi pierde mandatul.

Liberalii hunedoreni, considerã neadecvatã aceastã mãsurã, comparând-o cu cea a impresarilor de fotbal.

“Ordonanþa de urgenþã, recent adoptatã de Cabinetul Ponta, prin care se legifereazã migraþia politicã în administraþia publicã localã mã duce cu gândul la perioada transferurilor din campionatul intern de fotbal.

Domnul Victor Ponta ºi domnul Liviu Dragnea au deschis sezonul de transferuri în administraþia publicã localã, pentru 45 de zile începând cu 1 septembrie! Poate cei doi domni au uitat cã sunt membrii unui Guvern, într-o þarã europeanã ºi democraticã ºi nu impresari de fotbal.

Constat cu regret cã PSD-ul condus de

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Victor Ponta nu este cu nimic mai prejos decât PSD-ul anilor 1990, când haosul legislativ era întreþinut cu bunãºtiinþã, când acte normative erau emise cu dedicaþie, ºi pentru o jumãtate de orã, tocmai pentru a se crea avantaje unor grupuri de interese oculte. Acum, interesul electoral îi dicteazã domnul Ponta ºi acoliþilor sãi sã introducã aceastã derogare de 45 de zile pentru aleºii locali. De ce 45 ºi nu 10 cum anunþa iniþial domnul Dragnea?

Oare din disperare cã veþi pierde alegerile prezidenþiale, din neîncredere cã partidul ºi aliaþii de conjuncturã nu

vã vor susþine (e greu sã construiesti încrederea între oameni cu probleme de caracter? Sau pentru cã aveþi nevoie de mai mult timp sã exercitaþi presiuni asupra aleºilor locali?

Probabil amândouã variantele”, spune Bogdan Þîmpãu, deputat PNL. Premierul a anunþat

cã termenul în care aleºii locali îºi pot alege partidul va fi de 45 de zile. Anterior actul fusese criticat de preºedintele Traian Bãsescu, de opoziþie ºi de Ambasada SUA. Victor Ponta a fãcut anunþul la începutul ºedinþei Guvernului.

Monika BACIU

arcuri pe care se practicã acest sport au fost iniþial create pentru astronauþi. Întrebãrile doamnelor au curs, iar cei doi instructori au explicat tot ceea ce doreau sã ºtie. ”Temele, în general, nu sunt prestabilite. ªtim doar ce vom face la întâlnirea urmãtoare pentru cã temele se nasc din ceea ce doresc femeile sã ºtie, sã afle, sã dezbatã ºi eventual sã gãsim împreunã soluþii pentru probleme personale sau profesionale.

Doresc sã vinã cãtre Club cât mai multe

doamne pentru cã s-a dovedit eficienþa acestor reuniuni. Dar sã ºtiþi cã avem ºi bãrbaþi specializaþi în diverse domenii care s-au arãtat deschiºi, care ne-au împãrtãºit din ºtiinþa ºi experienþele lor. Avem ºi momente de relaxare,

Dorina Niþã pãrãseºte funcþia de viceprimar al Petroºaniului

de teatru ºi umor, de culturã ºi istorie, de comunicare ºi relaþionare, de prietenie ºi iubirea de oameni.

Aºteptãm sã vinã cãtre noi oricine are ceva sã ne spunã, sã ne înveþe, sã învãþãm unii de la alþii, sau pur ºi simplu

sã ne simþim bine. Noi am fixat aceste întâlniri ale Clubului Femina în ultima zi de vineri din lunã” – a declarat Violeta Burlec, preºedinte Club Femina Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

consilierilor, viitorul viceprimar al Petroºaniului.

PSD a fost ofertat la început de mandat, dar a declinat postul. Acum intrã ºi el în cãrþi, doar cã acela care s-ar preta nu vrea, iar cel care se vehiculeazã ar fi de formã ºi se aflã în afara sistemului.

Mai existã o variantã, aceea ca viceprimarul sã fie tot liberal, chiar dacã are doar doi

consilieri locali, pentru cã se ia în calcul alianþa dintre PDL ºi PNL – ACL. Aºa a fost în cazul Dorinei Niþã, în 2012, dar din partea USL.

P

rima femeie viceprimar din istoria Petroºaniului, Dorina Niþã, PNL, pãrãºeste a doua funcþie din administraþia localã. O datã cu acestã veste s-au nãscut variante de urmaºi politici. Cele mai credibile variante sunt: un viceprimar PDL, partid care are opt consilieri locali, sau unul PNL în conformitate cu noua structurã politicã ACL (PDL+PNL). Cea de-a treia variantã ar fi un consilier PSD, pentru cã au ºase consilieri locali, doar cã de aici nu se prea bagã nici un consilier… În curând viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, PNL, va pãrãsi aceastã funcþie în favoarea celei de profesor universitar pentru care a susþinut un examen, conform regulilor din învãþãmântul superior.

Dorina Niþã este prima femeie care a devenit viceprimar, în iulie 2012, din întreaga istorie a Petroºaniului.

Plecarea de pe aceastã funcþie ne-a fost confirmatã chiar de viceprimar, care se aflã în concediu de odihnã.

ªi cum printre politicieni se ºtie de ceva vreme de vacantarea acestui post, al doilea în ierarhia administraþiei municipale de la Petroºani, se încearcã variante pe la mai toate partidele reprezentate în Consiliul Local.

Având în vedere structura politicã a consiliului – 8 consilieri PDL, 6 – PSD, 2 – PNL, 2 – PPDD, 1 – UNPR, se dã mai mult ca sigur cã PDL-ul îºi va adjudeca acest post.

Claudiu Cornea este, în viziunea mai tuturor

Oricum, doar douã variante par avea sens: viceprimar PDL sau PNL, în concordanþã cu numãrul de consilieri sau cu ACL. Ileana FIRÞULESCU

10 Politicã

Î

n prag de alegeri prezidenþiale, Guvernul patenteazã amnistia pentru bugetari.

Mai exact, aministia fiscalã generalã.

Decizia finalã a fost luatã de cãtre senatori în urmã cu o zi.

Cum a fost posibil?

PSD a reuºit sã strecoare un amendament la un proiect de lege pe care preºedintele Traian Bãsescu îl retrimisese în Parlament, relateazã Realitatea TV. Plenul Senatului a extins, luni searã, amnistierea fiscalã de la personalul din învãþâmânt la toþi bugetarii care au obþinut venituri de naturã salarialã

Cadou electoral de la Guvernul Ponta:

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Amnistia fiscalã, extinsã la toþi bugetarii

constatate a fi nelegale prin rapoartele Curþii de Conturi sau alte instituþii de control, aceºtia fiind exoneraþi de la restituirea sumelor, noteazã Mediafax. Iniþiativa a fost adoptatã cu 122 de voturi ”pentru” ºi douã abþineri, urmând ca decizia finalã sã fie luatã de Camera Deputaþilor.

Senatorii au adoptat

în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniþial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar.

Amendamentul care stabileºte o amnistie fiscalã generalã a fost

votat în urma cererii de reexaminare a Legii salarizãrii unitare, pe baza cãreia s-au acordat sporuri ilegale, a explicat la Realitatea TV, preºedintele comisiei de muncã, Liviu Pop. "Pentru 1.700 de profesori din Valea Jiului, unde s-a aplicat greºit Legea de salarizare din 2010, urma sã se facã o chestiune de reparaþie, de amnistie.

Preºedinþia ne-a trimis spre reexaminare legea, spunând cã nu se poate face aºa ceva doar din Valea Jiului", a spus Pop. Amendamentul propus de Comisia pentru muncã a fãcut ca Guvernul sã-ºi

Proiect de decizie privind campania electoralã pentru alegerile prezidenþiale, adoptat de CNA

C

onsiliul Naþional al Audiovizualului (CNA) a adoptat, marþi, un proiect de decizie privind campania electoralã pentru alegerile prezidenþiale din 2014.

Potrivit documentului, campania electoralã pe posturile de radio ºi de televiziune începe cu 15 zile înainte de ziua votãrii ºi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votãrii.

Campania electoralã prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se desfãºoarã în condiþiile stabilite de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.

215/2001 ºi a Legii nr.

393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii audiovizualului nr.

504/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ale Codului de reglementare a conþinutului audiovizual, adoptat prin Decizia Consiliului Naþional al Audiovizualului nr.

220/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi ale prezentei

decizii.

Radiodifuzorii publici ºi privaþi sunt obligaþi sã asigure, în cadrul emisiunilor prevãzute în prezenta decizie, reflectarea desfãºurãrii campaniei electorale, cu respectarea urmãtoarelor principii: echitate — competitorii electorali trebuie sã aibã posibilitatea de a se face cunoscuþi electoratului; echilibru -

schimbe poziþia iniþialã, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentã la dezbateri, a susþinut propunerea legislativã, menþionând cã mãsura ar fi o reparaþie pentru bugetari. ”Din 2012, de când am preluat guvernarea, Guvernul Ponta se

prezentarea competitorilor electorali proporþionalã cu importanþa evenimentelor electorale; imparþialitate obligaþia radiodifuzorilor de a trata competitorii electorali obiectiv ºi echidistant.

De asemenea, aceºtia pot acorda acces competitorilor electorali numai prin: emisiuni de promovare electoralã - în care candidaþii sau reprezentanþii competitorilor electorali, precum ºi candidaþii independenþi îºi promoveazã programele politice, activitãþile de campanie electoralã ori propria candidaturã.

Radiodifuzorii au obligaþia sã se asigure cã în cadrul emisiunilor de promovare electoralã, precum ºi în conþinutul spoturilor ºi al celorlalte materiale audiovizuale puse la dispoziþia acestora de cãtre competitorii electorali sunt respectate urmãtoarele condiþii: nu incitã la urã pe considerente de rasã, religie, naþionalitate, sex sau

luptã ºi ia mãsuri pentru repararea nedreptãþilor fãcute de cãtre fosta guvernare, iar proiectul de lege care astãzi este în dezbatere se înscrie pe aceastã linie. Este vorba de repararea nedreptãþilor fãcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanþilor administraþiei publice locale ºi alte categorii de bugetari.

De aceea, Guvernul susþine raportul pe care l-a întocmit Comisia pentru muncã”, a afirmat ministrul.

orientare sexualã; nu conþin afirmaþii care pot aduce atingere demnitãþii umane, dreptului la propria imagine sau care sunt contrare bunelor moravuri; nu conþin acuzaþii cu incidenþã penalã sau moralã la adresa altor candidaþi sau competitori electorali, fãrã a fi însoþite de dovezi pertinente prezentate în mod explicit. Începând cu 48 de ore înainte de ziua votãrii ºi pânã la închiderea urnelor se interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete fãcute pe stradã, cu 24 de ore înainte de începerea votãrii ºi pânã la închiderea urnelor fiind interzisã difuzarea emisiunilor ºi a spoturilor electorale.

Decizia va fi postatã pe site-ul CNA ºi va intra în dezbatere publicã 10 zile, timp în care vor fi primite propuneri ºi observaþii, inclusiv din partea membrilor CNA. AGERPRES

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Proiectul de subvenþionare a apei reintrodus în discuþie enatorul din Valea Jiului va cere colegilor parlaS mentari de la putere sã subvenþioneze apa potabilã pentru familiile sãrace din Valea Jiului. O mãsurã similarã a mai fost în vigoare în perioada 2000-2004.

Directorul regiei de apã susþine proiectul dar este sceptic cu privire la adoptarea lui.

Luptã cu foc, pentru gunoaie

L

upta pentru supravieþuire este una acerbã ºi poate puþini cred cã în acest secol, o astfel de luptã se poate da ºi la container.

Nu puþini sunt cei care umblã ºi rãscolesc ghenele de pe marginea drumului, iar pentru cã ºi aceastã activitate este o luptã pe viaþã ºi pe moarte, pentru supravieþuire, cei care ajung primii iºi iau mãsuri de siguranþã.

Aºa se face cã, dupã ce adunã ceea ce cred ei cã pot folosi, dau foc resturilor, ca sã nu mai vinã ºi alþii în urmã. „Niºte boschetari cred cã au dat foc. Ce credeþi? Uitaþi-vã cum trãiesc oamenii ºi întrebaþi-i de ce fac

asta! De sãrãcie, vã spun eu”, mi-a explicat un trecãtor.

O astfel de scenã se petrece aproape periodic, mãrturie stând ghenele afumate, iar oamenii, care au nenorocul sã stea lângã un astfel de tomberon, îndurã mirosul ºi fumul gros. Mai grav este când fumul încurcã chiar ºi circulaþia. „Abia vãd ºoferii sã treacã acum pe drum. Mereu este aºa!”, spun localnicii din Cartierul Aeroport din Petroºani.

Containerele fumegã pânã când cineva se sesizeazã, dar, mai grav este cã fumul mocnit poate izbucni din nou la groapa de gunoi.

Diana MITRACHE

Proiectul de lege prin care apa potabilã ºi canalizarea erau subvenþionate de la bugetul de stat pentru familiile cu venituri mici din Valea Jiului, a mai fost pe ordinea de zi a Guvernului, în perioada USL, dar a fost respins de parlamentari.

Senatorul UNPR spune cã liberalii au fost cei care nu au dorit sã aprobe legea, dar acum are speranþe cã proiectul sãu va trece ºi-ºi va produce efectele. „Vã aduc aminte cã liberalii l-au respins prima datã, dar sigur, acum o sã-l repun pe ordinea de zi. Existã un precedent, o OUG în perioada guvernului Nãstase cu aceleaºi efecte. Noutatea acestui proiect este cã subvenþia va fi suportatã de la bugetul de stat ºi nu din bugetele locale, pentru a nu le împovãra”, a declarat Vochiþoiu.

Cel puþin 7000 de familii ar beneficia de subvenþie la apa potabilã dacã proiectul senatorului UNPR va fi adoptat. Astfel, familiile cu un venit mai mic de 400 de lei pe membru ar urma sã beneficieze de subvenþionarea integralã a preþului apei reci ºi al canalizãrii pentru cel mult ºase metri cubi pe lunã. Subvenþia ar urma sã scadã la 50%

pentru acele familii în care venitul mediu este de 800 de lei pe membru.

S

usþinut chiar ºi de adversar Proiectul este susþinut ºi de directorul general al operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, Costel Avram, cu care senatorul este în conflict deschis pentru cã regia ar fi vrut sã îºi actualizeze preþurile la servicii în raport cu inflaþia. Avram este neîncrezãtor în reuºitã, dat fiind faptul cã proiectul a fost respins în sesiunea trecutã. „Îi voi da ºi eu, în calitate

de director general al SC Apa Serv Valea Jiului, toate datele necesare pentru proiect, astfel ca oamenii din Valea Jiului sã primeascã apã subvenþionatã.

Indiferent de discuþiile purtate în contradictoriu, dacã va reuºi, eu îl voi felicita. Voi spune: da domnule, ai fãcut ceva pentru Valea Jiului!

Dar el ºtie din start cã nimeni nu va aproba aºa ceva, indiferent de cine este la putere pentru cã nu sunt bani. ªtie cã este o temã populistã, de campanie”, a declarat directorul general al regiei de apã din Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Muzeul Mineritului atrage sute de vizitatori proape 200 în 30 de zile. Muzeul Mineritului A din Petroºani se dovedeºte a fi un punct de atracþie turisticã. Doar în luna august a acestui an, aproape 200 de vizitatori au trecut pragul instituþiei. Potrivit reprezentanþilor muzeului, vara este o perioadã mai aglomeratã, iarna în schimb se lasã liniºtea.

“Din pãcate nu vin foarte mulþi. Acum pe perioada de varã au fost aproape zilnic 2, 3, 4 pânã la 10 pentru cã oamenii au venit în vizitã, în general în perioada când avem sãptãmâna altfel, când începe ºcoala

atunci vin foarte mulþi elevi.

Acum, cu începerea ºcolii sperãm sã vinã cât mai mulþi elevi care nu au fost încã la noi. În perioada de iarnã, e o uºoarã acalmie, sâmbãta, duminica mai vine lumea, în rest doar în

momentul când mai avem aici acþiuni organizate sau grupuri organizate care vin”, a declarat Anca Fotãu, reprezentantul Muzeului Mineritului Petroºani.

Chiar ºi cetãþeni din

Valea Jiului care s-au mutat în alt colþ al þãrii au venit aici pentru a vizita obiectivul. În schimb au fost ºi vizitatori din alte pãrþi ale þãrii.

“Au venit ºi din Valea Jiului, chiar sãptãmâna trecutã, surprinzãtor, a fost o familie care a locuit în Valea Jiului, a plecat la Deva ºi atâta timp cât au locuit în Valea Jiului nu au vizitat muzeul, erau doi oameni în vârstã, domnul fusese inginer la minã ºi chiar am fost plãcut impresionatã cã

ºi-au dorit sã se întoarcã la Petroºani ºi au venit sã viziteze muzeul. Pe perioada verii au venit de la Brãila, de la Constanþa, de peste tot din þarã”, a mai spus sursa citatã.

Turiºtii strãini sunt cei mai încântaþi de ceea ce gãsesc la Muzeul Mineritului. Sunt cazuri în care strãinii s-au reîntors aici pentru a mai admira obiectele din colecþia instituþiei.

“Din strãinãtate am avut acum douã sãptãmâni un grup care a urcat în Straja ºi care a cãlcat pragul muzeului. Au fost ºi anul trecut ºi ºi-au dorit sã se reîntoarcã, mi-au spus cã ºi-au dorit sã revinã chiar dacã l-au vizitat ºi anul trecut”, a mai adãugat Anca Fotãu.

Cei care doresc sã doneze muzeului obiecte cu specific minier o pot face.

De-a lungul timpului au fost nenumãrate persoane care au îmbogãþit colecþia muzeului cu obiectele donate.

Monika BACIU

A început numãrãtoarea inversã! Salvatorii minieri din Vale pleacã în Polonia

Î

n perioada 6-13 septembrie, în Polonia, se va derula o nouã ediþie a campionatului la care participã salvatorii minieri din întreaga lume. La manifestare vor fi prezente ºi douã echipe din Valea Jiului.

“Este vorba despre cea de-a doua ediþie a acestei manifestãri la care participãm ºi noi, dupã cea derulatã în urmã cu doi ani în Doneþk, Ucraiana.

Faþã de ediþia anterioarã, diferenþa este cã de aceastã datã vom avea douã echipe înscrise în competiþie, care vor reprezenta România. Concursul este programat pentru perioada 6 – 13 septembrie iar la întreceri ºi-au confirmat participarea echipaje din Polonia,

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm la primul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015.

PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

Cehia, Slovacia, Columbia, Statele Unite ale Americii, Australia, China, Rusia ºi Canada. Deci, concursul de salvare minierã va avea o anvergurã mondialã”, a precizat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România.

Reprezentanþii României, salvatorii minieri din Valea Jiului, sperã sã obþinã rezultate cât mai bune. “Eu sper cã vom obþine rezultate onorabile.

Trebuie, însã, sã þinem cont de faptul cã noi vom concura cu unele echipe care au o veche tradiþie în acest domeniu ºi care, în plus, au dotãri superior sensibile comparativ cu cele pe care le avem noi”, a mai spus Artur Gãman.

Cele douã echipe din Valea Jiului, reprezentantele României, vor fi alcãtuite din salvatori minieri de la Combinatul Energetic Hunedoara, respectiv de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine.

Mir cea NISTOR

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Soluþie anti rãu - platnici

Lifturi cu cartele de acces în blocurile din Petroºani L

ocatarii din blocurile turn, prevãzute cu lift, au înþeles cã modernizãrile sunt absolut necesare, iar costurile nu sunt atât de prohibitive, încât sã nu ºi le permitã. Iar pentru cei care nu vor sã contribuie cu bani, s-a gãsit ºi soluþia: cartele de acces în lift.

Plãteºti, urci cu liftul, nu plãteºti ai la dispoziþie scãrile. Aceasta a fost soluþia la care au ajuns petroºenenii care locuiesc în blocurile turn prevãzute cu lift ºi care au recurs la accesul în lift pe bazã de cartele. Au plãtit costurile reparaþiilor, împãrþite pe apartamente, iar cei care nu au vrut sã contribuie cu sume de bani nu au primit cartelã de acces ºi sunt nevoiþi sã urce pe scãri, chiar dacã stau la etajele superioare. Cele mai multe blocuri turn din Petroºani au fost construite în anii ’70 – ’80 ºi de atunci sunt ºi lifturile. ªi-au depãºit

durata de viaþã, iar fãrã modernizãri CNCIR-ul nu le mai dã voie sã funcþioneze. „O modernizare pe partea electricã sau mecanicã costã aproximativ 20.000 de lei. În total, atât pentru partea electricã, cât ºi cea mecanicã, modernizãrile costã circa 45.000 de lei, iar verificãrile pentru lifturile modernizate se fac din 2 în 2 ani”, a explicat Istvan Hodoº, maistru la Gospodãrie Prest Com Petroºani, cel care se ocupã de lifturile din Petroºani.

Hodoº a precizat cã, din totalul de aproximativ 50 de lifturi, pentru 30 existã încheiate contracte de întreþinere ºi sunt funcþionale.

Î

n Aeroport, locatarii fac sport pe scãri

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Locatarii din blocurile turn au înþeles necesitatea lucrãrilor de modernizare ale ascensoarelor ºi s-au apucat deja de lucrãri. La 5 imobile, investiþia este deja finalizatã. Un alt lift. de la Blocul 109, urmeazã sã se modernizeze ºi va fi pus ulterior în funcþiune.

Alte trei ascensoare, în schimb, din zona cen-

tralã a municipiului Petroºani, ºi-au depãºit durata de viaþã, iar CNCIR le-a oprit.

Mai sunt trei lifturi vandalizate, la Blocul 95 scara 1 ºi blocul 97 scara 2 - de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, respectiv Blocul 10 scara 2 de pe strada Avram Iancu. În schimb, în cartierul Aeroport nici un lift nu maie ste funcþional ºi nici oamenii nu par dornici sã investeascã în repararea lor. Asta deºi, pentru o familie, costurile nu ar depãºi 500 – 600 de lei. „Au fost cazuri în care oamenii au conºtientizat din timp importanþa acestor lucrãri ºi nu a fost nevoie sã

oprim liftul. În alte cazuri, lifturile au fost oprite 2 – 3 luni ºi apoi locatarii au decis sã înceapã lucrãrile.

De regulã, oamenii de la etajele superioare vor sã modernizeze lifturile, iar cei de la etajele inferioare nu.

Dar, s-a gãsit soluþia. În blocurile cu lifturi modernizate, s-au pus la dispoziþie cartele de acces, doar pentru cei care au contribuit cu bani”, a mai spus Istvan Hodoº.

Ca un element de noutate, toate lifturile vor fi prevãzute cu apãrãtoare anti cãdere, potrivit ordinului nr. 7 al inspectorului ºef CNCIR. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 România în 5 minute 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:40 România în 5 minute 19:10 Aºa-i românul!

19:30 Starea naþiei 19:45 Sport 21:00 Vorbeºte liber!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ursul Jack 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Experimentul Philadelphia 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ninja

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Rugãciuni pentru Bobby 16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Neam legat 21:00 Cronica netului 21:30 Epic Show

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Furioºi ºi iuþi Extreme Movie

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 B. D. în alertã 17:15 O mãrit pe mama soacrã!

18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Cursã infernalã 22:15 WOWbiz

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:30 22:00 23:30

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 Talk B1 Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Butonul de panicã

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

21 martie *** 20 aprilie Apar rezultatele bunei colaborãri cu un partener de afaceri. Împreunã, reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Dupã-amiazã sunteþi nemulþumit din cauza relaþiilor sentimentale. Un prieten vã ajutã.

22

21 aprile *** 21 mai Dupã o perioadã nu tocmai favorabila, lucrurile merg mai bine pe plan sentimental. Sar putea sã vã îndrãgostiþi la prima vedere. Fiþi sincer.

Spre searã, mergeþi în vizitã la prieteni. Încercaþi sã nu monopolizaþi discuþiile!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi puþin indispus din cauza problemelor financiare.

Aveþi un randament foarte bun, mai ales în activitãþile intelectuale. Dedicaþi-vã studiului, proiectelor de viitor sau consolidãrii relaþiilor.

Dimineaþa aveþi multe probleme de rezolvat. Chiar dacã sunteþi în formã ºi aveþi spor, nu refuzaþi ajutorul celor din jur. Spre searã, primiþi de la o persoanã mai în vârstã din familie un cadou.

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi succes în activitãþile casnice ºi în societate.

S-ar putea sã nu fiþi prea mulþumit de situaþia financiarã. Seara, sunteþi în centrul atenþiei la o petrecere.

23 august

Sunteþi foarte inventiv ºi vã descurcaþi foarte bine în afaceri. Investiþiile pe care le aveþi în vedere vã pot aduce mari satisfacþii în curând. Nu trataþi cu superficialitate problemele partenerului de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie Cu farmecul dumneavoastrã deosebit, atrageþi admiraþia celor din jur. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi comerciale. Sunt favorizate ºi investiþiile pentru casã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Începeþi o activitate care vã va aduce câºtiguri frumoase ºi satisfacþii profesionale. La serviciu sunteþi în formã ºi munciþi mai mult, spre nemulþumirea colegilor.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã delegaþie, anunþatã în ultimul moment. În ciuda dificultãþilor, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine.

21 ianuarie *** 20 februarie Se pare cã începeþi pregãtirile pentru concediu sau pentru o excursie. O rudã din partea partenerului de viaþã reuºeºte sã vã indispunã pe moment.

*** 22 septembrie

21 decembrie *** 20 ianuarie Astãzi sunteþi plin de energie.

Dacã sunteþi invitat într-o excursie, nu pierdeþi ocazia.

Nu vã mai gândiþi la cheltuieli! Meritaþi puþinã relaxare.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa, o veste bunã: urmeazã sã primiþi bani.

Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu prietenii. Staþi excelent la capitolul comunicare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

P

PRECIZARE

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

rivitor la articolul cu titlul „Pãi, de unde bani, de unde bani aveþi în conturi, domnule Bercea Valentin ?!”, publicat luni 01.09.2014 în cotidianul „Cronica Vãii Jiului”, aduc urmãtoarea completare prin a prezenta o parte din ultimele douã Declaraþii de avere ale lui Bercea Valentin, funcþionar public la ANOFM. Fac acest lucru pentru cã alãturat articolulului mai sus amintit, s-a prezentat de douã ori aceiaºi Declaraþie de avere, ceea cu nr.64/30.04.2013, omiþându-se, din greºalã, a se publica ºi cea de-a doua Declaraþia de avere cu nr.15/30.04.2014.

De aceea revin cu prezentarea celor douã Declaraþii de avere ale dlui. Bercea Valentin, dând posibilitatea cititorilor de a se convinge de cele relatate de mine.

Putem observa foarte uºor la cap. IV Active financiare, depozitele bancare, categoriilor (2), depuneri consistente declarate în ultimul an (127.627,32 lei) faþã de anul precedent (40.884,92 lei) ºi asta în condiþiile în care în Declaraþia de avere, nr.

15/30.04. 2014, Bercea Valentin nu mai obþine venituri salariale de la cinci locuri de muncã, aºa cum declara în anii trecuþi, ci doar de la un singur loc de muncã, respectiv AJOFM Hunedoara. Printr-un simplu calcul aritmetic, se pate constata cã dl. Bercea Valentin în ultimul an ºi-a încãrcat depozitele bancare cu 867milioane lei vechi.

Pãi, domnule Bercea Valentin este firesc, sau nu, sã vi se adreseze întrebarea

din titlul articolului?!

Petre LUNGOCI P.S. Am sã revin cu articole despre unele combinaþii ale lui Bercea Valentin cu Asociaþii de la care obþinea venituri salariale, Asociaþii ce derulau proiecte prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara unde Bercea Valentin este angajat ca funcþionar public.

STIMAÞI CLIENTI În perioada 1 - 3 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea autorizãrii.

Va mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani''

Euro face un salt înainte

uro s-a apreciat, marþi, E Banca Naþionalã a României afiºînd un curs oficial de 4,4054 lei/unitate. Cotaþia este cu 0,15% mai mare faþã de ºedinþa precedentã.

Leul a urmat o tendinþã blândã de apreciere, câºtigînd ieri 40 de puncte, îndreptându-se cãtre 4,3940EUR. Datele privind rezervele valutare din finalul lunii august au confirmat aºteptãrile noastre privind lipsa unor intervenþii

valutare materiale ºi astfel nu au oferit indicii valoroase pentru tranzacþionarea leului.

Mai mult, dolarul a avansat cu 0,33%, pânã la 3,3594 lei/unitate, în timp ce francul elveþian a urcat de la 3,6451 lei/unitate la 3,6479 lei/unitate.

Un gram de aur costã acum 138,01 lei, de la 138,50 lei.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Septembrie 2014

Prin eforturi proprii,

electrificarea domeniului schiabil, deci ce ne trebuie pentru TS3 ºi staþiile de pompe, sperãm ca în luna octombrie sã finalizãm lucrãrile ºi cu TS3 ºi cu curentul. Turiºtii vin dacã au unde sã vinã, dacã nu, ne ocolesc ºi se duc la Voineasa sau în alte pãrþi”, a mai spus sursa citatã.

TG1 ºi TS4, planurile administraþiei petroºãnene pentru anul 2015 T

elescaunul TS4 ºi telegondola fac parte din planurile municipalitãþii de la Petroºani pe anul viitor. În lipsa alocãrii de resurse financiare pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale continuã investiþia prin fonduri proprii.

Luna viitoare va fi dat în funcþiune noul telescaun TS3, iar pentru anul 2015 autoritãþile vor sã demareze lucrãrile la telegondolã ºi la telescaunul TS4.

“Ne-am întâlnit de multe ori sã vedem ce facem, cu domnul primar ºi toþi factorii de decizie din Primãrie ºi vom continua cu bugetul local domeniul schiabil. Este o alternativã chiar dacã nu în proporþia industriei care a fost, dar este o alternativã la industria

mineritului ºi anul viitor vom continua cu investiþia în Parâng dacã facem ºi TS4 ºi telegondola care sã plece din oraº, TG1, atunci staþiunea în proporþie de 70+75% este terminatã. Chiar dacã nu vom face, poate gãsim alte soluþii. Noi cãutãm ºi

alte soluþii în afarã de bugetul local.

Deocamdatã nu le-am gãsit, dar suntem cu antenele peste tot ca sã facem rost de bani”, a declarat Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani.

Sus în munte au loc

lucrãrile pentru montarea telescaunului TS3. lucrãrile se deruleazã pe baza unui credit contractat de municipalitatea din Petroºani în valoare de 13 milioane de lei. “Încã se lucreazã pe bugetul local, se lucreazã intens. Acum trebuie sã terminãm ºi

P

ârtii omologate

În staþiunea montanã Parâng sunt omologate ºase pârtii de schi a cãror lungime nu este foarte mare. Dupã ce constructorul va finaliza lucrãrile la alte patru asemenea obiective, atunci municipalitatea le va omologa ºi pe acestea. “ªi pânã acum la fel a fost, a fost o lege care ne obliga sã omologãm pârtiile de

schi din administrarea noastrã ºi noi le-am omologat. Avem ºase pârtii omologate plus trasee montane încã ºase. Sunt omologate cele vechi, nu vorbim de cele noi care sunt încã la constructori ºi nu ni le-au predat încã. Când ni le vor preda atunci le vom omologa. În prima etapã vor fi patru pârtii lungi, sã sperãm cã anul acesta vor fi funcþionale ºi atunci va trebui sã le omologãm”, a mai spus Marian Popescu.

Proiectul de 70 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului în Parâng a fost uitat de guvernanþi. Aºa se face cã municipalitatea încearcã sã ducã mai departe aceastã investiþie prin eforturi proprii.

Monika BACIU